STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2013 – … · Elaborarea unei strategii de...

Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale – 2013-2017-2023 – județul Sibiu Revizuire2017

1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR

SOCIALE 2013 – 2017 – 2023

REVIZUIT Ă 2017


2

CUPRINS

I. INTRODUCERE

1.1 Cadrul strategic …………………………………………………………………....… 4

1.2. Cadrul legal care reglementează domeniul ………………………………………….. 5

II. SCOPUL STRATEGIEI ……………………………………………….……..…….. 7

III . PRINCIPII ŞI VALORI ………………………………………………………........ 8

3.1. Principii generale ale sistemului judeţean de servicii sociale ……………………….. 8

3.2. Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale ……………………………… 9

IV. ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU ………………………….….….. 12

4.1. Context naţional ………………………………………………………….……..….. 12

4.2. Context judeţean ……………………………………………………….….….….… 17

4.2.1. Descrierea judeţului Sibiu ……………………………….…….…..…….. 17

4.2.2. Harta nevoii de servicii sociale în judeţul Sibiu ……………....……….… 18

4.2.2.1. Analiza pe tipuri de beneficiari la nivel de microregiune …...… 18

4.2.2.2 Analiza servicii sociale la nivelul judeţului Sibiu …….….…..… 51

4.2.2.3. Analiza SWOT a serviciilor sociale …….……………….…….. 58

V. OBIECTIVE GENERALE ŞI OPERAŢIONALE ……………….….……...…… 61

VI. FINAN ŢAREA SERVICIILOR SOCIALE ………………………….….…...…. 67

VII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE …………………………………..….....… 71

VIII. PLAN OPERA ŢIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

JUDEŢENE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ………….………. 7 3


3

LISTA ACRONIMELOR

Folosite în Strategia Judeţeană de Dezvoltare a Serviciilor Sociale

2013 – 2017 – 2022

Acronim Denumire completă

AMP Asistent maternal profesionist

APL Autoritate publică locală

CIA Centru de Îngrijire şi Asistenţă

CITO Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională

CJ Consiliul Judeţean

CP Centru de Plasament

CPCD Centru de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi

CPU Centru de Plasament în Regim de Urgenţă

CRRN Centru de Recuperare şi Reabilitare Psihică

CRRPH Centru de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Handicap

CS Complex de Servicii

CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

FMCD Fişa de monitorizare a copilului în dificultate (Baza de date a DGASPC)

HG Hotărâre de Guvern

ISJ Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu

L Lege

ONG Organizaţii neguvernamentale

OPA Organizaţii private acreditate

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PND Plan Naţional de Dezvoltare

SPAS Serviciu Public de Asistenţă Socială

SMCAM Serviciul management de caz pentru asistenta maternală

SMCPRF Serviciul management de caz pentru protecție rezidențială și familială

UAMS Unitate de Asistenţă Medico - Socială

UE Uniunea Europeană


4

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1. Cadrul strategic

Oferta unor servicii de sociale adecvate, care să răspundă atât din punct de vedere

cantitativ cât şi calitativ unor nevoi sociale crescânde și din ce în ce mai complexe ale

populației, reprezintă o provocare pentru orice instituție sau rețele de instituții cu atribuții

în domeniu.

Elaborarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul județului

Sibiu este astfel menită să contribuie la dezvoltarea unor politici de incluziune socială

care să țintească grupurile sociale cele mai vulnerabile din județ, şi de asemenea, să

dezvolte servicii bazate pe o identificare realistă a nevoilor care să se adreseze grupurilor

de populație cele mai expuse la excluziunea socială.

Prezenta Strategie județeană de dezvoltare a serviciilor sociale 2017 - 2022 este

elaborată în acord cu direcțiile de acțiune internaționale, europene și naționale, astfel :

- Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului

- Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

- Strategia Europa 2020

- Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap

- Acordul de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2

- Strategia Naţională pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014 – 2020

- Strategia Naţională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilităţi 2014 –

2020

- Strategia Naţională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor

Vârstnice 2014 – 2020 (Proiect)

- Strategia Naţională privind Promovarea Incluziunii sociale şi Combaterea Sărăciei

- Strategia Naţională pentru Prevenirea şi Combaterea Fenomenului Violenţei în Familie

pentru perioada 2013 – 2017

- Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând

Minorităţii Romilor pentru Perioada 2012 – 2020


5

1.2. Cadrul legal care reglementează domeniul

Constituţia României

Lege nr. 215/2001- Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările

ulterioare

Lege nr. 466 /2004 privind statutul asistentului social din România

Lege nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Lege nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi

instituţiile publice.

Lege nr. 53/2003 Codul Muncii cu modificările şi completările ulterioare Codul Civil

Lege nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare

Lege nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile copilului

Lege nr. 272 /2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată

Lege nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată

Lege nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice

Lege nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu

modificările şi completările ulterioare

Lege nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familii cu modificările şi

completările ulterioare;

Lege nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii in domeniul serviciilor sociale, cu


Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi

completările ulterioare

O.U.G nr. 11/2014 privind adoptarea unor masuri de reorganizare la nivelul administraţiei

publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (înființarea

ANPDCA)

H.G. nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul – cadru de organizare şi

funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu


H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii


6

Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către

organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia

de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu

privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul

adopţiei internaţionale.

H.G. nr. 502/2017 privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului

H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 448/2006

Hotărârea nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile

sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește

contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor

vârstnice din centrele rezidențiale

Hotărârea nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea

nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

Capitolul 2 SCOPUL STRATEGIEI


7

Scopul prezentei Strategii este de a asigura un sistem județean de asistență socială

descentralizat, diversificat, eficient, care să poată asigura construirea unor relații sociale

bazate pe participare și intervenție comunitară. Problemele sau dificultățile cu care

diferite grupuri considerate vulnerabile se confruntă nu sunt doar ale lor, sunt ale

comunităților.

În acest context, este necesară o intervenție convergentă, care să asigure motivarea

persoanelor de a participa activ la construirea unor noi relații sociale dar și schimbarea

contextului și a condiționărilor exterioare. Accesibilitatea, adaptabilitatea şi echitabilitatea

serviciilor prin deschiderea lor către grupurile cele mai vulnerabile din comunitate şi

într‐o permanentă concordanță cu nevoile acesteia, este parte a scopului pe care și-l

propune aceasta strategie. Serviciile trebuie să fie accesibile şi adaptabile, răspunzând

distinct atât dificultăților din zonele rurale cât şi din cele urbane.

Strategia doreşte să depăşească lipsa actuală de echitabilitate în furnizarea

serviciilor, manifestată prin faptul că existența şi calitatea unui serviciu depinde de locul

unde beneficiarul îşi are domiciliul, de existența şi fondurile ONG‐urilor locale şi de

posibilitatea cetățenilor de a accesa aceste servicii.

Capitolul 3 PRINCIPII ŞI VALORI


8

3.1. Principii generale ale sistemului judeţean de servicii sociale

� Solidaritatea socială

Întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi

măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în

scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie.

� Subsidiaritatea

În situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale,

intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul.

� Universalitatea

Fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege.

� Abordarea individuală

Măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui

individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care

pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare

socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în

măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului.

� Parteneriatul

Instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de

lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi

mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi

demne pentru persoanele vulnerabile.

3.2. Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale


9

� Respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea

liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la

intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

� Participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi

implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor

individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul

formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor

vulnerabile;

� Transparenţa potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei

publice faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de

luare a deciziilor;

� Nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de

protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,

religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică,

dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie

defavorizată;

� Eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor

programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu

efectul proiectat;

� Eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun

raport cost-beneficiu;

� Respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face

propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă

drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;


10

� Activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea

ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi

întărirea nucleului familial;

� Caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi

nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip;

� Proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru

facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;

� Complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului

potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi

societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat

cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate,

cultural etc.;

� Concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi

trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de

tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;

� Egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în

mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile

de protecţie socială;

� Confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la

păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată

şi situaţia de dificultate în care se află;

� Echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare,

pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;


11

� Focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează

celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile

acestora;

� Dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau

reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.

Capitolul 4 ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU


12

4.1. Context naţional

Dezvoltat rapid după 1990, sistemul de asistenţă şi protecţie socială a avut mai degrabă un

caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situaţii de criză, fără priorităţi clar

stabilite. Astfel, sistemul a urmărit asigurarea unei protecţii minimale, iar legislaţia adoptată

în această perioadă a avut în vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea

perioadei de tranziţie către o economie de piaţă.

De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a

generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea de

supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionând mai multe instituţii de coordonare pe

domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu

dizabilităţi etc.

Adoptarea Legii 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a constituit pasul

decisiv în crearea coerenţei legislative şi instituţionale, deschizându-se calea reformei şi

dezvoltării sistemului naţional de asistenţă şi protecţie socială. Coordonarea întregii activităţi

de asistenţă socială era apanajul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, căruia îi

erau subordonate instituţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Agenţia Naţională pentru Protecţia

Familiei, dar totodată, existau şi o serie de comisii organizate la nivelul instituţiilor

prefectului şi al instituţiilor descentralizate.

La nivel local, implementarea măsurilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează în

principal de către agenţiile judeţene de plăţi şi inspecţie socială, direcţiile generale de

asistenţă socială şi protecţie a copilului, agenţiile judeţene antidrog, autorităţile judeţene de

sănătate publică, inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene şcolare şi

serviciile publice de asistenţă socială.

Astfel, autorităţile publice locale au responsabilităţi accentuate în stabilirea drepturilor de

asistenţă socială, cât şi în furnizarea suportului financiar şi în servicii. În acelaşi timp se

consolidează rolul consiliilor judeţene în dezvoltarea activităţii de asistenţă socială la nivel

judeţean şi în organizarea şi susţinerea activităţilor de asistenţă socială la nivel local.

Activitatea de protecţie a drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi este apanajul

direcţiilor generale de asistenţă şi protecţie socială din subordinea consiliilor judeţene.


13

În plus, ţinând cont de integrarea României în Uniunea Europeană componentele sistemului

trebuie să îşi redefinească rolurile şi să îşi asume responsabilităţi noi, care să aibă ca rezultat

integrarea optimă a cetăţenilor în comunitate.

Strategia de dezvoltare a sistemului de asistenţă şi protecţie socială, reprezintă un

instrument de organizare şi evaluare a dezvoltării sectorului public de asistenţă socială în

acord cu principiile şi obiectivele cuprinse în documentele comunitare, naţionale şi regionale.

Domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în

viaţa economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau

subdomenii, dintre care cele mai importante sunt protecţia copilului, protecţia persoanelor

adulte cu dizabilităţi, protecţia persoanelor vârstnice, protecţia victimelor violenţei în familie,

prevenirea şi combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) şi egalitatea de

şanse.

Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale şi are drept obiectiv protejarea

persoanelor care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au

posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacitaţi şi competenţe

pentru a se integra social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă un mijloc de

întărire a coeziunii sociale şi de reducere a excluderii sociale.

Gradul de civilizaţie şi dezvoltare a unei societăţi se măsoară în mod determinant şi prin

sistemul de protecţie socială existent în societatea respectivă, prin măsura în care

mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale reuşesc să asigure un

nivel de trai acceptabil şi şanse egale de participare la viaţa socială pentru toţi cetăţenii.

Evoluţia economică românească din ultima perioadă - influenţată profund de criza

economică mondială - a afectat profund societatea, scăderea veniturilor, disponibilizările,

nivelul ridicat de stres, problemele cotidiene, apariţia violenţei având repercusiuni asupra

calităţii vieţii.

Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării

capacitaţilor de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare şi reproducere la

nivelul tinerei generaţii, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu risc ridicat de

excluziune socială sunt: copiii şi tinerii ajunşi în stradă, tinerii care părăsesc centrele de

plasament, familiile dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi fără

susţinători legali şi cu un grad mare de dependenţă socio – economico - medicală, victimele


14

violenţei în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicţii, respectiv consum

de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc, etc., victimele traficului de

persoane, persoanele private de libertate, persoanele sancţionate cu măsură educativă sau

pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanele

cu afecţiuni psihice, persoanele din comunităţile izolate, şomeri de lungă durată, precum şi o

parte semnificativă a populaţiei de rromi, care acumulează mai multe dizabilităţi sociale:

educaţie scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală, număr

mare de copii, lipsa de locuinţă, lipsa de pământ în proprietate pentru cei care locuiesc la ţară.

Principalii factori de excluziune socială sunt:

- erodarea rapidă a veniturilor datorită crizei economice, atât ca valoare cât şi ca număr;

- accentuarea polarizării veniturilor

- reducerea numărului de locuri salariale de muncă

- veniturile celor care au recurs la activităţi economice pe cont propriu au stat sub semnul

incertitudinii

- dezorganizarea controlului social

- scăderea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii sociale fundamentale.

Adoptarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, creează cadrul legal şi instituţional care

definesc reforma în domeniu. Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de aceasta

conturează sistemul naţional de asistenţă socială cu cele două componente majore, respectiv

sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Beneficiile sociale au

impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile reprezentând sume acordate lunar persoanelor

îndreptăţite şi care vizează combaterea riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susţinerea

familiilor cu copii (alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiilor,

îndemnizaţia pentru creşterea copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport

cu indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie.

O atenţie sporită se acordă în noua Lege a asistenţei sociale, serviciilor de îngrijire

personală. Acestea se adresează persoanelor dependente care ca urmare a pierderii autonomiei

funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza


15

activităţi şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice

adecvate.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia

Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale

ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de

Coeziune) în cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile

Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice

Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. Pentru realizarea

viziunii strategice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, Comisia Europeană a alocat

României pentru perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde euro.

Acordul de Parteneriat 2014-2020 include cinci fonduri structurale și de investiții

europene (fonduri ESI): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de

coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare

rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF). România

beneficiază în exerciţiul financiar 2014 - 2020 de aproape 40 mld. euro, din care 22 de

miliarde constituie fonduri structurale, 8 mld. euro sunt fonduri pentru dezvoltare rurală, iar

restul sunt subvenţii destinate agriculturii.

Elaborarea planurilor naţionale şi a strategiilor sectoriale au ca scop promovarea

incluziunii sociale şi necesită o coordonare mult mai strânsă între toţi partenerii. Dacă în

procesul de elaborare a planurilor există un relativ consens, atunci se va ajunge la un grad

mult mai ridicat de atingere a obiectivelor propuse.

În acest sens, cele mai importante acţiuni ce pot să contribuie la îmbunătăţirea procesului

de incluziune socială se pot sintetiza, astfel:

- creşterea cooperării interinstituţionale în domeniul incluziunii sociale printr-o clară

distribuţie a resurselor şi responsabilităţilor;

- promovarea de dezbateri publice, la intervale bine stabilite, privind teme prioritare din

domeniul incluziunii sociale, implicând un număr mare de participanţi din toate sferele de

activitate, precum şi reprezentanţi ai clasei politice;


16

- dezvoltarea comunitară cu scopul de a susţine nivelul local în dezvoltarea propriului

mecanism de elaborare a planurilor de incluziune socială, de a putea evalua nevoile reale cu

care se confruntă, precum şi de a avea un mecanism real de evaluare şi monitorizare;

- nevoia de a ne baza pe date şi indicatori atunci când evaluăm politicile şi monitorizăm

programele de incluziune socială;

- elaborarea de studii şi cercetări prin care să se analizeze situaţia curentă şi să se elaboreze

recomandări pe teme prioritare din domeniul incluziunii sociale, identificate la nivel naţional;

- organizarea de sesiuni de formare a personalului din administraţiile locale şi naţionale care

au responsabilităţi în promovarea incluziunii sociale.

Programul Naţional de Reformă (PNR) constituie platforma-cadru pentru definirea

reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în

anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020. PNR

2016 a fost elaborat în conformitate cu orientările COM, cu priorităţile stabilite prin Analiza

Anuală a Creşterii 2016 (AAC), fiind luate în considerare recomandările specifice de ţară 2015

(RST), precum şi Raportul de ţară al României 2016. PNR 2016 vizează fructificarea

potenţialului de creştere prin stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii

sociale şi teritoriale, crearea de noi locuri de muncă – toate acestea urmărind reducerea

decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE). Asumarea reformelor

structurale-cheie pentru economia şi administraţia naţională va permite concertarea eforturilor şi

resurselor naţionale în direcţia modernizării societăţii româneşti şi este de natură să susţină

convergenţa economico-socială. Direcţii de acţiune menţionate în PNR 2016 presupun:

� întreruperea ciclului inter - generaţional al sărăciei;

� creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ce trăiesc în mediul rural;

� dezvoltarea pieţei serviciilor sociale;

� continuarea reformei în domeniul sănătăţii;

Pentru a sprijini autorităţile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte înfiinţarea

serviciilor publice de asistenţă socială, în anul 2016, MMFPSPV va îmbunătăţi legislaţia privind

dezvoltarea serviciilor de identificare şi intervenţie la nivelul comunităţilor locale, urmând a fi

elaborate regulamentul-cadru pentru serviciile organizate la nivelul comunei şi revizuite cele

pentru serviciile de la nivel municipal şi judeţean.


17

În scopul lărgirii ofertei de servicii sociale, dreptul de recunoaştere ca furnizori de servicii

sociale se extinde şi pentru operatorii economici cu scop lucrativ, cu excepţia serviciilor de

prevenire a separării copilului de familie, a celor destinate copilului lipsit de ocrotire parentală, a

serviciilor sociale de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi a celor adresate persoanelor

cu dizabilităţi. Măsura răspunde cererii crescute de servicii sociale, mai ales de îngrijire de lungă

durată, contribuind şi la dezvoltarea pieţei serviciilor sociale din România. Implementarea, în

2016, a programului de interes naţional destinat finanţării centrelor rezidenţiale publice pentru

persoane vârstnice are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora, concomitent cu creşterea

ponderii personalului de specialitate angajat în aceste centre, de la 47% la 60%.

În anul 2016, s-a finalizat acreditarea a peste 6.000 de servicii sociale şi vor fi acordate

licenţe de funcţionare, conform standardelor minime de calitate specifice, revizuite în perioada

2014 - 2015 şi a legislaţiei privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, în vigoare

din ianuarie 2014.

4.2. Context judeţean

4.2.1. Descrierea judeţului Sibiu

Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor comerciale dintre est

şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrală. Suprafaţa de 5.422 km2, reprezintă 2,3% din teritoriul

ţării, se întinde între 45 28' şi 46 17' latitudine nordică şi între 26 35' şi 24 57' longitudine estică.

Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului

Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din

suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, 50% este acoperit de platourile

Târnave, Hârtibaci şi Secaşe străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe

toată suprafaţa judeţului şi includ râurile, cele mai importante: Olt, Târnava, Cibin şi Hârtibaci,

lacurile naturale – glaciare şi sărate – şi lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.

Datorită locaţiei şi reliefului său, judeţul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin

ierni moderate şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 22°C.


18

Dintre resursele naturale ale judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. Acestea

sunt de mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de

marmură a fost descoperit şi se afla în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul mai are

resurse de nisip, argilă, pietriş, etc., folosite ca materiale de construcţii. Alte resurse naturale sunt

pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu floră

şi faună bogate. Bogatul patrimoniu natural al judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii

naturale de mare valoare ştiinţifică şi turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de

calcar de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sârbă, şi lacurile Bâlea şi Iezerele

Cindrelului.

4.2.2. Harta nevoii de servicii sociale în judeţul Sibiu

4.2.2.1. Analiza pe tipuri de beneficiari la nivel de Microregiuni și Poli Urbani

de Dezvoltare

Pentru realizarea analizei s-au transmis adrese către autorităţile publice locale şi

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu, precum şi note interne către serviciile din cadrul Direcţiei

Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu (Biroul de Monitorizare, Analiză

Statistică; Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului, Serviciul de Evidenţă şi Plată Prestaţii

Sociale, Serviciul de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare Exploatare) prin care s-au solicitat

date privind numărul persoanelor care se încadrează în grupuri vulnerabile cu

domiciliul/reşedinţa sau care locuiesc fără forme legale în judeţul Sibiu.

De asemenea, s-au folosit date din Diagnoza serviciilor sociale, întocmită prin

implementarea proiectului ”Județul Sibiu mai prietenos pentru copii - autorități locale mai bine

echipate, intervenții mai eficiente”, proiect finanțat în cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului

Economic European 2009-2014, de către Asociația SOS Satele Copiilor Romania în parteneriat

cu DGASPC Sibiu. Menționăm că DGASPC Sibiu a participat activ în elaborarea acesteia.

După centralizarea datelor primite, în vederea interpretării acestora, municipiile, oraşele şi

comunele judeţului Sibiu au fost împărţite astfel: 2 poli urbani (Polul Urban Sibiu – care

cuprinde municipiul Sibiu şi Păltiniş şi Pol Urban Mediaş – care cuprinde municipiul Mediaş şi

Ighişul Nou) şi 5 microregiuni, respectiv Mărginimea Sibiului (cu oraşele/comunele: Cisnădie,


19

Sălişte, Tălmaciu, Boiţa, Cristian, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Răşinari,

Râu Sadului, Sadu, Şelimbăr, Tilişca), Ţara Oltului (cu oraşele/comunele: Avrig, Arpaşu de Jos,

Cârţa, Cârţişoara, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Turnu Roşu), Ţara Secaşelor (cu

oraşele/comunele: Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apoldu de Jos, Loamneş, Ludoş, Păuca,

Slimnic, Şura Mare, Şura Mică), Valea Hârtibaciului (cu oraşele/comunele: Agnita, Alţâna,

Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia,

Vurpăr) şi Valea Târnavelor (cu oraşele/comunele: Copşa Mică, Dumbrăveni, Alma, Aţel,

Axente Sever, Bazna, Biertan, Blăjel, Brateiu, Dârlos, Hoghilag, Laslea, Micăsasa, Moşna, Şeica

Mare, Şeica Mică, Târnava, Valea Viilor).

Datele primite au fost interpretate pe categorii de persoane vulnerabile, astfel:

I. COPII, TINERI, FAMILII

Această categorie prioritară de beneficiari cuprinde copiii (0 - 17 ani), tinerii (18 - 26 ani)

şi familiile aflate în dificultate sau cu risc sporit de a ajunge în această situaţie

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică baza de date TEMPO, consultată la 18

februarie 2016, (în cadrul elaborării Diagnozei sociale a județului Sibiu), numărul copiilor din

judeţ este în scădere astfel, în 2016, la categoria de vârstă de 0 - 14 ani, sunt cu 860 copii mai

puţini decât în 2013 şi cu 530 copii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, pentru același interval de

timp. La 31 decembrie 2016, numărul total al copiilor din categoria de vârstă, 0 - 14 ani era de

72.208, iar numărul celor din categoria de vârstă 0 - 19 ani, era de 95.490.

Numărul tinerilor cu vârsta de 19 - 35 ani era de asemenea în scădere, respectiv mai

puţini cu 9.025, decât în 2013. Rata natalităţii este în uşoară creştere (11%o în 2014, faţă de

10,3%o în 2012), rata mortalităţii este stabilă (9,9%o), în schimb rata mortalit ăţii infantile a

crescut semnificativ (8,7%o în 2014, faţă de 7,4%o în 2012, și extrem de alarmant în mediul

rural: 12,6%o în 2014, faţă de 10,9%o în 2012). Pentru comparaţie, rata mortalităţii infantile în

ţările membre UE este în medie de 4 copii sub vârsta de 1 an la mia de locuitori. Conform

http://www.insse.ro/cms/.

Precizăm că Institutul Naţional de Statistică, a stabilit doar grupele de vârstă cuprinse

între 0 – 19 ani, deşi în România o persoană este considerată copil până la vârsta legală a

majoratului, care este de 18 ani.


20

1. Copii separaţi de părin ţi, cu măsură de protecţie specială

Conform datelor din baza de date FMCD a DGASPC Sibiu, numărul total de copii

separaţi de părin ţi, cu măsură de protecţie specială în serviciile de protecţie ale judeţului

Sibiu, la 31 decembrie 2016, este de 1.065 copii (cu domiciliul mamei în judeţul Sibiu sau în alte

judeţe). În această categorie sunt incluşi copiii protejaţi în: centre de plasament, centre de

plasament în regim de urgenţă, centru maternal, organism privat acreditat (OPA), asistent

maternal profesionist (AMP), la rude, alte familii şi persoane, precum şi cei cu tutele.

Copii în sistemul de protecţie

Număr copii

CP DGASPC 309

CPU DGASPC 10

CM 9

OPA 155

AMP 292

Plasament familial rude/alţii

290

TOTAL 1.065

Situaţia acestor copii după măsura de protecţie este reflectată în graficul de mai jos:


21

Se poate observa că din totalul de 1.065 copii separaţi de părinţi cu măsură de protecţie

specială, cei mai mulţi, adică 328 (ceea ce reprezintă 30,79%) se află protejaţi în sistem

rezidenţial, respectiv în centrele de plasament din structura DGASPC Sibiu. Următoarele

categorii fiind cea a copiilor cu măsură de protecţie la AMP cu 292 copii (27,42%) şi cea a

copiilor cu măsură de protecţie la OPA, respectiv 155 (ceea ce reprezintă 14,55%), cu măsură de

plasament la rude sunt 290 de copii, adică 27,23% din totalul copiilor aflați în sistemul de

protecție al județului Sibiu.

În graficul de mai jos prezentăm repartizarea copiilor din sistemul de protecţie în centrele

rezidenţiale ale DGASPC Sibiu:

La 31.12.2016, din totalul de 328 copii, protejaţi în serviciile de tip rezidenţial ale

DGASPC Sibiu, un număr de 97 copii sunt protejaţi în CP Orlat (29,57%, din totalul copiilor

protejați cu măsură de protecție în centrele rezidențiale aflate în structura DGASPC Sibiu), în CP

Agârbiciu 36 copii, respectiv (10,98%), 41 copii în CP Gulliver (12,5%), 1 copii în CP Tavi

Bucur Cisnădie (0,3%), 48 copii în CPCD Turnu Roşu (14,63%), 37 în CPCD Prichindelul

(11,28%), 32 copii în CPCD Speranţa respectiv, 9,76%, 17 copii în CPCD Mediaş (5,18%), 10 în

Centru de Primire în Regim de Urgenţă (3,05%) şi 9 copii în Centru Maternal (2,75 %).


22

În continuare prezentăm o analiză a copiilor din sistemul de protecţie, pe grupe de vârstă:

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că ponderea cea mai mare din totalul

copiilor/tinerilor aflaţi în sistemul de protecţie al judeţului la 31.12.2016, o reprezintă categoriile

de vârstă cuprinse între 10 – 13 ani şi 14 – 17 ani, astfel, din totalul copiilor/tinerilor de 1065

copii, protejaţi în sistemul de protecţie din judeţul Sibiu la începutul anului 2016, un număr de

227 copii (69%), au vârsta cuprinsă între 10 – 17 ani.

Din totalul de 1.065 copii cu măsură de protecţie specială, 860 sunt proveniţi din judeţul

Sibiu (după domiciliul mamei), ceilalţi fiind cu domiciliu în alte judeţe sau cu părinţi decedaţi.

Pentru a analiza repartizarea copiilor cu măsură de protecţie specială proveniţi din judeţul

Sibiu, pe microregiuni, am inclus copiii protejaţi în: centre de plasament, centre de plasament în

regim de urgenţă, centru maternal, organism privat acreditat (OPA), asistent maternal profesionist

(AMP), la rude, la alte familii şi persoane, precum şi cu tutele.

Repartizarea pe microregiuni se prezintă astfel:


23

Microregiune/Pol urban Copii separaţi de părin ţi, cu măsură de protecţie specială

Pol urban Sibiu 130 Pol urban Mediaş 49

Mărginimea Sibiului 168

Ţara Oltului 44 Ţara Secaşelor 74

Valea Hârtibaciului 130

Valea Târnavelor 265 Total 860

Putem observa faptul că cei mai mulţi copii separaţi de părinţi, cu măsură de protecţie

specială provin din Valea Târnavelor – 265, respectiv 30,81% din numărul total de copiilor

separaţi de părinţi, din judeţul Sibiu, după cum rezultă din graficul de mai jos. Următoarea

microregiune, în ordine descrescătoare, este Mărginimea Sibiului, cu 168 de copii separaţi de

părinţi, cu măsură de protecţie specială, respectiv 19,53% din totalul de copiilor aflați în această

situație, din judeţul Sibiu.

La polul opus se află microregiunea Ţara Oltului, cu numărul cel mai mic Ţara Oltului,

cu numărul cel mai mic de copii separaţi de părin ţi, cu măsură de protecţie specială – 44,

respectiv 5,12% din totalul de copii separaţi de părinţi, cu măsură de protecţie specială, din

judeţul Sibiu.

Repartizarea copiilor cu măsură de protecţie specială, pe microregiuni (după domiciliul

mamei) este prezentată grafic în continuare:


24

Pentru a vedea care este dinamica intrărilor şi ieşirilor copiilor în sistemul de protecţie,

în perioada 31.12.2015 – 31.12.2016, am prezentat aceste informaţii în tabelele de mai jos:

Intrări TOTAL CP AMP Rude/Alţii ONG Tutelă CPU CM CZ Supraveghere specializată

2016 253 10 19 44 1 10 117 33 19 0

Ieșiri TOTAL CP AMP Rude/Alţii ONG Tutelă CPU CM CZ Supraveghere specializată

2016 247 27 10 22 15 6 103 35 19 10

Dacă facem o comparaţie între intrările şi ieşirile din sistemul de protecţie al copilului, pe

perioada analizată, se poate observa numărul mai mare de intrări în comparaţie cu numărul de

ieșiri din sistem. Astfel, în această perioadă au intrat în sistemul de protecţie un număr de 253

copii şi au ieşit un număr de 247 copii, diferenţa fiind de 6 copii. Cele mai importante intrări

făcându-se în CPU, respectiv 117 intrări.


25

Se poate însă remarca faptul, că numărul intrărilor în sistemul de protecție cu măsură de

plasament la rude/alții, tutele precum și la AMP este mai mare decât numărul ieșirilor. Astfel, au

intrat 73 copii și au ieșit 38.

Conform datelor primite de la Biroul Monitorizare, Analiză Statistică, Indicatori Asistenţă

Socială şi Incluziune Socială, urmare a dinamicii intrări –ieșiri, la sfârșitul anului 2016 beneficiau

de măsură de plasament în regim de urgenţă în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă

al Complexului de Servicii „Prichindelul” – Sibiu, 10 copii.

De menţionat, este faptul că potrivit datelor primite de la Serviciul Managemetul de Caz

pentru Protecţie Rezidenţială şi Familială, în anul 2016, 46 de tineri au părăsit sistemul de

protecţie al copilului, dintre aceştia 34 provenind atât din sistemul rezidenţial cât şi din cel

familial al DGASPC Sibiu, iar 12 din serviciile de protecţie ale Organismelor Private Autorizate.

În tabelul de mai jos am prezentat situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare din judeţul

Sibiu, în anul 2016:


26

UNITATEA SANITAR Ă PREVENIRE INSTITU ŢIONALIZARE

Spitalul Clinic Judeţean-secţia prematuri

1 4

Spitalul Clinic Judeţean-secţia neonatologie

1 4

Spitalul clinic de Pediatrie Sibiu 17 5

Spitalul Municipal Mediaş-secţia neonatologie

2 1

Spitalul Municipal Mediaş-secţia pediatrie

2 2

Spitalul de Psihiatrie "Gheorghe Preda" Sibiu

0 1

Spitalul Orăşenesc Agnita 0 0 Spitalul Orăşenesc Cisnădie 0 0

Spitalul de Pneumofiziologie Sibiu

0 0

Spitalul TBC Sibiu 0 0 Total 23 17

Se observă, că din totalul de 40 de copii părăsiţi în unităţile sanitare, pentru 23 dintre

aceştia în urma consilierii psihologice şi sociale a copiilor/tinerilor şi familiilor acestora cu

implicarea autorităţilor locale, s-a făcut prevenirea instituţionalizării.

În cadrul Serviciului de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare, în anul

2016 s-au înregistrat 27 de sesizări la telefonul copilului . Din totalul de sesizări, s-au înregistrat

următoarele categorii: abuz sexual – 1, abuz fizic - 3, abuz emoţional - 4, neglijare - 14,

vagabondaj - 2, violenţă domestică – 2, solicitare centru maternal – 1. Din datele primite pentru

cele 27 de sesizări, în urma consilierii psihologice şi sociale a copiilor/tinerilor şi famiilor

acestora, privind responsansabilizarea părinţilor şi implicarea autorităţilor locale, s-a realizat

prevenirea separării de familie a unui număr de 27 de copii şi tineri.

Repartizarea pe poli urbani sau microregiuni ale judeţului ale sesizărilor la telefonul

copilului, este prezentată în tabelul următor:


27

Microregiune

/Pol urban Populație Abuz

sexual Abuz fizic

Abuz emoțional

Neglijare Tulburări comportament

Abandon școlar

Absenteism școlar

Vagabondaj Violență domestică

Solicitare centru

maternal

Total

Pol urban Sibiu

169.709 0 0 0 5 0 0 0 2 1 0 8

Pol urban Mediaș

58.766 0 0 2 2 0 0 0 0 0 1 5

Mărginimea Sibiului

73.363 0 0 1 2 0 0 0 0 0 0 3

Țara Oltului

29.641 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

Țara Secașelor

27.701 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Valea Hârtibaciului

37.276 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 2

Valea Târnavelor

68.108 1 3 1 2 0 0 0 0 1 0 8

Total 446.561 1 3 4 14 0 0 0 2 2 1 27

Din tabelul de mai sus se poate observa, că la telefonul copilului cele mai multe sesizări

au fost făcute în perioada 01.01.2016 – 31.12.2016 pentru situaţiile de neglijare a copilului

respectiv 14 cazuri (respectiv 51,85%), iar cele mai multe sesizări au provenit din Polul urban

Sibiu. Raportat însă la totalul populaţiei, în microregiunea Valea Hârtibaciului ponderea este

cea mai mare, respectiv 0,003%, comparativ cu Polul urban Sibiu în care au fost cele mai multe

sesizări, respectiv un număr de 18, dar care raportat la populaţia municipiului reprezintă 0,005%.

În ordine descrescătoare urmează sesizările de abuz emoțional cu un număr total de 4.

În perioada 31.12.2015 – 31.12.2016, conform datelor oferte de Biroul adopţii şi

postadopţii, la nivelul judeţului au fost adoptaţi 22 copii, încredinţaţi în vederea adopţiei 16

copii şi declaraţi adoptabili 39 copii. De asemenea, au fost monitorizaţi postadopţie, conform

relementărilor legale în vigoare, 44 de copii. La aceste date, putem adăuga faptul că au fost

atestate ca apte să adopte 34 de familii/persoane.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu este principalul

furnizor de servicii sociale specializate la nivel judeţean. În prezent, în subordinea Consiliului

Judeţean şi în structura DGASPC funcţionează următoarele tipuri de unităţi care protejează

copii/tinerii aflaţi în situaţie de risc:

- 1 complex de servicii cu: 1 centru pentru copii cu dizabilităţi, 1 centru maternal, 1 centru

de primire în regim de urgenţă;


28

- 1 complex de servicii cu: 1 centru de plasament ai căror beneficiari sunt băieţi/tineri,

cu vârsta între 14 - 18 ani şi peste 18 ani şi 1 centru de plasament fete/tinere, cu vârsta

între 14 - 18 ani şi peste 18 ani,

- 5 centre de plasament – din care 3 sunt centre pentru copii cu dizabilităţi;

- 1 centru de zi.

- La aceasta se adaugă reţeaua de asistenţă maternală profesionişti (AMP) care este

constituită din 150 asistenţi maternali profesionişti, care au în plasament un număr de 293

copii, cu finanţare bugetară.

- Asisteţii maternali au un număr variabil de copii în plasament, situaţia acestora este

prezentată în tabelul de mai jos:

Grupe de vârstă 18-30 31-50 >50 Nr. AMP 1 61 88

Situaţia AMP angajaţi în cadrul DGASPC Sibiu, pe grupe de vârstă este următoarea:

0,66% au vârsta cuprinsă între 18 - 30 ani, 40,67% au vârsta cuprinsă între 31 - 50 ani şi 58,67%

au peste 50 de ani. Se poate observa că reţeaua de AMP a judeţului Sibiu este îmbătrânită, aceasta

se datorează numărului mare de demisii precum, ceea ce impune dezvoltarea reţelei, prin

întinerirea/extinderea acesteia.

Conform datelor primite, se poate observa și faptul că marea majoritate a asistenților

maternali au în plasament 2 copii/tineri, respectiv 80,67%, această stare de fapt este reflectată în

graficul de mai jos.


29

O altă analiză a situației copiilor aflați în asistență maternală, poate fi făcută urmărind

două categorii de beneficiari, copii cu dizabilități și copii fără dizabilități, după domiciliul

AMP împărțiți pe poli/microregiuni. În graficul de mai jos, se poate observa numărul copiilor

fără dizabilități și numărul copiilor cu dizabilități aflați cu măsură de plasament la AMP pe

poli/microregiuni, astfel:

Din datele prezentate mai sus, se constată că numărul copiilor fără dizabilități aflați cu

măsură de plasament în asistență maternală, este mult mai mare decât numărul copiilor încadrați

în categoria persoanelor cu dizabilități. Cei mai mulți copii se află cu măsură de protecție specială

la AMP în microregiunea Mărginimea Sibiului (cu 101 copii fără dizabilități și 10 copii cu


30

dizabilități), urmată de Valea Târnavelor (cu 68 copii fără dizabilități și respectiv 3 copii cu

dizabilități) și Polul urban Sibiu (cu 32 copii fără dizabilități și respectiv 3 copii cu dizabilități).

La nivelul DGASPC Sibiu, asigurarea mangementul de caz este asigurat de un număr

mediu de 22 manageri de caz pentru plasamente rezidenţiale, familiale şi plasament la asistenţi

maternali profesionişti.

Menţionăm că datele privind copiii cu măsură de protecţie specială sunt furnizate de către

Biroul Monitorizare, Analiză Statistică, Indicatori Asistenţă Socială şi Incluziune Socială

conform bazei de date pe care o utilizează la nivelul de serviciului, fapt pentru care în numărul

copiilor cu măsură de protecţie sunt incluşi atât copiii încadraţi într-o categorie de dizabilităţi, cât

şi cei care nu sunt încadraţi în această categorie şi nu se poate evidenţia câţi copii fac parte dintr-

o categorie şi câţi din cealaltă pentru a putea împărţi copiii cu dizabilităţi pe localităţi (după

domiciliul mamei) iar în baza de date D-SMART, copiii instituţionalizaţi care au mai mult de 14

ani au domiciliul în centru de plasament în care au măsura de protecţie. De aceea, analiza de mai

sus cuprinde toţi copiii din sistem cu şi fără dizabilităţi.

2. Copii cu părin ţi plecaţi în străinătate

Numărul total de copii cu părin ţi plecaţi în străinătate din judeţul Sibiu este de 1.132,

la data de 31.12.2016. Repartizarea acestora pe microregiuni se prezintă astfel:

Microregiune/Pol urban Număr de copii cu părin ţi plecaţi în străinătate

Pol urban Sibiu 193 Pol urban Mediaş 4

Mărginimea Sibiului 198 Ţara Oltului 110 Ţara Secaşelor 117


Valea Târnavelor 323 Total 1.132

Putem observa faptul că cele mai multe situaţii de copii cu părin ţi plecaţi în

străinătate sunt în microregiunea Valea Târnavelor - 323, respectiv 28,53% din numărul

total de cazuri din judeţul Sibiu, după cum rezultă din graficul de mai jos. Următoarea

microregiune, în ordine descrescătoare, este Mărginimea Sibiului, cu un număr de 198 de copii


31

cu părinţi plecaţi în străinătate, respectiv 17,49% şi Polul urban Sibiu cu un număr de 193 de

copii, ceea ce reprezintă 17,05% din totalul de situaţii de acest tip, din judeţul Sibiu.

La polul opus se află Polul Urban Mediaș, cu numărul cel mai mic de copii cu părin ţi

plecaţi în străinătate – 4, respectiv, 0,35% din totalul de copii cu părinţi plecaţi în străinătate

din judeţul Sibiu.

3. Copii cu abandon şcolar

Conform datelor Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, la nivelul județul Sibiu există o

rețea școlară dezvoltată cu finanțare de la bugetul de stat sau particular, care permite în general

un bun acces al copiilor și tinerilor la educație (364 unități de învățământ de masă, cu și fără

personalitate juridică).

Din datele existente la nivelul Inspectoratului Școlar Sibiu, în anul şcolar 2015 - 2016,

sistemul judeţean de învăţământ preuniversitar de stat a funcţionat cu 315 unități școlare

pentru învățământul de masă și 9 pentru învățământul special, la care se adaugă 1 palat al

copiilor, 3 cluburi sportive şi 6 cluburi ale elevilor. Învăţământul particular a cuprins un număr

total de 30 de unităţi şcolare, faţă de 23 unităţi de învăţământ în anul şcolar precedent, din care 23

grădiniţe, un liceu tehnologic şi 6 şcoli postliceale. 1

Rata de promovabilitate la nivelul județului a fost de 88,02% în anul 2016 - 2017, cu 0,05

puncte procentuale mai mică decât în anul școlar precedent. Procentul de reușită la examenul de

bacalaureat a fost de 66,7%. 1 Inspectoratul Școlar Sibiu, Starea învățământului din județul Sibiu. Raport privind calitatea și rezultatele educației la sfârșitul semestrului I, anul școlar 2016 - 2017, http://www.isjsibiu.ro/, consultat la data de 30 martie 2017


32

569 copii au abandonat școala în anul școlar 2015 - 2016, dintre care 174 în ciclul primar,

160 în ciclul gimnazial, 173 în ciclul liceal și 62 în învățământul profesional. Din datele

Inspectoratului, cele mai multe cazuri de abandon se înregistrează în mediul rural, fie în cazul

copiilor de etnie romă care renunță la frecventarea școlii după ciclul primar, fie în rândul copiilor

care muncesc sau a copiilor cu dificultăți de învățare. Rata de abandon este de 1,16%, față de

0,75% în anul școlar 2015 - 2016.

Numărul elevilor neșcolarizați la sfârșitul semestrului I al anului școlar 2016 – 2017, este

de 197, cu 79 elevi neșcolarizați mai puțin comparativ cu numărul elevilor neșcolarizați la

sfârșitul semestrului I al anului școlar 2015 – 2016.

Vizitele de teren au arătat că riscul de abandon școlar este mare, în special în mediul rural,

dar și în rândul elevilor din zonele marginalizate ale orașelor. În mediul rural, în familiile sărace,

copiii muncesc ca zilieri de la vârste mici (12-13 ani). Nu dispunem de date statistice pentru acest

fenomen, dar frecvența cu care au fost observate aceste situații în vizitele de teren au condus la

concluzia că situațiile de acest tip sunt frecvente și ar trebui atent monitorizate la nivel local și

județean.

4. Copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal

Numărul total de copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal din judeţul Sibiu

este de 6, conform datelor furnizate de Biroul Monitorizare și analiză statistică din cadrul

D.G.A.S.P.C. Sibiu. Repartizarea acestora pe microregiuni se prezintă astfel:

Microregiune/Pol urban Copii care au săvârşit fapte penale si nu răspund penal

Pol urban Sibiu 1

Pol urban Mediaş 1

Mărginimea Sibiului 0

Ţara Oltului 0

Ţara Secaşelor 0


Valea Târnavelor 1

Total 6

Se poate observa faptul că cele mai multe situaţii de copii care au săvârşit fapte penale

şi nu răspund penal sunt în microregiunea Valea Hârtibaciului - 3, respectiv 50,0% din

numărul total de cazuri din judeţul Sibiu, după cum rezultă din graficul de mai jos. Următoarea

microregiune, Pol urban Sibiu, Pol urban Mediaş şi Valea Târnavelor, fiecare cu un număr de 1


33

copil care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, respectiv fiecare cu 16,67 % din totalul de

situaţii din judeţul Sibiu.

La polul opus, se află: Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului şi Ţara Secaşelor, în care nu

există copii care au săvârşit fapte penale şi care nu răspund penal.

Se poate constata că fenomenul de delincvenţă al copiilor, la nivelul judeţului Sibiu este

mai amplu în microregiunea Valea Hârtibaciului.


34

II. PERSOANE CU DIZABILIT ĂŢI

La 31.12.2016, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi din judeţul Sibiu era de

16.676, din aceştia 15.848 (95,03%) sunt adulţi, iar 828 (4,97%) sunt copii cu dizabilităţi, fapt

reflectat în graficul de mai jos.

a) Adulţi cu dizabilităţi

Din numărul total de 15.848 adulţi cu dizabilităţi din judeţul Sibiu, 15.107 sunt adulţi

neinstituţionalizaţi şi 741 sunt instituţionalizaţi (conform datelor primite de la centrele

rezidenţiale destinate adulţilor cu dizabilităţi din structura DGASPC Sibiu) – respectiv 4,68%

din totalul adulţilor cu dizabilităţi, în cele 11 centre rezidenţiale ale DGASPC Sibiu, situaţia

fiind prezentată în graficul de mai jos:


35

Tabel privind reparti ţia beneficiarilor centrelor rezidenţiale

destinate adulţilor, pe grupe de vârste

Nr

crt.

Centru

Număr beneficiari

18-25 ani

26-35 ani

36-45 ani

46-55 ani

56-65 ani

66-75 ani

76-85 ani și peste 85

1. CITO Mediaș 45 3 12 28 2 0 0 0

2. CITO Dumbrăveni 2 50 0 2 24 22 2 0 0

3. CRRPH Dumbrăveni 99 6 5 10 9 26 26 17

4. CRRN Tălmaciu 1 134 14 50 28 25 15 2 0

5. CRRPH Tălmaciu 2 50 3 8 25 14 0 0 0

6. CRRPH Mediaş 50 2 6 9 16 15 2 0

7. CRRPH Cisnădie 50 2 3 5 9 17 10 4

8. CRRN Râu Vadului 139 17 24 39 24 17 12 6

9. CIA Biertan 60 0 0 0 5 17 20 18

10. CIA EP Biertan 27 0 0 0 1 8 8 10

11. CIA Agnita 37 1 0 0 5 13 14 4

TOTAL 741 48 110 168 132 130 94 59

În tabelul de mai sus se poate observa, că din totalul de 741 de beneficiari ai centrelor

rezidenţiale aflate în structura DGASPC Sibiu, cei mai mulţi sunt cu vârste cuprinse între 36 - 45

ani, respectiv 168 (22,67%), urmând apoi în ordine descrescătoare ca şi număr de beneficiari, cei

cu vârste cuprinse între 46 – 55 ani, 132 beneficiari, cei cu vârste 56-65, 130 beneficiari.

Beneficiarii care fac parte din categoria persoanelor de vârsta a treia sunt în procent de 20,65%.

De asemenea, putem observa că 48, respectiv 6,47% din totalul beneficiarilor au vârste

cuprinse între 18 şi 25 de ani. Numărul beneficiarilor cu vârsta între 26-35 de ani este de 110,

respectiv 14,84 %.


36

Tabel privind reparti ţia beneficiarilor centrelor rezidenţiale destinate adulţilor, pe grade de

handicap

Centru Număr beneficiari

Grad grav

Grad accentuat

Grad mediu Grad uşor

CITO Mediaș 45 0 19 24 2 CITO Dumbrăveni 2 50 2 5 43 0 CRRPH Dumbrăveni 99 89 7 3 0 CRRN Tălmaciu 1 134 76 52 6 0 CRRPH Tălmaciu 2 50 13 33 4 0 CRRPH Mediaş 50 19 8 23 0 CRRPH Cisnădie 50 14 20 16 0 CRRN Râu Vadului 139 120 19 0 0 CIA Biertan 60 21 30 9 0 CIA EP Biertan 27 4 14 9 0 CIA Agnita 37 9 22 6 0 TOTAL 741 367 229 143 2

Analizând datele din tabelul de mai sus, se constată că din totalul de 741 beneficiari ai

centrelor rezidenţiale din structura DGASPC Sibiu, 367 (respectiv 49,53%) sunt persoane cu

dizabilităţi încadrate în gradul de handicap grav, 229 (30,90%) sunt încadrate în gradul

accentuat de handicap, 143 (19,30% din totalul beneficiarilor) cu grad de handicap mediu şi

2, respectiv 0,27% sunt încadraţi în grad de handicap uşor.

În continuare, prezentăm care este situaţia adulţilor instituţionalizaţi în centrele DGASPC

Sibiu pe tipuri de dizabilit ăţi. Această situaţie este reflectată în tabelul de mai jos:


37

Centru

Număr beneficiari

Handicap Mintal

Handicap Psihic

Handicap Asociat

Handicap Fizic

Handicap Auditiv

Handicap vizual

Handicap Somatic

Handicap Surdo cecitate

CITO Mediaș 45 38 2 5 0 0

0 0 0

CITO Dumbrăveni 2 50 44 0 5 0 0

0 1 0 CRRPH Dumbrăveni 99 21 0 0 25 19

34 0 0

CRRN Tălmaciu 1 133 30 3 101 0 0

0 0 0

CRRPH Tălmaciu 2 50 46 1 3 0 0

0 0 0

CRRPH Mediaş 50 40 1 2 5 0

2 0 0

CRRPH Cisnădie 50 26 4 15 4 1

0 0 0

CRRN Râu Vadului 139 32 10 97 0 0

0 0

CIA Biertan 60 14 22 8 13 0 1 2 0 CIA EP Biertan 27 11 5 2 9 0

0 0 0

CIA Agnita 37 16 9 8 2 0 0 2 0 TOTAL 741 318 57 246 58 20 37 5 0

Astfel, se poate observa că din totalul de 741 de beneficiari ai centrelor rezidenţiale

destinate adulţilor cei mai mulţi sunt persoane adulte cu handicap mintal, respectiv 318

persoane (42,91% din totalul acestora), urmaţi fiind de cei cu handicap asociat, respectiv 246

(33,20% din total), iar cei mai puţini sunt cu handicap somatic (5 persoane). Menționăm că nu

sunt persoane cu surdocecitate în centrele rezidențiale destinate adulților cu dizabilități din

județul Sibiu.

În ceea ce priveşte repartizarea adulţilor cu dizabilit ăţi neinstituţionalizaţi pe

microregiuni situaţia acestora este prezentată în tabelul de mai jos:

Pol urban/Microregiune Adul ți cu dizabilități neinstituționalizați

Pol urban Sibiu 6.145 Pol urban Mediaş 1.934 Mărginimea Sibiului 2.412 Ţara Oltului 990 Ţara Secaşelor 967 Valea Hârtibaciului 937 Valea Târnavelor 1.722 Total 15.107


38

Astfel, se observă faptul că cei mai mulţi adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi sunt

în Polul urban Sibiu – 6.145, respectiv 40,68% din numărul total de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu, după cum rezultă din graficul de mai jos. Următoarea

microregiune, în ordine descrescătoare, este Mărginimea Sibiului, cu un număr de 2.412 adulţi

cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi, respectiv 15,97% din totalul adulților neinstituționalizați din

judeţul Sibiu.

La polul opus se află microregiunea Valea Hârtibaciului, cu numărul cel mai mic de

adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi – 937, respectiv 6,20% din totalul de adulţi cu

dizabilităţi neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu.

Din numărul total de 15.107 de adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi din judeţul

Sibiu, 3.589 dintre aceştia, respectiv 23,76% sunt cu dizabilităţi locomotorii, 3.551 au

dizabilit ăți somatice – respectiv, 23,51%, 2.267 au dizabilităţi mintale (15,01%), cu

dizabilit ăți psihice un număr de 2.267, cu dizabilități vizuale sunt un număr de 2.136 de

persoane, (14,14%), din totalul de adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu.

La polul opus, s-au înregistrat 4 adulţi cu surdocecitate în judeţul Sibiu – respectiv 0,03%.

Situaţia adulților cu dizabilități împărțiți pe tipuri de handicap se poarte observa în graficul de

mai jos:


39

În continuare, prezentăm repartizarea persoanelor adulte cu dizabilități, în funcție de tipul

dizabilității pe care o au, pe cei 2 poli urbani şi cele 5 microregiuni ale judeţului Sibiu.

În Polul urban Sibiu, din totalul de 6.145 de adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi,

cei mai mulţi sunt adulţii cu dizabilit ăţi somatice, respectiv 1.787 de adulţi, adică, 29,08% din

totalul de adulţi cu dizabilităţi din această regiune. Următoarea categorie, în ordine

descrescătoare, este cea a adulţilor cu dizabilit ăţi locomotorii, care sunt în număr de 1.503,

respectiv 24,46%, iar apoi adulţii cu dizabilit ăţi vizuale care sunt în număr de 869 – respectiv

14,14%.

În acelaşi timp, observăm faptul că din numărul total de 4 persoane cu surdocecitate din

judeţul Sibiu, 3 sunt din Polul urban Sibiu.


40

În Polul urban Mediaş, din totalul de 1.934 de adulţi cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi, cei

mai mulţi sunt adulţi cu dizabilit ăţi mintale respectiv 465, ceea ce reprezintă, 24,04% din totalul de

adulţi cu dizabilităţi din această regiune. Următoarea categorie, în ordine descrescătoare, este cea a

adulţilor cu dizabilit ăţi locomotorii, care sunt în număr de 390, respectiv 20,17 %, iar apoi adulţii cu

dizabilităţi somatice, care sunt în număr de 252, respectiv, 16,16%. S-a înregistrat un singur caz de

surdocecitate în Polul urban Mediaş.

În microregiunea Mărginimea Sibiului, din totalul de 2.412 de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt adulţi cu dizabilit ăţi locomotorii, respectiv 589 de

adulţi, ceea ce reprezintă, 24,42% din totalul de adulţi cu dizabilităţi din această microregiune.

Următoarea categorie, în ordine descrescătoare, este cea a adulţilor cu dizabilit ăţi somatice, care

sunt în număr de 553, adică 22,93%, iar apoi adulţii cu dizabilităţi mintale care sunt în număr de

361 – respectiv 14,34%. La polul opus, se află adulţii cu boli rare (10 persoane - 0,41%) și cei cu

HIV – SIDA 0,46% (respectiv 11 persoane), menţionăm că în această microregiune nu sunt

persoane cu surdocecitate.


41

În microregiunea Ţara Oltului , din totalul de 990 de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt adulţi cu dizabilit ăţi locomotorii, adică 237 de adulţi –

respectiv 23,94% din totalul de adulţi cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarele

categorii, în ordine descrescătoare, sunt cele ale adulţilor cu dizabilităţi somatice (193 persoane)

şi vizuale (167 persoane), adică 19,49% şi respectiv 16,87%.

La polul opus, se află adulţii cu HIV – SIDA 0,91% (respectiv 9 persoane) și cei cu boli

rare (8 persoane - 0,81%). Menţionăm că în această microregiune nu sunt persoane cu

surdocecitate.


42

În microregiunea Ţara Secaşelor, din totalul 967 de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt adulţii cu dizabilit ăţi locomotorii, 245 de adulţi –

respectiv 25,34% din totalul de adulţi cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea

categorie, în ordine descrescătoare, este cea a adulţilor cu dizabilit ăţi somatice care sunt în

număr de 220, respectiv 22,67%, iar apoi adulţii cu dizabilit ăţi mintale care sunt în număr de

146 – respectiv 16,87%.

La polul opus, se află adulţii cu boli rare (5 persoane - 0,91%) și cei cu HIV – SIDA

0,81% (respectiv 3 persoane), menţionăm că nici în această microregiune nu sunt persoane cu

surdocecitate.

În microregiunea Valea Hârtibaciului, din totalul de 937 de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt adulţii cu dizabilităţi fizic (locomotor) 263 de adulţi –

respectiv 28,07% din totalul de adulţi cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea

categorie, în ordine descrescătoare, este cea a adulţilor cu dizabilităţi somatice, care sunt în

număr de 235, respectiv 25,09%, iar apoi adulţii cu dizabilităţi mintale care sunt în număr de 157

– respectiv 16,76%.

La polul opus, se află adulţii cu HIV - SIDA (4 persoane - 0,42%) și cei cu boli rare (6

persoane – 0,64%), menţionăm că nici în această microregiune nu sunt persoane cu surdocecitate.


43

În microregiunea Valea Târnavelor, din totalul de 1.722 de adulţi cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt adulţii cu dizabilit ăţi mintale 425 adulţi – respectiv

24,68% din totalul de adulţi cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea categorie, în

ordine descrescătoare, este cea a adulţilor cu dizabilităţi locomotorii care sunt în număr de 387,

respectiv 22,47%, iar apoi adulţii cu dizabilităţi somatice sunt în număr de 296 – respectiv

17,19%.

La polul opus, se află adulţii cu boli rare (24 persoane – 1,39%) și cei cu HIV – SIDA

0,46% (respectiv 8 persoane), menţionăm că nici în această microregiune nu sunt persoane cu

surdocecitate.


44

Observăm faptul că în rândul adulţilor, cele mai întâlnite tipuri de dizabilităţi sunt

dizabilitatea fizică (locomotorie), apoi cea somatică şi mintală. Există regiuni, cum ar fi Țara

Oltului în care predomină dizabilitatea vizuală. Astfel, considerăm oportună înfiinţarea de servicii

sociale destinate acestor tipuri de dizabilităţi.

La nivelul judeţului Sibiu, din datele disponibile la nivelul DGASPC Sibiu şi a Autorităţii

Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, situaţia persoanelor cu dizabilităţi angajate în funcţie

de gradul de handicap la nivelul judeţului este evidențiată în graficul de mai jos:

Se poate observa, că din totalul de 1.168 de persoane cu dizabilități angajate, în judeţul

nostru cele mai multe sunt cele cu dizabilităţi fizice și somatice, ceea ce reprezintă 69,61% din


45

total, 20,2% cu dizabilităţi senzoriale şi numai 10,18% cu dizabilităţi mentale, asociate sau

probleme de sănătate mintală șu cu HIV/SIDA.

b) Copii cu dizabilităţi

Numărul total al copiilor cu dizabilit ăţi din judeţul Sibiu este de 828, dintre aceştia

727 se află în familii şi restul de 101 sunt instituţionalizaţi.

Din cei 101 copii instituţionalizaţi care se află cu măsură de protecţie, 70 – respectiv

69,31% sunt instituţionalizaţi în centre rezidenţiale pentru copii ale DGASPC, 1 (0,99%) sunt cu

măsură de plasament la fundaţii, iar 10 de copii – respectiv 9,90 % sunt în plasament la

rude/familii și 20 de copii, respectiv 19,80% la asistent maternal profesionist.

Numărul total de copii cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu este de 727.

În continuare am analizat repartizarea copiilor cu dizabilităţi pe cei 2 poli urbani şi cele 5

microregiuni ale judeţului Sibiu:

Repartizarea acestora pe microregiuni se prezintă astfel:

Pol urban/Microregiune Copii cu dizabilităţi Pol urban Sibiu 263 Pol urban Mediaş 56 Mărginimea Sibiului 144 Ţara Oltului 63 Ţara Secaşelor 52 Valea Hârtibaciului 72 Valea Târnavelor 97 Total 747


46

Putem observa faptul că cei mai mulţi copii cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi sunt în

Polul urban Sibiu - 263, respectiv 35,21% din numărul total de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu, după cum rezultă din graficul de mai jos. Următoarea

microregiune, în ordine descrescătoare, este Mărginimea Sibiului, cu un număr de 144 de copii

cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi, respectiv 19,28% din totalul de situaţii din judeţul Sibiu. La

polul opus se află microregiunea Ţara Secașelor, cu numărul cel mai mic de copii cu

dizabilit ăţi neinstituţionalizaţi – 52, respectiv 6,96% din totalul de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi din judeţul Sibiu.

În Polul urban Sibiu, din totalul de 263 de copii cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi, cei

mai mulţi sunt copiii cu dizabilităţi fizic (locomotor) 70 de copii – respectiv 26,52% din

totalul de copii cu dizabilităţi din această regiune. Următoarea categorie, în ordine descrescătoare,

este cea a copiilor cu dizabilit ăţi mintale, care sunt în număr de 62, respectiv 23,48%, iar apoi

copiii cu dizabilit ăţi somatice care sunt în număr de 55 – respectiv 20,83%. Această situație este

redată mai jos.


47

În Polul urban Mediaş, din totalul de 56 de copii cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi, cei

mai mulţi sunt copiii cu dizabilit ăţi fizice (locomotorii) 18 copii – respectiv 32,14% din totalul

de copii cu dizabilităţi din această regiune. Următoarea categorie, în ordine descrescătoare, este

cea a copiilor cu dizabilit ăţi mintale, care sunt în număr de 15, respectiv 26,79%, iar apoi copiii

cu dizabilit ăţi somatice care sunt în număr de 14 – respectiv 26,79%.

În microregiunea Mărginimea Sibiului, din totalul de 144 de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt copiii cu dizabilit ăţi fizice (locomotorii) și cei cu

dizabilit ăți mintale, câte 36 de copii din fiecare categorie – respectiv 25%, din totalul de copii

cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea categorie, în ordine descrescătoare, este cea


48

a copiilor cu dizabilităţi asociate, care sunt în număr de 24, respectiv 16,67%, iar apoi copiii cu

dizabilităţi somatice care sunt în număr de 21 – respectiv 14,58%.

În microregiunea Ţara Oltului , din totalul de 63 de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt copiii cu dizabilităţi fizic (locomotor) 16 copii –

respectiv 25,40% din totalul de copii cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea

categorie, în ordine descrescătoare, este cea a copiilor cu dizabilităţi mintale, care sunt în număr

de 14, respectiv 22,22%, iar apoi copiii cu dizabilităţi vizuale care sunt în număr de 11, respectiv,

17,46%.


49

În microregiunea Ţara Secaşelor, din totalul de 52 de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt copiii cu dizabilităţi fizic (locomotor) 20 de copii

respectiv, 38,46% din totalul de copii cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarele 2

categorii, în ordine descrescătoare, sunt cele ale copiilor cu dizabilităţi somatice şi mintale, care

sunt în număr de 11 și 10, respectiv 21,15% și 19,23%.

În microregiunea Valea Hârtibaciului , din totalul de 72 de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt copiii cu dizabilităţi mintale 20 copii – respectiv

27,78% din totalul de copii cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarele categorii, în

ordine descrescătoare, sunt cele ale copiilor cu dizabilităţi locomotorii 15 copii (20,83%), urmate

de cei cu dizabilități somatice şi asociate, cu câte 11 și respectiv 10, în procent de 17,74% și

16,13%.


50

În microregiunea Valea Târnavelor, din totalul de 97 de copii cu dizabilităţi

neinstituţionalizaţi, cei mai mulţi sunt copiii cu dizabilităţi fizic (locomotor) 28 de copii –

respectiv 20,87% din totalul de copii cu dizabilităţi din această microregiune. Următoarea

categorie, în ordine descrescătoare, este cea a copiilor cu dizabilităţi mintale și cei cu dizabilități

vizuale, care sunt în număr de 18 copii în fiecare din cele două categorii, respectiv 18,56%, iar

apoi copiii cu dizabilităţi asociate aceștia fiind în număr de 15 – respectiv 15,46%. Situația

copiilor cu dizabilități neinstituționalizați este prezentată în graficul următor:


51

B. Servicii sociale la nivelul judeţului Sibiu

Începând cu anul 2013, acreditarea furnizorilor de servicii sociale, precum și licențierea

serviciilor prestate de aceștia, se realizează după un set nou de proceduri. Nu toate serviciile

existente au trecut însă, prin acest proces nou de licențiere, deși a existat obligativitatea

furnizorilor de a parcurge noile proceduri până la data de 31 decembrie 2015. Din acest motiv,

furnizorii acreditați de servicii sociale din județul Sibiu se află în două situații distincte: unii

dintre ei sunt acreditați (respectiv serviciile lor sunt licențiate) pe baza Legii calității serviciilor

sociale (nr. 197/2012), alții dispun încă de vechile acreditări, în baza Hotărârii de Guvern 1024

din 2004.

Datele folosite sunt cele din - Registrul furnizorilor acreditați de servicii sociale,

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala, consultat la 10 ianuarie 2017

Astfel, la 10 ianuarie 2017, situația furnizorilor și a serviciilor sociale din județ era

următoarea:

- existau 107 de furnizori acreditați în baza Legii 197/2012, din care 70 privați (culte

și ONG) și 37 publici (DGASPC, SPAS, unități de asistență medico-socială și Spitalul de

Psihiatrie Sibiu)

Serviciile sociale publice din mediul urban sunt predominant servicii de zi, cu profil de

consiliere, orientare profesională, abilitare și reabilitare, precum și găzduire a copiilor în sistem

rezidențial.


52

Serviciile sociale publice din mediul rural sunt în general furnizate de către SPAS - uri,

acestea sunt în general descrise ca fiind servicii de:

a. Identificare și evaluare, informare in domeniu, consiliere socială, dinamizarea grupurilor

și comunităților, sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză,

promovare și cooperare socială.

b. Servicii de suport pentru activitățile instrumentale ale vieții de zi cu zi, servicii de bază

pentru activitățile zilnice, suport și acompaniament.

În realitate, există un număr relativ mic de SPAS - uri care pot oferi în mod eficient aceste

servicii, în special în mediul rural. Acolo unde există un singur lucrător social angajat, acesta nu

poate decât să susțină accesul beneficiarilor la prestații sociale, să monitorizeze aceste familii și

să întocmească rapoartele lunare. De multe ori, personalul din SPAS - uri realizează și sarcinile

de evidență a populației la nivel local (în mediul rural). SPAS - urile dispun rareori de asistenți

sociali cu studii de specialitate și, în cazurile în care primăria a investit în acest compartiment,

există în structura de personal, pe lângă asistentul social, un asistent medical comunitar sau un

mediator sanitar pentru romi, eventual un al doilea lucrător social.

Întărirea capacității SPAS - urilor de a furniza servicii de asistență socială primară este o

prioritate. Sprijinul beneficiarilor pentru accesarea eficientă a serviciilor în comunitate, medierea

pentru găsirea unui loc de muncă, educația sanitară și socială a familiilor aflate în situații extreme

de sărăcie și excluziune, consilierea și informarea etc. nu pot fi realizate decât de un personal

pregătit, care dispune de timpul și resursele necesare pentru a combina munca de teren cu

gestiunea administrativă a cazurilor. În prezent, aceste sarcini nu pot fi îndeplinite de către

personalul SPAS la un nivel de calitate ridicat. Atât în mediul urban cât și în mediul rural există

un număr mare de asociații, fundații, organizații ale cultelor, voluntari, care furnizează servicii

sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în situații de risc. Din păcate, finanțarea și

sustenabilitatea acestor organizații nu sunt garantate pe termen lung, iar închiderea lor reprezintă

un risc major pentru sistemul de asistență socială din județ, în special pentru anumite categorii de

beneficiari precum persoanele cu dizabilități, vârstnicii dependenți, copiii fără sprijin parental,

copiii din familiile cu venituri reduse.

Urmare a elaborării „H ărții Nevoilor Sociale ale Copiilor și Familiilor din județul Sibiu” a

fost întocmită lista nevoilor de servicii sociale identificate în etapa de analiză cantitativă și

calitativă a datelor din sistemul protecției copilului și a familiei cu copii, pe localități.


53

Astfel:

Polul urban Sibiu dispune de o paletă largă de servicii pentru copii și familii, furnizate

atât de structurile publice (DGASPC, SPAS, Spitalul de Psihiatrie), cât și de organizațiile

neguvernamentale și culte. Cu toate acestea, interviurile cu specialiștii din sistemul protecției

copiilor și cu furnizorii de servicii sociale, precum și cu părinți ai copiilor din Sibiu, au dus la

următoarele concluzii, aferente următoarelor categorii de beneficiari:

• Copii, tineri, familii

Pentru aceasta categorie de beneficiari au rezultat ca fiind necesare următoarele tipuri de

servicii sociale: realizarea unor structuri de îngrijire de zi suplimentare în oraș (creșe și centre

de zi); în sistemul de protecție specială a copiilor, este nevoie de servicii noi de acompaniere și

sprijin pentru tinerii care p ărăsesc sistemul, modernizarea acestor servicii, acestea trebuie să

conţină componente de dezvoltare personală, suport școlar, consiliere și orientare vocațională,

mediere pe piața muncii; creșterea numărului de locuințe sociale pentru tineri este de asemenea

o prioritate, iar accesibilizarea acestora și pentru tinerii cu dizabilități se impune cu necesitate;

dezvoltarea unor structuri de tip ghișeu unic de informare pentru familii (consiliere,

informare, sprijin juridic, administrativ, acces către servicii).

• Persoane cu dizabilităţi

Pentru această categorie de beneficiari sunt necesare următoarele tipuri de servicii sociale:

extinderea capacității centrelor de recuperare pentru copiii cu dizabilități (UCOS) și creșterea

eficienței serviciilor publice de recuperare (ex. centrul Prichindelul, din cadrul DGASPC, pentru

ca acesta să poată răspunde exigențelor familiilor cu copii cu dizabilități din Sibiu și localitățile

învecinate). Dotarea acestor centre de recuperare cu mijloace de transport este necesară, astfel

încât, ele să poată primi copii din vecinătatea municipiului; înfiin țarea unui centru respiro, care

să poată găzdui pe termen scurt (1- 3 zile) copii și tineri cu dizabilități, astfel încât părinții să își

poată rezolva situații urgente sau de criză; dezvoltarea programelor de consiliere și formare

pentru părinții copiilor cu dizabilități; înființarea unui serviciu specializat de diagnostic și

intervenție timpurie pentru copiii cu tulburări de dezvoltare sau dizabilități; extinderea şi

ameliorarea serviciilor de orientare profesională și mediere pentru tinerii cu dizabilități, astfel

încât să acopere nevoile tuturor tinerilor cu dizabilități care doresc să intre pe piața muncii.

Analiza serviciilor sociale din cadrul „Hărții Nevoilor Sociale ale Copiilor și Familiilor

din județul Sibiu, evidenţiază nevoia de servicii sociale similare şi în microregiunea Pol Urban


54

Mediaş. Suplimentar acestor nevoi de servicii sociale, în Polul Urban Mediaş este necesar a se

dezvolta servicii sociale pentru categoria de beneficiari vârstnici, în mod special un serviciu

rezidențial de îngrijire a vârstnicilor. De asemenea, pentru categoria de beneficiari adulţi,

familii , sunt necesare servicii sociale privind medierea ocupațională / pregătirea adulților pentru

angajare, evaluarea abilităților, găsirea unui loc de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului

de muncă (în special pentru persoanele care locuiesc în Ighișul Nou), precum şi consiliere

psihologică a familiilor, educație sanitară pentru familiile din zonele marginalizate.

În microregiunea Mărginimea Sibiului, este nevoie de înființarea/dezvoltarea

următoarelor tipuri de servicii sociale:

• pentru categoria de beneficiari copii, tineri, familii, servicii de mediere

ocupațională/pregătirea adulților pentru angajare, evaluarea abilităților, găsirea unui loc

de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului de muncă; consiliere psihologică a

familiilor, educație sanitară pentru familiile din zonele marginalizate; servicii de zi și after

school pentru copiii de vârste diferite din zonele marginalizate, în afara programului

școlar precum şi servicii de educaţie parentală. De asemenea, extinderea numărului de

locuinţe sociale pentru tineri, dezvoltarea programelor de pregătire pentru viața

independentă a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție, programe de dezvoltare

personală pentru copii și tineri (animație cultural) sunt necesare a se dezvolta în zona

menţionată. Se recomandă existenţa serviciului cantina socială sau masa pe roţi.

• pentru categoria de beneficiari vârstnici, se recomandă în Tălmaciu un centru de zi pentru

persoane vârstnice.

• pentru categoria de beneficiari persoane cu dizabilităţi, se recomandă în Boiţa realizarea

unei echipe de îngrijire la domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități severe. În Gura

Râului se recomandă înființarea unui atelier protejat, în care pot să fie angajate persoane adulte

cu dizabilități. În Tălmaciu sunt identificate nevoia de servicii de: kinetoterapie pentru persoanele

cu dizabilități neuromotorii, staționar de recuperare pentru persoanele cu sechele AVC, afecțiuni

neuromotorii precum şi un centru respiro pentru copiii și tinerii cu dizabilități severe.

În microregiunea Ţara Oltului s-a identificat pentru categoria de beneficiar copii, tineri,

familii , nevoia de următoarele servicii: mediere ocupațională/pregătirea adulților pentru angajare,

evaluarea abilităților, găsirea unui loc de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului de muncă;

consiliere psihologică a familiilor, educație sanitară pentru familiile din zonele marginalizate;


55

servicii de zi și after school pentru copiii de vârste diferite din zonele marginalizate, în afara

programului școlar. În Avrig se recomandă extinderea locuinţelor destinate tinerilor, precum şi un

serviciu de monitorizare a mamelor minore şi un serviciu de acompaniere și suport pentru

mamele minore care nu se află în grija familiei. Nevoia de servicii de educaţie parentală este

identificată în zonele din microregiune.

În microregiunea Ţara Secaşelor se identifică nevoia de următoarele servicii sociale

pentru categoria de beneficiari copii, tineri, familii: servicii de mediere ocupațională / pregătirea

adulților pentru angajare, evaluarea abilităților, găsirea unui loc de muncă, acompaniere pentru

păstrarea locului de muncă; servicii de zi și after school pentru copiii de vârste diferite din zonele

marginalizate, în afara programului școlar, servicii de consiliere psihologică a familiilor, educație

sanitară pentru familiile din zonele marginalizate, precum şi servicii destinate domeniului

educaţie parentală. Extinderea numărului de locuințe sociale pentru tineri se recomandă în zone

precum Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului.

În microregiunea Valea Hârtibaciului s-a identificat nevoia de dezvoltare a următoarelor

tipuri de servicii:

• pentru categoria de beneficiari: copii, tineri, familii se identifică nevoia de următoarele

servicii sociale: mediere ocupațională/pregătirea adulților pentru angajare, evaluarea

abilităților, găsirea unui loc de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului de muncă;

servicii de zi și after school pentru copiii de vârste diferite din zonele marginalizate, în

afara programului școlar; consiliere psihologică a familiilor, educație sanitară pentru

familiile din zonele marginalizate precum şi educaţie parentală. Se recomandă dezvoltarea

unui serviciu de zi pentru copiii din comuna Brădeni în clădirea fostei școli din satul

Țeline precum şi extinderea numărului de locuințe sociale pentru tineri pentru celelalte

zone ale microregiunii. Monitorizarea mamelor minore și serviciu de acompaniere și

suport pentru mamele minore care nu se află în grija familiei este necesar pentru nevoile

de servicii aferente zonei Agnita.

• pentru persoanele cu dizabilităţi, se recomandă înființarea, în comuna Bârghiş a unei

echipe mobile de îngrijire la domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități severe.

În urma analizei nevoii de servicii sociale, în microregiunea Valea Târnavelor

• pentru categoria de beneficiari copii, tineri, familii dezvoltarea următoarelor servicii

sociale: mediere ocupațională/pregătirea adulților pentru angajare, evaluarea abilităților,


56

găsirea unui loc de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului de muncă, consiliere

psihologică a familiilor, servicii de zi și after school pentru copiii de vârste diferite din

zonele marginalizate, în afara programului școlar; educaţie parentală. Sunt necesare

servicii de suport pentru copiii cu CES la nivelul școlilor din sate. De asemenea, se

recomandă şi extinderea numărului de locuințe sociale pentru tineri, precum şi

dezvoltarea programelor de pregătire pentru viața independentă a tinerilor care părăsesc

sistemul de protecție.

• pentru categoria de beneficiari vârstnici, se recomandă dezvoltarea serviciilor mobile de

îngrijire a bătrânilor (Brăteiu), cât şi asistență medicală ambulatorie pentru vârstnici

(Dumbrăveni).

• pentru persoane cu dizabilităţi este necesară dezvoltarea serviciilor de asistență medicală

ambulatorie, servicii de recuperare la domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități (5

copii, 26 persoane în total pentru zona Brăteiu), precum şi o echipă mobilă de îngrijire la

domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități severe.

Concluzii:

La nivelul microregiunilor este necesară dezvoltarea următoarelor servicii pe categoriile

de beneficiari:

� Copii, tineri, familii:

• Mediere ocupațională/pregătirea adulților pentru angajare, evaluarea abilităților, găsirea

unui loc de muncă, acompaniere pentru păstrarea locului de muncă;

• Servicii de zi și after school pentru copiii de vârste diferite din zonele marginalizate, în

afara programului școlar;

• Structuri de îngrijire de zi suplimentare în oraș (creșe și centre de zi - Pol urban Sibiu);

• Consiliere psihologică a familiilor, educație sanitară pentru familiile din zonele

marginalizate;

• Educație parentală;

• Extinderea numărului de locuințe sociale pentru tineri;

• Dezvoltarea programelor de pregătire pentru viața independentă a tinerilor care părăsesc

sistemul de protecție;

• Programe de dezvoltare personală pentru copii și tineri, animație culturală (Tălmaciu);


57

� Persoane vârstnice:

• Servicii mobile de îngrijire a bătrânilor;

• Asistență medicală ambulatorie pentru vârstnici;

• Centru rezidențial de îngrijire a vârstnicilor (Mediaş);

• Centru de zi pentru vârstnici (Tălmaciu);

• Cantină socială sau masă pe roți

� Pentru persoanele cu dizabilităţi

• Echipă mobilă de îngrijire la domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități severe;

• Servicii de recuperare la domiciliu pentru copiii și adulții cu dizabilități;

• Asistență medicală ambulatorie pentru vârstnici și persoane cu dizabilități;

• Atelier protejat, în care pot să fie angajate persoane adulte cu dizabilități;

• Extinderea capacității centrelor de recuperare pentru persoanele cu dizabilități (Mediaş și

Sibiu);

• Deschiderea unui centru respiro, care să poată găzdui pe termen scurt (1-3 zile) copii și

tineri cu dizabilități (Mediaş și Sibiu);

• Dezvoltarea programelor de consiliere și formare pentru părinții copiilor cu dizabilități

(Mediaş și Sibiu);

• Înfiin țarea unui serviciu specializat de diagnostic și intervenție timpurie pentru copiii cu

tulburări de dezvoltare sau dizabilități (Mediaş și Sibiu);

• Ameliorarea şi extinderea serviciilor de orientare profesională și mediere pentru tinerii cu

dizabilități (Mediaş și Sibiu);

• Servicii de kinetoterapie pentru persoanele cu dizabilități neuromotorii (Tălmaciu);

• Staționar de recuperare pentru persoanele cu sechele în urma unui accident

vascular cerebral (AVC), afecțiuni neuromotorii (Tălmaciu)


58

4.2.2.3. Analiza SWOT a serviciilor sociale din judeţul Sibiu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Din punct de vedere general: - Existenţa Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu pentru

perioada 2012-2020 (revizuită, actualizată și completată) și a Masterplanului în domeniul Asistenţei Sociale a județului Sibiu;

- Existența unei Diagnozei sociale care a aprofundat cunoașterea nevoii de servicii sociale în județul Sibiu

- Existenţa unui număr mare de furnizori de servicii sociale acreditate în judeţul Sibiu;

- Existenta unor servicii sociale variate, adresate atât copiilor, tinerilor, familiilor, victimelor violentei familiale, persoanelor cu dizabilităţi , vârstnicilor (multe dintre aceste servicii sunt derulate de societatea civilă sau în parteneriat public-privat)

- Existenţa standardelor de calitate şi a indicatorilor de performanţă privind majoritatea serviciilor sociale;

- Existența legislației care reglementează standardele de cost pentru principalele tipuri de servicii sociale;

- Cunoaşterea tipurilor de servicii sociale care pot fi furnizate;

- Existența la nivelul județului de modele de bună practică în furnizarea de servicii sociale;

- Experienţă în furnizarea de servicii sociale specializate; - Implicarea cultelor în acordarea serviciilor sociale; - Existența la nivelul DGASPC a bazelor de date cu

beneficiarii (copii, persoane adulte cu handicap) serviciilor sociale furnizate de aceasta;

- Existența de parteneriate şi colaborări între serviciile publice şi cele private;

Resurse umane - Personal angajat cu studii superioare; - Capacitate de adaptare la schimbare a personalului; - Diversitatea calificărilor personalului din serviciile

sociale. Resurse financiare: - Implicare/motivare din partea ONG-urilor de a-şi caută

surse de finanţare pentru asigurarea continuității furnizării serviciilor sociale proprii;

- Numărul mare de ONG care oferă servicii sociale din resurse proprii;

Din punct de vedere general: - Servicii sociale insuficiente raportate la numărul de beneficiari

existenți; - Imposibilitatea de a cuprinde în sistemul de asistenţă socială a

potenţialilor beneficiari, insuficientă identificare a beneficiarilor; - Neconcordanţă între nevoile beneficiarilor şi posibilitatea de

acţiune a serviciilor; - Număr insuficient de reprezentare în zonele rurale a serviciilor

sociale specializate (doar reţea de asistenţi personali); - Colaborare defectuoasă între serviciile sociale publice şi private; - Cunoașterea insuficientă a serviciilor sociale disponibile in

teritoriu de către angajații instituțiilor publice; - Lipsa unei baze de date la nivelul judeţului cu privire la toţi

beneficiarii serviciilor sociale publice și private (duce la necunoașterea ”traseului” parcurs de beneficiar);

- Baza de data neactualizată a serviciilor sociale; - Din cauza fluctuației de personal se pierde contactul atât cu

beneficiarii cât și cu contactele/persoanele de legătură create iar înlocuitorii nu cunosc cazurile;

- Deciziile cu privire la dezvoltarea serviciilor sociale aparţin factorilor politici;

- Slaba implicare a autorităților locale în dezvoltarea serviciilor de prevenire;

- Lipsa implicării structurilor Consiliilor Comunitare Consultative înființate la nivelul Consiliilor Locale;

- Insuficienţa numărului de servicii adresate copilului şi familiei în situaţie de risc, copilului cu dizabilități, în special servicii de prevenire (implicarea insuficientă a autorităţilor de la nivel local şi comunităţile locale);

- Neîndeplinirea standardelor minime de calitate de către toate serviciile sociale de la nivelul județului;

- Birocraţia din sistemul public care împiedică rezolvarea situaţiilor de urgenţă;

Resurse umane: - Resurse umane reduse în raport cu cazuistica existentă şi cea

potenţială; - Număr insuficient de personal specializat angajat în serviciile

sociale publice; - Numărul insuficient de specialişti în zonele rurale în vederea

înfiinţării/furnizării de servicii sociale; - Personal calificat insuficient în cadrul ONG; - Diminuarea implicării profesioniste din cauza lipsei motivării

financiare; - Resurse umane cu nevoi ridicate de formare; - Metode reduse de stimulare a personalului; Resurse financiare: - Fonduri bugetare limitate pentru dezvoltarea sistemului de servicii

sociale din judeţul Sibiu; - Resurse financiare insuficiente ale ONG; - În lipsa unei co-finanţări de la bugetul de stat, județean sau

local, continuarea furnizării serviciilor sociale private este nesigură;

- Insuficiența resurselor financiare destinate asigurării formării continue a personalului din sistemul public;


59

- Creşterea problematicii sociale - efectul crizei economice;

- Lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 292/2011 și a legislației speciale prevăzută de aceasta;

- Inexistenţa legislaţiei privind contractarea/externalizarea de servicii sociale;

- Instabilitatea legislativă; - Politici neadecvate nevoilor reale; - Lipsa stimulării sau a politicilor de atragere a

specialiștilor/ONG în vederea înființării/furnizării serviciilor sociale în mediul rural;

- Creşterea nevoii sociale care poate conduce la supraîncărcarea personalului;

- Legislaţie restrictivă în angajarea personalului din sistemul public (blocarea posturilor vacante în sistemul bugetar);

- Legislația neactualizată pentru asigurarea serviciilor de calitate și a nevoii reale;

- Îmbătrânirea rețelei de asistenți maternali profesioniști;

- Lipsa oportunităților de specializare a angajaților din serviciile sociale;

- Demotivarea persoanelor de specialitate de a se angaja în sistemul public din cauza nivelului mic al salarizării;

- Restricții în achiziționarea logisticii necesare dezvoltării/funcționalității serviciilor sociale publice;

- Restrângerea/încetarea activităţii ONG – urilor furnizoare de servicii sociale din lipsa resurselor financiare;

- Accesul la finanţare nerambursabilă externă prin derularea de proiecte în vederea dezvoltării/diversificării serviciilor sociale;

- Accesul la finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii (HG nr. 973/2012 și Ordinul nr. 2765/2012);

- Deschiderea Consiliului Județean Sibiu de a cofinanța servicii sociale furnizate de ONG acreditate;

- Dezvoltarea de parteneriate care să favorizeze dezvoltarea de servicii de calitate;

- Promovarea voluntariatului; - Contractarea/externalizarea de servicii sociale; - Existenţa de programe de formare a personalului în

colaborare cu specialişti din ţară şi străinătate; - Consultanţă din partea unor specialişti/organisme

internaţionale; - Existența universității cu profil socio-uman în

județul Sibiu; - Existența legislației pentru acordarea de finanțare,

subvenționare, cofinanțare din partea administrației locale și centrale pentru serviciile sociale;

- Posibilitatea autofinanțării prin activități de economie socială/oferirea de servicii sociale contra cost sau implicarea directă a beneficiarilor de asistență socială în dezvoltarea serviciilor sociale;

- Crearea sistemului informatic integrat pentru beneficiarii de beneficii sociale.

- Existența legislației în ceea ce privește voluntariatul.

-

AMENIN ȚĂRI OPORTUNITĂȚI


60

Capitolul 5

OBIECTIVELE GENERALE ŞI OPERAŢIONALE I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE

1. Asigurarea îngrijirii, cre şterii, form ării, dezvoltării şi educării copiilor în cadrul

propriilor familii.

1.1. Prevenirea separării copiilor de familie.

1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în comunităţile cu număr ridicat de copii aflaţi în

situaţie de risc social, din judeţul Sibiu.

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere şi sprijin pentru familiile aflate în nevoie în

judeţul Sibiu de către comunitățile locale în parteneriat cu societatea civilă.

1.1.3. Dezvoltarea servicii de informare şi consiliere în Mediaş şi Agnita cu scopul

furnizării serviciilor cât mai aproape de cetățean.

1.1.4. Dezvoltarea de echipe de asistenţă primară integrată (de tip SPOR) la nivelul

comunităţilor din mediul rural.

1.1.5. Dezvoltarea de servicii de reconciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională

(baby sitter, bone, creşe, after school, etc.).

1.1.6. Servicii de sprijin pentru familiile aflate în situații de dificultate.

1.1.7. Servicii de orientare și consiliere pentru tineri.

1.2. Asigurarea de servicii de suport şi îngrijire adaptate nevoilor copiilor cu dizabilităţi.

1.2.1. Dezvoltarea unei reţele de Centre de zi de recuperare/readaptare pentru copiii cu

dizabilităţi.

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de evaluare şi recuperare a copiilor cu dizabilităţi la

nivelul judeţului.

1.2.3. Înființarea în Mediaș a unui centru de zi de recuperare și terapie pentru copilul cu

autism, în parteneriat cu Fundația UCOS și comunitatea locală, în spațiul actualului Centru de zi

din cadrul CS ”Sfântul Andrei Mediaș”.


61

1.3. Asigurarea de servicii pentru copiii şi tinerii care se află în conflict cu legea.

1.3.1. Înființarea de servicii sociale rezidențiale și de zi pentru copilul cu tulburări de

comportament.

1.3.2. Dezvoltarea de servicii de monitorizare și suport a copiilor și tinerilor care se află în

conflict cu legea, în cooperare cu serviciile de probațiune.

1.3.3. Dezvoltarea de servicii de consiliere şi suport pentru facilitarea îndeplinirii

obligaţiilor prevăzute de lege pe perioada de supraveghere specializată pentru familia copiilor şi

tinerilor care se află în conflict cu legea, în cooperare cu serviciile de probaţiune.

1.4. Asigurarea de servicii pentru tineri.

1.4.1. Dezvoltarea de servicii de orientare şi consiliere pentru tineri.

2. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie.

2.1. Prevenirea și ameliorarea fenomenului violenței domestice prin asigurarea de servicii

de prevenire.

2.1.1. Înființarea de centre de consiliere pentru victimele violenţei în familie.

2.2. Asigurarea funcționalității Centrului de primire în regim de urgență a victimelor

violenţei domestice aflat in structura DGASPC Sibiu, precum și a celorlalte centre rezidențiale

destinate primirii, găzduirii si furnizării de servicii sociale acestei categorii, servicii furnizate de

ONG-uri în colaborare cu SPAS-uri locale.

2.2.1. Asigurarea funcționalității Centrului de primire în regim de urgență a victimelor

violenţei domestice aflat in structura DGASPC Sibiu.

2.2.2. Asigurarea funcționalității centrelor rezidențiale destinate primirii, găzduirii și

furnizării de servicii sociale pentru victimele violenței domestice, servicii furnizate de ONG-uri

în colaborare cu SPAS-uri locale.

3. Îmbunătăţirea reţelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau

definitiv de părin ţii săi.

3.1. Creşterea calităţii vieţii beneficiarilor din centrele de plasament aflate în subordinea

DGASPC Sibiu.


62

3.1.1. Desființarea Compexului de Servicii ”Sf. Andrei” Mediaș cu cele două

componente: Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități și Centrul de zi .

3.1.2. Amenajarea, reparația, modernizarea şi extinderea Centrului de Plasament

Agârbiciu.

3.1.3. Reorganizarea Centrului de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Speranţa

în Complex de Servicii pentru Copilul cu Dizabilităţi, cu următoarele componente: Căsuţe de tip

familial Speranţa cu o capacitate de 45 de locuri și Centru de zi de recuperare pentru copilul cu

dizabilităţi.

3.1.4. Reorganizarea Complexului de Servicii Sibiu prin divizare în Centrul de

Plasament Gulliver Sibiu și Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Tavi Bucur

Cisnădie, pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani.

3.1.5. Organizarea CPCD Tavi Bucur conform noii organigrame aprobate și nevoilor

beneficiarilor, copii cu dizabilitati și copii cu cerințe educative speciale (cu și fără tulburari de

comportament).

3.1.6. Închiderea Centrului de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Prichindelul

prin înființarea a cel puțin 3 căsuțe de tip familial și cel puțin 1 centru de recuperare pentru

copilul cu dizabilități.

3.1.7. Relocarea Centrului de Primire în Regim de Urgență din cadrul Complexului de

Servicii Prichindelul Sibiu.

3.1.8. Închiderea Centrului de Plasament Orlat, prin înfiinţarea a 7 căsuţe de tip

familial și înfiin ţarea a cel puțin un centru de zi în vederea dezinstituţionalizării copiilor din

CP Orlat şi a prevenirii instituţionalizării copiilor din comunitate, în parteneriat cu mediul ONG

și APL.

3.2. Dezvoltarea servicii de tip rezidențial de către ONG-uri.

3.2.1. Înființarea de case de tip familial/apartamente (Parohia Evanghelică CA, Asociația

Umanitară Dare to Care, s.a).

3.3. Dezvoltarea măsurilor de protecție alternativa de tip familial.

3.3.1 Dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală prin creşterea numărului de asistenţi

maternali profesionişti.


63

3.3.2. Îmbunătățirea permanentă a abilităților asistenților maternali profesioniști, de

creștere, îngrijire și educare a copiilor.

3.3.3. Creșterea numărului de copii cu măsură de plasament la familia extinsă sau alte

familii/persoane.

3.3.4. Desfășurarea de Campanii de informare şi sensibilizare a comunității cu privire la

protejarea copilului în mediu familial ca soluție optimă pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.

4. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea şi combaterea sărăciei

şi riscului de excluziune socială.

4.1. Creșterea calității vieții persoanelor şi familiilor f ără venituri sau cu venituri reduse.

4.1.1. Dezvoltarea de servicii de consiliere şi informare.

4.1.2. Dezvoltarea de servicii de inserţie/reinserţie socială.

4.1.3. Dezvoltarea de cantine sociale

4.2. Reducerea numărului de persoane care trăiesc în stradă.

4.2.1. Elaborarea şi implementarea unui program integrat de îmbunătăţire a condiţiilor de

locuit în zonele marginalizate

5. Dezvoltarea de servicii sociale destinate persoanelor fără loc de muncă

5.1. Reducerea numărului de persoane fără loc de muncă.

4.1.1. Dezvoltarea de servicii consiliere, mediere şi suport pentru accesul pe piaţa

muncii a tinerilor sau a şomerilor în căutarea unui loc de muncă, inclusiv a celor

neindemnizaţi.

II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILIT ĂŢI

6. Îmbunătăţirea reţelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilit ăţi.

6.1. Prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi prin dezvoltarea de servicii

specifice.

6.1.1. Dezvoltarea unei reţele de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele

cu dizabilităţi.

6.1.2. Creşterea numărului de asistenţi personali angajaţi în judeţul Sibiu.


64

6.1.3. Dezvoltarea unei reţele de centre de zi pentru persoanele cu dizabilităţi.

(centre de recuperare/readaptare, centre de inserţie/reinserţie socială, centre de

socializare, centre de terapie ocupaţională şi alte terapii speciale, centre de asistare

şi îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate).

6.1.4. Înființarea de centre respiro/centre de criză pentru familiile care au în

îngrijire persoane cu dizabilităţi.

6.1.5. Dezvoltarea unei rețele de asistenți personali profesioniști în condițiile legii.

6.2 Dezvoltarea de noi servicii sociale rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu

dizabilităţi în judeţul Sibiu.

6.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu

dizabilităţi în judeţul Sibiu.

6.2.2. Înfiinţarea de centre de tip respiro pentru persoanele cu dizabilităţi în judeţul

Sibiu.

6.3. Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate în centrele

rezidenţiale aflate în structura DGASPC Sibiu.

6.3.1. Reabilitarea, modernizarea, echiparea și extinderea CIA Agnita.

6.3.2. Amenajarea, reparația, modernizarea CRRPH Dumbrăveni.

6.3.3. Restructurare/reabilitare/modernizare CRRN Râu Vadului.

6.3.4. Reducerea capacităţii CRRN Râu Vadului prin înfiinţarea a 4 locuinţe

maxim protejate, cu o capacitate de maxim 10 beneficiari sau 1 CRRN.

6.3.5. Reducerea capacităţii CRRN Tălmaciu prin înfiinţarea a 3 locuinţe maxim

protejate, cu o capacitate de maxim 10 beneficiari sau 1 CRRN.

6.4. Creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi.

6.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip economie socială (unităţi protejate, ateliere

protejate) în parteneriat public - privat pentru zonele Mediaş şi Sibiu, în

conformitate cu legislaţia ce urmează a fi aprobată în domeniu.


65

III. PERSOANE VÂRSTNICE

7. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu

7.1. Prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice

7.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

din judeţul Sibiu.

7.1.2. Dezvoltarea de centre de zi destinate persoanelor vârstnice.

8. Implementarea unui management strategic al resurselor umane.

8.1. Formarea continuă a persoanelor angajate în sistem în baza unui plan de formare

adaptat nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat şi realizarea de schimburi

de experienţă şi bune practici naţionale şi internaţionale.

8.1.1. Participarea la cursuri de formare/perfecţionare

8.2. Asigurarea dotărilor necesare funcţionării serviciilor sociale raportat la nevoia

conform tipului de beneficiar.

8.2.1. Dotarea serviciilor sociale din judeţul Sibiu cu echipamentele necesare

funcţionării la standarde.

9. Dezvoltarea și susținerea financiară a structurilor parteneriale reale şi active cu

societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale, permanent

(CJ, DGASPC, APL, ONG şi alte instituţii interesate).

9.1. Asigurarea continuității cofinanţării serviciilor sociale de interes judeţean destinate

grupurilor vulnerabile, furnizate de ONG acreditate, în parteneriat cu DGASPC, de la

bugetul judeţean.

9.1.1. Plan anual de cofinanţare din bugetul judeţului Sibiu pentru servicii sociale

acordate de furnizori privaţi (Agenda socială).

9.2. Subvenţionarea unor servicii sociale de interes local furnizate de ONG acreditate de

la bugetele locale ale primăriilor.

9.2.1. Plan anual de subvenţionare din bugetul consiliului local pentru servicii

sociale de interes local acordate de furnizori privaţi.


66

9.3. Dezvoltarea de parteneriate public - public şi/sau public - privat pentru dezvoltarea de

grupuri de ajutor mutual pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte substanţe).

9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual

pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte substanţe).

9.4. Dezvoltarea de centre/programe de voluntariat la nivelul judeţului care să vină în

sprijinul comunităţilor locale în furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor

identificate.

9.4.1. Campanie de încurajare a voluntariatului şi atragerea de voluntari care să

participe la furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate în

comunităţile locale.


67

Capitolul 6

FINANŢAREA SERVICIILOR SOCIALE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale, asistenţa socială se

finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetul local al judeţului, de la bugetele

locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din

partea unor persoane fizice ori juridice, din ţară şi din străinătate, fonduri externe rambursabile şi

nerambursabile, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu respectarea

legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile.

Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.

Furnizori publici de servicii sociale pot fi:

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale

şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de

comună, oraş, municipiu;

b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau

coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii

sociale pentru anumite categorii de beneficiari;

c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel

comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:

a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;

b) cultele recunoscute de lege;

c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;

d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.

Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale,

indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.

Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condiţiile

legii.


68

De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în

domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;

b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot;

d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordinea-coordonarea

autorităţilor administraţiei publice centrale;

e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor

furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii;

f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a programelor

de cercetare din domeniul serviciilor sociale;

g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile

legii;

h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de

parteneriat, încheiate conform legii.

Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;

c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi defavorizate, în

baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual;

d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare

complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut la

art. 110 din Legea nr. 292/2011;

e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale

a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor

sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv;


69

f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a acţiunilor

de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului;

g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru

proiecte din domeniul serviciilor sociale;

h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi;

i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.

Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea

celor alocate din bugetul de stat.

Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;

c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor

necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care

activează la nivelul comunităţii respective;

d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a

populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii;

e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru

proiecte din domeniul serviciilor sociale;

f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele

proprii şi alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.

Pentru finanţarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obţinute din sponsorizările şi

donaţiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice şi juridice, române şi străine,

furnizorilor de servicii.

Serviciile sociale pot fi finanţate din fonduri internaţionale, stabilite prin

memorandumurile sau protocoalele de finanţare încheiate de statul român cu donatorii, precum şi

din fondurile structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaţionale regionale.

În funcţie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanţarea acordării serviciilor

sociale, conform legii.


70

Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activităţi lucrative numai pentru autofinanţarea

serviciilor sociale acordate, cu excepţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit. e)

din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale. Veniturile astfel obţinute se utilizează şi pentru

lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor aflate în administrare.

Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi cultele recunoscute de lege, în calitate de furnizori

privaţi de servicii sociale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele

judeţene/bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ca formă de sprijin în vederea

înfiinţării, dezvoltării, diversificării şi asigurării continuităţii serviciilor sociale acordate de

aceştia.

Anual vor fi elaborate Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale

administrate şi/sau finanţate de Consiliul Judeţean Sibiu, precum şi de către autorităţile

administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, care vor cuprinde

date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente,

serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor de la

furnizorii priva ţi, programul de subvenţionare, bugetul estimativ şi sursele de finanţare.


71

Capitolul 7

MONITORIZARE ŞI EVALUARE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2012 a asistenţei sociale, Direcţia Generală

de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului realizează coordonarea înfiinţării şi organizării

serviciilor sociale, în concordanţă cu nevoile şi situaţiile de dificultate identificate, pentru a se

realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului.

Conform prevederilor art. 118, alin. 4 a Legii nr. 292/2012 a asistenţei sociale Direcţia

Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va elabora Planurile anuale de acţiune

privind serviciile sociale administrate şi/sau finanţate de Consiliul Judeţean Sibiu, în

conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în prezenta strategie. Acestea vor cuprinde

date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente,

serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor de la

furnizorii privaţi, programul de subvenţionare, bugetul estimativ şi sursele de finanţare. De

asemenea, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va acorda sprijin

autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor de

pe raza teritorială a judeţului, în scopul planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor

sociale de interes local, care de asemenea vor cuprinde date detaliate privind numărul şi

categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi

înfiinţate, programul de contractare a serviciilor de la furnizorii privaţi, programul de

subvenţionare, bugetul estimativ şi sursele de finanţare. Planurile anuale de acţiune privind

serviciile sociale se elaborează de către autorităţile administraţiei publice locale, în

conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în prezenta strategie judeţeană de dezvoltare a

serviciilor sociale.

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei prezente, respectiv a planurilor anuale

de acţiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest sens se

vor elabora instrumente de monitorizare şi evaluare a planurilor anuale de acţiune, precum şi

a atingerii obiectivelor operaţionale prevăzute în Strategie. Instrumentele de monitorizare se

vor elabora după aprobarea Strategiei prin hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu, precum şi a


72

planului anual de acţiune. Acestea vor avea în vedere indicatorii, în termeni cantitativi şi/sau

calitativi.

Monitorizarea şi evaluarea se va realiza în mod periodic.

Strategia va fi supusă revizuirii ori de câte ori situaţia o va impune.


73

PLAN DE ACŢIUNE Anexa

I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE

1. Asigurarea îngrijirii, cre şterii, form ării, dezvoltării şi educării copiilor în cadrul propriilor familii. Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen

1.1. Prevenirea separării copiilor de familie.

1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în comunităţile cu număr ridicat de copii aflaţi în situaţie de risc social, din judeţul Sibiu.

Nr. de beneficiari: 355 Nr. de centre: 16 Nr. de parteneriate:1

CJS/APL/ONG:

APL Sibiu 2017-2023

APL Mediaş 2017

APL Copșa Mică 2017-2023

APL Dumbrăveni 2017-2023

APL Miercurea Sibiului 2017-2023

APL Ocna Sibiului 2017-2023

APL Alma 2017-2023

APL Ațel 2017-2023

APL Bazna 2020 APL Biertan 2017

APL Bârghiș 2018

APL Blăjel 2017

APL Brădeni 2018 APL Hoghilag 2017-2023

APL Rășinari 2017-2023

APL Valea Viilor 2017

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere şi sprijin pentru familiile aflate în nevoie din judeţul Sibiu de către comunitățile locale în parteneriat cu societatea civilă.

Nr. de beneficiari: 415 Nr. de centre:17 Nr. de parteneriate:1

CJS/APL: 2017 - 2023 APL Sibiu 2017 - 2023 APL Mediaș 2017 - 2023 APL Ocna Sibiului 2017 - 2023


74

APL Săliște 2017 APL Ațel 2017 - 2023 APL Bazna 2018

APL Biertan 2017 APL Bârghiș 2017

APL Blăjel 2018 APL Cristian 2017 APL Loamneș 2019 APL Marpod 2018-2020 APL Hoghilag 2019-2020

APL Mihăileni 2017 - 2023 APL Racovița 2017 APL Răşinari 2017 - 2023

APL Râu Sadului 2017 - 2023

APL Şura Mare 2017

1.1.3. Dezvoltarea servicii de informare şi consiliere în Mediaş şi Agnita, cu scopul furnizării serviciilor cât mai aproape de cetățean.

Nr. de beneficiari Nr. de centre: 2 Nr. de parteneriate: 6

CJS/APL Mediaș, APL Agnita DGASPC

2017 - 2023

1.1.4. Dezvoltarea de echipe de asistenţă primară integrată (de tip SPOR) la nivelul comunităţilor din mediul rural.

Nr. de beneficiari: 175 Nr. de servicii: 9 Nr. de parteneriate

CJS/APL:

APL Ocna Sibiului 2020

APL Ațel 2017

APL Bazna 2017

APL Bârghiș 2018


75

APL Blăjel 2017 - 2023

APL Dârlos 2020

APL Loamneș 2019-2020

APL Marpod 2017 - 2023

APL Hoghilag 2017 – 2023

1.1.5. Dezvoltarea de servicii de reconciliere a vieții personale cu viața profesională (baby sitter, bone, creșe, after-school.

Nr. de beneficiari: Nr. de servicii:5 Nr. de parteneriate

CJS/APL

APL Sibiu 2017-2023

APL Avrig 2020

APL Ocna Sibiului 2017-2023

APL Mihăileni 2017

APL Sadu 2017-2023

1.1.6 Servicii de sprijin pentru familiile aflate în situații de dificultate.

Nr. de beneficiari: 250 familii Nr. de servicii: 1 Nr. de parteneriate

CJS/APL APL Săliște

2018

1.1.7. Servicii de orientare și consiliere pentru tineri.


CJS/APL APL Bazna

2018

APL Bârghiș 2018

APL Brădeni 2018

APL Luduș 2018


76

1.2. Asigurarea de servicii de suport şi îngrijire adaptate nevoilor copiilor cu dizabilităţi.

1.2.1. Dezvoltarea unei reţele de Centre de zi de recuperare şi îngrijire/readaptare pentru copiii cu dizabilităţi.

Nr. de centre Nr. de beneficiari Nr. parteneriate

CJS/APL DGASPC ONG

2017-2023

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de evaluare şi recuperare a copiilor cu dizabilităţi la nivelul judeţului.

Nr. de echipe mobile constituite: 3 Nr. de beneficiari

CJS/DGASPC

APL Bazna 2018

APL Blăjel 2018

APL Hoghilag 2018

1.2.3. Înființarea în Mediaș a unui centru de zi de recuperare și terapie pentru copilul cu autism, în parteneriat cu Fundația UCOS și comunitatea locală.

Nr. centre dezvoltate: 1 Nr: beneficiari:

CJS/DGASPC/APL Mediaș Fundaţia UCOS

2017-2023

1.3. Asigurarea de servicii pentru copiii şi tinerii care se află în conflict cu legea.

1.3.1. Înființarea de servicii sociale rezidențiale și de zi pentru copilul cu tulburări de comportament.

Nr. centre dezvoltate: 1 Nr: beneficiari:

CJS//DGASPC/Servicii de probațiune/APL

2017-2023

1.3.2. Dezvoltarea de servicii de monitorizare și suport a copiilor și tinerilor care se află în conflict cu legea, în cooperare cu serviciile de probațiune.


CJS//DGASPC/Servicii de probațiune/APL:

APL Apoldu de Jos 2018

APL Brădeni 2017

APL Bazna 2018

APL Mihăileni 2017

1.3.3. Dezvoltarea de servicii de consiliere şi suport pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege pe perioada de supraveghere specializată pentru familia copiilor şi tinerilor care se


CJS APL Mihăileni DGASPC Servicii de probaţiune ONG

2017 - 2023


77

află în conflict cu legea, în cooperare cu serviciile de probaţiune.

1.4. Asigurarea de servicii pentru tineri.

1.4.1. Dezvoltarea de servicii de orientare şi consiliere pentru tineri.

Nr. de beneficiari: 370 Nr. de servicii: 5 Nr. de parteneriate: 1

CJS/APL APL Sălişte și Asociaţia Vicentius Umanita Sălişte

2018

APL Bazna 2018

APL Bârghiș 2018

APL Brădeni 2018

APL Luduș 2018

2. Dezvoltarea de serviciilor sociale destinate victimelor violenței în familie

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 2.1 Prevenirea și ameliorarea fenomenului violenței domestice prin asigurarea de servicii de prevenire – centre de consiliere pentru victimele violenţei în familie.

2.1.1. Înființarea de centre de consiliere pentru victimele violenţei în familie.

Nr. de beneficiari Nr. de servicii

CJS/APL ONG

2017-2023

2.2. Asigurarea funcționalității Centrului de primire în regim de urgență a victimelor violenţei domestice aflat in structura DGASPC Sibiu, precum și a celorlalte centre rezidențiale destinate primirii, găzduirii si furnizării de servicii sociale acestei categorii, servicii furnizate de ONG-uri in colaborare

2.2.1. Asigurarea funcționalității Centrului de primire în regim de urgență a victimelor violenţei domestice aflat in structura DGASPC Sibiu.

Nr. de beneficiari: min 20/semestru Nr. de servicii: 1

CJS/DGASPC/APL Tălmaciu

2017-2023

2.2.2. Asigurarea funcționalității centrelor rezidențiale destinate primirii, găzduirii și furnizării de servicii sociale pentru victimele violenței domestice, servicii furnizate de ONG-uri în

Nr. de beneficiari: Nr. de servicii: 2

Fundația Estera, Fundația Femeilor din Sibiu/APL Sibiu, Mediaș DGASPC

2017-2023


78

3. Îmbunătăţirea reţelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părin ţii săi

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 3.1. Creşterea calităţii vieţii beneficiarilor din centrele de plasament aflate în subordinea DGASPC Sibiu.

3.1.1. Desființarea Complexului de Servicii ”Sf. Andrei Mediaș” cu cele două componente: Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități și Centrul de Zi.

Nr. beneficiari: Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC

2017

3.1.2. Amenajarea, reparația, modernizarea şi extinderea Centrului de Plasament Agârbiciu.

Nr. beneficiari: 45 1 centru amenajat, reparat, modernizat şi extins Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC CP Agîrbiciu

2017 - 2019

3.1.3. Reorganizarea Centrului de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Speranţa în Complex de Servicii pentru Copilul cu Dizabilităţi, cu următoarele componente: Căsuţe de tip familial Speranţa cu o capacitate de 45 de locuri și Centru de zi de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi.


CJS/DGASPC CPCD Speranţa

2017 - 2020

3.1.4. Reorganizarea Complexului de Servicii Sibiu, prin divizare în CP Gulliver și CPCD Tavi Bucur pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani.


CJS/DGASPC 2017 - 2018

3.1.5. Organizarea CPCD Tavi Bucur conform noii organigrame aprobate și nevoilor beneficiarilor, copii cu dizabilități și copii cu cerinte educative speciale (cu și fără tulburări de comportament).


CJS/DGASPC

2017 - 2018

cu SPAS-uri locale. colaborare cu SPAS-uri locale. ONG


79

3.1.6. Închiderea Centrului de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Prichindelul prin înființarea a cel puțin 3 căsuțe de tip familial și cel puțin 1 centru de recuperare pentru copilul cu dizabilități.

Nr. de servicii: Nr. beneficiari: Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC CS Prichindelul

2017 - 2020

3.1.7. Relocarea Centrului de Primire în Regim de Urgență, aflat în subordinea CS Prichindelul Sibiu.


CJS/DGASPC CS Prichindelul

2017 - 2023

3.1.8. Închiderea Centrului de Plasament Orlat, prin înfiinţarea a 7 căsuţe de tip familial cu 12 locuri și înfiinţarea a cel puțin un centru de zi în vederea dezinstituţionalizării copiilor din CP Orlat şi a prevenirii instituţionalizării copiilor din comunitate, în parteneriat cu mediul ONG.

Nr. de căsuţe înfiinţate: 7 Nr. centre de zi înființate: 1 Nr. beneficiari: Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC/CP Orlat/APL/ONG

2017 - 2023

3.2. Dezvoltarea de servicii de tip rezidențial de către ONG-uri.

3.2.1. Înființarea unei case de tip familial/apartament de către Parohia Evanghelică C.A.Sibiu.

Nr. de căsuţe/apartament înfiinţate: 1 Nr. beneficiari: Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

Parohia Evanghelică C.A.Sibiu.

2017 - 2023

3.2.2 Înființarea unei case de tip familial de către Asocuiația Umanitară Dare to Care.

Nr. de căsuţe înfiinţate: 1 Nr. beneficiari: 5 – 6 beneficiari Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

Asocuiația Umanitară Dare to Care.

2017 - 2023

3.2.3. Înființarea de apartamente pentru tinerii proveniți din sistemul de protectie de către Asociația Umanitară Dare to Care.

Nr. de apartamente înfiinţate: 2 – 3 Nr. beneficiari: 5 – 6 beneficiari Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

Asocuiația Umanitară Dare to Care.

2017 - 2023

3.3. Dezvoltarea măsurilor de protecție alternativă de tip familial.

3.3.1 Dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală prin creşterea numărului de asistenţi maternali profesionişti.

Nr. persoane recrutate Nr. persoane selectate Nr. persoane formate

CJS/DGASPC SMCAM

2017 - 2023


80

3.3.2. Îmbunătățirea permanentă a abilităților asistenților maternali profesioniști, de creștere, îngrijire și educare a copiilor.

Gradul de îmbunătățire al abilităților asistenților maternali profesioniști, de creștere, îngrijire și educare a copiilor

DGASPC SMCAM

2017 - 2023

3.3.3. Creșterea numărului de copii cu măsură de plasament la familia extinsă sau alte familii/persoane.

Nr. de copii cu măsură de plasament la familia extinsă sau alte familii/persoane

DGASPC SMCPRF

2017-2023

3.3.4. Desfășurarea de Campanii de informare şi sensibilizare a comunității cu privire la protejarea copilului în mediu familial ca soluție optimă pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.

Nr. de campanii: Nr. beneficiari

DGASPC SMCPRF

2017-2023

4. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială.

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 4.1. Creșterea calității vieții persoanelor şi familiilor f ără venituri sau cu venituri reduse.

4.1.1. Dezvoltarea de servicii de consiliere şi informare.


CJS/APL ONG

2017-2023

4.1.2. Dezvoltarea de cantine sociale Nr. de cantine înfiinţate: 5 Nr. de beneficiari: 385 Nr. parteneriate: 2

CJS/APL APL Mediaş

2017-2020

APL Dumbrăveni 2017-2023 APL Brădeni 2017-2023

APL Sadu 2017-2023 APL Slimnic Biserica Ortodoxă Slimnic

2018

4.2. Reducerea numărului de persoane care trăiesc în stradă.

4.2.1. Elaborarea şi implementarea unui program integrat de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit în zonele

Nr. beneficiari: Nr. de parteneriate:

CJS/APL APL Roşia ONG

2017-2023


81

5. Dezvoltarea de servicii sociale destinate persoanelor fără loc de muncă

II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILIT ĂŢI

6. Îmbunătăţirea reţelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilit ăţi.

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 6.1. Prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi prin dezvoltarea de servicii specifice.

6.1.1. Dezvoltarea unei reţele de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilităţi.

Nr. de primării care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu. Nr. de servicii: 3 Nr. de beneficiari: Nr. de parteneriate

CJS/APL APL Ocna Sibiului

2017 - 2020

APL Hoghilag 2017

APL Râu Sadului 2017

6.1.2. Creșterea numărului de asistenți personali la în județul Sibiu.

Nr. asistenţi personali angajaţi CJS/APL

2017 - 2023

6.1.3. Dezvoltarea unei reţele de centre de zi pentru persoanele cu dizabilităţi. (centre de recuperare/readaptare, centre de inserţie/reinserţie socială, centre de socializare, centre de terapie ocupaţională şi alte terapii speciale, centre de asistare şi îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate).

Nr. de centre: 1 Nr. de parteneriate:1

CJS/APL APL Mediaş DGASPC ONG

2017 - 2020

marginalizate.

Obiective operaţionale

Acţiuni Indicatori Responsabili Termen

5.1. Reducerea numărului de persoane fără loc de muncă.

5.1.1. Dezvoltarea de servicii consiliere, mediere şi suport pentru accesul pe piaţa muncii a tinerilor sau a şomerilor în căutarea unui loc de muncă, inclusiv a celor neindemnzaţi.


CJS/APL DGASPC ONG

2017-2023


82

6.1.4. Centre respiro/centre de criză pentru familiile care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi.

Nr. de centre funcţionale:1 Nr. de beneficiari: 9 Nr. de parteneriate

CJS/APL ONG

2017-2022

6.1.5. Dezvoltarea unei rețele de asistenți personali profesioniști, în condițiile legii.

Nr. asistenţi personali angajaţi CJS/DGASPC

2017 - 2023

6.2 Dezvoltarea de noi servicii sociale rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi în judeţul Sibiu

6.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi în judeţul Sibiu.

Nr. locuinţe protejate Nr. beneficiari Nr. parteneriate

CJS/DGASPC APL ONG

2017-2023

6.2.2. Înfiinţarea de centre de tip respiro pentru persoanele cu dizabilităţi în judeţul Sibiu.

Nr. de centre funcţionale Nr. de beneficiari: Nr. de parteneriate:1

CJS APL Bazna ONG

2020

6.3. Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate în centrele rezidenţiale aflate în structura DGASPC Sibiu.

6.3.1. Reabilitarea, modernizarea, echiparea și extinderea CIA Agnita.

Nr. beneficiari: 50 CIA Agnita funcţional la standarde Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC CIA Agnita

2017 - 2019

6.3.2. Amenajarea, reparația, modernizarea CRRPH Dumbrăveni

Nr. beneficiari: 98 CRRPH Dumbrăveni funcţional la standarde Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC CRRPH Dumbrăveni

2017 - 2019

6.3.3. Restructurare/reabilitare/ modernizare CRRN Râu Vadului

Nr. de beneficiari 1 centru funcţional la standarde Gradul de satisfacţie al beneficiarilor

CJS/DGASPC CRRN Rîu Vadului

2017-2022

6.3.4. Reducerea capacităţii CRRN Râu Vadului prin înfiinţarea a 4 locuinţe maxim protejate cu capacitate de maxim de 10 beneficiar sau 1 CRRN.

Nr. locuinţe protejate Nr. centre de respiro înființate Nr. beneficiari Nr. parteneriate

CJS/DGASPC APL ONG

2017-2023


83

6.3.5. Reducerea capacităţii CRRN Tălmaciu prin înfiinţarea a 3 locuinţe maxim protejate cu capacitate de maxim de 10 beneficiar sau 1 CRRN.

Nr. locuinţe protejate Nr. centre de zi înființate Nr. centre de respiro înființate Nr. beneficiari Nr. parteneriate

CJS/DGASPC APL ONG

2017-2023

6.4. Creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi

6.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip economie socială (unităţi protejate, ateliere protejate) în parteneriat public privat pentru zonele Mediaş şi Sibiu, în conformitate cu legislaţia ce urmează a fi aprobată în domeniu;

Nr. de servicii de tip economie socială înfiinţate Nr. de parteneriate încheiate

CJS APL ONG

2017-2023

III. PERSOANE VÂRSTNICE

7. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 7.1. Prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice.

7.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice din judeţul Sibiu.

Nr. de primării care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu. Nr. de beneficiari: 170 Nr. de servicii: 12 Nr. de parteneriate:

CJS/APL

APL Ocna Sibiului 2017-2023 APL Tălmaciu 2017-2019 APL Ațel 2017-2023 APL Bazna 2020

APL Bârghiș 2018

APL Biertan 2017

APL Blăjel 2017-2023 APL Brădeni 2017-2023

APL Hoghilag 2017-2023


84

APL Roşia 2017-2023

APL Sadu 2017-2023 APL Şura Mică 2017-2023

7.1.2. Dezvoltarea de centre de zi destinate persoanelor vârstnice.

Nr. de centre: 7 Nr. de beneficiari:149 Nr. de parteneriate

CJS/APL APL Mediaş 2017

APL Miercurea Sibiului 2017-2023

APL Bazna 2020 APL Blăjel 2017-2023 APL Brădeni 2018 APL Păuca 2018 APL Rășinari 2017-2023

8. Implementarea unui management strategic al resurselor umane.

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 8.1. Formarea continuă a persoanelor angajate în sistem în baza unui plan de formare adaptat nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat şi realizarea de schimburi de experienţă şi bune practici naţionale şi internaţionale.

8.1.1. Participarea la cursuri de formare/perfecţionare.

Nr. de persoane instruite Nr. de cursuri urmate Nr. de schimburi de experienţă Nr. de seminarii/work-shopuri

CJS DGASPC APL

Permanent

8.2. Asigurarea dotărilor necesare funcţionării serviciilor sociale raportat la nevoia și conform tipului de beneficiari.

8.2.1. Dotarea serviciilor sociale din judeţul Sibiu cu echipamentele necesare funcţionării la standarde.

Nr. de servicii dotate Nr. de beneficiari

CJS DGASPC APL ONG

2017-2023


85

9. Dezvoltarea și susținerea financiară a structurilor parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale, permanent (CJ, DGASPC, APL, ONG şi alte instituţii interesate).

Obiective operaţionale Acţiuni Indicatori Responsabili Termen 9.1. Asigurarea continuității cofinanţarea serviciilor sociale de interes judeţean destinate grupurilor vulnerabile, furnizate de ONG acreditate, în parteneriat cu DGASPC, de la bugetul judeţean.

9.1.1. Plan anual de cofinanţare din bugetul judeţului Sibiu pentru servicii sociale acordate de furnizori privaţi (Agenda socială).

Nr. servicii cofinanţate Nr. de beneficiari

CJS DGASPC ONG

2017 - 2023 Anual

9.2. Subvenţionarea unor servicii sociale de interes local furnizate de ONG acreditate de la bugetele locale ale primăriilor.

9.2.1. Plan anual de subvenţionare din bugetul consiliului local pentru servicii sociale de interes local acordate de furnizori privaţi.

Nr. servicii subvenţionate Nr. de beneficiari

CL ONG

2017 - 2023 Anual

9.3. Dezvoltarea de parteneriate public-public şi /sau public - privat pentru dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual pentru persoanele dependente (Alcool, droguri, alte substanţe)

9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte substanţe).

Nr. de parteneriate încheiate Nr. de grupuri de ajutor mutual Nr. de beneficiari

CJS DGASPC APL Centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog Sibiu ONG

2017 - 2023

9.4. Dezvoltarea de centre/programe de voluntariat la nivelul judeţului care să vină în sprijinul comunităţilor locale în furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate.

9.4.1. Campanie de încurajare a voluntariatului şi atragerea de voluntari care să participe la furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate în comunităţile locale.

Campanii derulate Nr. de persoane voluntare Nr. de servicii oferite de aceştia

CJS/DGASPC APL ONG/Instituţii de învăţământ superior

2017 - 2023

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2013 – … · Elaborarea unei strategii de...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2013 – … · Elaborarea unei strategii de...