· Web viewStrategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul MUNICIPIULUI DOROHOI, judetul...

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul MUNICIPIULUI DOROHOI, judetul BOTOȘANI – 2019/2014

ROMÂNIA Anexă

JUDEŢUL BOTOȘANI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DOROHOI

Anexa la Hotărârea Consiliului Local nr. __________/_________

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL

MUNICIPIULUI DOROHOI,

JUDEŢUL BOTOȘANI Pentru perioada 2019-2024

Draft I


CUPRINS

Capitolul Denumirea capitolului Pagina

I. CONSIDERAŢII GENERALE

Prezentarea generală a Municipiului DorohoiRolul serviciilor sociale şi modalităţi de organizare a lorFurnizori publici şi privaţi de servicii sociale în Municipiul Dorohoi

II. CONTEXT EUROPEAN, NAŢIONAL ŞI LOCAL

III. VALORI ŞI PRINCIPII

IV. SCOP

V. OBIECTIVE PROPUSE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ

ALE STRATEGIEI

Serviciul public de asistenţă socialăCopiii şi familiile lorAccesul grupurilor vulnerabile la educaţiePersoanele vârstnicePersoane cu dizabilităţiPersoane singure şi familii care trăiesc în sărăciePersoane fără adăpostTinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copiluluiGrupuri vulnerabile fără acces la locuinţăVictime ale violenţei domestice

VI. FINANŢAREA SERVICIILOR SOCIALE


VII. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Capitolul I

Consideraţii generale

1. Prezentarea generală a Municipiului Dorohoi

Municipiul Dorohoi se afla pe glob la intersectia paralelei de 47°58' latitudine nordica cu meridianul de 26°24' longitudine estica. Situat in extremitatea de Nord-Est a tarii, la granita cu Ucraina (la Nord) si Republica Moldova (la Est), pe cursul raului Jijia, Municipiul Dorohoi este al doilea municipiu ca marime din judetul Botosani.Municipiul Dorohoi este legat de resedinta judetului Botosani prin soseaua DN 29B, de Municipiul Darabani prin soseaua DN 29A, de Municipiul Suceava prin soseaua DN 29A si de Municipiul Saveni prin soseaua DJ 292.

Suprafata intravilana a Municipiului Dorohoi, inregistrata in anul 2016, era de 1.208 ha, conform datelor disponibile pe pagina de internet a Institutului National de Statistica.

Evolutia populatiei dupa domiciliu a municipiului Dorohoi dupa anul 2002, sursa © 1998 - 2017 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA


Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010UM: Numar persoane

34719 34557 34372 34173 34121 33876 33516 33291 33111


Varste si grupe de Ani/ Nr. pers.varsta 2008 2009 20102011 2012 2013 2014 2016 2017

0- 4 ani 1845 1851 18611748 1657 1586 1432 1288 12935- 9 ani 1780 1788 17361727 1729 1751 1758 1667 1594

10-14 ani 1864 1792 17621717 1720 1700 1726 1695 168615-19 ani 2935 2595 22712042 1883 1772 1711 1667 166220-24 ani 3115 3237 32963191 3026 2810 2478 1985 184825-29 ani 3042 2915 27912719 2692 2672 2810 2828 269830-34 ani 2734 2826 29362878 2856 2767 2614 2442 239035-39 ani 3001 2690 25332472 2502 2563 2662 2724 265940-44 ani 2302 2587 27642941 3050 2878 2573 2380 240445-49 ani 2490 2397 22972121 1994 2191 2470 2825 2954

50-54 ani 2666 2693 26432559 2457 2314 2266 1995 188255-59 ani 1952 2029 21602309 2387 2453 2495 2402 229360-64 ani 968 1050 11851376 1553 1751 1837 2127 221565-69 ani 960 945 914 855 859 836 922 1220 137370-74 ani 733 751 791 806 805 819 822 745 75175-79 ani 578 572 566 569 598 593 598 650 65680-84 ani 371 373 390 396 397 404 404 395 428

85 ani si peste 180 200 215 212 230 252 271 306 308

Din analiza datelor statistice rezulta ca populatia Municipiului Dorohoi înregistrata la data 01.01.2017 este de 31.094 persoane. Comparand cu valoarea de 33.526 persoane inregistrata la 01.01.2008, se inregistreaza o scadere a populatiei in ultimii 10 ani cu aproximativ 7%.La populatia pana in 54 de ani se inregistraza in ultimii 10 ani o scadere de 17%, de la 27.774 persoane (01.01.2008) la 23.070 persoane (01.01.2017).Populatia cu varsta de peste 55 ani inregistreaza o crestere de 28% in ultimii 10 ani de la 5.742 persoane (01.01.2008), la 8.024 persoane (01.01.2017).Din analiza datelor rezulta o tendinta de imbatranire a populatiei Municipiului Dorohoi.

Anul2011

Anul2012

Anul2013

Anul2014

Anul2015

Anul2016

Anul2017

UM: Numar persoane32638 32395 32112 31849 31622 31341 31094


Distributia pe sexe, etnie, categorii de varsta:

Cat. varsta Sex 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

UM: Numar persoane0- 4 ani M 964 976 978 906 873 822 720 686 649 652

- F 881 875 883 842 784 764 712 686 639 641

5- 9 ani M 915 953 918 912 891 899 911 911 867 835

- F 865 835 818 815 838 852 847 839 800 759

10-14 ani M 926 896 877 851 862 885 923 885 877 863

- F 938 896 885 866 858 815 803 786 818 823

15-19 ani M 1458 1274 1125 1017 957 870 837 827 824 827

- F 1477 1321 1146 1025 926 902 874 869 843 835

20-24 ani M 1562 1629 1642 1595 1518 1395 1222 1090 976 919

- F 1553 1608 1654 1596 1508 1415 1256 1103 1009 92925-29 ani M 1574 1485 1443 1379 1367 1370 1453 1462 1475 1405

- F 1468 1430 1348 1340 1325 1302 1357 1385 1353 1293

30-34 ani M 1413 1466 1524 1518 1488 1436 1343 1303 1257 1231

- F 1321 1360 1412 1360 1368 1331 1271 1203 1185 1159

35-39 ani M 1399 1292 1233 1233 1286 1317 1358 1408 1423 1377

- F 1602 1398 1300 1239 1216 1246 1304 1336 1301 1282

40-44 ani M 1028 1148 1226 1316 1372 1332 1239 1193 1182 1234

- F 1274 1439 1538 1625 1678 1546 1334 1249 1198 1170

45-49 ani M 1171 1114 1088 985 901 977 1088 1172 1261 1324

- F 1319 1283 1209 1136 1093 1214 1382 1475 1564 1630

50-54 ani M 1284 1272 1233 1176 1136 1078 1042 1020 925 840

- F 1382 1421 1410 1383 1321 1236 1224 1147 1070 1042

55-59 ani M 970 1018 1048 1126 1126 1138 1143 1109 1071 1036

- F 982 1011 1112 1183 1261 1315 1352 1352 1331 1257

60-64 ani M 468 501 586 668 759 846 897 931 1006 1005

- F 500 549 599 708 794 905 940 1036 1121 1210

65-69 ani M 434 427 414 390 393 386 420 492 564 648

- F 526 518 500 465 466 450 502 556 656 725

70-74 ani M 317 330 340 351 340 353 353 336 315 323

- F 416 421 451 455 465 466 469 462 430 428

75-79 ani M 229 227 236 230 257 243 249 253 268 258

- F 349 345 330 339 341 350 349 371 382 398

80-84 ani M 130 138 137 149 149 149 146 145 141 165

- F 241 235 253 247 248 255 258 246 254 263

85 ani si peste M 64 66 75 61 61 83 95 98 103 106


- F 116 134 140 151 169 169 176 200 203 202

sursa © 1998 - 2017 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICAPopulaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad ¡nalt de omogenitate din punct de vedere al

apartenenţei etnice. Potrivit datelor inregistrate la Recensamantul Populatiei din anul 2011, din totalul populatiei, 92.1% reprezinta ponderea romanilor, 1.7% ponderea persoanelor de etnie roma, 0.2% ponderea ucrainienilor, 0.2% ponderea rusilor-lipoveni, 0.1% ponderea maghiarilor, iar 0.1% ponderea polonezilor. Diferenta este reprezentata de populatia de alta etnie.

In anul 2011, populatia judetului Botosani era structurata astfel: 94,1% romani, 1,0% romi, 0,2% ucrainieni si 0,1% rusi lipoveni. Diferenta pana la 100.0% este reprezentata de persoanele care au declarat ca apartin altor etnii.

Majoritatea populatiei din Municipiul Dorohoi era reprezentata de romani (89.9%). Ponderea romilor declarati in Municipiul Dorohoi era de 1.5% la nivelul anului 2011, conform datelor oficiale. Un procent de 8.4% s-a inregistrat in randul persoanelor care nu si-au declarat apartenenta etnica. In randul persoanelor care au declarat alte etnii de apartenenta s-au inregistrat ponderi scazute.

Din analiza datelor de mai sus, rezulta o tendinta de creştere in pondere a absolvenţilor de invatamant liceal (37,98% in 2012 fata de 39,56% in 2015) si o scadere a ponderii absolventilor de invatament profesional (4,77% in 2012 fata de 1,98% in 2015).Nota: Analiza evolutiei populatie s-a facut la nivel de „populaţie dupa domiciliu" pentru care datele statistice de pe pagina INSSE sunt disponibile pentru localitati. Datele despre populatia rezidenta sunt disponibile pe pagina INSSE doar pana la nivel de judet.

Conform ultimelor date statistice publicate de INSSE Municipiul Dorohoi are o populatie totala de 31.094, la data de 01.01.2017.

Distribuţia populatiei pe nivele de educaţie

Niveluri de instruire/ani Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 307 332 305 289

Gimnazial 288 312 280 266Gimnazial special 19 20 25 23

Liceal 446 426 519 419

Profesional 56 38 16 21Postliceal (inclusiv

invatamantul special) 58 25 54 41Sursa: © 1998 - 2017 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA


După vârstă, populatia Municpiului Dorohoi este repartizata pe grupe de varstă, după cum urmeaza:

- Adulti (peste 19 ani): 24859- Copii (0-19 ani): 6235

4% 5%5%

5%

31%31%

18%

Structura populatiei Municipiului Dorohoi, pe grupe de varsta, la 01.01.2017

0-4 5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-3940-59peste 60

Din cei 24859 de adulti, structura populatiei este următoarea:- 20-39: 9595- 40-59: 9533- peste 60: 5731

Din cei 6235 copii, structura populatiei este urmatoarea: 0-4 ani: 1293 5- 9 ani 1594 10-14 ani 1686 15-19 ani 1662

Dupa sex populatia totala se imparte in: - Barbati : 15048- Femei: 16046


48%52%

Structura populatiei Municipiului Dorohoi, pe sexe, la 01.01.2017

masculinfeminin

Conform datelor furnizate de Directia de Asistenta Sociala Dorohoi, Casei judetene de Pensii Botosani, Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Botosani, la data de 01.10.2017 erau in situatii de risc:

- Beneficiari de VMG: 390 persoane din 155 familii- Persoane cu handicap grav sau accentuat: 687 persoane- Pensionari cu pensii mai mici de 520 de lei: 682 persoane- Persoane beneficiare de pensii de invaliditate: 1229 persoane

Conform datelor furnizate de unităţile de învăţământ din Municipiul Dorohoi situatia şcolară în anul şcolar 2016-2017 a fost următoarea:

Corigente 232repetenti

e 105promova

ti 3152

7%3%

90%

Situatia scolara in anul 2016-2017 a copi-ilor din municipiul Dorohoi

Corigenterepetentiepromovati

De asemenea, în unităţile de învăţământ din Municipiul Dorohoi au fost identificate următoarele categorii de copii aflati in situatii de risc:


copii cu risc de abandon

burse sociale elevi cu CES Copii cu pariniti plecati

98 84109

424

Copii aflati in situații de risc in unitatile de invatamant din municipiul Dorohoi

Pe teritoriul Municipiului Dorohoi sunt identificate si delimitate zone cu caracter distinct si cuprinde 5 zone urbane marginalizate delimitate prin Atlasul zonelor urbane marginalizate si zone urbane functionale, după cum urmează:

ZUM-uri:- ZUM DEALU MARE,- ZUM PROGRESUL, - ZUM DROCHIA,- ZUM TRESTIANA SUD - ZUM VALEA SPITALULUI

Zone urbane functionale:- Zona administrativa este situata in zona centrală a Municipiului Dorohoi si sunt amplasate

cladirile administratiei publice locale, bancile comerciale, biblioteca municipala, sediul Politiei Municipale (temporar în renovare).

- 2 zone comerciale: zona comerciala NEST si zona centrala, unde este situata si piata agroalimentara, o serie de agenti economici locali, supermarket LIDL si supermarket La doi pasi.

Pe langa cele 5 ZUM-uri prin studiul realizat in perioada februarie-mai 2017 la nivelul Cartierului Plevna a fost identificat si validat inca 1 ZUM.

2. Rolul serviciilor sociale şi modalități de organizare a lorSistemul de asistenţă socială, reglementat prin legea asistenţei sociale nr. 292/2011,


intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau collective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Serviciile sociale reprezintă conform prevederilor art. 27, alin (1) din Legea 292/2011 a asistenţei sociale ”... activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii”. În cadrul art. 30 din Legea 292/2011 se face o clasificare a serviciilor sociale, după cum urmează: (1) După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistenţă şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserţie/reinserţie socială etc.(2) După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale destinate copilului şi/sau familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, victimelor violenţei în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancţionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanelor cu afecţiuni psihice, persoanelor din comunităţi izolate, şomerilor de lungă durată, precum şi servicii sociale de suport pentru aparţinătorii beneficiarilor.(3) După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:

a) servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidenţiale, locuinţe protejate, adăposturi de noapte etc.;b) servicii fără cazare: centre de zi, centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanţa socială etc.

(4) După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:a) la domiciliul beneficiarului;b) în centre de zi;c) în centre rezidenţiale;d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;e) în comunitate.

(5) După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.

(6) După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal şi regim special:a) servicii acordate în regim de accesare, contractare şi documentare uzuale;


b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate şi accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocraţie redusă şi un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condiţiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenţei în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

În lucrarea Serviciile sociale în România, Rolul actorilor economiei sociale, Gabriela Dima (coordonator), Institutul de economie socială, Bucureşti 2013 se identifică la nivel european o serie de similarităţi în utilizarea termenului de „servicii sociale”:

• Sunt furnizate de organisme guvernamentale, neguvernamentale (ONG-uri sau organizaţii non profit) şi societăţi comerciale. Chiar şi aşa, în cea mai mare parte, asistenţa socială continuă să fie furnizată informal de către familie, prieteni, vecini, voluntari neplătiţi. Cine ar trebui să fie responsabil de asigurarea asistenţei sociale a grupurilor vulnerabile şi cât de mult trebuie să se implice rămâne în continuare o problemă morală, politică şi economică de importanţă majoră în dezbaterile curente privind viitorul serviciilor sociale şi al politicilor publice europene.• Serviciile sociale pot fi organizate şi furnizate separat sau ca parte a altorservicii conexe, precum prestaţii sociale, servicii de sănătate şi educaţie. Există diferenţe la nivel european în ceea ce priveşte numărul şi tipul de utilizatori ai serviciilor sociale. În cea mai mare parte a ţărilor, serviciile sociale se adresează persoanelor vârstnice, copiilor şi familiei, persoanelor cu dizabilităţi (fizice şi mentale). Pot de asemenea să includă consumatori de droguri, refugiaţi, persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice, şomeri de lungă durată etc.• Pot fi furnizate la domiciliu, în centre de zi, în sistem rezidenţial sau instituţii. La nivel european există tendinţa de reducere a serviciilor oferite în sistem rezidenţial şi orientarea spre servicii oferite la domiciul, în mediul obişnuit de viaţă al utilizatorilor.• Serviciile sociale sunt oferite de asistenţi sociali, dar şi de către alţi angajaţi din domeniul social (îngrijitori la domiciliu, animatori sociali, lucrători sociali, psihologi, psihoterepueţi, kinetoterapeuţi, sociologi). Munca voluntară reprezintă o resursă importantă în cele mai multe ţări.

La nivel european există patru sectoare ale asistenţei sociale, care de cele mai multe ori se întrepătrund:

a) Sectorul informal. Asistenţa socială este furnizată gratuit, dar nu întotdeauna şi benevol, de către familie, prieteni, vecini, colegi. Deşi este dificil de cuantificat, aceasta continuă să rămână principala sursă de asistenţă socială în toate ţările.


b) Sectorul voluntar non profit. Aici sunt incluse grupurile de suport (pentru alcoolici, văduve etc.), organizaţiile neguvernamentale, munca voluntară.c) Sectorul public. Acesta include serviciile furnizate de autorităţile publice centrale, regionale şi locale. Serviciile sociale pot fi oferite de instituţii special organizate sau de departamente ale unor foruri mai mari: sănătate, educaţie, protecţie socială.d) Sectorul pro profit/ agenți economici. Acesta a crescut pentru o perioada ca dimensiune şi importanţă în unele state, precum Regatul Unit al Marii Britanii (UK). Diferenţa dintre acesta şi sectorul non profit este dată de modul în care este folosit excedentul la finalul anului. În acest caz profitul este distribuit către acţionari, în sectorul non profit nu se face distribuţia profitului sau este limitată, excedentul fiind reinvestit în susţinerea serviciilor. În prezent, această tendinţă înregistrează un recul pe fondul rezultatelor nemulţumitoare, cel puţin din perspectiva cost -eficienţă, a introducerii furnizorilor privaţi pro-profit pe această piaţă.

În perioada de dinainte de 1989, în ţările comuniste exista şi un al cincilea sector numit „work-place social services" - servicii sociale la locul de muncă. Era un lucru obişnuit ca întreprinderile de stat să ofere servicii pentru copii sau pentru pensionari. Dar, după căderea regimului comunist, în principal din raţiuni economice, acest sistem a fost distrus. Chiar dacă continuă să existe, chiar şi în anumite ţări din Europa de Vest, nu are o pondere semnificativă astfel încât să fie privit ca un sector distinct.

In funcţie de mixul celor patru sectoare, întâlnim la nivel european patru modele de servicii sociale:

1. Modelul scandinav pe care îl regăsim în Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda, bazat pe principiul universalităţii. Acces la servicii pentru toate grupurile vulnerabile, plătite din taxele şi impozitele generale. Autorităţile publice joacă un rol major, contribuţia sectorului non profit sau a organizaţiilor pro-profit fiind minimă. Acest sistem este extrem de avantajos pentru utilizatorii de servicii: o gamă largă de servicii de calitate, focalizare pe drepturile beneficiarilor. În ultimii ani, datorită schimbărilor politice şi economice au apărut o serie de modificări: universalitatea nu mai este atât de uşor acceptată şi creşte rolul sectorului neguvernamental.2. Modelul îngrijirii de tip familial ("family care model”) întâlnit în ţările mediteraneene precum Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Cipru şi Malta. Implicarea statului este mai limitată, fiind accentuată responsabilitatea pe care o are familia în asumarea îngrijirii persoanelor vulnerabile, în tradiţia catolică, dar şi rolul organizaţiilor neguvernamentale în furnizarea de servicii sociale. Într-un astfel de sistem persoanele cu venituri ridicate tind să apeleze la servicii plătite. Acest sistem a fost criticat pentru că limitează rolul femeii în societate deoarece aceasta trebuie să îşi asume grija persoanelor aflate în dificultate: copii, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice.

3. Modelul testării mijloacelor întâlnit mai ales în UK şi Irlanda. Statul se retrage din postura sa de principal furnizor de servicii sociale, contractează serviciile unor furnizori din alte


sectoare şi îşi focalizează intervenţia pe situaţiile problemă: persoanele cele mai dependente de servicii sociale şi cu venituri reduse. Furnizorii din zona pro-profit, precum şi ONG-urile joacă un rol extrem de important. Vorbim de o privatizare a pieţei serviciilor sociale.

4. Modelul subsidiar nord european din Germania, Austria, Olanda şi mai puţin Franţa sau Belgia. Principiul subsidiarităţii este extrem de puternic în Germania şi Olanda unde serviciile sunt furnizate în special de sectorul neguveramental şi cultele religioase. Statul joacă un rol major în finanţarea organizaţiilor neguvernamentale. Familia are de asemenea o responsabilitate majora. Chiar şi aşa există diferenţe în interiorul aceleaşi ţări, ca de exemplu în Franţa unde statul se implică mai mult în îngrijirea copiilor şi mai puţin în cea a bătrânilor.

În anul 2010 a fost întocmit Raportul de sinteză ’’Atingerea exclenţei în cadrul furnizării de servicii sociale”, de Flip Maas de la Centrul European pentru Politica şi Cercetarea în Domeniul Bunăstării Sociale, printr-un program PROGRESS susţinut de Comisia Europeană şi administrat de Departamentul de Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Printre concluzii se numără:

• Furnizorii ar trebui să se concentreze în principal pe plasarea beneficiarului şi a bunăstării acestuia în centrul dezvoltărilor serviciilor sociale de calitate;

• Delegarea responsabilităţilor către organele administrative locale trebuie să aibă loc acolo unde este posibil deoarece cu cât furnizorul este mai apropiat de beneficiar cu atât creşte accesul şi există şanse mai mari ca nevoile acestuia să fie satisfăcute;

• Primul pas în vederea atingerii excelenţei este asigurarea calităţii prin standarde minime. Totuşi Standardele care se concentrează pe furnizarea infrastructurii de bază şi care consideră furnizorii responsabili de aceasta nu reprezintă nicio garanţie a unor îmbunătăţiri continue în privinţa calităţii. Este necesar să se acorde atenţie şi formării adecvate a managementului şi a personalului, iar inspecţiile, care au drept scop principal controlul, ar trebui extinse pentru a facilita continuarea dezvoltărilor în privinţa calităţii

• Din cauza îmbătrânirii populaţiilor, a schimbărilor din sociatate şi a impactului crizei economice, cererea pentru servicii sociale va continua să crească

În România, de-a lungul timpului, parteneriatul dintre autorităţi şi furnizorii privaţi de servicii sociale a evoluat spre implicarea reală a autorităţilor în asigurarea sustenabilităţii serviciilor prin cofinanţarea acestora în baza unui acord de parteneriat sau prin acordarea de subvenţii în baza legii 34/1998. Totuşi nu putem vorbi de o piaţă liberă a serviciilor sociale. Deşi se discută foarte mult de necesitatea schimbării mecanismelor de finanţare pentru a asigura sustenabilitatea acestora pe termen lung, în fapt iniţiativele de contractare a serviciilor sociale către furnizorii privaţi sunt puţine datorită unor piedici, printre care: lipsa legislaţiei specifice care să permit contractarea serviciilor sociale şi numărul insuficient de furnizori privaţi care să acopere nevoile de pe piaţă.


3. Furnizori publici şi privați de servicii sociale în Municipiul Dorohoi

Nr. crt CUI Denumire

furnizor Adresa Localitate Judet Nr. decizie Data deciziei

Serie certificat

1 4392462Direcţia de

Asistenţă Socială Dorohoi

str. Ştefan cel Mare, nr. 43 Dorohoi Botoşani 20.10.190

0 16.04.2014 AF/005852

2 17093020

Direcţia Generală de

Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului Botoşani

str. Maxim Gorki nr. 4 Botoşani Botoşani 07.12.190

0 17.04.2014 AF/000484

3 17056308 Asociaţia Centre of Hope

str. George Enescu nr. 78 Dorohoi Botoşani 27.08.190

1 08.05.2014 AF/000487

4 21135353 Asociaţia Clara str. Dumitru Furtună nr. 18 Dorohoi Botoşani 05.12.190

0 16.04.2014 AF/000483

5 30734530 Asociaţia Dă Speranţă Vieţii

str. Mărăşeşti, nr. 5 Dorohoi Botoşani 21.10.190

4 15.01.2018 AF/003217

6 8437141Asociaţia Hope for the Children

International

bd. Victoriei nr. 14 Dorohoi Botoşani 24.04.190

2 23.05.2014 AF/001641

7 10125001Asociaţia

Umanitară Neemia

str. Spiru Haret nr. 9, bl.

16, ap. 3Dorohoi Botoşani 08.10.190

1 19.05.2014 AF/000489

8 16974863Asociaţia

Umanitară Obed Edom

str. Grigore Ghica nr. 62

bisDorohoi Botoşani 17.02.190

3 26.06.2014 AF/001161

La nivelul Municipiului Dorohoi exista o structura asociativa puternica (peste 100 de organizatii inregistrate) grupata pe domenii de interes (sport, educatie, structuri profesionale, educatie, activitati de timp liber, asistenta sociala, etc).

Conform legislaţiei actuale, furnizorii de servicii sociale trebuie să respecte anumite condiţii generale şi o serie de standarde de calitate specifice tipului de serviciu social furnizat. Dovada respectării acestora se face prin obţinerea, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a acreditării ca furnizor de serviciu sociale şi prin obţinerea licenţierii pentru fiecare tip de serviciu social furnizat. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are obligaţia să publice pe site-ul propriu lista cu toţi furnizorii de servicii sociale acreditaţi şi cu toate serviciile sociale care au primit licenţă de funcţionare. La nivelul Municipiului Dorohoi, în luna februarie 2019, avem un număr de 8 de furnizori de servicii sociale acreditaţi şi un număr de 37 de servicii sociale cu licenţă de funcţionare. Furnizorii de servicii sociale acreditati sa desfăşoare activităţi in Municipiul Dorohoi sunt prezentati in tabelul următor:

Acesti furnizori publici si privati sunt licentiati pentru a desfasura următoarele tipuri de servicii sociale, conform registrului national al serviciilor sociale licentiate:

Nr. crt

Public/privat

Denumire furnizor

Denumire serviciu social

Cod serviciu social

Tip serviciu social

Adresa serviciu social

Capacitate

Data licenta provizorie

Data licenta de functionare pe 5 ani

Nr si serie licenta

Institutia care a eliberat licenta

1. Public Direcţia de Asistenţă Socială Dorohoi

Cantina de ajutor social

8899 CPDH-I

25.Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în nsc de sărăcie

str. Ştefan cel Mare nr. 43

250 27.09.2016 20.12.2017 LF/0004444 MMJS

Centrul comunitar integrat

8899 CZ-PN-V

23.Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în situaţii de

str. Ştefan cel Mare nr. 43

28.10.2016 19.10.2017 LF/0004403 MMJS

Centrul de zi pentru Copii

"Jurjac"

8891 CZ-C-II

16.Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în ris: de separare de părinţi

str. Ştefan cel Mare, nr. 14

15 23.03.2017 05.03.2018 000327/LF ANPDCA

Centru de zi pentru copii şi

tineri cu dizabilităţi

8891 CZ-C-III


str. Ştefan cel Mare, nr 43

20 23.03.2017 05.03.2018 000328/LF ANPDCA

2. Public Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani

Centrul de îngrijire şi asistenţă Dorohoi

8790 CR-D-I

4.Cent'e rezidenţiale

pentru persoane adulte cu

dizabilităţi

Str. Constantin Dobrogeanu Gherea

nr 85

55 29.02.2016 04.07.2016 LF/0005163 MMJS

Apartamentul 1 din Complexul de

apartamente "Amicii" Dorohoi

8790 CR-C-I

5.Cent"e rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecţie

special

Str.Aleea Păcii, nr. 7, bl. O5, et. 3, ap. 10

6 09.10.2017 26.06.2018 000471/LF ANPDCA

"Apartamentul 2 din Complexul de


8790 CR-C-I


special

Str. Dumbrava Roşie, nr. 1, bl. F18, et. 1,

ap. 3

6 09.10.2017 26.06.2018 000472/LF ANPDCA



8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Dumbrava, nr. 17, bl. F27, et. III,

ap. 8

6 09.10.2017 26.06.2018 000478/LF ANPDCA



8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Dumbrava, nr. 1, bl. F19, et. II,

ap. 6

6 09.10.2017 26.06.2018 000476/LF ANPDCA



8790 CR-C-I


special

Str. Calea Plevnei, nr. 14, bl. I3, et. III, ap.

30

6 09.10.2017 26.06.2018 000474/LF ANPDCA



8790 CR-C-I


special

Str. Duzilor, nr. 15, bl. I1, et. III, ap. 11

6 09.10.2017 26.06.2018 000473/LF ANPDCA


apartamente "Amicii” Dorohoi

8790 CR-C-I

5.Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecţie

special

Str. Calea Plevnei, nr. 14, bl. I3, et. IV, ap.

33

6 09.10.2017 26.06.2018 000475/LF ANPDCA



apartamente ”Amicii” Dorohoi

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Dumbrava, nr.9, bl.F23, et. III,

ap.8

6 09.10.2017 26.06.2018 000477/LF ANPDCA

Apartamentul 1 din cadrul

Complexului de apartamente

"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Dumbrava, nr. 1, bl. F19, et. 1,

ap. 4

6 10.10.2017 03.10.2018 000552/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special


ap. 4

6 10.10.2017 03.10.2018 000553/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special


ap. 4

6 10.10.2017 03.10.2018 000554/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special


ap. 6

6 10.10.2017 03.10.2018 000555/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Criva nr. 1, bl. D2, et. 4, ap. 15

6 10.10.2017 03.10.2018 000556/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Cristalului nr. 13, bl. 13, et. 3,

ap. 11

6 10.10.2017 03.10.2018 000557/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Plevnei nr. 14, bl. L2, et. 3, ap.

11

6 10.10.2017 03.10.2018 000558/LF ANPDCA



"Floare de colţ"

8790 CR-C-I


special

Str. Ştefan cel Mare, nr. 7, bl. D18, et. 4,

ap. 15

6 10.10.2017 03.10.2018 000559/LF ANPDCA

”Apartamentul 1 din Complexul de apartamente "Casa

Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special

Str. Dumbrava Roşie, nr. 2, bl. G14, et. I,

ap. 14

6 09.10.2017 03.08.2018 000509/LF ANPDCA

”Apartamentul 2 din Complexul de apartamente ”Casa

Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special


ap. 8

6 09.10.2017 03.08.2018 000510/LF ANPDCA


Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special

Str. Aleea Dumbrava, nr. 11, bl. F24, et. I,

ap. 4

6 09.10.2017 03.08.2018 000511/LF ANPDCA


Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special


ap. 8

6 09.10.2017 03.08.2018 000512/LF ANPDCA


Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special

Str. Duzilor, nr. 4, bl. L1, et. II, ap. 9

6 09.10.2017 03.08.2018 000513/LF ANPDCA


Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special

Str. Duzilor, nr. 13, bl. B1, et. II, ap. 5

6 09.10.2017 03.08.2018 000514/LF ANPDCA


Mea” Dorohoi”

8790 CR-C-I


special

Str. Duzilor, nr. 13, bl. B2, et. II, ap. 15

6 09.10.2017 03.08.2018 000515/LF ANPDCA

4.Privat

Asociatia Da Speranta Vietii

Centrul rezidenţial de ingrijire si asistenta Casa

8790 CR-D-I

4.Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabdităţ

Str. Marasesti, nr. 5 39 22.03.2018 ANPD

5. Privat Asociaţia Centre of Hope

Cantina socială 8899 CPDH-I

25.Centre de preparare şi

str. George Enescu nr. 78

150 05.09.2016 09.05.2017 LF/0008398 MMJS


distribuire a hranei pentru persoane în nsc de sărăcie

6.

Privat

Asociaţia Hope for the Children International

Cantina socială 8899 CPDH-I

25.Cent"e de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în nsc de sărăcie

Str. Bulevardul Victoriei, nr.14

210

31.07.2017 05.07.2018 LF/0005723 MMJS

7.

"îngrijire, supraveghere, recreere şi consiliere socială"

8891 CZ-C-II


str. Bulevardul Victoriei, nr. 14

20

18.01.2017

08.01.2018

000289/LF ANPDCA

8. Servicii sociale cu cazare Modul III

8790 CR-C-I

5.Cent‘e rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecţie special


7

10.10.2016

28.07.2017 000131/LF ANPDCA

9. Servicii sociale cu cazare Modul II

8790 CR-C-I



6 10.10.2016

28.07.2017 000130/LF ANPDCA

10. Servicii sociale cu cazare Modul I

8790 CR-C-I



6 10.10.2016

28.07.2017 000129/LF ANPDCA

11.Privat

Asociatia Clara Dorohoi

Centru de zi de informare si consiliere 8899 CZ-

D-I

15.Centre de zi pentru persoane adulte cu

Str. D. Furtuna, nr. 16-18 10

23.02.2017

26.01.2018

LF0000141 ANPD

12.

Privat

Asociaţia Umanitară Neemia

Servicii sociale acordate în comunitate, destinate persoanelor adulte

8899 CZ-PN-V

23.Cent‘e de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în situaţii de

str. Spiru Haret nr. 9, bl. 16 A, ap. 3

150 05.09.2016 03.10.2017 LF/0001500 MMJS

13.

“


II. CONTEXT EUROPEAN, NATIONAL SI LOCAL

La nivel european, Comisia Europeană a aprobat la data de 03.03.2010 documentul numit EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:- 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;- 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);- obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);- rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;- numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

• ”O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;- „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;- „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;- „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;- „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;- „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

“


- „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.Pentru o Creştere favorabilă incluziunii - o economie cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, asigurând coeziunea economică, socială şi teritorială, Europa trebuie să acţioneze în următoarele domenii:- ocuparea forţei de muncă: din cauza schimbărilor demografice, forţa de muncă de care dispunem este în scădere. Numai două treimi din populaţia noastră activă are în prezent un loc de muncă, în comparaţie cu peste 70% în SUA şi în Japonia. Rata ocupării forţei de muncă este scăzută în special în rândul femeilor şi al lucrătorilor în vârstă. Tinerii au fost grav afectaţi de criză, cunoscând o rată a şomajului de peste 21%. Se întrevede un risc ridicat ca persoanele neintegrate în câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta să piardă teren pe piaţa muncii;- competenţele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competenţe reduse sau de bază, însă persoanele mai instruite sunt cele care beneficiază, în principal, de posibilităţile oferite de învăţarea de-a lungul vieţii. Până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita un nivel înalt de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere competenţe reduse va scădea cu 12 milioane. Pentru ca lucrătorii să aibă o viaţă activă mai îndelungată, este nevoie, de asemenea, să le oferim posibilitatea de a dobândi şi de a dezvolta noi competenţe pe tot parcursul vieţii;- combaterea sărăciei: înainte de criză, 80 de milioane de persoane erau ameninţate de sărăcie. 19 milioane dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câştigă suficient pentru a ieşi din sărăcie. Şomerii sunt, în special, afectaţi.Obiectivele României în cadrul Strategiei Europa 2020 sunt următoarele :

1. În domeniul ocupării forţei de muncă:□ o rată de ocupare a forţei de muncă de 70% (faţă de 75% UE)

2. În domeniul cercetare şi dezvoltare:□ alocarea a 2% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare (3% UE)

3. În domeniul schimbărilor climatice şi utilizării durabile a energiei:□ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 2005 (+19%)□ creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24% (20%UE)□ creşterea eficienţei energetice (la 42,99 mil. t.e.p.)

4. În domeniul educaţiei:□ Reducerea sub 11,3% (10% UE) a ratei de părăsire timpurie a şcolii□ creşterea la 26,7% (40% UE) a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

5. În domeniul luptei împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale:□ reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale (cu 580 mii).

La nivel naţional avem Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei

“


pentru perioada 2015-2020. Obiectivul Guvernului României este ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale de a participa în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute şi diferenţele respectate. În acest context, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile şi reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, până în anul 2020, faţă de anul 2008, conform ţintei asumate de Romania în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, reprezintă rezultatul principal vizat de strategie.

Principalele grupuri vulnerabile din România sunt: Grupuri vulnerabile Sub - grupuriPersoanele sărace Copii săraci, mai ales aceia care trăiesc în familii cu mulţi copii sau

în familii monoparentalePersoane sărace angajate, mai ales muncitori subcalificaţi (în principal din mediul rural); lucrători pe cont propriu atât în agricultură, cât şi în alte domeniiTineri şomeri şi NEET (persoane care nu sunt angajate şi nu sunt înscrise în sistemul de învăţământ sau de formare profesională)Persoane cu vârste între 50 şi 64 de ani care nu sunt încadrate profesional şi care sunt excluse din programele de asistenţă socialăPersoane vârstnice sărace, mai ales cele care locuiesc cu membri ai familiei aflaţi în întreţinere şi persoane vârstnice singure

Copiii şi tinerii lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental

Copii abandonaţi în unităţi medicaleCopii care trăiesc în centre de plasament mari sau de calitate slabăTineri care părăsesc sistemul de protecţie a copiluluiCopii şi tineri care trăiesc pe stradăCopii cu părinţi care lucrează în străinătate, mai ales aceia cu amândoi părinţii în străinătate şi cei care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinţii lorCopii lipsiţi de libertateMame adolescente

Persoanele vârstnice singure sau dependente

Persoane vârstnice care locuiesc singure şi/sau sunt dependente şi/sau care au nevoi complexe de îngrijire

Romii Copii şi adulţi de etnie romă cu risc de a fi excluşi din familii fără a avea un venit sustenabil

Persoanele cu dizabilităţi

Copii şi adulţi cu dizabilităţi, inclusiv persoane invalide şi cu o concentrare pe persoanele cu nevoi complexe

Alte grupuri vulnerabile

Persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri şi alte substanţe toxice

Persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiciarPersoane aflate în evidenţele serviciilor de probaţiune, faţă de care au fost dispuse măsuri sau sancţiuni neprivative de libertate (persoanele faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată – în cazul în care restul rămas neexecutat din

“


pedeapsă este de 2 ani sau mai mare şi persoanele faţă de care s-a dispus executarea pedepsei amenzii prin prestarea de muncă în folosul comunităţii)Minori aflaţi în evidenţele serviciilor deprobaţiune (minorii sancţionaţi cu omăsură educativă neprivativă de libertate,faţă de care s-a dispus înlocuirea măsuriieducative privative de liberate sauliberarea din detenţie)Persoane fără domiciliuVictime ale violenţei domesticeVictime ale traficului de fiinţe umaneRefugiaţi şi imigranţi

Persoanele care trăiesc în comunităţimarginalizate

Comunităţile rurale săraceComunităţile urbane marginalizateComunităţi rome sărace şi marginalizate

Prin intermediul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei, se propun o serie de politici orientate către persoane, dintre care le enumerăm pe cele privitoare la serviciile sociale. Serviciile integrate, care includ servicii de protecţie socială, ocupare, educaţie, sănătate, şi alte servicii publice (necesare pentru a oferi suport familiilor şi copiilor în sărăcie extremă) sunt extrem de rare. Există o fragmentare şi o lipsă de coordonare accentuate în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale şi în privinţa serviciilor pentru adulţi. Evaluarea nevoilor şi sistemele de management al informaţiilor sunt deficitare în domeniul social şi sunt rareori utilizate pentru a sprijini procesul luării deciziilor.

Obiectivul principal al Strategiei, cu privire la serviciile sociale, este dezvoltarea unei reţele naţionale de servicii sociale de bună calitate, cu acoperire adecvată în teritoriu si accesibile tuturorbeneficiarilor la nivel naţional. Dezvoltarea serviciilor sociale a fost un obiectiv strategic al Guvernului începând cu anul 2006 şi va rămâne astfel şi până în anul 2020.Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă şi proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor şi al comunităţilor, cu atât mai mult în contextul procesului de regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară.În acest scop, strategia identifică ca obiective prioritare:

1) asigurarea mecanismelor de creştere a responsabilităţii sociale din serviciile sociale;2) îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiilor,3) precum şi corelarea acestora cu politica şi practicile locale de luare a deciziilor;4) îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale;5) consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel de comunitate;6) dezvoltarea echipelor comunitare de intervenţie integrată, cu precădere pentru

comunităţile sărace şi marginalizate;7) dezvoltarea serviciilor destinate grupurilor vulnerabile incluzând copiii, persoanele cu8) dizabilităţi, persoanele vârstnice şi alte grupuri vulnerabile.

Principalele obiective şi acțiuni de dezvoltare legate de serviciile sociale, organizate în funcţie de grupurile vulnerabile, sunt:

1. Dezvoltarea şi finanţarea serviciilor adresate copiilor lipsiţi de îngrijire parentală în vederea:(i) reducerii ratei de abandon în unităţile medicale, în principal prin consolidarea

“


mecanismelor de prevenţie la nivelul comunităţii;(ii) reducerii numărului de copii din sistemul de protecţie specială, în special prin

reconsiderarea căilor şi instrumentelor (inclusiv a beneficiilor ) de a oferi sprijin pentru familii în vederea prevenirii separării copiilor de familii şi prin revizuirea serviciilor existente de protecţie a copilului pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii acordate;

(iii) reducerii numărului de copii fără adăpost, în principal prin evaluarea şi cartografierea situaţiei reale a copiilor străzii la nivel naţional şi prin dezvoltarea serviciilor preventive şi specializate conform nevoilor identificate;

(iv) identificării categoriilor de copii cu părinţi care lucrează în străinătate aflate în situaţii de risc social şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru aceştia şi pentru adulţii care îi îngrijesc.

2. Dezvoltarea şi finanţarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi, care, în conformitate cu Strategia naţională pentru persoane cu dizabilităţi 2015-2020, va pune accent pe: (i) stabilirea unui set funcţional şi coerent de metodologii pentru armonizarea

evaluării persoanelor cu dizabilitate şi invaliditate; (ii) extinderea gamei de servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, cu accent pe

serviciile de sprijin din comunitate care trebuie să devină mai multe, mai bune şi mai accesibile pentru persoanele cu venituri mici;

(iii) asigurarea finanţării şi a dezvoltării continue a serviciilor de asistenţă pentru tinerii cu dizabilităţi care trăiesc în comunităţi;

(iv) accelerarea şi creşterea eficienţei tranziţiei de la îngrijirea rezidenţială la serviciile bazate pe comunitate pentru adulţii cu dizabilităţi;

(v) regândirea îngrijirii pe termen lung şi a serviciilor de reabilitare pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală;

(vi) continuarea planului naţional de accesibilizare a spaţiului public.3. Dezvoltarea şi finanţarea unei game de servicii personalizate care să răspundă nevoilor specifice

ale persoanelor vârstnice, în special ale celor cu nevoi complexe, cu accent deosebit pe serviciile de proximitate de îngrijire la domiciliu, în acord cu măsurile prevăzute în Strategia naţională privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă.

4. Reglementarea, acolo unde este cazul, dezvoltarea şi finanţarea serviciilor sociale personalizate pentru alte grupuri vulnerabile, inclusiv mamele adolescente, adulţii lipsiţi de libertate sau aflaţi sub control judiciar, persoanele fără adăpost, persoanele dependente de droguri, alcool şi alte substanţe nocive, victimele traficului de fiinţe umane şi victimele violenţei. În vederea dezvoltării acestor servicii se va colabora cu principalele instituţii cu responsabilităţi în domeniu, inclusiv MDRAP (care este în proces de elaborare a Strategiei naţionale pentru locuire), Administraţia Naţională a Penitenciarelor (Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2014-2018), Agenţia Naţională Antidrog (Strategia naţională antidrog 20132010, HG nr. 784/2013), Agenţia Naţională Împotriva Violenţei Domestice (Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017, HG nr.1156/2012), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 20122016, HG nr.1142/2012).

“


Alte politici orientate către persoane sunt cele referitoare la educaţie, locuire, participare socială, muncă. În cadrul politicilor propuse pentru educaţie amintim:

• Creşterea accesului la programul de învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia de vârstă active

• Creşterea accesului copiilor din grupuri vulnerabile la educaţie de calitate prin:- Creşterea accesului copiilor cu nevoi educaţionale speciale- Creşterea accesului copiilor romi- Creşterea accesului copiilor din rural şi din zonele urbane marginalizate• Îmbunătăţirea eficienţei programelor de protecţie socială în educaţieÎn cee ace priveşte politicile pentru locuire, amintim:

• Creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii locuinţelor, în special pentru populaţia vulnerabilă

• Dezvoltarea sectorului locuirii sociale• Asigurarea sprijinului de urgenţă şi creşterea capacităţii de prevenţie timpurie

pentru persoanele fără adăpostÎn domeniul Participării sociale se propun:• Creşterea participării la activităţi de voluntariat cu şi pentru grupurile vulnerabile• Responsabilizarea şi creşterea implicării în luarea deciziilor care afectează comunităţile

sărace şi marginalizate prin participare socială activăÎn ceea ce priveşte politicile pentru muncă amintim:• Dezvoltarea economiei sociale în vederea creşterii oportunităţilor de angajare pentru

grupurile vulnerabile• Creşterea participării pe piaţa muncii a categoriilor vulnerabile

La nivelul municipiului Dorohoi au fost identificate următoare tipuri de grupuri țintă (categorii de beneficiari) după cum urmează:

A. Copii şi familii aflate în dificultateB. Persoane vârstniceC. Persoane cu handicapD. Persoane defavorizate de etnie romăE. Persoane fără adăpostF. Alte persoane aflate în situaţii de risc social

IV. VALORI SI PRINCIPII

La baza elaborării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Municipiului Dorohoi au stat următoarele valori şi principii:a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor

vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie;

b) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile

“


prevăzute de lege;c) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată

dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

d) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ;

e) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile;

f) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile;

g) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

h) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată;

i) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu;

j) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;

k) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;

l) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;

m) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială

n) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;

IV. SCOP

Scopul Strategiei este ca prin intermediul serviciilor sociale să prevină excluziunea socială şi sărăcia şi să asigure sprijin suplimentar pentru incluziune şi participare socială pentru acele persoane care se confruntă cu dificultăţi în viaţa lor cotidiană. Investirea în servicii de bază şi infrastructură socială, şi evaluarea nevoilor reale ale populaţiei şi prioritizarea acestora, vor

“


contribui la o dezvoltare semnificativă a comunităţii şi condiţiilor de trai pentru cele mai excluse sau vulnerabile persoane sau grupuri.

V. OBIECTIVE PROPUSE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ ALE STRATEGIEI

Integrarea în comunitate a grupurilor care se află în situaţii de risc social reprezintă un obiectiv principal al Strategiei Europa 2020 şi o prioritate în combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale.

Conform Legii 292/2011- Legea asistenţei sociale Art. 112, alin (1) ”Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale”. Conform art. 112, alin (3) ”În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:

a. elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia;

b. în urma consultării furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanţare;

c. iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;

d. identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;

e. realizează atribuţiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;f. încheie, în condiţiile legii, contracte de parteneriat public-public şi public-privat

pentru sprijinirea financiară şi tehnică a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului, pentru susţinerea dezvoltării serviciilor sociale;

g. propun înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local;

“


h. colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia;

i. monitorizează şi evaluează serviciile sociale;j. elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în

domeniul serviciilor sociale;k. elaborează proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale în

conformitate cu planul anual de acţiune şi asigură finanţarea/cofinanţarea acestora;

l. asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;

m. furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, precum şi tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;

n. planifică şi realizează activităţile de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale;

o. colaborează permanent cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;

p. organizează şi realizează activităţile specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi;

q. încheie, în condiţiile legii, contracte şi convenţii de parteneriat, contracte de finanţare, contracte de subvenţionare pentru înfiinţarea, administrarea, finanţarea şi cofinanţarea de servicii sociale;

r. monitorizează financiar şi tehnic contractele prevăzute la lit. q); s. îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.”

Atribuţiile autorităţii publice locale de la nivelul municipiului Dorohoi, în ceea ce priveşte asistenţa socială, sunt aduse la îndeplinire prin intermediului serviciului public de asistenţă socială, organizat ca instituţie publică cu personalitate juridică sub numele de Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Dorohoi.

În vederea realizării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Dorohoi , Direcţia de Asistenţă Socială a organizat un proces de colectarea de date privind furnizorii de servicii sociale, categoriile de beneficiari deservite, numărul beneficiarilor, timpul mediu de aşteptare pentru a beneficia de un serviciu social, surse de finanţare ale serviciului social, nevoia de noi servicii sociale, nevoile furnizorilor de servicii sociale şi dificultăţile cu care se confruntă în furnizarea acestui tip de serviciu.

Primele obiective strategice fac referire la serviciul public de asistenţă socială de la nivel local, ţinând cont de rolul şi atribuţiile acestuia, de necesitatea ca politicile publice şi strategiile de la nivel local să fie însoţite de date bine fundamentate şi de nevoia ca serviciile sociale publice să fie acordate la cele mai înalte standarde de către un personal competent.

“


OBIECTIV GENERAL I: Creşterea capacității serviciului public de asistență socială de a identifica şi evalua nevoile şi situațiile care impun furnizarea de servicii sociale şi programe de intervenție specifice.Obiective specifice:

1. Crearea unui sistem de înregistrare a datelor privind nevoile şi situaţiile care impun furnizarea de servicii sociale;

2. Realizarea unei diagnoze sociale anuale care să fundamenteze elaborarea Planului anual de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul local.

OBIECTIV GENERAL II: Imbunătățirea funcționalității serviciilor sociale furnizate la nivel local.Obiective specifice:

1. Respectarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale furnizate;2. Dezvoltarea procedurilor de lucru pentru serviciile sociale furnizate3. Dezvoltarea capacităţii serviciului public de asistenţă socială pentru o mai bună

planificare şi gestionare a serviciilor comunitare integrate4. Introducerea unor mecanisme de asigurare a managementului calităţii pentru serviciile

furnizate de către serviciul public de asistenţă socială5. Evaluarea necesarului de servicii sociale în comunitate şi identificarea modalităţilor de

finanţare a acestor servicii

OBIECTIV GENERAL III: Creșterea gradului de responsabilizare al serviciului public de asistenţă socială în furnizarea serviciilor socialeObiective specifice:

1. Asigurarea continuării raportării publice regulate privind activitatea serviciului public de asistenţă socială;

2. Imbunătățirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor, cu o atenţie specială pe informarea celor mai vulnerabili beneficiari potențiali;

3. Mai bună documentare și diseminare prin canale mass-media și instrumente TIC a serviciilor sociale furnizate în Dorohoi;

4. Identificarea oportunităţilor pentru includerea reprezentanților grupurilor vulnerabile în comitetele și organele decizionale locale (atât formale cât și informale) în vederea exercitării rolului lor în cadrul comunităților;

5. Asigurarea includerii unor mecanisme deschise și receptive pentru reclamații și plângeri în configurația instituțională a serviciilor sociale;

6. Conceperea și implementarea unor campanii susținute educative și de sporire a conștientizării diversității (incluzând diverse categorii de grupuri marginalizate sau discriminate) ca o completare a altor acțiuni, în abordarea stigmatului și discriminării;

OBIECTIV GENERAL IV. Asigurarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor şi abilităților profesionale ale personalului din cadrul serviciului public de asistență socială.Obiective specifice:

1. Recrutarea şi asigurarea resurselor umane în mod raţional şi eficient, necesare funcţionării serviciului public de asistenţă socială;

2. Realizarea unei analize a nevoilor de formare a personalului din cadrul serviciului public de asistenţă socială;

“


3. Asigurarea implementării programelor de formare/perfecţionare/supervizare continuă a personalului, conform specificului activităţilor desfăşurate.

COPIII SI FAMILIILE LOR

Copiii şi familiile aflate în dificultate identificate sunt: a) tineri provenind din sistemul de protecţie al copilului;b) familii monoparentale;c) familii tinere;d) copii separaţi de părinţi sau cu risc de separare; copii cu părinţi plecaţi la

muncă în străinătate;e) victimele violenţei în familie;f) copiii străzii.

Problemele sociale ale copiilor şi familiilor aflate în dificultate sunt:a) lipsa locuinţei;b) lipsa actelor de identitate;c) resurse financiare insuficiente şi dificultăţi în gestionarea lor;d) dificultăţi în găsirea unui loc de muncă;e) familii cu climat social defavorabil;f) abandonul şcolar şi delincvenţa juvenilă;g) probleme de sănătate;h) dificultăţi în obţinerea unor drepturi.

În ceea ce priveşte copii se formulează următoarele obiective strategice:

OBIECTIV GENERAL V: Creşterea gradului de prevenire şi evaluare a riscului de abuz asupra copilului în familieObiective specifice

1. Iniţierea unor propuneri în vederea realizării, în parteneriat cu ONG-urile şi instituţiile publice, a unei analize şi evaluări pentru identificarea cauzelor care duc la abuz asupra copilului şi a nevoilor de asistenţă a copilului în familie;

2. Adoptarea unei metodologii consensuale unificate (convenită de toate părţile interesate, respectiv DAS, DGASPC, şcoli, autorităţi locale, ONG-uri etc.) pentru a permite identificarea şi intervenţia rapidă în situaţii de abuz asupra copilului în familie;

OBIECTIV GENERAL VI: Creşterea capacității familiei pentru a preveni separarea copilului de familie şi pentru ca familia să poată asigura nevoile copiluluiObiective specifice

1. Creşterea capacităţii serviciilor de suport a familiei şi copilului;2. Facilitarea accesului la mijloacele de asigurare a sprijinului (servicii şi beneficii

sociale) pentru familii;3. Dezvoltarea şi consolidarea serviciilor de asistenta sociala la nivel comunitar astfel

încât sa asigure consiliere, grupuri de suport, sprijin pentru toate procedurile administrative;

4. Dezvoltarea şi adoptarea unor proceduri pentru toate activităţile de prevenire a separării copilului de familia sa;

5. Construirea unei intervenţii prioritare în domeniul prevenţiei şi a intervenţiei timpurii pentru copiii cu dizabilităţi;

6. Consolidarea serviciilor de asistenţă în comunitate a copiilor cu dizabilităţi.


OBIECTIV GENERAL VII: Identificarea şi furnizarea de sprijin pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătateObiective specifice

1. Lansarea unei analize şi evaluări detaliate pentru trasarea situaţiei reale a copiilor;2. Creşterea capacitaţii serviciilor de suport a copiilor şi a persoanelor care au în

îngrijire copilul cu părinţi plecaţi la munca în străinătate;3. Adoptarea unei metodologii consensuale unificate pentru monitorizarea copiilor cu

părinţi plecaţi la muncă în străinătate pentru a permite identificarea, monitorizarea şi intervenţia rapidă în situaţii care necesită sprijin.

Accesul grupurilor vulnerabile la educație

OBIECTIV GENERAL VIII: Creşterea capacității serviciilor sociale pentru asigurarea accesului tuturor la educație primară, secundară de calitate şi la servicii de calificare profesională.Obiective specifice:

1. Conceperea sni implementarea unui program local de suport axat pe copiii cu risc de abandon (inclusiv de etnie roma) din ciclul de educaţie primară şi secundară;

2. Creşterea colaborării cu şcolile pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare rapidă pentru elevii cu risc de abandon, care poate ajuta la iniţierea unor măsuri eficiente înainte să aibă loc abandonul şcolar;

3. Diversificarea serviciilor sociale de suport pentru diminuarea abandonului şcolar a copiilor provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv etnia roma;

4. Creşterea accesului persoanelor adulte, nealfabetizate sau care nu au finalizat ciclul şcolar primar sau gimnazial, la servicii educaţionale de tip ”A doua şansă”;

5. Creşterea accesului persoanelor tinere şi adulte, provenind din grupuri vulnerabile, la servicii de formare/perfecţionare profesională.

PERSOANELE VÂRSTNICE

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor privind pensiile, serviciile medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată. Îmbătrânirea populaţiei este determinată de trei fenomene separate: creşterea speranţei de viaţă, scăderea ratelor de fertilitate şi emigraţia. Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc social mai mare decât alte tipuri de persoane ( 1,2 milioane de persoane cu vârsta egală sau mai mare de 65 de ani) trăiesc singure. Din totalul persoanelor singure 25% trăiesc în sărăcie.

Persoanele vârstnice fac parte din grupurile vulnerabil menţionate în Strategia Naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020.

În cadrul Strategiei pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015-2020, au fost stabilite obiective strategice în domeniul îmbătrânirii active: de a îmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice prin promovarea participării sociale active


şi obţinerea unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele cu nevoi de îngrijire de lungă durată.Problemele sociale ale persoanelor vârstnice din Municipiul Dorohoi sunt:

a) sănătatea precară;b) venituri mici în raport cu necesităţile;c) izolare, singurătate;d) capacitatea scăzută de autogospodărire;e) absenţa suportului pentru familia care are în îngrijire un vârstnic

dependent;f) un număr insuficient de locuri în Centrele de asistenţă medico-socială din

judeţ;g) lipsa Centrelor de zih) nevoi spirituale;i) lipsa locuinţei.

OBIECTIV GENERAL IX: Diversificarea serviciilor de suport şi menținerea activă a persoanelor vârstnice pentru creşterea calității vieții acestora.Obiectiv specifice:1. Dezvoltarea şi diversificarea tipurilor disponibile de îngrijire şi creşterea numărului de persoane beneficiare a serviciilor sociale;2. Dezvoltarea şi adoptarea unor proceduri privind serviciile sociale în vederea creşterii calităţii acestora;3. Susţinerea implicării active a persoanelor vârstnice în viaţa societăţii

Persoane cu dizabilităti

Dizabilitatea este o dimensiune universală, inevitabilă, a diversităţii umane. Omenirea a evoluat în modul în care a privit persoanele cu dizabilităţi, de la obiect al carităţii în sarcina societăţii, la persoane deţinătoare de drepturi, active şi respectate în societate, pentru care este obligatorie atât recunoaşterea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cât şi luarea măsurilor de asistenţă şi suport, pentru a asigura exercitarea deplină a acestor drepturi.

Strategia naţionala "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi", în perioada 2015 - 2020, îşi propune să asigure implementarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificate de România prin Legea nr.221/2010 respectiv Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţie, prin seturi de măsuri coerente, integrate şi interinstituţionale.Obiectivele şi priorităţile pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor cu dizabilităţi se focalizează pe 8 mari direcţii de acţiune:

• accesibilitatea:


• participarea;• egalitatea;• ocuparea forţei de muncă;• educaţie şi formare profesională;• protecţia socială;• sănătate şi statistici;• colectarea datelor.

Problemele sociale ale persoanelor cu handicap sunt:a) accesibilitatea, inclusiv în propria locuinţă;b) lipsa locurilor de muncă protejate;c) numarul insuficient de profesionişti în servicii specializate;d) atitudinea discriminatorie a societăţii;e) situaţia materială precară;f) absenţa suportului pentru familia care are în întreţinere persoana cu

handicap;g) lipsa centrelor rezidenţiale de zi, specializate pe tipuri de handicap.

OBIECTIV GENERAL X: Diversificarea serviciilor oferite de/în comunitate pentru persoanele cu dizabilități şi oferirea de asistență familiei, în scopul păstrării persoanelor cu dizabilități în comunitate.Obiective specifice:

1. Construirea unei intervenţii prioritare în domeniul prevenirii instituţionalizării şi pentru asistenţa persoanei cu dizabilităţi;

2. Consolidarea serviciilor de asistenţă în comunitate a persoanei cu dizabilităţi;3. Facilitarea accesului pe piaţa muncii, inclusiv prin intermediul întreprinderilor de

economie socială.OBIECTIV GENERAL XI: Diversificarea serviciilor de suport şi de menținere activă a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală.Obiective specifice:

1. Dezvoltarea de servicii care să ofere sprijin la nivel comunitar persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală;

2. Creşterea capacităţii serviciilor de reabilitare şi îngrijire pe termen lung a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală;

3. Facilitarea accesului pe piaţa muncii, inclusiv prin intermediul întreprinderilor de economie socială.

Persoane singure şi familii care trăiesc în sărăcie

România este una din ţările europene cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei. Circa 42% din populaţia României este la risc de sărăcie şi excluziune socială, nivel depăşit în UE-27 doar de Bulgaria (Eurostat, AROPE, 2013). Rata sărăciei relative a atins 17,9% în 2011, după o evoluţie relativ stabilă în 2009-2010 (conform datelor statistice disponibile la nivelul MMFPSPV). În perioada de criză a crescut rata sărăciei absolute de la 4,4% în 2009 la 5% din


populaţie în 2011. În anul 2011, 3,81 milioane de români se aflau sub pragul de sărăcie relativă14 şi 1,08 milioane erau afectaţi de sărăcie severă. Rata sărăciei extreme a scăzut de la 0,9% la 0,6% în intervalul 2010-2011.Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor acordate furnizorii de servicii sociale se confruntă cu următoarele dificultăţi:- familiile vulnerabile şi care trăiesc în sărăcie nu au asigurare medicală drept pentru

accesul la servicii de medicină primară le este îngrădit, în afară situaţiilor medicale de urgenţă

- continuitatea serviciilor de îngrijire nu este asigurată- serviciilor de sănătate primară nu sunt adaptate la nevoile populaţiei sărace şi

vulnerabile- nu există o reţea de servicii de sănătate primară extinsă şi consolidată- neintegrarea funcţională a serviciilor medicale şi sociale ce ar putea fi oferite la nivel

comunitar

O categorie separata în cadrul grupurilor ţintă o reprezintă comunitatea romă din Municipiul Dorohoi.

Problemele sociale ale persoanelor defavorizate de etnie romă sunt:a) sărăcia;b) mentalitatea romilor cu privire la muncă şi educaţie;c) sănătate;d) familii dezorganizate;e) lipsa actelor de identitate;f) dificultate în obţinerea unui loc de muncă din cauza lipsei calificării;g) condiţii improprii de locuit;h) delicvenţă.

OBIECTIV GENERAL XII: Creşterea capacității şi diversificarea serviciilor de asistență a persoanelor singure şi familiilor care trăiesc în sărăcie şi risc de excluziune socială.Obiective specifice:

1. Creşterea calităţii vieţii persoanelor singure şi familiilor care trăiesc în sărăcie prin asigurarea accesului la servicii sociale integrate şi de calitate (sociale, medicale, educaţionale, ocupare);

2. Creşterea calităţii vieţii persoanelor singure şi familiilor care trăiesc în sărăcie prin asigurarea accesului la beneficiile sociale pentru care sunt eligibili;

3. Facilitarea accesului pe piaţa muncii şi creşterea gradului de ocupare a persoanelor sau membrilor adulţi ai familiilor aflate în situaţie de sărăcie, inclusiv prin intermediul întreprinderilor de economie socială.

Persoane fără adăpost

Persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă reprezintă cea mai vizibilă şi extremă formă de sărăcie şi excluziune. Problema persoanelor fără adăpost poate include şi o serie de alte


situaţii, precum persoanele care sunt în adăposturi de urgenţă, temporare sau de tranziţie, persoanele care locuiesc temporar cu familia sau la prieteni, persoanele ameninţate cu evacuarea sau persoanele care au un adăpost inadecvat sau nesigur. Fenomenul persoanelor fără adăpost reprezinta una dintre problemele cele mai importante în societate, cu care se confrunta Strategia de incluziune şi protecţie socială a Uniunii Europene.

Probleme sociale ale persoanelor fără adăpost sunt:a) lipsa locuinţelor;b) lipsa locurilor de muncă;c) sănătate precară;d) lipsa educaţiei;e) dependenţa de alcool şi de droguri;f) lipsa de informare;g) neacceptarea situaţiei în care se află.

OBIECTIV GENERAL XIII: Asigurarea unui sprijin de urgență eficient pentru persoane fără adăpost, dezvoltând concomitent capacitatea sistemului pentru reintegrare socială şi prevenire timpurie.Obiective specifice:

1. Reducerea numărului de persoane fără adăpost prin trecerea graduală de la servicii de urgenţă la programe de integrare pe termen lung;

2. Reducerea numărului de cazuri noi de persoane care trăiesc pe străzi prin introducerea unor programe de prevenire a pierderii locuinţei (în special pentru grupuri extrem de vulnerabile cum ar fi persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu venituri mici sau fără venituri, dependenţii de substanţe);

3. Consolidarea componentei de locuire a intervenţiilor care vizează persoanele care ies din penitenciare, instituţii de îngrijire a copilului, aziluri şi spitale, victime ale violenţei domestice şi dependenţi de droguri;

4. Lansarea unor campanii de promovare şi consiliere legală contra fraudelor şi înşelătoriei;

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului

OBIECTIV GENERAL XIV: Creşterea capacității de asistență a tinerilor care părăsesc sistemul de protecțieObiective specifice:

1. Plasarea unui accent special pe finanţarea şi dezvoltarea continuă a serviciilor de suport pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie

2. Constituirea unor intervenţii prioritare în domeniul integrării sociale şi profesionale;

Grupuri vulnerabile fără acces la locuință


Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 ’’reaminteşte statelor membre şi autorităţilor locale că subvenţionarea sectorului locuinţe sociale şi accesibile permite o garantare o drepturilor fundamentale (...) şi insistă asupra faptului că, locuinţele sociale nu ar trebuie considerate costuri care trebuie reduse, ci investiţii rentabile pe termen lung, având în vedere efectele de ameliorare a stării de sănătate şi creşterii bunăstării sociale, prin acces la piaţa muncii şi prin împuternicirea persoanelor, în special a persoanelor în vârstă, pentru a duce o viaţă independentă”. Accesul la locuinţe reprezintă unul dintre factorii cheie în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 cu privire la scăderea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială. Lipsa locuinţei reprezintă una dintre formele extreme de sărăcie şi precaritate, care s-a extins în ultimii ani.

OBIECTIV GENERAL XV. Sporirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de locuire

Obiective specifice:1. Evaluarea şi abordarea complexă a nevoii de locuinţe sociale ale tuturor grupurilor

vulnerabile: persoane fără adăpost, tineri post-instituţionalizaţi, foşti deţinuţi, victime ale violenţei domestice, persoane evacuate din locuinţe restituite foştilor proprietari, persoane dependente de droguri şi altele;

2. Continuarea asigurării serviciilor de evaluare socială pentru accesul la o locuinţă socială.

Victime ale violentei domestice si alte categorii de grupuri vulnerabile

OBIECTIV GENERAL XVI: Dezvoltarea unor servicii sociale personalizate, acordate în comunitate, pentru alte grupuri vulnerabile: persoane dependente de consum de substanțe, victime ale traficului de ființe umane, persoane private de libertate, victime ale violenței domestice, persoane infectate cu virusul HIV/SIDA.Obiective specifice:

1. Identificarea nevoilor şi a intervenţiilor prioritare pentru grupurile vulnerabile menţionate;

2. Introducerea unor mecanisme de înregistrare şi analiză a datelor privind grupurile vulnerabile menţionate;

3. Constituirea unor intervenţii la nivel local care să vină în sprijinul grupurilor vulnerabile menţionate.


FINANŢAREA SERVICIILOR SOCIALE9

Pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategie, se au în vedere mai multe surse de finanţare:

• Bugetul de stat• Bugetul local prin:• Fonduri externe, prin accesarea acestora în cadrul programelor cu finanţarenerambursabilă;• Bugetele furnizorilor privaţi de servicii sociale• Contribuţii ale beneficiarilor• Donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din

ţară şi din străinătate

IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Implementarea acţiunilor stabilite în cadrul prezentei strategii presupune un proces de planificare bazat pe obiectivele generale şi specifice enumerate. Acţiunile prioritare şi indicatori de rezultat pentru implementarea obiectivelor generale, respectiv specifice se regăsesc în Planul operaţional pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Dorohoi.

Conducătorul serviciului public de asistenţă socială va desemna persoane (angajate ale serviciului public de asistenţă socială) care vor fi responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a Planului operaţional.

Evaluarea implementării Strategiei privind dezvoltarea serviciilor sociale se va face o dată la doi ani prin intermediul unei Comisii a cărei componenţă va fi aprobată de către conducătorul serviciului public de asistenţă socială.

· Web viewStrategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul MUNICIPIULUI DOROHOI, judetul...

Documents

Transcript of · Web viewStrategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul MUNICIPIULUI DOROHOI, judetul...