Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017 Final

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina, 2011-2017

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ ............................................................................................................................................................................... 7

2. DEZVOLTARE URBANĂ ................................................................................................................................................................................... 15

3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ.......................................................................................................................................... 23

4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ............................................................................................................................................................................ 33

5. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI ................................................................................................................................................ 49

6. TURISMUL ............................................................................................................................................................................................................ 57

7. EDUCATIE ............................................................................................................................................................................................................ 65

8. CULTURĂ .............................................................................................................................................................................................................. 73

9. SĂNĂTATE ........................................................................................................................................................................................................... 79

10. SOCIAL ................................................................................................................................................................................................................ 85

11. CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ ................................................................................................................................................................ 95

12. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................................................................. 105

II. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI ................................................................................................................................................................ 117

II.1. Analiza situaţiei oraşului - Diagnoza .............................................................................................................................................. 119

II.2. Analiza contextului local, judeţean, regional, naţional şi european ................................................................................ 121

II.3 Stabilirea obiectivului general al strategiei ................................................................................................................................. 123

II.4 Relevanţa strategiei faţă de nevoile identificate ........................................................................................................................ 123

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ................................................................................................................................................................... 125

Viziunea şi direcţiile de dezvoltare ......................................................................................................................................................... 127

Obiective strategice şi specifice ................................................................................................................................................................ 129

Planuri de acţiune sectoriale ..................................................................................................................................................................... 131

Surse de finanțare .......................................................................................................................................................................................... 139

Surse de finanțare .......................................................................................................................................................................................... 139

IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ............................................................................................................................. 147

V. IMPLEMENTARE.MONITORIZARE ............................................................................................................................................................ 177

VI. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE .......................................................................... 183

VII. METODOLOGIA ............................................................................................................................................................................................. 189

VIII. CONSULTAREA PUBLICĂ ......................................................................................................................................................................... 195

7

1. PREZENTAREA GENERALĂ

9

Scurt istoric Cea mai veche atestare documentară a localităţii Câmpina a fost menţionată în anul 1503, iar în 1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania, punct strategic prin care se controla traficul comercial al Văii Prahovei. În anul 1663, la numai 160 de ani de la atestare, dintr-o simplă aşezare, datorită poziţiei sale geografice si datorită iscusinţei şi hărniciei locuitorilor, satul Câmpina ajunge la rangul de târg. În anul1864, târgul Câmpina este ridicat la rangul de oraş. La acea dată, proprietari ai moşiei Câmpina au fost prinţul Ştirbey, fraţii Băicoianu şi statul român. În această perioadă populaţia Câmpinei era de 2.291 de locuitori. În anul 1883, se construieşte calea ferată Telega—Câmpina, care servea la transportul sării de la ocna Telega şi a lemnului de la exploatările forestiere de pe Valea Doftanei. Mai târziu, ea va fi exploatată din plin de către rafinăria societăţii „Steaua Română” care îşi va amenaja în gara Câmpiniţa o staţie de încărcare, a produselor petroliere. Datorită exploatării petrolului, la cumpăna dintre secole, în oraşul Câmpina vor apărea o serie de mari unităţi industriale, cu ar fi: rafinăria societăţii “Steaua Romana” – 1897,

Atelierele Centrale – 1898, Uzina Electrica – 1905, fabrica de acid sulfuric – 1907, etc. În anul 1897 - societatea olandeză "Amsterdam" amenajează pe râul Prahova în zona oraşului o hidrocentrală cu o putere de circa 220 kw. Ea va folosi curentul electric produs la săparea primelor trei sonde şi este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului. Intervalul 1900 – 1915, a fost perioada de vârf în exploatarea petrolului din Câmpina. Atraşi de clima dulce, cât şi de stabiliment modern de băi construit aici şi de efectul curativ al acestor, o serie de personalităţi din Bucureşti, îşi vor construi locuinţe la Câmpina, încât oraşul Câmpina, se transforma pe timpul verii într-un adevărat ,,cartier al capitalei” (aşa cum afirma dr. Istrati, vezi cap. I). Deşi oraşul suferise şi războiul lăsase urme adânci, în anul 1919 se înfiinţează la Câmpina primul liceu de băieţi din oraş, sub formă de gimnaziu la început, în clădirea ce există şi astăzi, pe strada Republicii, fosta proprietate a prinţului Ştirbey. În septembrie 1929 se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea "Astra Română" la primii 43 de abonaţi . La începutul anilor ’30 se asfaltează şoseaua de pe Valea Prahovei până la Braşov, ea fiind prima lucrare de acest fel din ţară,

lucrare executată de către o societate suedeză. Perioada celui de-al doilea război mondial a avut repercusiuni negative asupra oraşului şi industriei sale, în special datorită bombardamentelor aviaţiei anglo-americane. După încheierea războiului dezvoltarea economică, socială, culturală a Câmpinei continuă în ritm susţinut. În anul 1994 oraşul Câmpina a fost declarat municipiu.

Localizare şi accesibilitate Municipiul Câmpina este situat în judeţul Prahova din Regiunea Sud-Muntenia. Regiunea Sud-Muntenia are o suprafaţă de 34.453 km2 reprezentând 14,45 % din suprafaţa

Figură 1: Poziţionare geografică municipiul Câmpina

10

României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Judeţul Prahova se află situat la sud de curbura Munţilor Carpaţi şi ocupă o suprafaţă de 4.716 km2 (reprezentând 2% din teritoriul ţării) şi are o populaţie de peste 812.844 locuitori. Ca unitate administrativă, judeţul Prahova a fost format la începutul secolului IV, dar limitele actuale au fost stabilite în 1868. Fiind la intersecţia drumurilor către Europa Centrală şi Orient şi având importante resurse naturale, judeţul s-a dezvoltat din toate punctele de vedere: economic, social, cultural, devenind cel mai important judeţ din România. La nord, judeţul Prahova se

învecinează cu judeţul Braşov, la est cu judeţul Buzău, la vest cu judeţul Dâmboviţa, iar la sud cu judeţele Ilfov şi Ialomiţa. Municipiul Câmpina este situat în zona colinară, ca un avanpost al Subcarpaţilor înaintea câmpiei, la circa 1 km de confluenţa râului Prahova cu Doftana, pe malul stâng al Prahovei. Câmpina este situată la o altitudine de 426 m, la 30 km distanţă de Ploieşti(reşedinţa judeţului Prahova), 70 km de Braşov, 92 km faţă de capitala țării Bucureşti. Coordonatele geografice sunt: 45o10’ latitudine nordică, 25o42’ longitudine estică. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei şi este înconjurat de trei

râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina. Terasa Câmpinei, care domină cu 40-45 m văile celor trei râuri care o delimitează, este modelată de o serie de dealuri, care au transformat-o într-o depresiune ferită de vânturile puternice ce bat în câmpie. Dealurile care înconjoară oraşul au înălţimi medii de 600 m şi un aspect ce alternează între colinar şi fragmentat. De-a lungul Văii Doftanei se află dealul Ciobul (618m); la vest, paralel cu râul Prahova se observă un lanţ de dealuri dintre care se evidenţiază Piţigaia (634 m), iar spre nord se află vârful Poienii (672 m). Dincolo de râul Câmpiniţa spre nord şi nord-est se reliefează dealul Cornului, dintre care vârful Voila

Figură 3: Municipiul Câmpina în Regiunea Sud-Muntenia

Figură 4: Coridoare de dezvoltare la nivel european

Figură 2: Legătura Bucureşti-Braşov

http://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_campina.php

http://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_ploiesti.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2mpini%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Doftana,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prahova

11

(675m) deţine supremaţia. Trecerea de la câmpie spre râurile care o delimitează se face prin versanţi abrupţi, uneori direct spre albia râurilor. Subcarpaţii Prahovei au aspectul unui ansamblu de culmi deluroase, cu dimensiuni şi orientări variate, a căror înălţime creşte dinspre câmpie spre zona muntoasă. Cea mai mare parte a culmilor sunt înguste, multe având înfăţişarea unor creste.

Limitele oraşului sunt impuse de următoarele vecinătăţi: Nord – comuna Cornu; Nord-Est – comuna Brebu; Vest – comuna Poiana Câmpina; Sud – comuna Băneşti Sud-Est – comuna Telega

Acces rutier. Municipiul Câmpina are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Accesul în localitate se realizează cu autoturismul pe DN1 (E60):- Bucureşti-Câmpina 92 km sau Braşov-Câmpina 70 km. Acces feroviar. Accesul feroviar se face prin linia 300 – Bucureşti – Ploieşti – Câmpina - Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului – cale ferată dublă electrificată;

Acces aerian. Accesul aerian este relativ facil, Aeroportul Băneasa este situat la numai 90 km, iar

aeroportul Henri Coandă la 81 km distanţă.

Solurile și subsolurile Predomină cambisolurile, la care se adaugă argiluvisoluri şi local molisoluri. În ceea ce priveşte alcătuirea geologică a terasei, peste 70% din suprafaţa construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparţin miocenului, alcătuite din marne şi argile cu intercalaţii de nisip şi gresii, dar şi depozite de sare şi gipsuri. Din punct de vedere geologic, zona care cantonează zăcămintele de hidrocarburi face parte din marea unitate a Carpaţilor Orientali, respectiv zona alungită spre nord în direcţia lanţului muntos, denumită zona neogenă sau precarpatică a Carpaţilor Orientali. Formaţiunile din zonă aparţin Neogenului, mai precis Cuaternarului, reprezentat prin seria Pleistocen inferior. Meoţianul este alcătuit dintr-o formaţiune nisipoasă, slab cimentată, cu intercalaţii de marne. Ponţianul, dispus discordant, cuprinde o formaţiune marno-nisipoasă, fiind reprezentat prin marne friabile şi nisipuri cenuşii, slab micafere. Dacianul grupează depozite reunite sub denumirea de formaţiunea nisipoasă, ce prezintă bazal marne cenuşii, iar superior nisipuri cenuşii-gălbui, micafere. Romanianul este alcătuit din doua

unităţi distincte: formaţiunea argilelor pătate, reprezentată prin argile si marne cenuşii, cu pete roşcate, şi formaţiunea cu pietrişuri şi nisipuri. Cuaternarul este reprezentat prin seria Pleistocen inferior, cu straturi de nisipuri, pietrişuri si argile. Clima . Statisticile arată că municipiul Câmpina este oraşul cu cele mai multe zile însorite din România. Climatul Câmpinei are un caracter de adăpost, atât faţă de circulaţia vestică, cât şi faţă de pătrunderea crivăţului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este + 9,5°C. Maxima pozitivă a verii a fost de + 37,6°C înregistrata în luna septembrie a anului 1946, iar valoarea minimă de – 26,6°C, în luna ianuarie a anului 1942. Regimul precipitaţiilor este de 500 - 700 mm/an. Numărul anual de zile senine: 160 - 180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7.

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_prahova/

12

Resurse naturale Principalele resurse naturale neregenerabile ale judeţului Prahova sunt: petrolul, gazele naturale, exploatate în cinci aliniamente (Copăceni - Gura Vitioarei, Apostolache – Mehedinţa - Măgurele, Filipeştii de Pădure-Floreşti – Băicoi - Ţintea, Podenii Vechi-Boldeşti Scăeni şi Urlaţi-Ceptura), cărbunele (Mina Siliştea Dealului, lângă Filipeştii de Pădure, şi mina Ceptura), sarea (masivul de sare de la Slănic), calcarele şi marnele calcaroase (Sinaia, Comarnic, Gura Beliei şi Şotrile), nisipul cuarţos. Terenul agricol reprezintă o rezervă naturală importantă a municipiului Câmpina. Atât structura suprafeţei agricole cât şi condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri complexe a producţiei agricole, toate tipurile de activitate specifică producţiei vegetale şi animale întrunind condiţii favorabile de dezvoltare. Resursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. În privinţa apei, a dominat concepţia că rezervele de apă nu reprezintă un factor de limitare a dezvoltării, presupunând că se dispune din belşug de ea. Reţeaua hidrografică este dominată de bazinul râului Prahova, care deţine 3/4 din teritoriul judeţului,

cu principalele râuri: Doftana, Teleajenul, Vărbilăul şi Cricovul Sărat, care la rândul lor au numeroşi afluenţi. Lacurile completează reţeaua hidrografică a municipiului Câmpina, respectiv: Lacul peştelui, Lacul cocorului, Lacul Bisericii, Lacul ferme, lacul Vlădoaia.

Vegetaţia este variată şi predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul. Fauna este bogată şi diversă ca număr şi specii: urşi, cerbi carpatini, jderi, căprioare, lupi, mistreţi, râşi, dihori, pisici sălbatice, veveriţe, capre negre; dintre păsări: cocoşul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile: vipera comună şi şopârla de munte; fauna acvatică: păstrăvi, mrene , ştiuci, bibani şi crapi.

13

Gradul general de mulţumire al locuitorilor vis-a-vis de municipiul Câmpina

Mulţumit şi

foarte mulţumit

71,0%

Nemulţumit şi foarte

nemulţumit11,5%

Nici,nici

17,5%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de oraşul în care trăiesc

Mulţumit şi

foarte mulţumit

78,6%


nemulţumit11,7%

Nici,nici

9,7%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de zona în care trăiesc

Mulţumit şi

foarte mulţumit

88,8%


nemulţumit6,3%

Nici,nici4,9%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de locuința în care trăiesc

Sursa: Sondaj de opinie

1,32%

2,75%

3,11%

3,11%

3,83%

6,23%

7,54%

12,33%

22,27%

piaţa

poziţia geografică

amenajare urbană

turism,agrement,organizare de spectacole

parcuri şi locuri de joacă pentru copii

frumuseţea oraşului

linişte şi siguranţă

curăţenia oraşului

infrastructura rutieră

Cele mai importante aspecte pozitive ale municipiului Câmpina

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina

Majoritatea populaţiei respondente, din cadrul Sondajului de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina, s-a declarat mulţumită şi foarte mulţumită cu privire la municipiul Câmpina (71,0% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zona de rezidenţă (78,6% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) şi locuinţa acestora (88,8% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi).

Totodată, municipiul Câmpina se bucură de o serie de aspecte pozitive, prin proiectele de dezvoltare implementate/în curs de implementare ce privesc infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, dar şi resursele naturale de care acesta dispune. Locuitorii care au participat la studiu, au menţionat ca principale aspecte pozitive ale Municipiului Câmpina:

infrastructura rutieră, curăţenia oraşului, liniştea şi siguranţa şi frumuseţea oraşului..

În opinia locuitorilor din Câmpina, aceste aspecte pozitive sunt urmate de: Parcurile şi locurile de joacă

pentru copii; Turismul, agrementul şi organizarea de spectacole; Amenajarea urbană; Poziţia geografică; Piaţa agro-alimentară.

14

2,21%

2,60%

2,60%

2,61%

3,37%

4,41%

11,53%

12,59%

14,93%

21,16%

infracţiunile

impozitele şi taxele

parcurile

apă şi canalizare

lipsa locurilor de parcare

birocraţia şi administraţia locală

câinii vagabonzi

curăţenia oraşului

locurile de muncă

infrastructura rutieră

Cele mai importante probleme ale municipiului Câmpina


Locuitorii municipiului Câmpina, care au participat la studiu, consideră că principalele probleme cu care acesta se confruntă, sunt reprezentate de starea infrastructurii rutiere/ lipsa amenajărilor specifice (ex. trotuare, marcaje rutiere corespunzătoare, etc.) şi lipsa locurilor de muncă. Acestea sunt urmate de: Curăţenia oraşului, Prezenţa câinilor vagabonzi, Birocraţia şi administraţia locală, Lipsa locurilor de parcare Alimentarea cu apă şi canalizare Parcurile; Impozitele şi taxele.

Locuitorii municipiului Câmpina au propus o serie de acţiuni pentru remedierea problemelor existente. 11,2% din persoanele care au lansat o propunere au menţionat serviciile de sănătate, sociale și de educație ca fiind prioritare. Locuitorii intervievaţi au menţionat şi alte acţiuni necesare pentru rezolvarea problemelor (în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare): Comunicarea administrației publice cu populația, Curățenia și ordinea publică, Crearea de noi locuri de muncă, Dezvoltarea urbană, Parcurile și spațiile verzi, infrastructura rutieră.

15

2. DEZVOLTARE URBANĂ

17

38.435,00

38.166,0038.017,00

37.411,0037.225,00

36.842,00

36.000

36.500

37.000

37.500

38.000

38.500

39.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei în municipiul Câmpina, 2005-2010

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Organizarea teritorială Municipiul Câmpina este situat în judeţul Prahova - Regiunea Sud Muntenia. Această regiune este compusă din judeţele: Prahova, Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman. Pe teritoriul judeţului Prahova se află 2 municipii(Municipiul Ploieşti şi municipiul Câmpina), 12 oraşe (Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte), 90 de comune şi 405 sate. Reşedinţa judeţului Prahova se află la Ploieşti. Municipiul Câmpina, este unitate administrativ teritorială, alcătuită dintr-o singură localitate – Câmpina. Acesta este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică

deplină, care deţine un patrimoniu propriu format din domeniul public şi domeniul privat, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea pe teritoriul anume delimitat prin lege. Suprafaţa totală a municipiului Câmpina este de 2.423 ha, iar suprafaţa intravilană este de 1.206 ha.

Situaţia demografică La 1 iulie 2010, populaţia municipiului Câmpina număra 36.842 persoane, reprezentând 4,53% din populaţia totală a judeţului Prahova şi 1,13% din populaţia totală a Regiunii Sud-Muntenia. Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul oraşului (2.423 ha) este de 1.520,51 locuitori/km2, mult peste cea de la nivel judeţean, unde

densitatea este de 172,36 locuitori/km2 din suprafaţa totală. Raportând populaţia stabilă la suprafaţa terenului intravilan se observă că densitatea municipiului Câmpina este de 3.054,89 locuitori/km2 de teren intravilan, iar densitatea populaţiei urbane de la nivelul judeţului Prahova este de 4.689,032 locuitori/km2 teren intravilan. Comparativ cu anul 2005, efectivul populaţiei a scăzut cu 1.593 de persoane, în anul 2010. Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina este următoarea: 98,5% români, 1,1% rromi, 0,1% maghiari, 0,1% germani şi 0,2% alte etnii. Principalele religii ale populaţiei municipiului Câmpina sunt: religia Figură 5: Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

18

Români

98,5%

Rromi1,1%

Maghiari

0,1%Germani

0,1%Alţii0,2%

Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina


ortodoxă (96,1% din populaţia oraşului), religia romano-catolică (1,2% din populaţie), religia adventistă(1,2% din populaţie), religia penticostală (0,7% din populaţie) şi altele.

Situaţia spaţial-urbanistică Municipiul Câmpina este un centru economico-social de importanţă judeţeană cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial. Municipiul este un furnizor de servicii de sănătate şi educaţie pentru zona limitrofă. Pe teritoriul oraşului se regăsesc mai multe zone cu funcţiune industrială şi comercială. Dezvoltarea oraşului s-a realizat în strânsă legătură cu arterele de comunicaţii principale.

Figură 6: Planul Urbanistic General al municipiului Câmpina

19

Străzi modernizate

(km)79,8%

Străzi nemodernizate

(km)20,2%

Ponderea străzilor modernizate din municipiul Câmpina în anul 2009

Locuinţe51,25%

Unităţi industriale

13,30%Căi de

comunicaţii5,75%

Spaţii verzi, sport,

agrement 12,09%

Altele17,62%

Zonificarea funcţională a intravilanului în anul 2009 în municipiul Câmpina


84 84 85 8491

30 30 29 3023

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate în municipiul Câmpina, 2005-2009

Străzi modernizate(km) Străzi nemodernizate(km)


Municipiul Câmpina are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 2.423ha din care intravilan 1.404,01 ha, acesta fiind împărţit în 8 cartiere. Procesul de urbanizare a devenit un fenomen general, specific si ireversibil, fiind rezultatul unor factori obiectivi ca: dezvoltarea comerţului, a transportului, a industriei, etc. Urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane, de extindere în teritoriu, presupune şi necesită dezvoltarea unor facilităţi, respectiv: facilităţi de sănătate, mediu, alimentare centralizată cu apă potabilă, racordare la reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate. semnificative si din punctul de În documentaţia de urbanism "Reactualizare Plan Urbanistic General al municipiului Câmpina" s-au prevăzut noi amplasamente pentru încă două micro staţii de epurare, inclusiv modernizarea şi

extinderea celei existente. Procesul de urbanizare a municipiului Câmpina se reflectă în dezvoltarea oraşului prin extinderea suprafeţei intravilanului. Conform Planului Urbanistic General al municipiului 51,2% din suprafaţa intravilană este ocupată de locuinţe şi 13,3% de unităţi industriale.

Reţeaua de străzi orăşeneşti Municipiul Câmpina are o

poziţionare optimă în raport cu

arterele de circulaţie rutieră fiind în

apropierea DN1( E 60) – Frontieră

Borş – Cluj Napoca – Târgu Mureş –

Ploieşti – Bucureşti – Slobozia –

Constanţa – coridorul IV

paneuropean (parţial).

În municipiul Câmpina există o

reţea stradală extinsă care

20

14.51514.536

14.549

14.57814.591

14.655

14.400

14.450

14.500

14.550

14.600

14.650

14.700

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia numărului de locuinţe din municipiul Câmpina , 2005-2010


28 30

4448

33

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia numărului de locuinţe terminate în municipiul Câmpina , 2005-2010


însumează 114 km de străzi

orăşeneşti.

Ponderea străzilor modernizate în

total străzi orăşeneşti era în anul

2009 de 79,8% aflându-se pe un

trend crescător faţă de anul 2008.

Principalele artere de circulaţie sunt:

Calea Daciei, B-dul Nicolae Bălcescu, B-dul Carol I,

Calea Doftanei, Str. Voila, Str. B.P. Haşdeu, Str. I.H.

Rădulescu, Drumul Taberei,

Str. Orizontului, Str. Ecaterina Teodoroiu,

Str. Sondei, Str. Schelelor, Str. Griviţei, str. Ion Câmpineanu,

Str. M. Kogălniceanu, Str. Constantin Stere, str. Zorilor.

Serviciile de transport public urban

Serviciile de transport taxi şi în regim de închiriere sunt servicii comunitare de utilitate publică, care se desfăşoară sub controlul, conducerea şi coordonarea Consiliului Local al Municipiului Câmpina, se efectuează numai de către transportatori autorizaţi de acesta, şi se asigură prin atribuirea de gestiune delegată, pe bază de contract de atribuire.

Pe raza Municipiului Câmpina, la ora actuală, sunt în exploatare 4 (patru) trasee de transport public local de călători prin curse regulate. Aceste trasee sunt: 1) Cartier Slobozia (intersecţia str. În Luncă cu Aleea Alunului) – Cimitirul “Învierea lui Lazăr”; 2) Pram – Spital Voila; 3) Pram – Turnatorie – Spital Voila; 4) Pram – Captare – Spital Voila.

Sistemul de utilităţi publice prin care se realizează aceasta activitate este compus din: calea de rulare, respectiv străzile

N. Bălcescu, Carol I, Oituz, B.P. Haşdeu, I.H. Rădulescu, Calea Doftanei, Voila, Şoseaua Paltinu, M. Kogălniceanu, C-tin. Stere, Ec. Teodoroiu, Zorilor;

staţiile de îmbarcare – debarcare călători aferente traseelor de mai sus;

dotările acestor staţii. Serviciului de transport public de persoane prin curse regulate pe raza municipiului Câmpina a fost delegat către SC Eliro SRL. De asemenea, pe teritoriul municipiului funcţionează şi două autogări pentru transporturile interjudeţene şi intrajudeţene.

21

Clădiri rezidenţiale

29,6%Clădiri

rezidenţiale pentru

colectivităţi

5,3%

Clădiri administrative

1,1%

Alte clădiri 0,0%

Hoteluri şi clădiri similare

7,7%

Clădiri pentru

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

34,4%

Alte clădiri21,8%

Structura autorizaţiilor de construcţii după metri patrati suprafaţă utilă pe tipuri de construcţii în anul 2010 în

municipiul Câmpina


14,7714,95

15,1415,33

15,54

15,76

14,5314,73

14,94

15,2715,41

15,72

13,80

14,00

14,20

14,40

14,60

14,80

15,00

15,20

15,40

15,60

15,80

16,00

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia suprafeţei locuibile pe cap de locuitor în municipiul Câmpina şi judeţul Prahova 2005-2010(mp/locuitor)

Suprafaţă locuibile pe cap locuitor judeţ Prahova

Suprafaţă locuibilă pe cap locuitor municipiul Câmpina


Condiţii de locuire Fondul locativ al municipiului Câmpina cuprinde 14.655 locuinţe, reprezentând 4,63% din fondul locativ al judeţului Prahova în anul 2010. Dintre acestea, aproximativ 14.285 locuinţe sunt în proprietate privată, adică 97,48% din totalitatea locuinţelor din municipiu. În perioada 2005 – 2010, fondul locativ al oraşului a crescut cu numai 140 locuinţe. Suprafaţa locuibilă totală este de 579.310mp, revenind în medie 39,53mp/locuinţă. Comparativ cu anul de bază, 2005, suprafaţa medie locuibilă a crescut cu aproximativ 1,2 mp/locuitor. În perioada 2005-2010 s-au recepţionat 255 locuinţe noi, iar în anul 2010 au fost terminate 72 de locuinţe. În ceea ce priveşte numărul autorizaţiilor de construire se constată un maxim al acestora în anul 2008 (123 de autorizaţii), an de creştere economică la nivelul ţării şi o scădere accentuată în anul 2010(62 autorizaţii). În ceea ce priveşte structura autorizaţiilor de construcţii după metrii pătraţi suprafaţă utilă se constată va ponderea cea mai mare o deţin clădirile pentru comerţul cu ridicata şi amănuntul.

22

Mulţumit şi foarte

mulţumit46%


nemulţumit31%

Nici, nici23%

aspectul clădirilor


mulţumit46%


nemulţumit25%

Nici, nici29%

rezistenţa clădirilor


mulţumit44%


nemulţumit41%

Nici, nici15%

termoizolarea clădirilor


mulţumit81%


nemulţumit12%

Nici, nici7%

suficiența spațiului de locuit

Gradul de mulţumire vis-s-vis de condiţiile de locuire din municipiul Câmpina


1,40%

3,20%

5,20%

10,30%

21,20%

educaţia şi cultura

fondurile europene

resursele naturale

turismul și agrementul

industria și locurile de muncă

Cele mai importante resurse pentru dezvoltare ale municipiului Câmpina


Majoritatea respondenţilor se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aspectul clădirilor, de rezistența clădirilor şi de suficienţa spaţiului din locuinţa actuală.

Peste 40% dintre respondenţi se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți de termoizolarea clădirilor, iar peste 30% nemulțumiți de aspectul clădirilor.

Cea mai importantă

resursă pentru dezvoltare a municipiului este considerată industria și locurile de muncă(21,20%), urmată de turism și agrement cu 10,3%, resursele naturale cu 5,2%, fondurile europene 3,2%, educația și cultura cu 1,4%.

3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ

25

Drumuri publice Municipiul Câmpina este conectat şi la o serie de drumuri judeţene: DJ 100E Băicoi (DJ 100F) – Tufeni - Mislea - Telega - Câmpina – Poiana Câmpina - Proviţa de Jos - Proviţa de Sus -Adunaţi (DJ 710), km 0+000 – km 34+900, DJ 101R Câmpina (DJ 102 I) - Podu Vadului - Breaza - Breaza de Sus – Gura Beliei - Comarnic (DN1), km 0+ 000 – km 17+ 835 DJ 102I Câmpina - Lunca Mare - Teşila - Trăisteni – Limită judeţ Braşov, km 0+000 - km 49+910 DJ 205G Câmpina (DJ 101R)- Cornu de Jos, km 0+000 - km 3+000 DJ 207 Nistoreşti (DN1) – Vistieru - Şotrile - Câmpina (DJ 102 I), km 0+000 - km 15+400 Municipiul Câmpina se va racorda la

viitoarea autostrada Bucureşti-

Braşov care se va desfăşura pe

teritoriul administrativ al

Municipiului Bucureşti şi al

judeţelor Ilfov, Prahova şi Braşov.

Lungimea totală a autostrăzii este

de cca 174 km.

Localităţile traversate în judeţul

Prahova sunt: Municipiile Ploieşti şi

Câmpina, oraşele Băicoi, Breaza,

Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga şi

comunele Balta Doamnei, Gherghiţa,

Olari, Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov,

Berceni, Bărcăneşti, Târgşoru Vechi,

Ariceşti Rahtivani, Floreşti,

Măgureni, Băneşti, Poiana-Campina

şi Cornu.

Drumurile judeţene si cele

orăşeneşti sunt întreţinute în

condiţii optime de funcţionare de

către serviciile specifice ale

administraţiei publice locale in

colaborare cu Direcţia Regională de

Drumuri şi Poduri Bucureşti Secţia

de Drumuri Naţionale Bucureşti

Nord.

Infrastructura de telecomunicaţii Sectorul telecomunicaţiilor, parte importantă a infrastructurii naţionale s-a dezvoltat continuu, abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât şi cantitative. În judeţul Prahova, numărul abonaţilor telefonici în rețeaua Romtelecom depăşeşte 148.500, iar în municipiul Câmpina depăşeşte 9.000. Principalul operator de telefonie fixă – Romtelecom a instalat si în municipiul Câmpina centrală telefonică digitală care funcţionează la parametrii proiectaţi. Municipiul este racordat prin magistrale de fibră optică la reţeaua interurbană şi internaţională. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii să comunice la nivel naţional şi internaţional. Operatorii de sisteme de telefonie mobilă VODAFONE, ORANGE, COSMOTE acoperă toată aria municipiului. Romtelecom S.A, UPC, RCS & RDS oferă în prezent, pentru clienţi, servicii de telefonie fixă naţională şi internaţională, internet şi date şi televiziune, toate bazate pe infrastructuri de fibră optică şi sisteme digitale performante. În Câmpina funcţionează posturile de televiziune locală: PRIMA TV CÂMPINA şi VALEA PRAHOVEI TV.

26

Săptămânal, se editează patru publicaţii, INFO MONTAN, OGLINDA DE AZI, ZARVA și VALEA PRAHOVEI. La Câmpina mai apare publicaţia culturală „REVISTA NOUĂ” şi Revista editată de Primăria Câmpina „INFO CÂMPINA”.

Activitatea poştală se desfăşoară într-o structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul municipiului fiind amplasate 3 oficii poştale care oferă servicii tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări şi plăţi, servicii bancare şi asigurări şi alte servicii suplimentare pentru clienţi.

Reţeaua de apă-canal/volumul apei potabile distribuite Municipiul Câmpina dispune în prezent de un sistem de alimentare

cu apă potabilă centralizat, care furnizează apă atât pentru nevoile populaţiei, cât şi pentru agenţii economici. Principalul furnizor şi operator de servicii privind alimentarea cu apă şi tratare ape uzate este compania HIDRO PRAHOVA. Aria acoperită cu servicii include oraşele Câmpina, Azuga, Băicoi, Breaza, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic şi Urlaţi şi 16 comune arondate acestora. S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. realizează captarea, tratarea, transferul şi distribuţia apei potabile, precum şi colectarea, transportul şi epurarea apei uzate. Barajul Paltinu(pe râul Doftana) serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiilor Câmpina şi Ploieşti. La nivelul judeţului Prahova operează 8 staţii de Tratare Apă, iar municipiul Câmpina este deservit de Staţia Voila – alimentează ramura Paltinu a sistemului principal de transport al judeţului; Staţia de tratarea apă Voila a fost construită între anii 1970-1978 şi necesită o modernizare. Majoritatea staţiilor de epurare a apelor uzate (SEAU) din judeţul Prahova sunt vechi, având infrastructura cât şi echipamentele mecano-electrice într-o stare foarte precară. Staţiile de tratare evacuează apa insuficient epurată în

bazinele râurilor. Facilităţile existente sunt realizate după proiecte vechi, echipamentele existente sunt învechite, din cauza lipsei de fonduri nu au fost făcute investiţiile necesare, iar cunoştinţele necesare pentru operarea eficientă din punct de vedere tehnic şi financiar a staţiilor de epurare sunt limitate. Treapta terţiara de epurare, care este necesară pentru toate aglomerările cu mai mult de 10.000 P.E. nu a fost încă implementată în nici una din staţiile de epurare; de asemenea, nu sunt luate măsurile adecvate pentru tratarea şi depozitarea nămolurilor. Sistemul de colectare a apelor uzate este într-o stare precară, din cauza infiltraţiilor şi scurgerilor, precum şi din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colectare a apei pluviale şi cele de colectare a apelor uzate. În judeţul Prahova au fost identificate următoarele probleme majore ale facilităţilor de epurare a apelor: Volumul de apă uzată care intra în staţiile de epurare coroborat cu nivelul scăzut de poluanţi degradabili din apă indică o rată mare spre foarte mare a infiltrării de apă pluvială în reţeaua de colectare a apei uzate. Sunt foarte multe secţiuni de reţea de canalizare deteriorate În majoritatea oraşelor, rata insuficientă de conectare la sistemul centralizat de canalizare conduce, la

Figură 7:Barajul Paltinu, judeţul Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99ti

27

225

96 96 98 98

78 78 78

48 480

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Câmpina, 2005-2009(km)

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei

potabile(km)Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare(km) Sursa: INS, Baza

de Date TEMPO

97 97

92

9394

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)


un risc sanitar ridicat mai ales în zonele în care populaţia este conectată la o reţea de apă potabilă. Apa uzată este deversată parţial direct în cursurile de apă, ocolind facilităţile de epurare existente. Cu privire la furnizarea apei potabile, reţeaua publică existentă este alimentată în general cu apă de bună calitate fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe din sursele publice locale de apă sunt poluate cu nitraţi şi alte substanţe. Pierderile de apă sunt foarte mari, din cauza reţelelor foarte îmbătrânite Municipiul Câmpina a fost desemnat ca aglomerare prioritară în Master Planul privind alimentarea cu apă şi canalizare de la nivelul judeţului Prahova. Investiţiile prevăzute în acest Master Plan care va fi finanţat din Programul Operaţional sectorial de Mediu, Axa prioritară 1 constau în:

Staţii Tratare Apă (STA) -100.000 euro

Staţii de Pompare, Rezervoare - 327.900 euro

Reţele de Distribuţie Apă – 426.000 euro

Staţii Epurare Ape Uzate (SEAU) – 7.106.500 euro

Colector Principal – 76.500 euro

Staţii de Pompare Apă Uzată – 76.000 euro

Reţele de Canalizare – 6.591.400 euro

La finalul anului 2009, lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile în municipiul Câmpina era de 98 km, fără

modificări substanţiale din anul 2006. Lungimea totală a conductelor de canalizare în municipiul Câmpina s-

28

7.250

3.265 3.2792.896 2.7643.184

1.518 1.518 1.339902

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de apă distribuită în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi)

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi) pentru uz casnic


41.020

36.14933.447

38.766

27.433

18.880 17.37614.363 15.744 15.602

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)

Gaze naturale distribuite(mii metri cubi)

Gaze naturale distribuite(mii metri cubi) pentru uz casnicSursa: INS, Baza de Date TEMPO

a menţinut relativ constantă în ultimii ani. De asemenea, se constată o scădere a cantității de apă distribuită consumatorilor de la 7.250 mii mc în anul 2005 la 2.764 mii mc în anul 2009. Din cantitatea totală distribuită un procent de 32,6%. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din municipiul Câmpina s-a menținut relativ constantă în ultimii ani la valoarea de 43.200 mii mc.

Energie termică Energia termică furnizată locuitorilor municipiului Câmpina a scăzut treptat începând cu anul 2000, iar în anul 2008 a fost sistată definitiv. Sistemul de încălzire se realizează în regim individual prin centrale termice pe gaz sau pe lemne.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite Reţeaua de alimentare cu gaz existentă în municipiul Câmpina la sfârşitul anului 2009 are o lungime de 94 Km și nu a cunoscut modificări substanţiale pe parcursul perioadei 2005-2009. Consumul de gaze se află pe un trend descrescător de la 41.020 mii mc în anul 2005 la 28.433 mii mc în anul 2009. Din cantitatea totală de gaze consumată în anul 2009 consumul casnic reprezintă 56,87%.

Iluminatul public În anul 1861 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz

(petrol lampant), Câmpina fiind al șaselea oraș din țară iluminat cu acest nou sistem. În municipiul Câmpina au fost făcute în ultima perioadă o serie de investiţii în

domeniul iluminatului public, inclusiv înlocuirea corpurilor de iluminat în Cartierul Slobozia, bulevardul Nicolae Bălcescu, cartierul Voila, strada Plevnei.

29

Aprecierea populaţiei racordate la utilităţi publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor servicii

Situaţie pozitivă38,07%

Situaţie negativă48,04%

Situaţie neutră

13,90%

serviciul de furnizare a gazelor naturale



Situaţie neutră

14,45%

serviciul de furnizare a apei potabile



Situaţie neutră

17,68%

serviciul de canalizare


6,92

6,72

7,18

1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

Străzi

Alei şi trotuare

Parcări

Evaluarea nivelului de mulţumire vis-a-vis de infrastructura din municipiul Câmpina

Conform sondajului de opinie realizat în rândul populaţiei din municipiul Câmpina, la nivel local există o situaţie relativ satisfăcătoare vis-à-vis de starea parcărilor, aleilor şi trotuarelor şi străzilor. Pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit), situaţia parcărilor a avut un scor mediu de 7,18, situaţia străzilor un scor mediu de 6,92 şi situaţia aleilor şi trotuarelor un scor mediu de 6,72

În ceea ce priveşte

evaluarea raportului calitate/preţ al utilităţilor publice din municipiul Câmpina, situaţia cea mai problematică este întâlnită în ceea ce priveşte serviciul de furnizare a gazelor naturale 48,04% din persoanele chestionate s-au declarat nemulţumite şi foarte nemulţumite de raportul calitate/preţ al gazelor naturale.

43,66% din persoanele

racordate la reţeaua de furnizare a

apei potabile sunt nemulţumite şi

foarte nemulţumite de raportul

calitate/preţ al acestui serviciu.

Doar 49,27% din

respondenţii a căror locuinţă este

racordată la infrastructura de

canalizare consideră că acest

serviciu are un raport calitate/preț

corect

30

30,30%

11,00%

27,30%

19,20%

6,70%

53,10%

79,60%

56,40%

60,80%

84,90%

16,60%

9,40%

16,30%

20,10%

8,40%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Siguranţa şi ordineapublică

Serviciile de urgenţă(salvare, pompieri,…

Curăţenia şigestiunea deşeurilor

Administrareaparcurilor/spaţiilor…

Iluminat public

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de serviciile publice din municipiul Câmpina

Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici


Proastă şi foarte

proastă11,1%

Bună şi foarte bună62,3%

Nici, nici10,8%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de canalizarea din orașul în

care trăiesc

Proastă şi foarte

proastă15,1%

Bună şi foarte bună62,3%Nici, nici

7,4%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de calitatea apei din orașul

în care trăiesc

Aprecierea gradului de mulțumire a

Opinia respondenţilor

referitoare la serviciile publice

furnizate la nivel local variază.

Astfel cetățenii sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți de iluminatul public

în proporție de 84,9%, de serviciile de

urgență în proporție de peste 79,6%

și mai puțin mulțumiți de serviciul de

salubritate – 56,4% și de siguranța și

ordinea publică-53,1%.

De asemenea, se constată că

peste 60% dintre cetățeni se declară

mulțumiți de calitatea apei și a

serviciilor de canalizare

31

Aprecierea cetățenilor vis-a-vis de nivelul de siguranță în municipiul Câmpina

Destul de şi

complet în

siguranţă

55,94%

Nu prea în siguranţă şi

Deloc în siguranţă34,06%

Nici,nici10,00%

Aprecierea siguranţei în cartier noaptea

Destul de şi

complet în

siguranţă

29,54%

Nu prea în siguranţă şi

Deloc în siguranţă47,69%

Nici,nici22,78%

Aprecierea nivelului de siguranţă în oraş noaptea

Mai curând

bună

67,58%

Mai curând proastă

5,18%

Nici,nici27,24%

Aprecierea zonei de reşedinţă prin prisma siguranţei


Mulţumit şi f. mulţumit

53,1%

Nici, nici16,6%

Aprecierea generală a cetăţenilor din municipiul Câmpina faţă de siguranță și ordine publică


Aprecierea generală a

cetățenilor din municipiul Câmpina

față de siguranța și ordinea publică

este una relativ pozitivă, în condițiile

în care 53,1% sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți.

În ceea ce privește nivelul de

siguranță în municipiul Câmpina se

constată că peste 67% consideră că

zona de reședință este una mai

degrabă sigură, totuși 47,69% se

simt nu prea în siguranță sau deloc

în siguranță în oraș în timpul nopții.

33

4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

35

Volumul şi structura economiei locale Scurt istoric. Municipiul Câmpina este un puternic centru economic în jurul căruia gravitează şi o serie de comune limitrofe. Cu o tradiţie economică importantă municipiul Câmpina cunoaşte un avânt economic important odată cu primele exploatări moderne ale ţiţeiului, realizate după 1880 de către Dumitru V. Hernia, un întreprinzător particular, considerat astăzi ""pionierul"" petrolului câmpinean. Exploatarea şi prelucrarea modernă a petrolului câmpinean se datorează în cea mai mare parte societăţii cu capital româno-austro-franco-ungar Steaua Romană, înfiinţată în anul 1895 la Câmpina, care va construi în 1897 cea mai mare şi modernă rafinărie din Europa la acea dată. In partea sudica a oraşului şi în luncile Prahovei şi Doftanei a apărut o adevărată ""pădure"" de sonde, producţia depăşind, începând din acel an, 50.000 tone anual. Datorită petrolului, Câmpina a devenit un centru cunoscut in întreaga lume. Perioada capitalistă interbelică a reprezentat cel mai important progres economic al oraşului de pana atunci. S-au modernizat unităţi industriale precum Atelierele Centrale, care produceau utilaje pentru extracţia

petrolului, s-a introdus în 1929 gazul de sondă pentru uz casnic, iar prelucrarea petrolului a devenit principala activitate industrială. O nouă perioadă de dezvoltare, mult mai complexă, a înregistrat economia câmpineană în anii 50-70. Vechile Ateliere Centrale au devenit Uzina Mecanică, cunoscută la nivel naţional şi internaţional. Atelierele Poiana Câmpina au devenit Întreprinderea de Reparaţii Motoare Grele şi Instalaţii Petroliere (I.R.M.G.I.P) solicitată de asemenea în toata ţara. Una din vechile turnătorii, modernizată, a devenit Uzina ""Neptun"". Au apărut noi obiective, precum I.P.T. (Întreprinderea de Piese Turnate, actuala Turnătorie Centrală Orion), I.R.U.E.A.R (Întreprinderea de Reparaţii Utilaj Electric Automatizări şi Radio), ""Energopetrol"", Întreprinderea de Echipament Electric, ""Electromontaj"",I.R.A (Întreprinderea de Reparaţii Auto) Demografia întreprinderilor. În judeţul Prahova, numărul total de comercianţi activi din punct de vedere juridic este de 53.096 unităţi, la 31 decembrie 2009, din care 21.343 unităţi sunt cu situaţia bilanţieră depusă Oficiul Naţional Registrul Comerţului. Din acestea ponderea cea mai mare o au societăţile comerciale cu răspundere limitată 57%, urmate de

persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale. Din totalitatea persoanelor juridice active care şi-au depus situaţiile bilanţiere de la nivel judeţean 7,65% sunt înregistrate în municipiul Câmpina, în anul 2009. În perioada 1995-2009 numărul de persoane juridice active juridic cu situaţia bilanţieră depusă, la nivelul municipiului Câmpina, aproape s-a dublat. crescând de la de la 956 unităţi în anul 1995 până la 1.633 unităţi în anul 2009. Creşterea numerică a acestei categorii de persoane juridice, din municipiul Câmpina s-a păstrat relativ constant ca procent în totalul judeţului Prahova.

36

13.54015.428

17.675

20.858 21.343

956 1.218 1.372 1.598 1.633

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

1995 2000 2005 2007 2009

Evoluția numărului de persoane juridice active care au delarat situațiile bilanțiere, în județul Prahova și municipiul

Câmpina, 1995-2009

Număr firme active Prahova și Câmpina

Număr firme active Câmpina

AF2,0%

IF; 2; 0,9%

IF

0,7%

II

1,8%

OCR0,1%

PF6,6%

PFA11,3%

SA2,1%

SC0,1%

SNC1,8%

SRL73,5%

Repartiţia agenților economici din municipiul Câmpina, în anul 2009

Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic prietenos şi atractiv pentru investitori. Aşadar, numărul persoanelor juridice active din punct de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori, în anul 2009, este de 32,1‰ la nivel naţional, 65,1‰ la nivel judeţean şi de aproximativ 76,45‰ la nivelul municipiului Câmpina. Valorile ridicate de la nivelul municipiul Câmpina şi judeţean ale acestui indicator arată concentrarea activităţii economice.

Din totalitatea înmatriculărilor înregistrate în anul 2009, în judeţul Prahova (4.081 înmatriculări), doar 5,2% s-au realizat în municipiul Câmpina, ceea ce înseamnă în cifre absolute 213 înmatriculări. Până la 31 decembrie 2009, s-au înmatriculat, în municipiul Câmpina 2.846 agenţi economici, din care cei înregistraţi numai în anul 2009 reprezintă 7,5%. Aceeaşi proporţie se regăseşte şi la nivelul judeţului Ilfov, unde s-au înmatriculat, în total, 53.096 agenţi economici până în anul 2009 .

37

IF; 2; 0,9%

II; 25; 11,7%

PFA; 72; 33,8%

SA; 1; 0,5%

SRL; 113;

53,1%

Repartiţia înmatriculărilor din municipiul Câmpina, pe categorii de agenţi economici, în anul 2009

Comerţ 38,5%

Construcţii

12,9%

Industria prelucrătoare

10,5% Activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice

9,7%

Transport şi depozitare 4,6%

Tranzacţii imobiliare 4,5%

Hoteluri şirestaurante

3,4%

Activităţi de servicii

administrative 3,4%

Jnformaţii şi

comunicaţii3,2%

Alte activităţi de

servicii 2,3%Altele

7,2%

Structura pe sectoare de activitate a persoanelor juridice active economic în municipiul Câmpina în anul 2009

Sursa: ONRC

Însă, raportând numărul persoanelor juridice active juridic şi cu situaţia bilanţieră a anului 2009 depusă, se constată o diminuare a acestui raport, însă se păstrează superior celui de la nivel naţional. Astfel, la nivelul judeţului Prahova revin 26,17‰, iar la nivelul municipiului Câmpina revin 43,87‰ persoane juridice la 1.000 locuitori.

La finalul anului 2009, la nivelul municipiului Câmpina, au depus şi le-au fost omologate situaţiile bilanţiere un număr de 1.633 persoane juridice. Cele mai multe persoane juridice active economic au drept principal obiect de activitate comerţul (Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor), în acest sector activând 629 agenţi economici (38,5%). Următoarele sectoare, în funcţie de numărul agenţilor economici sunt reprezentate de către Construcţii – 210 (12,9%) şi industria prelucrătoare - 171 (10,5%). Conform datelor din situaţiile bilanţiere depuse pentru anul 2009, firmele din municipiul Câmpina aveau un număr de 12.254 angajaţi şi au realizat o cifră de afaceri totală de 1.727.047.164 lei. Numărul mediu de angajaţi pentru o firmă este de 7,5 persoane iar cifra

de afaceri medie este de 1.057.592 lei.

38

369.205

4.296.451

1.361.178

2.164.328

1.727.047

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

4.500.000

5.000.000

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

1995 2000 2005 2007 2009

Evoluția cifrei de afaceri a persoanelor juridice active , în județul Prahova și municipiul Câmpina, 1995-2009(mii lei)

Cifra totală de afaceri Prahova Cifra totală de afaceri Câmpina

Industria prelucrătoare

55,6%

Comerţ 20,0%

Construcţii 13,9%

Activităţi

profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 2,2%

Altele

8,3%

Structura pe sectoare de activitate a sectorului economic după cifra de afaceri în municipiul Câmpina, în anul 2009

Sursa: ONRC

Conform datelor bilanţiere pentru perioada 1995-2009, furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cifra de afaceri realizată de către persoanele juridice active economic din municipiul Câmpina a cunoscut o serie de oscilaţii, înregistrând în anul 2009 o scădere pe fondul crizei economice. Evoluţia acesteia la nivel de municipiu este relativ apropiată de evoluţia la nivelul judeţului Prahova.

În municipiul Câmpina, domeniile care se remarcă prin valoarea cifrei de afaceri şi numărul de angajaţi, sunt industria prelucrătoare şi comerţul. Industria prelucrătoare deţine primul loc din punct de vedere al cifrei de afaceri, în timp ce comerţul deţine supremaţia după numărul de agenţi economici. În industria prelucrătoare nivelul cifrei de afaceri reprezintă 55,58% din totalul pe municipiu, comerţul şi construcţiile ocupând următoarele locuri ale podiumului. După numărul de angajaţi poziţiile se respectă industria prelucrătoare deţinând 47%, comerţul 18% şi construcţiile 15%.

39

Structura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, în anul 2009, în municipiul Câmpina

Nr. PJ-uri % din total C.A

% din total

TOTAL 1.633 100,00% 1.727.047.164 100,00%

A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 18 1,10% 1.534.799 0,09%

B - Industria extractivă 0 0,00% 0 0,00%

C - Industria prelucrătoare 171 10,47% 959.809.550 55,58%

D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1 0,06% 4.695.915 0,27%

E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 8 0,49% 27.275.466 1,58%

F - Construcţii 210 12,86% 239.748.218 13,88%

G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 629 38,52% 345.741.016 20,02%

H - Transport şi depozitare 75 4,59% 24.936.391 1,44%

I - Hoteluri şi restaurante 55 3,37% 12.846.264 0,74%

J - Informaţii şi comunicaţii 52 3,18% 12.110.353 0,70%

K - Intermedieri financiare şi asigurări 31 1,90% 12.610.757 0,73%

L - Tranzacţii imobiliare 73 4,47% 13.609.665 0,79%

M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 159 9,74% 37.915.408 2,20%

N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 55 3,37% 19.470.870 1,13%

O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1 0,06% 60.440 0,00%

P - Învăţământ 16 0,98% 2.304.107 0,13%

Q - Sănătate şi asistenţă socială 31 1,90% 6.198.593 0,36%

R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 11 0,67% 1.207.661 0,07%

S - Alte activităţi de servicii 37 2,27% 4.971.691 0,29%

T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 0 0,00% 0 0,00%

Sursa: ONRC, calcule Addvances

40 |

Industria

Ramurile industriale care se regăsesc în Câmpina sunt: extracţia şi prelucrarea petrolului, construcţii de maşini, confecţii textile, industria chimică şi industria mobilei.

Industria extractivă. Subsolul câmpinean ascunde diverse bogăţii exploatate din cele mai vechi timpuri. Bogăţia cea mai mare a acestor locuri este petrolul, care a adus recunoaşterea oraşului pe plan mondial. În prezent, Compania Naţională Petrom face exploatări de petrol şi gaze naturale prin sonde în sistem canadian, amplasate în sudul oraşului. Industria metalurgică. Ramura construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor este foarte bine reprezentată în economia câmpineană. Unele dintre cele mai mari firme câmpinene, Confind, Electroutilaj, Neptun, produc o gamă variată de utilaje şi agregate tehnologice, fiind specializate în utilaj minier, petrolier (apreciat şi la export) şi în general utilaj şi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (de exemplu cea energetică). SC Confind SRL este principalul angajator din municipiul Câmpina cu peste 1.200 de angajaţi și este unul dintre cei mai importanți

producători din România de echipamente pentru industria de țiței și gaze. Confind este o prezență constantă pe piața de utilaj petrolier din Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina, India și din alte țări. Compania are relații de parteneriat cu mari firme producătoare de echipamente petroliere din Germania și SUA. Oferta Confind a fost lărgită an de an în cei 20 ai existenței sale: scule de manevră și de intervenție pentru sondele de foraj și extracție, instalații mobile de intervenție la sonde, unități de pompare cu balansier, compresoare de gaz asociat, pompe cu cavități progresive(PCP) pentru transport țiței și pentru injecție de apă sărată, echipamente sub presiune și rezervoare mari, articole tehnice din cauciuc pentru sectorul petrolier. Suportul acestor dezvoltări: compartimentele puternice de proiectare în aceste domenii, laboratoarele dotate modern și standurile de probe, echipamentele tehnologice moderne (centre de prelucrare, mașini CNC). În domeniul echipamentelor sub presiune, Confind este organizată și certificată pentru proiectarea și execuția echipamentelor sub presiune și a conductelor conform ASME Cod Sect VIII Div.1 și Directiva 97/23 EC și seria de standard EN 13445 și EN 13480.

Industria chimică. Această ramură, bazată pe materii prime cum ar fi sarea şi petrolul, a avut şi ea tradiţii în municipiul Câmpina, fabrica de acid sulfuric fiind cunoscută pe plan naţional. În prezent, industria petrochimică este reprezentată prin unele activităţi ale Rafinăriei Steaua Română. Rafinăria Steaua Română ocupă o suprafaţă de 49,6 ha, a fost înfiinţată în anul 1895 şi are o bogată istorie. Rafinăria este în totalitate privatizată şi este cotată pe piaţa secundară de acţiuni cu indicativul STRO. În perioada interbelică rafinăria a cunoscut o dezvoltare impetuoasă şi a dispus de tehnologii de avangardă, ceea ce i-a permis să aibă un profil de producţie diversificat, orientat cu precădere către carburanţi, uleiuri pentru motoare, uleiuri industriale şi produse speciale. După cel de-al II - lea război mondial , nu s-a mai atins capacitatea antebelică de prelucrare a ţiţeiului. Politica de investiţii total dezavantajoasă rafinăriei, nu a permis menţinerea sau modernizarea profilului de producţie, situaţie ce a condus la restrângerea sa, în special în cazul uleiurilor minerale fabricate prin procese poluante . Astfel , s-a ajuns ca rafinăria să dispună de un profil de producţie strict limitat de natura şi calitatea

41

ţiţeiului şi anume a ţiţeiului de tip parafinos, iar produsele fabricate au avut un grad de prelucrare redus. În prezent, prin privatizare, acţionarul majoritar a reevaluat profilul şi structura producţiei, propunându-si un program ambiţios de dezvoltare şi modernizare a rafinăriei. Obiectivul este de a menţine şi îmbunătăţi poziţia organizaţiei pe piaţă, în actuala conjunctură concurenţială, pentru produsele sale: solvenţi parafinoşi, carburanţi Diesel de tip EURO, combustibil de uz casnic şi industrial de înaltă calitate, parafină cu proprietăţi îmbunătăţite şi alte produse cerute de clienţi . În domeniul producţiei de echipamente industriale în municipiul Câmpina funcţionează Cameron România, firma care a fost înfiinţată in anul 1911, având ca domeniu de activitate mentenanţa echipamentului petrolier. Între anii 1945-1990, compania a fost proprietate a statului. Începând din 1990, compania se orientează către alte pieţe: din Orientul Mijlociu, Asia şi Nordul Africii. Cameron Romania (sub numele de Sterom) obţine certificatul ISO 9001, care atestă calitatea produselor sale, şi monograma API, respectarea normelor de calitate din industria petrolieră. Cameron Romania a fost privatizată în 1999, fiind achiziţionată de corporaţia americană Precision

Castpart Corporation, deschizând astfel noi oportunităţi. Produsele Cameron Romania au pătruns şi pe piaţa nord americană. Precision Castpart Corporation a realizat investiţii masive în direcţia protecţiei mediului, a modernizării fabricii şi în infrastructura, investiţii care se ridică la 24.5 milioane de dolari incluzând şi creşterea de capital social. Cameron International Corporation, o alta corporaţie americană, a achiziţionat Cameron Romania în noiembrie 2004. Cameron International Corporation are sediul in Houston, Texas şi este lider mondial în producerea de

echipament petrolier. Vânzările anuale ale companiei se ridica la 2.8 miliarde de dolari. Cameron International Corporation are in prezent aproximativ 11.000 de angajaţi în toată lumea, din care 813 în Câmpina.

Agricultura şi silvicultura În pofida faptului că oraşul Câmpina este un oraş tipic industrial există preocupări ale populaţiei și în domeniul agriculturii. Peste 17% din suprafaţa agricolă este acoperită cu livezi şi pepiniere pomicole. Municipiul Câmpina este situat pe „Drumul Fructelor” care străbate de

la est la vest judeţul Prahova. De asemenea, materialul lemnos este exploatat raţional din fondul forestier aparţinând Ocolului Silvic Câmpina, cu păduri de fag şi stejar la nordul oraşului.

Figură 8: Drumul fructelor judeţul Prahova

42

11

.06

8,4

8

13

.37

4,6

5

15

.75

7,8

4

19

.92

7,3

3

13.495,39

16.727,5619.799,69

24.439,36

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

2005 2006 2007 2008

Evoluţia PIB/Locuitor în Regiunea Sud-Muntenia şi în judeţul Prahova 2005-2008(lei)

PIB/locuitor -Regiunea Sud-Muntenia

PIB/locuitor judeţ Prahova


Dezvoltare economică (2009) Câmpina Prahova România

Densitate teritorială - persoane

juridice la 1.000 locuitori 76,45 65,10 32,1

Densitate teritorială - persoane

fizice autorizate la 1.000 locuitori 13,70 20,29 16

Sursa: INS, calcule ADDVANCES

Comerţ şi servicii

Piaţa agroalimentară din Câmpina, a fost realizată în anul 2007, iar municipalitatea a dotat-o cu un sistem performant de supraveghere prin intermediul unor camere video şi cu o instalaţie de aclimatizare,. Aceasta este modernizată prin recompartimentarea interiorului pieţei cu scopul eficientizării spaţiului comercial alocat actualelor

tonete şi tarabe, dar şi într-o extindere a halei, prin acoperirea zonei din spatele ei, ocupată în prezent de angrosiştii de legume si zarzavaturi. Extinderea halei agroalimentare pe lungimea acoperişului din spatele acesteia, dublată de camerele video de supraveghere, va securiza corespunzător marfa angrosiştilor. Piaţa Centrală din Câmpina este administrată de Serviciul Public de

administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare. În municipiul Câmpina funcţionează şi o serie de complexe comerciale: Complexul comercial FIBEC este compus din două pieţe agroalimentare (închisă şi deschisă), un supermarket ultramodern, în suprafaţă de 593mp şi o parcare auto cu 170 de locuri, PENNY Market funcţionează în Câmpina din vara anului 2005, Mercantis Big, Carrefour Market Câmpina cu o suprafaţă de 700 mp, iar Kaufland urmează să deschidă un punct de lucru în decembrie 2011. Principalele instituţii financiar-bancare din Câmpina sunt: Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare – Grupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Carpatica Bancpost, Banca Transilvania Filiala CEC Câmpina, Alpha Bank, Banca Românească, Piraeus Bank, Unicredit Ţiriac Bank, Volksbank

În ceea ce priveşte evoluţia Produsului intern brut se constată o creştere a acestuia până în anul 2008 atât la nivelul judeţului Prahova, cât şi la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia. Datele statistice nu reflectă însă apariţia crizei economice în anii 2009 şi 2010.

43

Top 20 al firmelor din municipiul Câmpina – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi,

în anul 2010

Denumire firma Cifra de afaceri,

lei Nr. Angajaţi Profit net, lei Domeniu de activitate

1 CAMERON ROMANIA SRL 587.076.827 813 73.642.158 Utilaje pentru extracții, exploatări în carieră şi

construcţii

2 CONFIND SRL 183.620.648 1.061 15.689.778 Structuri metalice şi elemente de construcţii

3 LEMET SRL* 64.680.867 395 6.368.112 Alte tipuri de mobilier

4 JERAS PROD SRL 55.246.933 202 453.281 Carne şi produse de carne de păsări de curte

5 TOTAL AQUA DISTRIBUTION SRL

38.843.856 53 266.491 Servicii de comerţ cu ridicata cu băuturi

6 NEPTUN SA 38.812.976 250 709.839 Rulmenţi, roţi dinţate, angrenaje şi organe de

transmisie

7 EMON ELECTRIC SA 38.714.473 159 3.078.004 Lucrări de pozare a instalaţiilor electrice

8 SIGA & CO CIMPINA SRL 36.582.431 109 3.604 Servicii de comerţ cu ridicata nespecializat cu

alimente, băuturi şi tutun

9 ROYAL N SRL 35.973.111 31 579.539 Servicii de comerţ cu ridicata cu produse de

feronerie şi echipamente şi furnituri pentru instalaţii hidraulice şi de încălzire

10 RAFINARIA STEAUA ROMÂNĂ SA

33.620.168 310 -15.904.565 Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea

ţiţeiului

11 FIBEC SA 30.356.810 164 141.929 Alte lucrări de construcţie specializate n.c.a.

12 CIREX SRL 21.029.707 213 598.211 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

13 COMPANIA ENERGOPETROL SA

20.361.786 186 53.675 Lucrări de instalaţii electrice

14 EDILCONST SA 19.819.712 217 -1.851.966 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

15 IATSA CÂMPINA SA 16.997.257 236 316.561 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor

16 FIBEC METALGLASS SA 15.179.775 160 69.222 Fabricarea de construcţii metalice

17 SMITH CONFIND SRL 13.714.576 2 1.397.370 Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii

18 ERIN SRL 12.389.223 18 140.330 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

19 ABAFIL PROD 2005 SRL 11.706.910 24 71.807 Fabricarea produselor din carne

20 GRINSEG CONSTRUCT SRL 11.534.283 5 286.315 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi

management

Sursa: Ministerul de Finanţe *Sediu social este în Câmpina, iar fabrica este localizată în comuna Brebu

44

Efectele crizei economice şi ale măsurilor legislative

Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi Japonia şi se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor, este în plină derulare. Guvernul Statelor Unite şi unele guverne din Europa, încercând să refacă stabilitatea, au naţionalizat părţi ale sectoarelor lor financiare într-o măsură care contrazice înseşi bazele capitalismului modern. Întreaga lume pare astăzi că îşi schimbă cursul, îndreptându-se către o perioadă în care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat va fi mai mic. Aceasta va fi probabil cea mai dramatică consecinţă a crizei actuale. Coordonate corespunzător, eforturile naționale pot viza în paralel obiective diferite. Acestea pot atenua pe termen scurt efectele recesiunii, dar pot, de asemenea, promova, simultan, reformele structurale necesare pentru a ajuta UE să iasă mai puternică din criză, fără să submineze pe termen mai lung viabilitatea fiscală. În acest

sens a fost elaborat Planul European de Redresare Economică, care pune un accent special pe inovare și pe ecologizarea investițiilor UE. Obiectivele strategice ale Planului European de Redresare Economică sunt: stimularea rapidă a cererii și consolidarea încrederii consumatorilor; diminuarea costurilor umane ale încetinirii creșterii economice și ale impactului acesteia asupra persoanelor celor mai vulnerabile. Se pot întreprinde acțiuni pentru a împiedica pierderea locurilor de muncă iar apoi pentru a ajuta oamenii să revină rapid pe piața muncii, în loc să se confrunte cu șomajul pe termen lung; sprijinul acordat Europei pentru a valorifica creșterea, atunci când se va produce, astfel încât economia europeană să fie în consonanță cu cererile competitivității și necesitățile viitorului, astfel cum au fost conturate în Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. Aceasta înseamnă continuarea reformelor structurale necesare, sprijinirea inovării și construirea unei economii a cunoașterii; accelerarea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon, fapt care va face ca Europa să fie bine plasată pentru a-și aplica strategia de limitare a schimbărilor climatice și de promovare a

securității energiei: o strategie care va încuraja noile tehnologii, va crea noi locuri de muncă ecologice și va deschide noi posibilități pe piețele mondiale în creștere rapidă, va ține sub control factura de energie a cetățenilor și întreprinderilor și va reduce dependența Europei de energia de peste hotare. Pentru a obține avantaje maxime și pentru a atinge obiectivele planului de redresare, și anume protejarea oamenilor și evitarea distragerii atenţiei ca urmare a crizei de la interesele pe termen lung ale UE și de la necesitatea de a investi în viitorul acesteia ar trebui să existe o legătură strânsă între stimulul fiscal și acțiunile din cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona (oameni, afaceri, infrastructură și energie, cercetare și inovare). Acţiunile propuse în cadrul Planului European de Redresare Economică sunt: 1. Lansarea unei importante iniţiative europene de sprijinire a ocupării forţei de muncă; 2. Crearea cererii de muncă; 3. Creşterea accesului întreprinderilor la finanţare; 4. Reducerea sarcinii administrative şi promovarea antreprenoriatului; 5. Accelerarea investiţiilor în vederea modernizării infrastructurii Europei; 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor;

45

7. Promovarea adoptării rapide a „produselor ecologice”; 8. Creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, inovare şi educaţie (în sectorul construcțiilor, o „inițiativă europeană privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic”, pentru a promova tehnologiile ecologice și dezvoltarea sistemelor și a materialelor eficiente din punct de vedere energetic în clădirile noi și în cele renovate, în vederea reducerii radicale a consumului de energie); 9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologice pentru automobile şi construcţii; 10. Internet de mare viteză pentru toţi. În România, răspunsul la efectele adverse ale crizei nu poate fi similar celui formulat de unele state europene sau celui din SUA. Există câteva diferenţe între economia românească şi aceste economii, care nu permit copierea pur şi simplu a pachetelor de măsuri dezvoltate acolo. În esenţă, este vorba despre faptul că economia românească are un deficit de cont curent mare, care indică dependenţa acesteia de finanţarea externă. Avem de ales între reducerea ordonată a acestui deficit sau în reducerea lui de către piaţă în condiţiile actuale de tensiune şi neîncredere, cu consecinţe dramatice pentru cursul de schimb şi pentru creşterea economică. La nivel local, criza economică mondială este resimţită de întreaga

comunitate din municipiul Câmpina, fie că este vorba de autorităţile publice locale, oamenii de afaceri sau simpli cetăţeni. Un prim efect este diminuarea nivelului taxelor colectate, fapt ce pune în pericol posibilitatea plăţii la timp a creditelor angajate de către administraţia publică locală. La nivel local, criza a decimat agenţii economici şi a diminuat excesiv puterea mediului de afaceri de a susţine revenirea pe o pantă crescătoare a economiei judeţene. Una dintre sursele la care agenţii economici apelau frecvent în anii anteriori pentru investiţii şi dezvoltare – creditarea - este în prezent foarte scumpă, iar riscurile pe care le implică, pe fondul incertitudinii şi neîncrederii generalizate, contribuie decisiv la evitarea împrumuturilor. Această situaţie are implicaţii directe şi asupra accesării fondurilor europene nerambursabile, deoarece contribuţia proprie a beneficiarului privat provenea, în general, tot din credite. Consumul a scăzut semnificativ, ca reacţie imediată la contractarea economică şi la previziunile economice sumbre pentru viitorul apropiat. Un rezultat imediat a fost extinderea zonei nefiscalizate, astfel că încasările la bugetul de stat – şi aşa afectate puternic – sunt din ce în ce mai reduse. Comparativ cu

produsele externe, produsele locale sunt cele mai expuse la diminuarea consumului din cauza dezavantajelor evidente privind costul de producţie (subvenţii mai mici sau inexistente, lipsa programelor efective de sprijinire a producţiei autohtone, tehnologie necompetitivă etc.) dar şi din cauza comportamentului consumatorilor care preferă să cumpere produse din import, mai ieftine şi ambalate mai atrăgător faţă de cele autohtone. În aceste circumstanţe, la care s-au adăugat măsurile severe recente de natură fiscală, o mare parte din angajatorii locali şi-au restructurat activitatea, accentuându-se deficitul de locuri de muncă la nivel judeţean. Reducerile de personal şi de venituri din sectorul bugetar au o contribuţie evidentă la înrăutăţirea situaţiei, Pentru depăşirea crizei economice, Primăria municipiului Câmpina trebuie să îşi propună o serie de obiective specifice, astfel: 1. Susţinerea investiţiilor publice Investiţiile realizate de administraţia publică reprezintă o modalitate foarte eficientă de intervenţie în situaţii de criză deoarece investiţiile susţin simultan atât cererea cât şi oferta. Impactul este cu atât mai mare cu cât companiile şi forţa de muncă implicate în proiectele de investiţii sunt locale, acestea crescând cererea în sectoarele din amonte şi

46

din aval. În acest fel, efectele investiţiilor se multiplică şi au drept rezultat dezvoltarea agenţilor economici locali şi creşterea ocupării forţei de muncă. Măsurile pe care administraţia locală le poate lua în sensul susţinerii investiţiilor publice constau în: 1.1. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene nerambursabile destinate investiţiilor Fondurile nerambursabile disponibile prin programele europene de finanţare reprezintă o oportunitate reală pentru administraţiile publice (dar şi pentru sectorul privat) care, în general, nu au surse financiare suficiente pentru a susţine proiectele de investiţii. Această măsură urmăreşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru finanţarea proiectelor locale de investiţii, în special a sumelor alocate pe Programul Operaţional Regional care presupun investiţii în infrastructura de drumuri, infrastructura socială sau de agrement. Acest obiectiv poate fi realizat doar prin întărirea capacităţii administrative a autorităţii locale. 1.2 Emisiuni de titluri de valoare pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea investiţiilor Majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de cofinanţare

pentru aplicanţii publici. Cu toate acestea, contribuţia financiară proprie este, de multe ori, o problemă pentru beneficiari. Măsurile care urmează sunt destinate preîntâmpinării acestei probleme sau oferirii unei soluţii pentru rezolvarea acesteia. Fondurile necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale pot fi obţinute prin emisiuni de titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită (ex: după 5 ani). Soluţia propusă este o variantă relativ rapidă şi simplă de creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile pot fi eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce perioada de criză a trecut. 1.3 Realizarea unor credite pentru cofinanţarea proiectelor europene şi/sau finanţarea unor proiecte de investiţii Cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o problemă foarte mare pentru administraţii şi, de obicei, reprezintă principala cauză a renunţării la accesarea fondurilor. Creditarea este o alternativă viabilă şi rapidă pentru obţinerea fondurilor pentru cofinanţare. 2. Susţinerea agenţilor economici şi atragerea de noi investiţii Criza economică şi financiară afectează în primul rând sectorul privat care, într-o economie sănătoasă, trebuie să reprezinte principalul motor de dezvoltare locală. Reducerea activităţii agenţilor economici privaţi

înseamnă şomaj ridicat, încasări reduse de taxe şi impozite etc. De aceea, una dintre preocupările principale pentru reducerea impactului crizei este de susţinere şi protecţie a mediului economic local, în special a IMM-urilor, acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă de situaţiile de criză. Măsurile care pot fi întreprinse în această direcţie constau în: 2.1. Promovarea parteneriatelor de tip public-privat Colaborarea dintre sectorul privat şi cel public în finanţarea proiectelor de infrastructură şi a furnizării serviciilor publice s-a dovedit a fi un real succes pentru statele dezvoltate. Parteneriatul Public-Privat (PPP) este o soluţie recomandată datorită avantajelor reale pe care le implică: surse variate de finanţare, timp mai redus de execuţie, know-how superior, tehnici moderne de management, nivel calitativ superior al lucrărilor şi serviciilor etc. PPP presupune o situaţie de câştig deopotrivă pentru partenerul privat şi pentru cel public. Sectorul public rezolvă problemele de infrastructură, reduce (sau chiar elimină) costurile de furnizare a anumitor servicii publice, în timp ce calitatea serviciilor publice furnizate este superioară. Partenerul privat care finanţează în totalitate proiectul de investiţie, exploatează din punct de vedere

47

economic infrastructura / serviciul o perioadă de timp stabilită prin contract, după care cedează infrastructura partenerului public. Partenerul privat îşi asumă riscul ineficienţei economice a proiectului. PPP reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii în situaţii de criză, când bugetele locale nu pot susţine investiţii locale. în plus, PPP poate contribui la creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene. În România, PPP sunt reglementate de Legea Nr. 178/2010 şi Normele Metodologice de Aplicare aferente. Realizarea parteneriatelor public-private este o măsură care se regăseşte şi în planul de acţiuni al strategiei municipiului Câmpina şi, acolo unde se va considera eficient, se vor realiza procedurile legale pentru dezvoltarea unui PPP. 2.2. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM-uri Prin reducerea cel puţin temporară a unor taxe locale sau prin aplicarea cotelor maxime de reducere în situaţiile prevăzute de legile în vigoare se urmăreşte sprijinirea agenţilor economici locali în situaţii de criză. O activitate concretă în acest sens este şi reducerea temporară sau acordarea unei perioade de graţie pentru plata chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea publică locală şi care sunt închiriate IMM-urilor locale.

2.3. Promovarea consumului produselor locale Dezvoltarea sectorului productiv este foarte importantă în perioade de criză (dar nu numai!) deoarece generează valoare adăugată locală, locuri de muncă şi antrenează diverse sectoare de activitate din amonte şi aval. Autorităţile publice pot susţine consumul produselor locale prin promovarea acestora în cadrul unor târguri locale organizate cu acest scop şi/sau în cadrul târgurilor de profil organizate în ţară. 2.4. Atragerea de investiţii străine În contextul reducerii drastice a fluxurilor externe de capital, există o concurenţă tot mai acerbă între administraţiile locale pentru atragerea de noi investiţii. În acest context, primăria Câmpina îşi propune o serie de măsuri care pot stimula investitorii să se localizeze aici, respectiv: modernizarea şi extinderea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de servicii publice locale, îmbunătăţirea serviciilor de educaţie şi sănătate, realizarea unui plan de utilizare a terenurilor, etc. Astfel, pentru diminuarea efectelor crizei economice asupra comunităţii locale, administraţia publică locală trebuie să aibă în vedere următoarele priorităţi:

1. Dezvoltarea capacităţii administrative. 2. Dezvoltarea serviciilor publice; 3. Dezvoltarea economică a oraşului; 4. Sporirea veniturilor bugetare; Aşa cum se poate vedea cele 4 priorităţi ale planului de reducere a impactului crizei economice se suprapun într-o foarte mare măsură pe planul de acţiune al Strategiei, acesta din urmă fiind conceput de la bun început prin raportarea la o situaţie reală, prezentă şi, mai important decât atât, nedefinită în timp.

48

5,0

0%

17,80%

90,40%

78,00%

4,7

0%

10

,80

%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Magazine/centrecomerciale

Restaurante,terase, baruri

Aprecierea cetăţenilor vis-a-vis de mediul economic din municipiul Câmpina

Proastă şi foarte proastă Bună şi foarte bună Nici, nici


Proastă şi foarte

proastă 9%

Bună şi foarte bună 86%

Nici, nici5%

Aprecierea cetăţenilor vis-a-vis de piaţa agro-alimentară din municipiu


Peste 90% din cetățenii

municipiului Câmpina se declară mulțumiți de magazinele și centrele comerciale din oraș, iar peste 78% se declară mulțumiți de restaurante, baruri,terase.

86% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună de piața agro-alimentară din oraș.

Cețățenii municipiului au apreciat (21%) industria și locurile de muncă ca fiind principal resursă a orașului.

49

5. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

51

Patrimoniul de mediu Datorită diversităţii deosebite de biotopuri si habitate, judeţul Prahova se bucură de un bogat inventar de specii de floră şi faună sălbatică din care nu lipsesc endemismele, speciile rare, relictele glaciare, speciile de importanţă comunitară. Din păcate presiunea exercitată de activităţile antropice (necesitatea extinderii intravilanului unor localităţi, proiectele de dezvoltare a turismului, activităţile tradiţionale cum sunt păşunatul sau exploatarea lemnului) ameninţă cu restrângerea arealului pentru numeroase dintre aceste specii. Industria constituie una dintre cele mai poluante activităţi, fiind concentrată în mod deosebit, în localităţile urbane ale judeţului Prahova. Depăşiri ale limitelor admise la diferite substanţe poluante se datorează fie inexistenţei unor sisteme de protecţie, fie, în cele mai multe cazuri, nefuncţionării corespunzătoare a acestora, fie din cauza unor accidente. Printre activităţile şi sursele industriale cu impact semnificativ asupra mediului se află şi Steaua Română SA; “Neptun” SA, “Electroutilaj” SA și Turnătoria Orion.

Apă Calitatea râului DOFTANA se încadrează în clasa I-a pe tronsonul din amonte de oraşul Câmpina, situaţia se schimbă în aval, ajungând în limitele clasei a II-a de calitate, încadrare este dată de indicatorii din grupele regim de oxigen şi salinitate. Starea ecologică este foarte bună amonte de oraşul Câmpina şi bună aval de acesta şi până la vărsare. Pentru râul Prahova, în punctul de monitorizare aval Campina , valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienţi, salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a II-a şi a III-a de calitate. Paltinul, lac de acumulare pe Doftana cu principala utilizare - alimentarea cu apă, are un volum de 62,3 mil. mc. iar calitatea apei, din punct de vedere chimic ,Categoria I, din punct de vedere biologic, oligotrof. Ape uzate. Unele unităţi economice deversează debite importante de ape uzate, altele debite nesemnificative, prin una sau mai multe guri de evacuare. Unele nu mai funcţionează din diverse motive legate de situaţia lor financiară sau schimbarea proprietarului, iar cea mai mare parte nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. O parte dintre acestea nu pun probleme cu privire la calitatea apelor uzate evacuate, au un potenţial de poluare accidentală.

Aici se încadrează şi S.C. Petroutilaj Poiana Campina sau SC Steaua Română. Solul. În judeţul Prahova se remarcă existenţa unor suprafeţe destul de întinse, considerate zone critice sub aspectul degradării solului, în special din cauza industriei extractive si de prelucrare a ţiţeiului. Astfel, pe teritoriul SC Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina sunt câteva amplasamente ce pot fi încadrate drept zone critice: zonele parcurilor de rezervoare şi rampa căii ferate, unde solul are un conţinut total de hidrocarburi din petrol superior pragului de intervenţie, datorat poluării istorice din zonă. De asemenea, solul din zona batalurilor de gudroane din zona Petrolistului şi Turnătorie prezintă o reacţie slab acidă, din cauza deşeului depozitat. În urma monitorizării calităţii solului din punct de vedere al conţinutului de metale grele, în punctele de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei, valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile măsurate depăşesc valorile normale din sol. Pentru indicatorii: plumb, zinc şi cadmiu valorile medii măsurate se încadrează în valorile normale. Pentru reabilitarea terenurilor degradate din municipiu autorităţile au demarat un proiect prin Administraţia Fondului de

52

“Împădurirea terenurilor agricole degradate din Perimetrul de ameliorare zona de nord a municipiului Câmpina, Dealul Muscel”, cu o valoare de 1.790.010 lei. Municipiul Câmpina se confruntă cu o serie de alunecări de teren, în acest sens fiind elaborată şi o hartă de risc la nivelul municipiului prin care s-au identificat clar zonele vulnerabile.

Aer Principalii indicatori analizaţi sunt: NH3, NO2, H2S, SO2, sulfaţi în suspensie, inclusiv aerosoli de H2SO4, pulberi sedimentabile. Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat faptul că nu există probleme importante. Principala cauză a poluării fiind traficul şi Din punct de vedere al poluării: monoxidul de carbon(CO) are valori mult sub concentraţia maximă admisă; oxizii de azot (NOx), în special NO2 şi SO2 înregistrează valori normale. Hidrocarburile din aer, au de asemenea valori sub limita admisă. Situaţia spaţiilor verzi În anul 2010 suprafaţa spaţiilor verzi pe locuitor în municipiul Câmpina era de 36,91 mp/locuitor, valoare care depăşeşte media la nivel naţional şi reglementările europene în domeniu care prevăd o suprafaţă de 26 mp/locuitor. Suprafaţa spaţiilor verzi a cunoscut o creştere în perioada 2005-2010(de la 15,35 mp/locuitor în anul 2005).

Arii protejate Pe teritoriul judeţului Prahova există şapte arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5 /2000, după cum urmează: Parcul Natural Bucegi(Sinaia, Buşteni)-8.322 ha Arinişul de la Sinaia(Sinaia)-1.037 ha Tigăile din Ciucaş(Mâneciu)-3 ha Muntele de sare(Slănic) – 2 ha Pe teritoriul judeţului Prahova nu există arii naturale protejate de interes internaţional. Au fost declarate arii naturale protejate prin Ordinul 1964/2008 următoarele situri Natura 2000: Munţii Ciucaş (comuna Măneciu, Ceraşu) – aproximativ 9.400 ha în judeţul Prahova Pădurea Glodeasa (comuna Valea Doftanei) – 535 ha Lacul Bâlbâitoarea (comuna Bǎtrâni) – 2,6 ha I Stânca Tohani (com.Gura Vadului) – 50,2 ha Pădurea Plopeni (oraşul Bǎicoi, comuna Cocorăştii Mislii) – 88,8 ha Bucegi (oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga)– aproximativ 13.000 ha în judeţul Prahova. Aceste zone însumează o suprafaţă de aproximativ 23.077 ha, reprezentând 5 % din teritoriul administrativ al judeţului. În municipiul Câmpina nu există arii protejate.

Figură 9: Alunecări de teren Câmpina

53

Hârtie şi carton7,3%

Sticlă 4,3%

Metale

2,7%

Plastic7,1%

Lemn 2,1%

Biodegradabile 63,9%

Altele12,6%

Compoziţia deşeurilor colectate în judeţul Prahova

Managementul deşeurilor

Operatorul de salubritate din municipiul Câmpina este firma S.C. Floricon Salub S.R.L.. Firma a fost înfiinţată în anul 1993, având ca domeniu principal de activitate reparaţia autovehiculelor de mare tonaj, transportul rutier de mărfuri şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. Ulterior, folosind infrastructura existenta, S.C. Floricon Salub S.R.L. îşi dezvoltă şi extinde activitatea în domeniul serviciilor de gospodărie comunală. Astfel, începând cu anul 1996, obiectul principal de activitate al societăţii devine prestarea serviciilor de salubrizare, prima localitate deservită fiind municipiul Câmpina. Dezvoltarea şi modernizarea continuă a parcului

de mijloace auto specializate, precum şi experienţa dobândită, au permis firmei extinderea prestării serviciului public de salubrizare în oraşul Breaza şi Băicoi si in comunele limitrofe municipiului Campina. În prezent S.C. Floricon Salub S.R.L. este o firmă care poate satisface la nivel competitiv necesităţile şi cerinţele beneficiarilor săi în domeniul serviciilor de salubrizare, fiind operator licenţiat (clasa a 2-a) de către Autoritatea Naţionala de Reglementare a Serviciilor de Gospodărie Comunala (A.N.R.S.C.). Operatorul de salubritate SC Floricon Salub SRL în colaborare cu asociaţia colectivă SC Ecorom Ambalaje SA a continuat programul de colectare selectivă în municipiul Câmpina a deşeurilor de hârtie şi

carton şi PET-uri. Cantităţile colectate selectiv în municipiul Câmpina şi oraşele Băicoi şi Breaza sunt: 98,11 tone hârtie şi carton şi 12,13 tone PET-uri. În anul 2009, în Câmpina s-a colectat selectiv şi o cantitate de 2,55 tone deşeuri de sticlă. Pentru acest tip de deşeu nu există practic opţiuni viabile de valorificare. Deşeuri industriale. În judeţ există numeroase societăţi, în special în zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deşeurilor industriale şi periculoase (nămoluri de la rafinare, şlamuri, gudroane acide, fluide de foraj), precum SC Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ SA Ploieşti, SC PETROTEL LUKOIL SA, OMV PETROM SA PETROBRAZI, SC ROMPETROL Bucureşti Rafinăria VEGA Ploieşti, SC Steaua Româna SA Câmpina, OMV Petrom SA Sucursala Ploieşti. SC Rafinăria Steaua Română SA Câmpina deţine trei depozite de deşeuri industriale, astfel:

batal de gudroane acide Zona Petrolistului, cu o suprafaţă de 6,0 ha, având un volum ocupat de circa 80 000 mc;

batal de gudroane acide Zona Turnătorie, cu o suprafaţă de 3,3 ha, având un volum ocupat de circa 70 000 mc;

54

batal de mâl (depozit deşeuri

industriale nepericuloase) Zona

Lacul Peştelui, cu o suprafaţă de

0,5 ha, având un volum ocupat de

27.000 mc.

Deşeuri medicale. În judeţul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar şi din punct de vedere al protecţiei mediului, trei societăţi comerciale pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor medicale:, printre care şi SC Iacoviţă Oxigen SNC Câmpina.

Deşeuri electronice. La nivelul judeţului s-au stabilit centrele de colectare DEEE, de către autorităţile publice locale, iar în municipiul Câmpina acesta se află în str. Milcov, cu o suprafaţă betonată şi acoperită de 247,88 mp – administrator SC Floricon Salub SRL Câmpina. Cantitatea de DEEE colectată în anul 2009 de agenţii economici autorizaţi a fost de 435 tone. În anul 2009 au continuat campaniile naţionale de colectare selectivă a deşeurilor electrice şi electronice. Ca urmare a acestor campanii, în judeţul Prahova s-au colectat 13.280 kg DEEE. Din păcate, ţinta de 4 kg/locuitor pentru anul 2009 nu a putut fi atinsă, rata de colectare fiind la nivelul judeţului de aproximativ 0,53 kg/locuitor.

În ceea ce priveşte scoaterea din uz

a autovehiculelor se constată că în

anul 2009 în municipiul Câmpina

au operat SC REMAT SA Câmpina şi

SC REMPROD SRL Câmpina care au

colectat peste 500 de autovehicule.

55

1,40%

5,40%

25,20%

28,10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

batalele

deşeurile menajere

traficul auto

agenţii economicilocali

Principalele surse de poluare din municipiul Câmpina


3,56

4,57

4,7

4,81

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Poluarea apelorcurgătoare de pe

raza oraşului

Poluarea aerului

Poluarea sonoră

Poluarea datoratădepozitării

necontrolate adeşeurilor

Evaluarea formelor de poluare din municipiul Câmpina

Deranjează în mică măsură

Deranjează în mare măsură


Conform sondajului de opinie

realizat în rândul populaţiei din

municipiul Câmpina, cea mai gravă

situaţie este resimţită în ceea ce priveşte

poluarea datorată depozitării

necontrolate a deșeurilor. Pe o scară de

la 1 (deranjează/afectează în mică

măsură) la 10 (deranjează/afectează în

mare măsură), respondenţii au acordat

un punctaj mediu de 4,81 poluarea

datorată depozitării necontrolate a

deșeurilor.

Poluarea sonoră dispune de un

scor mediu de 4,7, fiind a doua formă de

poluare care deranjează/afectează

locuitorii municipiului Câmpina.

Principala sursă de poluare a

municipiului Câmpina este considerată,

de către respondenţi, ca fiind agenții

economici locali(28,10%). Aceasta este

urmată la mică diferență de traficul auto

cu peste 25%.

Alte surse poluare identificate de

locuitori sunt: deșeurile menajere și

batalele de petrol.

57

6. TURISMUL

59 |

Obiective şi atracţii turistice Principalele obiective turistice din municipiul Câmpina sunt : Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova cu o vechime de 102 ani(construcţia s-a terminat în anul 1906) construită în stil baroc. Biserica "de la Han", numită şi "Biserica de la Brazi", construită în 1833 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul "Adormirea

Maicii Domnului". Capela "Hernia", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernia. Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit şi "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de cavoul Iuliei Hasdeu din

Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său.

Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu.

Castelul Voila construit în stil nomad şi specific secolului XIX. Este ctitoria lui Dimitrie Barbu Ştirbei, realizat pe moşia acestuia, însă astăzi adăposteşte Sanatoriul de Boli Nervoase. Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu inaugurat in 1897 deschis pentru public în timpul vieţii scriitorului. “Casa cu Grifoni”, actualul sediu al Primăriei Câmpina - a fost construită în anii 1901-1902 de Gheorghe Ștefănescu, originar din Câmpina. Clădirea, construită pentru familia sa, a fost prima iluminată electric din Câmpina, având la subsol un grup electrogen adus din Germania. Rafinăria ”Steaua Română” Complexul bisericesc din Parohia Slobozia

Situarea localităţii în plină zonă subcarpatică, la confluenţa văilor Prahovei şi Doftanei, face ca oraşul cu vechi tradiţii turistice şi împrejurimile sale, să fie şi azi apreciate şi frecventate, de foarte mulţi vizitatori veniţi din toată ţara. Principalele trasee care se pot realiza din Câmpina sunt : 1. Traseul Muscel – Voila – Şotrile Primul punct de atracţie de pe acest traseu este reprezentat de « Satul de Vacanţă », situat pe dealul Muscel, în plin soare, la altitudinea de 560 m în imediata apropiere a zonei de agrement « Fântâna cu cireşi ». de

Figură 11: Biserica de la Han

Figură 10: Castelul Iulia Hasdeu

Figură 12: Muzeul Nicolae Grigorescu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumitru_Hernea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumitru_Hernea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Iulia_Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulia_Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Bellu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Nicolae_Grigorescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu

60

aici, din acest « sat de vacanţă », se poate admira panorama întregii terase a Câmpinei, inclusiv panorama munţilor Bucegi. La câteva sute de metri, începe pădurea Voila, care conferă o atracţie în plus. După circa 5 km de mers prin pădure, se ajunge în comuna Şotrile situată la o altitudine de aproximativ 800 m. Înainte de a pătrunde în comuna Şotrile, se poate face o scurtă plimbare până pe vârful Cucuiatu (826 m), cel mai înalt vârf din zona Câmpinei. 2. Traseul Văii Doftanei Valea râului Doftana ce mărgineşte flancul estic al terasei Câmpina, oferă excursii deosebit de plăcute, mai ales de când s-a construit barajul şi lacul de la Păltinoasa. Dacă în trecut această vale a râului Doftana, era mai puţin cunoscută, şi folosită mai mult ca legătură pentru exploatările de pădure, azi este deosebit de frecventată, atât de câmpineni, cât şi de excursionişti din întrega ţară, atraşi de pitorescul ei deosebit. Este de menţionat şi faptul că în urmă cu câteva secole, şi pe valea râului Doftana, se realiza un trafic comercial cu Transilvania, comuna Teşila fiind şi ea un punct de vamă, chiar dacă era numai o cale secundară de legătură. 3. Traseul Câmpina – Băile Telega Ocnele de sare de la Telega au constituit din vechime şi un loc de detenţie pentru haiducii şi ţăranii răzvrătiţi, dintre care menţionăm pe

cunoscutul haiduc de la începutul secolului trecut – Iancu Jianu. Aceste băi sunt recomandate pentru afecţiuni reumatice, neurologice şi ginecologice. 4. Traseul Câmpina – Brebu Începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, Brebu devine reşedinţă domnească de vară datorită lui Matei Basarab, care, şi el, s-a simţit atras de farmecul acestor locuri. El îşi construieşte aici o reşedinţă formată din casă domnească, mănăstire, zid de incintă şi turn de intrare. Ridicarea acestor construcţii a început în jurul anului 1640. Tot acest complex se află situat în centrul comunei. Folosit iniţial ca locuinţă domnească de vară, fosta reşedinţă adăposteşte astăzi un deosebit de interesant muzeu al epocii « Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu ». Ieşind din complexul arhitectural, un alt punct de atracţie este reprezentat de lacul din spatele muzeului. Format prin dizolvarea stratelor de gips şi sare din platforma terasei Brebu, lacul are o suprafaţă de aproape 4 ha şi o adâncime de 12 şi este umbrit de o pădure de conifere. 5. Traseul Câmpina – Poiana Câmpina – Schitul Poiana Monument de arhitectură, schitul Poiana este ctitoria spătarului Toma Cantacuzino, cel care a fost nepotul domnitorului Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino. Pictura ei originală a purtat semnătura cunoscutului şi talentatului zugrav

Pârvu Mutu. Din păcate nu se mai păstrează nimic din pictura originală, biserica fiind afectată de cutremure şi mereu refăcută. Nu s-au mai păstrat nici chiliile vechi, iar din zidul de incintă se mai păstrează doar urme. Se mai pot vedea doar zidurile vechiului beci cu bolţile sale subterane. Edificiul atrage prin supleţea liniilor arhitectonice şi prin ornamentaţie

6. Traseul Câmpina – Ploiesți

7. Traseul Câmpina - Vălenii

de munte – Cheia 8. Traseul Câmpina –

Posada - Sinaia

61 |

29.585

36.14439.730

34.349

28.637 28.266

18.40521.273 21.860

23.539

17.98214.850

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia indicatorilor privind turismul în municipiul Câmpina, 2005-2010

Înnoptări în structuri de primire turistică

Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică


Unităţi turistice Principalele unităţi de cazare din municipiul Câmpina Hotel Carpatin Câmpina

(fost Muntenia) dispune de 110

locuri de cazare în apartamente, camere single, camere Hotelul are următoarele dotări şi facilităţi: restaurant, bar de zi, parcare,lift, grup sanitar cu dus şi cadă, tv, frigider Hotel Amana Inn – Câmpina

- 28 de locuri în camere ce sunt dotate cu aer condiţionat, baie, minibar, telefon, Tv, internet, balcon.

Pensiunea Nina dispune de o capacitate de cazare de 20 locuri dispuse în 10 camere matrimoniale şi single, sala de mese de 25 locuri, living, terasă de curte cu o capacitate de 25 locuri. Pensiunea Casablanca pune

la dispoziţie 6 camere moderne, dotate cu grupuri sanitare proprii, cablu tv, internet wireless, minibar, uscător de par in fiecare baie, frigider

Activitatea turistică a municipiului

Evoluţia indicatorilor înnoptări în structuri de primire turistică şi sosiri ale turiştilor în structuri de

primire turistică indică un maxim în anul 2007, evoluţia ulterioară fiind în scădere. Astfel în anul 2010 au sosit în municipiul Câmpina un număr de 14.850 turişti ceea ce reprezintă aproximativ 4,7% din totalul turiştilor din judeţul Prahova. Sejurul mediu al turiştilor sosiţi a fost de 1,9 zile ceea ce denotă dezvoltarea în municipiu în special a turismului de tranzit şi a turismului cu valenţe culturale şi de week-end. Capacitatea de cazare turistică în anul 2010 a înregistrat o uşoară creştere si se situa la 270 locuri de cazare. În municipiul Câmpina se regăsesc 2 parcuri: parcul B-DUL Culturii şi

Figură 14: Hotelul Amana Inn

Figură 13: Hotel Carpatin

62

353

243222 221 221

270

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia capacităţii de cazare turistică în municipiul Câmpina, 2005-2010


Municipiul Câmpina 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Capacitate cazare

turistică 93.389 84.392 80.938 79.708 84.713 94.473

Capacitate cazare

turistică pe tipuri de

structuri turistice 353 243 222 221 221 270

Înnoptări în structuri de

primire turistică 29.585 36.144 39.730 34.349 28.637 28.266

Sosiri ale turiştilor în

structuri de primire

turistică 18.405 21.273 21.860 23.539 17.982 14.850

Structuri de primire

turistică 7 6 4 4 4 5

Fântâna cu cireşi care constituie zone de agrement pentru cetăţenii oraşului Principalele evenimente desfăşurate în municipiul Câmpina care pot genera şi o creştere a activităţii turistice sunt : Ziua municipiului Câmpina

- 8 ianuarie Târgul mierii - Expoziţie cu

vânzare de produse apicole, spectacol de muzică populară, concursuri pe teme apicole, sipozion apicol - 21-22 februarie Târgul micilor meşteşugari Expoziţii cu vânzare măşti,

vestimentaţie - 1 iunie – Hora Prahoveană - Festival

de folclor - 27 şi 28 iunie "Câmpina dragostea mea" -

Tabără de artă plastică - 1-14 iulie " Sărbătoarea celor 2 Iulii -

Sesiuni de comunicări ştiinţifice, literatură, muzică, expoziţii de arte plastice şi literatură - 2 iulie "Serbările Toamnei" -

Spectacol complex în Centrul Civic Septembrie - Casa Tineretului Galele APLER - Sesiuni

decomunicări literare - 5-6 noiembrie

63 |

351

353

387

553

562

2.271

2.929

4.347

4.805

5.217

8.307

15.466

16.824

16.913

21.813

28.266

60.776

104.265

110.996

391.996

1 50.001 100.001 150.001 200.001 250.001 300.001 350.001 400.001 450.001

IZVOARELE

SOTRILE

CORNU

ALUNIŞ

PAULEŞTI

ALBESTI-PALEOLOGU

BĂNESTI

BLEJOI

ORAŞ BĂICOI

ORAŞ VĂLENII DE MUNTE

BARCANESTI

ORAŞ BREAZA

ORAŞ COMARNIC

ORAŞ AZUGA

MANECIU

MUNICIPIUL CÂMPINA

ORAŞ SLĂNIC

MUNICIPIUL PLOIEŞTI

ORAŞ BUŞTENI

ORAŞ SINAIA

Înnoptări în structuri de primire turistică în judeţul Prahova în anul 2010


96

104

150

177

284

371

393

747

1.574

2.096

3.129

4.261

4.531

4.719

6.608

7.228

7.422

11.885

14.850

39.369

41.954

166.862

1 20.001 40.001 60.001 80.001 100.001 120.001 140.001 160.001 180.001

VALEA CĂLUGAREASCĂ

ALBESTI-PALEOLOGU

IZVOARELE

SOTRILE

ALUNIŞ

CORNU

PĂULEŞTI

VALEA DOFTANEI

BĂNEŞTI

BLEJOI

ORAŞ VĂLENII DE MUNTE

ORAŞ BĂICOI

BĂRCĂNESTI

ORAŞ COMARNIC

ORAŞ BREAZA

ORAŞ AZUGA

ORAŞ SLĂNIC

MANECIU

MUNICIPIUL CÂMPINA

ORAŞ BUSTENI

MUNICIPIUL PLOIEŞTI

ORAŞ SINAIA

Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică în judeţul Prahova în anul 2010


64

2,30%

3,20%

4,60%

6,00%

6,90%

37,80%

39,20%

Patinoare

Locuri de joacă pentru copii

Săli de sport

Terenuri de sport

Ștranduri/bazine de înot

Parcuri și grădini publice

Zone de agrement-picnic

Modalităţi preferate de petrecere a timpului liber în municipiul Câmpina

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului

51,01%

10,60%

12,32%

11,17%

29,87%

59,89%

58,45%

60,74%

19,13%

8,88%

13,18%

10,89%

20,60%

16,00%

17,20%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Posibilităţile depetrecere a…

Locuri de joacăpentru copii

Parcuri şi grădinipublice

Zoneagrement/picnic

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de posibilităţile de petrecere a timpului liber din municipiul Câmpina

Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici Nu ştiu


9,7%

10,3%

9,2%

33,8%

51,3%

49,6%

54,2%

15,5%

3,8

8%

6,8

8%

5,4

4%

5,1

6%

32,10%

33,20%

31,20%

45,60%

80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%

Săli de sport

Terenuri de sport

Ştranduri/bazine de înot

Patinoare

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de facilităţile sportive din municipiul Câmpina



Conform sondajului de

opinie realizat în rândul populaţiei

din municipiul Câmpina, modalităițle

preferate de petrecere a timpului

liber sunt zonele de agrement-picnic

cu 39,2% și parcurile și grădinile

publice cu 37,8%. Urmează

ștrandurile, terenurile de sport, sălile

de sport, locurile de joacă pentru

copii și patinoarul.

Peste 50% dintre cetățeni

sunt nemulțumiți de posibilitățile de

petrecere a timpului liber, dar

aproximativ 60% sunt mulțumiți de

zonele de agrement, parcurile și

grădinile publice, de locurile de joacă

pentru copii.

65 |

7. EDUCATIE

67

40 45 48 50 57 58

22 23 22 20 24 23

193 191

216 216230

212

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţie indicatori educaţie în municipiul Câmpina,2005-2010

Laboratoare şcolare Ateliere şcolare Săli de clasă şi cabinete şcolare


Unităţi şcolare şi infrastructura şcolară În municipiul Câmpina, în anul 2010, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 11 unităţi pentru învăţământul preşcolar, din 7 unităţi pentru învăţământul primar şi gimnazial, 5 licee și colegii şi 2 şcoli postliceale. Aceste unităţi sunt dotate, la nivelul anului 2010, cu 212 săli de clasă şi cabinete şcolare, 58 de laboratoare şcolare, 580 de PC-uri, 9 terenuri de sport şi 23 de ateliere şcolare. Deşi municipiul Câmpina are un caracter preponderent industrial, educaţia a reprezentat dintotdeauna un domeniu prioritar. Cele 5 licee care funcţionează în municipiu confirmă acest aspect:

Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu a fost înființat în anul 1919 ca liceu mixt, primind în anul 1930 numele Liceul Dimitrie Barbu Știrbei. În anii 30 se va împărți în Liceul de fete și Liceul de băieți, pentru ca în 1948 să redevină liceu mixt. Măsurile din perioada comunistă au influențat adânc dezvoltarea ulterioară, din 1957 purtând numele pictorului Nicolae Grigorescu. Această schimbare a durat până în 1972 când a devenit Liceul de Matematică-Fizică Nicolae Grigorescu, titulatură schimbată la rându-i în Liceul Industrial numărul 5 (din 1982). După 1989, Liceul a redevenit teoretic, pentru ca în 1999 să devină Colegiu național.

Colegiul Tehnic „Istrati” Colegiul Tehnic ”Constantin Istrati” are o vechime de peste o sută de ani în învăţământul românesc, dobândind aceasta titulatură la 1 ianuarie 1961. În prezent are următoarele specializări: matematica - informatică, contabilitate, electronică şi automatizări, electrotehnică şi mecanică. În clădirea sa a funcţionat începând cu 1930 Liceul de fete “Iulia Haşdeu”, transformat în 1948 în Şcoala medie tehnica de petrol nr.1.

Grupul Şcolar Forestier Grupul Şcolar Construcţii

de Maşini Acesta este cel mai nou grup şcolar din localitate şi este singurul grup şcolar care are în structura sa o

grădiniţă cu program normal Grupul Şcolar Energetic

Grupul Şcolar Industrial Energetic se remarcă prin faptul că este singurul liceu de pe Valea Prahovei care pregăteşte şi cadre cu studii medii în domeniul energetic. În cele 5 licee învăţau peste 3.400 elevi în anul 2010. Infrastructura de educaţie a cunoscut o serie de investiţii în ultima perioadă, atât în infrastructura fizică(clădiri), cât şi în dotările aferente. În municipiul Câmpina funcţionează şi 2 şcoli postliceale:

Şcoala Postliceală Sanitară Louis Pasteur

Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina

http://ro.wikipedia.org/wiki/1919







68

Copii înscrişi în grădiniţe 6,4%

Elevi înscrişi în învăţământul

preuniversitar46,8%

Elevi înscrisi in învăţământul

primar si gimnazial

18,9%

Elevi înscrişi in învăţământul

liceal22,8%


profesional şi de ucenici 2,2%


postliceal 2,9%

Other11,5%

Structura populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie în municipiul Câmpina în anul 2010


8.969

8.590

8.283

8.0307.943 7.951

7.400

7.600

7.800

8.000

8.200

8.400

8.600

8.800

9.000

9.200

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Câmpina,2005-2010


Şcoala de agenţi de poliţie este una dintre cele mai cunoscute din ţară şi scoate anual la concurs peste 700 de locuri. Baza materială a unităţii este la un nivel ridicat.

Populaţia şcolară Populaţia şcolară a municipiului Câmpina era, în anul şcolar 2010, de 7.951 de persoane, din care 6,4%(956 copii) reprezintă copii înscrişi în grădiniţe, 2,9%(429 copii) elevi înscrişi în învăţământul postliceal şi 87,98% copii în învăţământul preuniversitar. Se constată o scădere a populaţiei şcolare în perioada 2005-2010 cu aproximativ 12%. Tendinţa este una la nivel naţional şi este corelată cu scăderea populaţiei în aceeaşi perioadă. Faţă de anul 2009 se constată o uşoară creştere în anul 2010 ceea ce poate duce la concluzia ca perioada

de scădere a trecut şi urmează o perioada de consolidare. Cea mai mare scădere se constată la capitolul elevi înscrişi în învăţământul profesional şi de ucenici de la 1.600 copii în anul 2005 la 429 în anul 2010.

Totuşi se constată că în anul 2010 numărul copiilor înscrişi în grădiniţe este cu 1,38% mai mare decât în anul 2009 şi cu 9,9% mai mare decât în anul 2005. Indicatorul numărul de elevi la un PC este de 14,2 în anul 2010 inferior

Figură 15: Şcoala de Agenţi de Poliţie"Vasile Lascăr"

69

Învăţământ

preşcolar 8,9%

Învăţământ primar şi gimnazial

37,0%

Învăţământ liceal47,8%

Învăţământ postliceal 6,3%

Structura personalului didactic pe niveluri de educaţie în municipiul Câmpina în anul 2010


Învăţământ (2009) Câmpina Prahova România

Numărul elevilor care revin la un cadru didactic * 16,45 17,13 15,55

Elevi care revin la o sală de clasă * 34,53 38,84 34,02

Elevi care revin la un atelier şcolar * 330,96 554,93 659,12

Elevi care revin la un laborator şcolar * 139,35 207,89 162,18

Elevi care revin la un PC * 15,42 15,20 12,27

Elevi care revin la o sală de gimnastică * 794,30 892,87 874,37

Elevi care revin la un teren de sport * 882,56 898,63 900,19

Sursa: INS, calcule ADDVANCES

nivelului judeţean de 15,05. De asemenea, indicatorul „Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare” este inferior în municipiul Câmpina – 37,5 în anul 2010 faţă de judeţul Prahova – 39 în anul 2010.

Personalul didactic Cadrele didactice din unităţile de învăţământ din municipiu numără 473 de persoane, din care 42 cadre (8,9%) în învățământul preşcolar,

60 cadre în învăţământul primar, 115 cadre în învăţământul gimnazial, 226 cadre (47,8%) în învăţământul liceal şi 30 cadre în învăţământul postliceal(6,3%).

Sport Primul club sportiv al oraşului se numea Libertas şi a apărut între anii 1910-1912. Membrii săi erau angajaţi ai Fabricii de bijuterii, proprietate a contesei de Blöme, fiica prinţului D.B.Ştirbey. În anii ’30 exista în Câmpina asociaţia sportivă Tenis Clubul Român. Viaţa sportivă din municipiul Câmpina este susţinută de cluburile: Asociaţia Sportiva Unirea (fotbal), F.C.M. Câmpina (fotbal), AIKO (arte marţiale, box, aerobic), KAMIKAZE (karate), FITNESS (fitness), LIDO si BRITMAR, GRUPUL SCOLAR SPORTIV PETROL (atletism si badminton), ENERGY PCC STEROM (lupte, şah), SILVA (volei), PETROL (planorism).

70

Aprecierea calității și suficienței școlilor în municipiul Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit22%


60%

Nici, nici18,53%

Aprecierea calităţii actului didactic


Nemulţumit şi f.

nemulţumit6,55%


84,73%

Nici, nici8,73%

Aprecierea suficienţei şcolilor


Bună şi foarte bună

76,3%

Aprecierea generală a cetăţenilor din municipiul Câmpinafaţă de calitatea sistemului de învăţământ


Aprecierea infrastructurii educaționale în municipiul Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit

11,97%

Mulţumit şi f.

mulţumit75,64%

Nici, nici12,39%

Aprecierea condiţiilor fizice din cadrul şcolilor

Nemulţumit şi f.

nemulţumit

11,33%

Mulţumit şi f.

mulţumit76,35%

Nici, nici12,32%

Aprecierea condiţiilor fizice din cadrul grădiniţelor

Vis-à-vis de serviciile

educaţionale din municipiul

Câmpina, 76,3% din populaţie

consideră că există o calitate bună şi

foarte bună a sistemului de

învățământ.

Peste 75% din respondenți

sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de

condițiile fizice din cadrul școlilor și

grădinițelor, în timp ce doar 40%

sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de

nivelul de dotare al acestora.

Peste 80% din respondenți

consideră că există suficiente școli,

iar 60% se declară mulțumiți de

calitatea actului didactic.

Cea mai importantă

problemă a sistemului de învățământ

este considerată de respondenți ca

fiind lipsa de cadre didactice sau

lipsa de cadre pregătite și interesate.

Celelalte probleme sunt: salariile

foarte mici, comportamentul

neadecvat al elevilor și dotarea

insuficientă.

71

4,60%

4,90%

7,70%

20,10%

dotarea insuficientă

com portamentul neadecvat al elevilor

salariile foarte mici

lipsa cadre didactice/lipsa cadre pregătite și interesate

Cele mai importante probleme ale sistemului de învăţământ din municipiul Câmpina


8. CULTURĂ

75

22 22

19 1918

17

10

12

14

16

18

20

22

24

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia numărului total de biblioteci în municipiul Câmpina 2005-2010


Biblioteci În municipiul Câmpina funcţionează, în anul 2010, un număr de 17 biblioteci. Se constată, la nivel judeţean, că cea mai mare parte a acestora sunt şcolare şi publice.

Singura bibliotecă publică din Câmpina şi a doua ca importanţă în judeţul Prahova este Biblioteca Municipală « Dr. C.I. Istrati », Fondată în anul 1949, aceasta are o colecţie de 67.306 de volume. Iniţiatorul acestei instituţii este chiar doctorul C.I. Istrati, care a fondat în 1906 prima bibliotecă publică la Câmpina. Clădirea în care funcţionează la ora actuală este fosta locuinţă de serviciu a directorilor de la Societatea de Petrol « Astra Română ». În 1998 Fundaţia E.E.I.S.T. din Anglia a înfiinţat Secţia de limbă engleză,

singura din judeţ, dotată cu număr de 10.500 de volume.

Biblioteca franceză - Funcţionează în cadrul Muzeului Memorial « B.P. Hasdeu» şi cuprinde 2.600 de volume din diverse domenii (limbă şi literatură franceză, istorie, filosofie, geografie, ştiinţe, naturale, enciclopedii, dicţionare.) Acestea au fost donate în anul 2003 de către Cluburile Richelieu din Belgia.

Instituţii de spectacole Casa municipală de cultură „Geo Bogza” - a fost înfiinţată de Sfatul popular al oraşului Câmpina în 1964 şi deţine cea mai mare sală de spectacole din judeţ (770 de locuri). Se remarcă printr-o activitate culturală complexă: spectacole de

teatru, muzicale, divertisment, cercuri artistice şi tehnico-aplicative. Activitatea Casei Municipale de Cultura se desfăşoară pe două dimensiuni: cercurile şi cursurile din domeniul educaţiei permanente si atelierele cu profil artistic. Casa Tineretului Înfiinţată de Primăria Câmpina în 1982, Casa Tineretului reprezintă un complex format din sală de spectacole, sală de conferinţe, sală de expoziţii, hotel şi spaţii destinate învăţământului şi altor activităţi (sportive şi recreative). La Casa Tineretului funcţionează de asemenea un ştrand şi un teren de minifotbal.

Muzee În municipiul Câmpina funcţionează 2 muzee:

Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Nicolae Grigorescu, marele nostru pictor, a trăit la Câmpina, cu întreruperi, încă din anul 1871. Către anul 1890 devine locuitor stabil al oraşului, stând cu chirie la diverşi proprietari. Prieten bun cu farmacistul Kessler, Grigorescu şi-a cumpărat, datorită acestuia, un loc de casă pe care a înălţat o construcţie în stil românesc, locuinţă şi atelier în acelaşi timp. Meşteri zidari au fost fraţii Irimia din Cornu. La Câmpina şi în împrejurimile sale, Nicolae Grigorescu descoperea colţuri mirifice de natură şi nenumărate surse de inspiraţie.

76

Lista monumente istorice din municipiul Câmpina

Nr. Crt. Denumire Adresă Datare

1 Beciul casei

Bd. Carol I 71A

Suprapus de

blocuri

sf. sec. XVIII

2 Casa Basic Bd. Carol I 99 1945

3Casa - muzeu "Nicolae

Grigorescu”Bd. Carol I 108

1890 (1904), arsă

1918, refăcută din

temelii 1957

4Biserica "Adormirea Maicii

Domnului”- de la HanBd. Carol I 133A 1828 (1833)

5Castelul Iulia Hasdeu, azi

Casa muzeu "B. P. Hasdeu”Bd. Carol I 199 1893 - 1896

6Vila Ştefănescu - "Casa cu

grifoni”, azi PrimăriaBd. Culturii 18 1928

7Vila Stendhal, ulterior sediul

Primăriei, azi secţie TribunalStr. Mărăşeşti 18 prima jum.sec. XX

8Biserica "Sf. Nicolae” a

fostului schit SloboziaStr. Nucilor 14 1714, ref. 1858

9

Stăreţia schitului "Slobozia”,

azi casa parohială a bis. "Sf.

Nicolae

Str. Nucilor 31 1840

10Şcoala Domnească, azi

Colegiul N.Grigorescu

Calea Doftanei

nr.4sf. sec. XVIII

A trăit în acea casă din anul 1904 până în 1907, când, în luna iulie închidea pentru totdeauna ochii, fiind purtat pe ultimul drum de un car cu boi ; atât sicriul cât şi carul erau împodobiţi cu flori de câmp şi crenguţe de brad aduse de doctorul C.I. Istrati din parcul său. A fost înmormântat în cimitirul oraşului, într-un loc în care îşi va găsi liniştea de veci, mai târziu, şi fiul lui, Gheorghe. Casa lui Grigorescu a fost distrusă în 1918, într-un incendiu, în timpul ocupaţiei germane. Abia în 1954, ea a fost refăcută după fotografii şi planuri vechi, graţie fiului, Gheorghe, căsătorit cu Ana, fata lui Alexandru Vlahuţă. Astăzi, acolo funcţionează Muzeul Memorial « Nicolae Grigorescu ».

Castelul Iulia Hasdeu Savantul B.P. Hasdeu a construit castelul – templu de la Câmpina, între anii 1894-1896, considerându-se inspirat de sufletul fiicei sale defuncte. Două turnuri laterale, de piatră, flanchează turnul cel mare, domul sau templul propriu–zis. O uşă monumentală, decorată cu simboluri, devize şi blazon, străjuită de sfincşi feminini aşezaţi pe tronuri de piatră, reprezintă poarta templului. Prin ea se produce întâlnirea cu sacrul: accesul prin oglinzi paralele ce-ţi răsfrâng chipul de o infinitate de ori, reculegerea în faţa Statuii lui Iisus. Turnurile laterale adăpostesc spaţii profane, destinate primirii

oaspeţilor, studiului, odihnei, dar şi experienţelor spiritiste. Acestea se desfăşurau într-o cameră obscură, în jurul unui medium. O interesantă expoziţie aminteşte de preocupările lui B.P. Hasdeu în cercetarea comunicării cu morţii. Pentru că fiica îi fusese dăruită din dragostea pentru cealaltă Iulie-soţia, castelul închinat celor două fiinţe a

fost numit « Julia Hasdeu ». « Sărbătoarea celor două Iulii » are loc în fiecare an, aici, în data de 2 iulie.

77

18,2%

15,8%

49,9%

14,0%

66,4%

53,0%

8,6

%

41,8%

15,36%

9,4

6%

2,0

1%

16,33%

21,78%

39,50%

27,80%

100,0% 80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%

Evenimentecultural-artistice

Concerte

Cinematografe

Biblioteci

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de facilităţile culturale din municipiul Câmpina



Vis-a-vis de facilitățile culturale din municipiul Câmpina 66,43% din respondenți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de evenimentele cultural-artistice din municipiu, 53% sunt mulțumiți de concertele care au loc, 41,83% sunt mulțumiți de bibliotecile din municipiu, în timp ce 49,86% sunt nemulțumiți de cinematografe.

79

-

9. SĂNĂTATE

81

653638 643 732

659

5.9955.917

5.796

6.618 6.676

580

600

620

640

660

680

700

720

740

5.200

5.400

5.600

5.800

6.000

6.200

6.400

6.600

6.800

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia personalului medico-sanitar în municipiul Câmpina şi judeţul Prahova 2005-

2009

Personal medico-sanitar municipiul Câmpina

Personal medico-sanitar judeţ Prahova


Spitale; 2; 1,8%

Unităţi medico-sociale; 1; 0,9%

Dispensare medicale; 1; 0,9%

Cabinete medicale scolare2,7%

Cabinete stomatologice

18,9%

Laboratoare medicale; 8; 7,2%

Creşe; 1; 0,9%

Farmacii; 15; 13,5%

Puncte farmaceutice; 2;

1,8%

Laboratoare de tehnica dentara

11,7%

Cabinete medicale de familie; 17;

15,3%

Ambulatorii integrate spitalului;

1; 0,9%

Cabinete medicale de specialitate; 24;

21,6%

Alte tipuri de cabinete medicale;

2; 1,8%

Categorii de unităţi sanitare în municipiul Câmpina în anul 2009


Unităţi sanitare Sectorul de sănătate din municipiul Câmpina cuprindea în anul 2009 următoarele unităţi:

2 spitale : Spitalul Municipal Câmpina şi Spitalul Voila;

21 cabinete stomatologice; 13 laboratoare de tehnică

dentară; 15 farmacii; 17 cabinete medicale de

familie; 24 cabinete medicale de

specialitate; 2 puncte farmaceutice; 3 cabinete medicale şcolare.

Raportat la populaţia totală înregistrată la 1 iulie 2009, în municipiul Câmpina, reveneau 208 paturi în spitale la 10.000 locuitori.

Personal sanitar În 2009, personal sanitar cu pregătire medicală superioară care asigură serviciile medicale pentru populaţie era format din 121 medici (17 medici de familie) şi un număr de 20 medici stomatologi (15 – sector privat). Personalul mediu sanitar era format 468 persoane din care, 408 persoane în sectorul public şi 60 persoane în sectorul privat. Numărul medicilor sector public care revin la 10.000 locuitori, în

82

4.373 4.375

4.481

4.428

4.373

90

5

90

5

85

3

85

3

77

3

700

750

800

850

900

950

4.300

4.320

4.340

4.360

4.380

4.400

4.420

4.440

4.460

4.480

4.500

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia paturilor în unităţi sanitare în municipiul Câmpina şi judeţul Prahova 2005-2009

Paturi în unităţi sanitare judeţ Prahova

Paturi în unităţi sanitare municipiul Câmpina


12,10 11,80 11,27 12,16 11,92

26,2825,15 24,73

28,07 29,01

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia indicatorului medici sector public la 10.000 locuitori

Medici - sector public la 10.000 locuitori Prahova

Medici - sector public la 10.000 locuitori Câmpina


Sănătate (2009) Câmpina Prahova România

Medici - sector public la 10.000

locuitori ** 2,93 1,19 19,50

Paturi la 10.000 locuitori ** 20,98 5,36 64,06

Personal mediu sanitar - sector

public la 10.000 locuitori ** 17,89 8,18 60,40

2009, este de 29,01. Acest indicator a înregistrat o creştere faţă de anul 2005 când se înregistra un număr de 26,28 medici la 10.000 locuitori. De asemenea, acest indicator este superior celui de la nivel judeţean(11,92). Numărul stomatologilor din sectorul privat ce revin la 10.000 locuitori este 4,03 medici stomatologi, acest indicator înregistrând o creştere uşoară în perioada analizată (2005-2009). În 2009 se înregistra un număr de 8,87 farmacişti la 10.000 locuitori, în creştere cu 40% faţă de anul anterior şi cu 5% faţă de anul 2005. Numărul personalului mediu sanitar ce revine la 10.000 locuitori este de 125,72 persoane, în anul 2009, în scădere faţă de anul 2008, dar în

creştere cu 10% faţă de situaţia înregistrată în 2005.

83

61,10%

56,50%

2,9

0%

8,30%

57,80%

26,30%

24,70%

96,20%

84,40%

24,00%

12,70%

18,80%

0,9

0%

7,30%

18,20%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Calitatea serviciilormedicale

Numărul medicilor

Numărul farmaciilor

Numărul cabinetelormedicale

Dotarea spitalelor

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de serviciile de sănătate publice din municipiul Câmpina

Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici


5,70%

22,30%

26,10%

27,80%

corupția

lipsa cadrelor medicale pregătite

lipsa resurselor financiare

lipsa dotărilor și aparaturii de specialitate

Cele mai importante probleme ale sistemului medical din municipiul Câmpina


Vis-a-vis de gradul de mulțumire al cetățenilor față de serviciile de sănătate publică din municipiul Câmpina 96,2% se declară mulțumiți de numărul farmaciilor și 84,4% de numărul cabinetelor medicale.

61,1% dintre respondenți se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale, 57,8% de dotarea spitalelor și un procent de 56,5% de numărul medicilor.

Lipsa dotărilor și a aparaturii de specialitate este considerată de respondenți ca fiind principala problemă a sistemului medical(27,8%), urmată de lipsa resurselor financiare(26,1%) și lipsa cadrelor medicale pregătite (22,3%)

85

10. SOCIAL

87

38.435,00

38.166,0038.017,00

37.411,0037.225,00

36.842,00

36.000

36.500

37.000

37.500

38.000

38.500

39.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei în municipiul Câmpina, 2005-2010


Români98,5%

Rromi1,1%

Maghiari

0,1%Germani

0,1%Alţii0,2%

Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina


Ortodoxă96,1%

Romano-catolică1,2%

Adventistă

1,2%

Penticostală

0,7%

Altele0,8%

Structura religioasă a populaţiei municipiului Câmpina


Populaţia şi fenomene demografice La 1 iulie 2010, populaţia municipiului Câmpina număra 36.842 persoane, reprezentând 4,53% din populaţia totală a judeţului Prahova şi aproximativ 1,13% din populaţia regiunii. Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina, conform datelor de la Primăria municipiului, este următoarea: 98,5% români, 1,1% rromi şi 0,4% alte etnii. Principalele religii ale populaţiei municipiului Câmpina sunt: religia ortodoxă (96,1% din populaţia municipiului), religia romano-catolică (1,2% din populaţie) şi religia adventistă (1,2% din populaţie) şi altele.

Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa populaţiei feminine, aceasta reprezentând 51,31% din populaţia totală a municipiului, în timp ce persoanele de sex masculin reprezintă 48,69% din total. Raportul de masculinitate este de 94,9%, însemnând că un număr de 94,9 bărbaţi revin la 100 de femei, ceea ce denotă o structură pe sexe a populaţiei destul de echilibrată la nivel de oraş.

Piramida vârstelor arată o ușoară revenire a populaţiei de vârstă cuprinsă între 0 şi 4 ani. Cea mai mare pondere în populaţia feminină o are categoria de vârstă 40-44 ani, iar în populaţia masculină categoria 30-34 ani.

88

1,92%1,93%2,03%

1,89%3,56%

3,94%4,20%

3,91%4,62%

3,39%4,46%4,51%

3,28%2,64%

2,84%2,19%

1,21%0,67%

-6% -4% -2% 0% 2% 4% 6%

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

Structura pe vârste a populaţiei municipiului Câmpina

la 1 iulie 2010

Masculin


37

6,7

6

16

2,4

4

63

6,5

6

1.3

19

,30

432,71

202,46

638,85

1137,29

45

8,1

1

21

4,6

1

63

6,7

5

11

34

,66

429,22

216,16

638,78

985,68

1,00

201,00

401,00

601,00

801,00

1.001,00

1.201,00

1.401,00

Rata de dependenţă demografică

Rata de dependenţă tineri

Rata înlocuire forţă de muncă

Gradul de îmbătrânire demografică

Indicatori statistici demografici la 1 iulie 2010

Câmpina Judeţul Prahova Regiunea Sud-Muntenia România


Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 11,8% din totalul populaţiei municipiului, populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 72,6% din total, iar populaţia vârstnică (65 de ani şi peste) reprezintă 15,6% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza un echilibru al structurii populației la nivelul municipiului Câmpina. Comparativ cu anul 2005, structura pe vârste a populaţiei municipiului Câmpina nu a suferit modificări notabile. Durata medie a vieţii în perioada 2005-2010, în judeţul Prahova , este de peste 73 ani cu diferenţe mai mari de 6 ani între femei şi bărbaţi. În anul 2010, durata medie a vieţii era de 73,5 ani, iar pe sexe aceasta era de 70,07 ani pentru bărbaţi şi 77,73 ani pentru femei. La nivelul județului nu se semnalează diferenţe majore între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 74,6 ani în mediul urban şi 73,02 ani în mediul rural.

Indicatori demografici

Populaţia municipiului Câmpina poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici. Gradul de îmbătrânire al populaţiei este de 1.319,3‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 1.319 persoane

89

94 97 100 10980 90

254282

315

250

217189

0

50

100

150

200

250

300

350

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia căsătoriilor şi divorţurilor în municipiul Câmpina, 2005-2010

Divorţuri Căsătorii


8,07 7,837,10

8,157,74 7,36

11,4511,03 11,10 11,31 11,69 11,89

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia sporului natural în municipiul Câmpina, 2005-2010

Rata Natalitate Rata Mortalitate

‰


vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 1.137,29‰, municipiul Câmpina înregistrează un nivel mai ridicat al acestui indicator, ceea ce denotă un grad ridicat de îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi are o valoare de 376,76‰, în municipiul Câmpina, în anul 2010. Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active (populaţia adultă). Aşadar, în municipiul Câmpina, la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani revin aproximativ 377 persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de 432,71‰, în anul 2010, iar la nivel naţional

înregistra o valoare de 429,2‰. Raportul de dependenţă a tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte de vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o valoare de 162,44‰. Conform celor prezentate anterior, la 1.000 de persoane adulte revin aproximativ 162 persoane tinere. Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul municipiului Câmpina are o valoare de 636,56‰. Această valoare înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani cu doar 636 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă de aproximativ 36% (la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 364 persoane). Mişcarea naturală a populaţiei În anul 2010, s-au înregistrat 271 născuţi vii şi 438 decese, rezultând un spor natural negativ de 167 de persoane.

Rata natalităţii este de 7,36‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 7,36 născuţi vii, în municipiul Câmpina, în anul 2010. Privind acest indicator, municipiul este sub valoarea de la nivel judeţean: de 8,8‰ per total şi de 8,8‰ la nivelul mediului urban judeţean. Rata mortalităţii, în acelaşi an, a fost 1,89‰. În perioada 2005-2010 sporul natural din municipiul Câmpina a fost negativ, contribuind astfel la scăderea efectivului populaţiei stabile.

Starea civilă a populaţiei. În cursul anului 2010, s-au oficiat 189 de căsătorii şi s-au înregistrat 90 de divorţuri în municipiul Câmpina. Aşadar, rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite este de 2,44‰.

90

-23 -47 -51 85 129321

131

-317 -242 -393

664

1.147

1.9851.618

-2.500

-2.000

-1.500

-1.000

-500

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010

Evoluția soldului stabiliri/plecări cu reședința în Municipiul Câmpina și județul Prahova

Municipiul Câmpina Județ Prahova


411

331 331

252 280 290

435487 491

660 615570

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia stabilirilor şi plecărilor cu reşedinţa

în municipiul Câmpina

Stabiliri cu reşedinţa Plecări cu reşedinţa


Mişcarea migratorie a populaţiei. În anul 2010, s-au înregistrat 570 persoane care au plecat cu reşedinţa şi 290 de persoane care şi-au stabilit reşedinţa în municipiul Câmpina, fiind un sold negativ de 280 persoane. Din anul 2005, soldul stabilirilor de domiciliu a avut o evoluţie crescătoare continuă. Numărul de emigranţi este de 31 persoane, fiind inferior numărului de imigranţi(11) în anul 2009. Soldul migraţiei externe este negativ pe parcursul întregii perioade 2005-2010.

91

1.315

1.095

1.3911.259

1

201

401

601

801

1.001

1.201

1.401

1.601

Total judeţ Prahova Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi

Pescuit

Industrie şi construcţii

Servicii

Câştigul salarial mediu net în judeţul Prahova în luna iunie 2011


Agricultură, silvicultură şi pescuit

2,05%

Industrie36,25%

Construcţii6,36% Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul...16,53%

Transport si depozitare6,18%

Hoteluri şi restaurante2,51%

Informaţii si comunicaţii1,36%

Intermedieri financiare1,22%

Tranzacţii imobiliare0,72%Activităţi profesionale,

3,64%

Activităţi de servicii administrative ..

3,39%

Administrație publica

3,91%

Învăţământ6,51%Sănătate

7,42%

Activităţi de spectacole,

1,13%

Alte activităţi de servicii 0,68%

Distribuţia salariaţilor pe activităţi economice la nivelul judeţului Prahova în anul 2010Sursa: INS,

Baza de Date TEMPO

Nr. pers. %

Total 168.035,00 100,00%

Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.805,00 1,67%

Industrie 60.908,00 36,25%

Industria extractivă 5.360,00 3,19%

Industria prelucrătoare 49.375,00 29,38%

Producţia si furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 2.235,00 1,33%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 3.938,00 2,34%

Construcţii 10.691,00 6,36%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 28.195,00 16,78%

Transport si depozitare 10.384,00 6,18%

Hoteluri şi restaurante 4.214,00 2,51%

Informaţii si comunicaţii 2.279,00 1,36%

Intermedieri financiare si asigurări 2.188,00 1,30%

Tranzacţii imobiliare 1.204,00 0,72%

Activităţi profesionale, științifice si tehnice 6.031,00 3,59%

Activităţi de servicii administrative si activitatea de

servicii suport 6.321,00 3,76%

Administrație publica şi apărare; asigurări sociale

din sistemul public 6.278,00 3,74%

Învăţământ 10.934,00 6,51%

Sănătate si asistenta sociala 12.483,00 7,43%

Activităţi de spectacole, culturale si recreative 1.998,00 1,19%

Alte activităţi de servicii 1.122,00 0,67%

Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din judeţul Prahova, în

anul 2010

Resursele de muncă Numărul mediu de salariaţi din municipiul Câmpina a fost, în anul 2009, de 12.254 persoane, reprezentând 8,3% din salariaţii de la nivelul judeţului Prahova. În judeţul Prahova, în anul 2010, principalele sectoare economice după efectivul de salariaţi sunt: Industria (36,25% salariaţi), Comerţul (16,53% salariaţi),

Sănătatea (7,42% salariaţi), şi Construcţiile(6,36% salariaţi) aceste domenii concentrând aproximativ 67% din salariaţii din judeţul Prahova. Faţă de anul 2009, în judeţul Prahova nu s-au înregistrat modificări notabile, în ceea ce priveşte efectivul de salariaţi, dar există o scădere a numărului de salariaţi de la 182.278 în anul 2009 la 168.035 în anul 2010. Câştigul salarial mediu net în judeţul

Prahova era în luna iunie 2011 de 1.315 lei, pe primul loc situându-se domeniul industrie şi construcţii. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional, salariul mediu net avea valoarea de 1.415 lei superior celui din judeţul Prahova.

92

6,35,1

3,8 3,9

8,9 8,6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia ratei şomajului în România, Regiunea Sud-Muntenia, judeţul Prahova, 2005-2010

Regiunea Sud-Muntenia România judeţ Prahova

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO6

,6

5,2

3,5

3,2

9,1

8,5

5,9

5

4,2 4,7

8,6 8,7

6,3

5,1

3,8 3,9

8,9 8,6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia şomajului în judeţul Prahova, 2005-2010

Masculin Feminin Total


1.204 1.190 1.190 1.221 1.254 1.2041.375

1.525 1.5401.458

1.3631.260

1.131 1.062900 846 852 840 790 762 764

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

ian..10 feb..10 mar..10 apr..10 mai..10 iun..10 iul..10 aug..10 sep..10 oct..10 nov..10 dec..10 ian..11 feb..11 mar..11 apr..11 mai..11 iun..11 iul..11 aug..11 sep..11

Evoluţia numărului de şomeri în municipiul Câmpina


Şomaj Anii 2009 şi 2010 au reprezentat o perioadă dificilă pe fondul crizei economice. Un indicator ce caracterizează această situaţie este rata şomajului, care a atins pragul de 8,6% la nivelul judeţului Prahova şi de 7,0% la nivel naţional, în luna decembrie 2010. Dacă la mijlocul anului 2007 rata şomajului de la nivelul judeţului era de doar 3,7%, finalul anului 2009 se făcea remarcat prin tendinţele crescătoare a ratei şomajului, pe fondul situaţiei economice naţionale(8,9%). Comparativ cu nivelul naţional, rata şomajului din judeţul Prahova se situează la acelaşi nivel. Evoluţia numărului de şomeri în perioada ianuarie 2010 – iulie 2011, la nivelul judeţului Prahova evidenţiază o scădere, după un maxim de 32.304 şomeri înregistrat în luna august 2010, ceea ce semnifică o temperare şi stabilizare

a problemelor economice. Conform statisticilor Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Prahova în luna septembrie 2011 rata şomajului în judeţ era de în scădere în cuantum de 5,38% superioară ratei şomajului la nivel naţional de 4,89%. În municipiul Câmpina numărul

șomerilor a fost pe o tendință descrescătoare înregistrând în luna septembrie 2011 un număr de 764 persoane și se încadrează în tendința de la nivel județean.

93

Asistenţă socială

În cadrul Primăriei municipiului Câmpina funcţionează serviciul asistenţă socială şi autoritate tutelară, având ca atribuţii: acordarea ajutorului social, acordarea de prestaţii sociale familiilor cu copii în întreţinere, autoritatea tutelară şi protecţia persoanelor vârstnice, protecţia persoanelor cu handicap. În anul 2010 figurau în evidenţele Primăriei Câmpina un număr de 92 copii beneficiari ai serviciilor DGASPC, 1.458 adulţi beneficiari şi un număr de 1.550 persoane cu handicap. De asemenea, la nivelul municipiului există o serie de organisme furnizoare de servicii sociale. Dintre acestea amintim de : Complexul de Servicii Comunitare „Sfânta Filofteia” Câmpina care are în componenţă: Centrul de plasament cu o capacitate de 33 locuri, Centrul de zi pentru copiii cu dizabilităţi, Serviciul de consiliere şi sprijin integrare/ reintegrare familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate, Centrul de resurse şi asistenţă socială Asociaţia „Inima Sfântă a lui Isus - Centru de zi

str. Nicolae Bălcescu nr. 50, municipiul Câmpina. Beneficiari: Copii 7-16 ani, aflaţi în: izolare socială, neglijare, situaţie de dificultate în familie, situaţie conflictuală, sărăcie, exploatare, discriminare etnică, abandon.

Fundaţia MARGA `92 care

sprijină Cantina socială din str. B.P. Hasdeu nr.32, Câmpina. Beneficiarii serviciilor sunt: copii 0-6 ani; copii 7-16 ani; copii 17-18 ani; tineri 18-26; adulţi; persoane vârstnice. Serviciile oferite cuprind asigurarea hranei şi suplimentelor nutritive (prepararea, servirea şi distribuirea hranei;

Centrul de

recuperare si reabilitare a persoanelor adulte cu handicap cu sindromul Down Câmpina Serviciile includ: serviciu de tip rezidenţial, centru de recuperare şi reabilitare

Casa Speranţei Serviciile cuprind : centru de tip rezidenţial - furnizor de servicii sociale privat specializat str. Nicolae Bălcescu nr.3G Câmpina.

http://www.copilprahova.ro/index.php/structura-instituiei/unitati-de-protectie-sociala-aflate-in-structura-institutiei/unitati-de-protectie-pentru-copii/complexul-de-servicii-comunitare-qsfanta-filofteiaq-campina



94

u.m.

municipiul

Câmpina

judeţ

Prahova România

loc. km2

1.520,5 172, 36 89,9

loc. km 23.054,9 4.689,0 2.878,5

masculin % 46,80% 48,42% 47,7

feminin % 53,20% 51,58% 52,3

Structura pe grupe 0-14 ani % 11,80% 14,13% 15,1

de vârstă 15-64 ani % 72,63% 69,80% 70,0

65 ani şi peste % 15,57% 16,07% 14,9

‰ 1.319,3 1.137,3 985,7

‰ 376,8 432,7 429,2

‰ 162,4 202,5 216,2

‰ 636,6 638,9 638,8

‰ 7,7 9,6 10,4

‰ 11,69 12,4 12,0

Rata de dependenţă demografică

(tineri + vârstnici la 1.000 persoane

adulte)

Raportul de dependenţă a tinerilor

(tineri la 1.000 persoane adulte)

Rata de înlocuire a forţei de muncă

Rata natalităţii (2009)

Rata mortalităţii (2009)

Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie

Demografie (date la 1 iulie 2010)

Densitatea populaţiei (supraf. totală)

Densitatea populaţiei (supraf.

intravilan)

Structura pe sexe -

urban

Gradul de îmbătrânire (vârstnici la

1.000 persoane tinere)

În ceea ce privește aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de felul în care trăiesc 41,8 % se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți, în timp ce doar 31,9% sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți.

Mulţumit şi foarte mulţumit

31,9%


nemulţumit41,8%

Nici,nici26,3%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de felul în care trăiesc


95

11. CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ

97

Administraţia publică a Unităţii Administrativ Teritoriale municipiul Câmpina este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul oraşului, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consilierii Locali şi Primarul sunt învestiţi în funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani, până în anul 2012. Consiliul Local Consiliul Local reprezintă autoritatea legislativă a oraşului, are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Una dintre atribuţiile Consiliului Local priveşte dezvoltarea economico-socială a oraşului. Pentru exercitarea acestei atribuţii, Consiliul Local:

aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de

valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;

asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

Consiliul Local al municipiului Câmpina are în componenţă 19 consilieri aleşi prin vot democratic aleşi pe listele electorale a cinci partide politice. Structura politică a consiliului este PDL (31,7%), PNDC (26,3%) , PSD(21%), PNL (10,5%) şi PIN(10,5%). Primarul. Primăria Primăria Municipiului Câmpina reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din Primarul, Viceprimarul şi Secretarul oraşului şi din aparatul de specialitate al primarului.

Primăria reprezintă autoritatea locală executivă, ducând la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. Primarul este stabilit prin vot public uninominal de către locuitorii oraşului, pe o perioadă de patru ani. Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean. În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Viceprimarul este subordonat primarului şi este înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale. Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul acestora.

98

Secretarul oraşului este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice, apolitic şi se bucură de stabilitate în funcţie. Atribuţiile principale ale secretarului sunt:

avizarea pentru legalitate a dispoziţiilor primarului şi ale hotărârilor consiliului local;

asigurarea gestionării procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar şi între aceştia şi prefect;

pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi redactează hotărârile consiliului local. Aparatul de specialitate al Primarului municipiului Câmpina are în componenţă:

Compartiment juridic şi contencios

Compartiment resurse umane

Compartiment îndrumare asociaţii de proprietari

Birou asistenţă socială şi autoritate tutelară

Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanei, care include: Biroul stare civilă şi Biroul evidenţa persoanelor

Serviciul administraţie publică locală, agricol, relaţii cu publicul

Direcţia economică Direcţia investiţii, care

cuprinde : Compartiment achiziţii publice şi compartiment achiziţii

Serviciul administrarea domeniului public şi privat

Serviciul urbanism, care include şi biroul de avizare şi obţinere avize

Compartimentul transport, avize control comercial

Compartimentul purtător de cuvânt, relaţii mass-media

Compartiment programe finanţare, relaţii internaţionale, protocol

Compartiment audit intern Direcţia poliţie comunitară Biroul pentru situaţii de

urgenţă civilă Serviciul administrare

spaţii verzi Aparatul permanent al

consiliului local Compartiment informatică

Proiecte implementate sau în curs de implementare Portofoliul de proiecte implementate sau în curs de implementare al Primăriei Câmpina evidenţiază o buna capacitate de gestionare a proiectelor. Dintre acestea amintim :

"Îmbunătăţire alimentare cu apa a zonei de nord a Municipiului Câmpina" proiect PHARE 2006. Obiectivul specific al proiectului a fost: reabilitarea sistemului de aducţiune apă potabilă în Municipiul Câmpina, în vederea asigurării unei calităţi corespunzătoare a apei, prin înlocuirea conductei de apă existentă cu o conductă de polietilenă de înaltă densitate de tip PEHD in lungime de 4.120 m. Valoarea proiectului conform este de 6.455.619,26 lei. Proiectul s-a finalizat în anul 2010.

“Modernizare Calea Daciei”- proiect depus pentru a fi aprobat spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 2. Proiectul are ca scop descongestionarea traficului şi îmbunătăţirea accesului înspre şi dinspre municipiul Câmpina, în zona intersecţiei Calea Daciei cu DN1. Valoarea proiectului este de 19.634.717,02 lei fara TVA. Pe data de 30.09.2009 a fost semnat contractul de finanţare, iar în data de de 09.04.2010 a fost semnat contractul de execuţia lucrări.

99

„Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina” - proiect care a fost depus în luna aprilie 2009 pe PODCA, Axa prioritară 2. Valoarea proiectului este de 285.100 lei fără TVA.

Construirea unui bazin de înot în incinta Grupului Şcolar Industrial Petrol din strada N. Bălcescu nr. 45. Fondurile sunt alocate de Compania Naţională de Investiţii. Valoarea proiectului este 550.000 lei.

„Strategia de dezvoltare locală a municipiului Campina” finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Axa prioritară 1. Valoarea proiectului este de 286.890 lei fără TVA.

„Sprijin pentru integrare și incluziune” finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 5.1. Valoarea proiectului este de 2.094.830,06 lei.

Buget local Bugetul local al municipiului Câmpina, pentru anul 2011, rectificat prin HCL nr. 138/25.08.2011 include venituri totale de peste 81 milioane lei, aproximativ 20 milioane euro. Veniturile secţiunii de funcţionare reprezintă aproximativ 61% din total venituri. În primele 2 trimestre ale anului 2011 sumele încasate reprezentând fonduri nerambursabile erau în cuantum de 19.622.000 lei, aproximativ 24% din total venituri. Veniturile pe locuitor erau de 1.695,54 lei/locuitor în anul 2010 sub nivelul înregistrat în marile oraşe. Impozitele pe proprietate reprezentau doar 15,61% din total venituri, iar veniturile proprii 60,22% din total venituri.

100

Aprecierea populației cu privire la administrația publică locală din municipiul Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit25%


50%

Nici, nici25%

Aprecierea Consiliului Local Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit24%


58%

Nici, nici18%

Aprecierea primarului municipiului Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit35%


48%

Nici, nici17%

Aprecierea Biroului taxe şi impozite din primăria Câmpina

Nemulţumit şi f.

nemulţumit21%


58%

Nici, nici21%

Aprecierea Biroului urbanism din primăria Câmpina



mulţumit52,2%


nemulţumit26,4%

Nici,nici21,4%

Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de administrația publică locală


52,2% dintre respondenți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de administrația publică locală din municipiul Câmpina, iar un procent de 26,4% declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți.

50,00% apreciază ca pozitivă activitatea Consiliului Local și 58,00% sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de primarul municipiului

36% dintre respondenți sunt nemulțumiți de activitatea Biroului taxe și impozite din cadrul primăriei, iar 21% sunt nemulțumiți de activitatea biroului urbanism.

101

Indicatori de evaluare a contextului socio-economic

Demografie şi forţa de muncă

Indicator agregat Indicatori primari

Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă

Densitatea demografică Populaţia stabilă Suprafaţa teritoriului

Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe

Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Vârsta medie Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de nupţialitate şi de divorţialitate Numărul căsătoriilor şi divorţurilor

Rata sporului migratoriu Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu

Forţa de muncă Numărul de salariaţi

Ponderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%) Forţa de muncă pe principalele domenii de activitate

Populaţia şomeră Numărul şomerilor

Terenuri şi locuinţe


Ponderea fondului funciar pe categorii de teren Fondul funciar pe categorii de teren

Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ

Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor

Suprafaţa locuibilă Efectivul populaţiei

Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei Numărul de locuinţe Suprafaţa locuibilă

102

Infrastructură şi echiparea teritoriului


Străzi orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti

Străzi orăşeneşti modernizate Lungimea străzilor orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

Drumuri modernizate (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizate

Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate

Lungimea drumurilor publice modernizate

Densitatea drumurilor publice Lungimea drumurilor publice total Suprafaţa teritoriului

Drumuri asfaltate(%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice asfaltate

Drumuri pietruite (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice pietruite

Drumuri de pământ (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice de pământ

Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizare

Gradul de epurare a apelor uzate Cantitatea apelor uzate evacuate Cantitatea apelor uzate epurate

Rata de creştere/descreştere a reţelei de canalizare Lungimea reţelei de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile Numărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime

Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă

Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Numărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Rata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a gazului natural

Lungimea reţelei de distribuţie a gazului natural

Rata de penetrare a reţelei de telefonie Numărul de abonamente telefonice Populaţia stabilă

Rata de penetrare a serviciilor de televiziune Numărul de abonamente de televiziune Populaţia stabilă

103

Servicii publice


Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor Suprafaţa spaţiilor verzi Efectivul populaţiei

Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii

Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii) Efectivul populaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate

Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul de vârstnici asistaţi

Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente şi eliberare

Numărul de biblioteci Numărul de volume existente şi eliberare

Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare

Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de clasificare al educaţiei

Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional de clasificare al educaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice

Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară Numărul cadrelor didactice Efectivul populaţiei şcolare

Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, laboratoare şcolare şi PC-uri

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare Numărul laboratoarelor şcolare Numărul PC-urilor

Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile de sport

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de gimnastică Numărul terenurile de sport

Rata de infracţionalitate Numărul infracţiunilor Efectivul populaţiei

104

Dezvoltare economică


Densitatea întreprinderilor Numărul total al întreprinderilor Populaţie stabilă

Ritmul de creştere/descreştere al întreprinderilor Numărul întreprinderilor

Structura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de angajaţi)

Numărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi

Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate

Numărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate

Ritmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totale Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate

Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate Cifra de afaceri totală şi pe domenii Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii

Mediu


Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime

Poluarea aerului

Emisiile de dioxid de sulf Emisiilor de oxizi de azot Emisiile de oxizilor de amoniac Emisii anuale de compuşi volatili nemetalici Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)

Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare

Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier

Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie

Masa lemnoasă pusă în circulaţie

Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de proprietate

Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate

Cantitatea de deşeuri menajere generate

Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii

105

12. ANALIZA SWOT

107

1. Dezvoltare urbană

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e

Poziţionarea geografică optimă în raport cu reţelele de transport; Distanţa redusă faţă de : Bucureşti (92 km),Braşov (70 km), Ploieşti(30km), etc.; Amplasarea într-un adevărat amfiteatru natural; Acces rutier, feroviar şi aerian relativ facil; Este oraşul cu cele mai multe zile însorite; Resurse naturale de petrol importante; Centru economico-social de importanţă judeţeană; Fondul locativ al municipiului a avut o evoluţia ascendentă; Existenţa unor operatori privaţi de transport public; Reţeaua de străzi orăşeneşti modernizată în proporţie de aproximativ 80%.

Scăderea populaţiei municipiului în perioada 2005-2010 cu 1.593 persoane; Densitatea populaţiei raportat la suprafaţa totală şi suprafaţa intravilană este peste media judeţeană; Lipsa unor refugii amenajate pentru staţiile mijloacelor de transport în comun; Prezenţa câinilor vagabonzi Insuficienţa spaţiilor de parcare; Insuficienţa spaţiilor de joacă pentru copii;

O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i

Extinderea suprafeţei intravilanului stabilit prin Planul Urbanistic General elaborat; Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării urbane durabile (reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane); Programele naţionale referitoare la construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri; Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe prin intermediul programelor naţionale de finanţare

Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonele rurale ale judeţului; Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta potenţialul natural; Încetinirea ritmului de implementare a proiectelor de dezvoltare ale oraşului

108

2. Infrastructură şi echipare edilitară


Accesul rutier în municipiul Câmpina(DN1), acces feroviar şi acces aerian(80km) facil în municipiu; Acces facil la coridoarele de transport europene; Accesul la 5 drumuri judeţene; Au fost realizate o serie de investiţii în iluminatul public; Infrastructura de telecomunicaţii dezvoltată; Alimentarea oraşului se face din Barajul Paltinu; Există o staţie de tratare a apei – Staţia Voila; Gradul ridicat de racordare la reţeaua de furnizare a apei potabile; Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale;

Blocaje în trafic; Existenţa căii ferate care traversează oraşul de la est la vest; Volumul de apă uzată care intra în staţiile de epurare coroborat cu nivelul scăzut de poluanţi degradabili din apă indică o rată mare spre foarte mare a infiltrării de apă pluvială în reţeaua de colectare a apei uzate; Sunt foarte multe secţiuni de reţea de canalizare deteriorate; Apa uzată este deversată parţial direct în cursurile de apă, ocolind facilităţile de epurare existente; Trotuare şi alei neamenajate în unele cartiere; Vechimea şi uzura sistemului de alimentare cu apă; Inexistenţa unui sistem de termoficare centralizat;


Construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov poate spori gradul de accesibilitate al localităţii; Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi Apă Uzată la nivel judeţean cu o serie de investiţii prevăzute şi în municipiul Câmpina; Disponibilitatea fondurilor europene pentru

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare(POR- Axa

1 şi 2);

Utilizarea fondurilor europene pentru energie

verde;

Posibile dificultăţi în asigurarea cofinanţării unor proiecte majore de reabilitare a infrastructurii şi reţelelor edilitare; Deprecierea infrastructurii din lipsa resurselor financiare pentru întreţinere;

109

3. Dezvoltare economică


Tradiţie economică importantă – municipiul este cunoscut în întreaga lume datorită petrolului; Dublarea numărului de persoane juridice active în perioada 1995-2009; Evoluţia ascendentă a numărului de înmatriculări societăţi comerciale; Numărul persoanelor juridice active din punct de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori, în anul 2009, este 76,45‰ la nivelul municipiului Câmpina, peste nivelele judeţene şi naţionale Posibilitatea dezvoltării sectorului turistic datorită resurselor naturale şi antropice existente; Existenţa unor resurse naturale importante; Existenţa filialelor bancare la nivel local; Existenţa unor unităţi industriale mari, care angajează un număr mare de locuitori ai municipiului; Municipiu este racordat la utilităţi;

Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor; Promovare insuficientă a imaginii municipiului ca posibilă destinaţie pentru investiţii; Lipsa terenurilor/locaţiilor disponibile pentru investiţii; Restructurarea/reorganizarea unor unităţi industriale.


Programelor naţionale de sprijin pentru IMM-uri; Programele europene de finanţare pentru mediul economic şi pentru creşterea competitivităţii; Dezvoltarea comunicării între reprezentanţii mediului de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor publice locale; Dezvoltarea unor platforme logistice;

Menţinerea condiţiilor neavantajoase de creditare pentru mediul economic; Capacitatea limitată a mediului de afaceri de a accesa, cofinanţa proiectele finanţate din fonduri europene; Dezinteresul actorilor socio-economici locali faţă de colaborarea pentru dezvoltarea municipiului; Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă; Instabilitate legislativă;

110

4. Protecţia şi conservarea mediului


Calitatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasa I

şi a II-a de calitate;

Existenţa unor proiecte în domeniu protecţiei

mediului; proiect prin Administraţia Fondului de

“Împădurirea terenurilor agricole degradate din

Perimetrul de ameliorare zona de nord a municipiului

Câmpina, Dealul Muscel”;

Monitorizarea aerului indică lipsa unor probleme;

Suprafaţa spaţiilor verzi pe locuitor în municipiul

Câmpina (36,91 mp/locuitor) depăşeşte media la nivel

naţional;

Există un program de colectare selectivă în

municipiul Câmpina a deşeurilor de hârtie şi carton şi

PET-uri;

Există operatori de deşeuri industriale medicale şi

electronice în municipiu;

Existenţa unui plan de management al deşeurilor la

nivel judeţean;

Poluarea din cauza industriei prelucrătoare;

Solul din zona batalurilor de gudroane din zona

Petrolistului şi Turnătorie prezintă o reacţie slab acidă,

din cauza deşeului depozitat;

Existenţa unor zone de risc la alunecările de teren;

Poluarea din Lacul Peştelui;

Lipsa unei staţii de compost;

Lipsa posibilităţilor de valorificare a sticlei colectate.


Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie ecologică; Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului; Fondurile disponibile din surse europene sau naţionale pentru susţinerea proiectelor de mediu; Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de Mediu; Introducerea surselor regenerabile de energie; Înnoirea parcului auto prin intermediul programului Rabla şi reducerea poluării cauzate de autoturismele vechi;

Lipsa de colaborare a populaţiei pentru colectare selectivă a deşeurilor; Schimbări climaterice datorate încălzirii globale pot duce la inundaţii şi alunecări de teren; Creşterea necontrolată a traficului, fapt ce poate avea efecte negative prin emisiilor de gaze; Degradarea cadrului natural (flora şi fauna) în cazul dezvoltării necontrolate a turismului; Potenţial de poluare accidentală cu privire la evacuarea apelor uzate;

111

5. Turismul


Cadrul natural deosebit;

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor

forme de turism: montan, turism de tranzit, turism de

week-end, turism tematic

Există un număr destul de mare de trasee turistice

care includ şi municipiul Câmpina;

Organizarea unor evenimente în municipiu: târguri,

expoziţii, manifestări sportive;

Existența unor facilități sportive - bazin de înot;

În anul 2010 municipiul s-a aflat în primele 5

localităţi din judeţ din punct de vedere al înnoptărilor şi

sosirilor de turişti;

Slaba dezvoltare a infrastructurii de petrecere a timpului liber şi a infrastructurii de sport; Lipsa amenajării traseelor turistice şi a semnalizării corespunzătoare a acestora; Indicatorii turistici se află pe un trend descrescător;


Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de susţinere a turismului (structuri de cazare, promovarea şi semnalizarea obiectivelor turistice); Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu localităţile învecinate; Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale; Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea ofertei turistice

Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea unităţilor turistice private sau modernizarea celor existente; Orientarea turiştilor români către destinaţiile externe; Capacitatea insuficientă de absorbţie a fondurilor europene destinate dezvoltării turistice a autorităţilor publice şi a mediului de afaceri; Promovarea de către agenţiile de turism a destinaţiilor turistice externe,

112

6. Educaţie


Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de

învăţământ;

Existenţa a 5 licee;

Numărul elevilor care revin la un atelier şcolar este

mult sub nivelul judeţean sau naţional;

Indicatorul număr de elevi la un laborator şcolar este

mult mai bun decât cel de la nivelul judeţului Prahova;

În general indicatorii statistici privind educaţia sunt

pozitivi;

Existenţa şcolilor postliceale, în special a şcolii de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr;

Scăderea populaţiei şcolare în perioada 2005-2010

cu aproximativ 1.018 persoane;

Personal didactic insuficient;

Creşterea numărului copiilor înscrişi în grădiniţe a

dus la aglomerarea grădiniţelor;

Lipsa psihologilor în şcoli;

Lipsa măsurilor de securitate în şcoli;

Lipsa cabinetelor medicale în şcoli.


Existenţa fondurilor europene direcţionate spre

perfecţionarea actului didactic;

Existenţa fondurilor europene disponibile pentru

reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi

dotarea corespunzătoare a acestora;

Programele şcolare internaţionale care permit

şcolilor locale să stabilească parteneriate cu instituţii de

învăţământ din străinătate;

Mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentru

îmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin

ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului

de transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţirea

comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea

numărului de surse de informare şi documentare.

Dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă a

învăţământului românesc;

Subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc;

Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice

tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe);

Creşterea ratei abandonului şcolar, ca urmare a

instabilităţii financiare şi materiale a mediului familial;

Frecventele schimbări legislative privind sistemul

românesc de învăţământ;

Scăderea gradului de atractivitate al sistemului de

învăţământ pentru profesorii tineri.

113

7. Cultură


Existenţa Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati”;

Existenţa Casei municipale de cultură Geo Bogza;

Funcţionarea a 2 muzee: Castelul Iulia Hasdeu şi

Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”;

Organizarea a numeroase spectacole, expoziţii, târguri de artă meşteşugărească; Organizarea unor spectacole de teatru; Existenţa unor lăcaşe de cult şi a unor monumente istorice.

Lipsa dotărilor şi echipamentelor moderne;

Patrimoniu care necesită modernizări, reabilitări,

dotări;


Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze

înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;

Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere; Restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural; Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea; Posibilitatea de a valorifica o serie de sărbători locale ca şi evenimente culturale

Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;

Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile

culturale şi investiţiile în acest domeniu;

114

8. Sănătate


Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare în

sistemul public şi privat care asigură serviciile medicale

pentru populaţie;

Indicatorul paturi în spitale la 10.000 locuitori este

superior celui judeţean;

Indicatorul medici-sector public la 10.000 locuitori

superior nivelului judeţean;

Sector privat de sănătate bine dezvoltat;

Existenţa Spitalului Municipal Câmpina şi Spitalului

Voila.

Realizarea unor lucrări de modernizare la Spitalul

Municipal

Lipsa personalului medical; Imposibilitatea realizării anumitor tipuri de analize şi investigaţii medicale, fapt ce determină deplasarea populaţiei Stare avansată de degradare fizică şi morală a

aparaturii medicale


Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării,

modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de

sănătate;

Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar

(dezvoltarea cabinetelor medicale de specialitate

Subfinanţarea sistemului medical;

Scăderea calităţii serviciilor medicale;

Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public

de sănătate pentru tinerii medici;

Amploarea fenomenului migratoriu în rândul

personalului medico-sanitar spre statele Uniunii

Europene (în special Franţa şi Germania);

Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab

motivantă.

9. Social


Indicatorul rata de dependenţă a tinerilor se situează sub media judeţeană; Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi relativ ieftină; Existenţa unor furnizori privaţi de servicii sociale; Existenţa politicilor active de angajare;

Declinul general al populaţiei; Sporul natural negativ; Pondere ridicată a populaţiei vârstnice – indicatorul gradul de îmbătrânire este mai ridicat în muncipiul Câmpina decât media judeţeană; Rata natalităţii în municipiu se situează sub media judeţeană; Soldul migraţiei externe este negativ; Nivel scăzut de remunerare a personalului serviciilor sociale; Scăderea interesului pentru instruirea profesională; Lipsa oportunităţilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale; Lipsa unui cimitir; Lipsa unor cămine pentru bătrâni;


Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru unităţile economice care angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate; Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi sectorul non-guvernamental; Dezvoltarea formelor de stimulare a angajărilor;

Cooperarea în domeniul educaţiei şi a formării.

Lipsa oportunităţilor de angajare; Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a (co)finanţa proiecte sociale; Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică şi în perioada următoare; Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social în defavoarea implicării active din punct de vedere economic; Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice poate avea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce necesită asistenţă socială; Plecarea din sistemul asistenţei sociale a personalului specializat.

116

10. Capacitate instituţională


Existenţa experienţei în domeniul proiectelor cu finanţare nerambursabilă; Existenţa unui portofoliu semnificativ de proiecte cu finanţare nerambursabilă europeană şi naţională, implementate şi în curs de implementare; Ponderea ridicată a funcţionarilor publici cu studii superioare; Existenţa parteneriatelor şi acordurilor de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate; Implicarea administraţiei locale în problematica dezvoltării durabile a oraşului; Grad ridicat de mulţumire al locuitorilor faţă de activitatea administraţiei publice; Grad scăzut de îndatorare al bugetului local

Număr redus al funcţionarilor primăriei care activează în dezvoltarea şi implementarea proiectelor; Atractivitate scăzută a activităţii administraţiei publice pentru tinerii profesionişti; Grad de salarizare scăzut a funcţionarilor din administraţie;


Dezvoltarea serviciului local de dezvoltare şi implementare a proiectelor; Dezvoltarea activităţii de consultare a populaţiei cu privire la problemele oraşului; Implicarea activă a comunităţii în activitatea decizională; Programe de specializare şi pregătire pentru funcţionarii publici;

Stări de nemulţumire a funcţionarilor publici cauzate de nivelul salarial nemotivant; Migrarea specialiştilor din aparatul de specialitate, în special a celor implicaţi în atragerea de fonduri europene Măsuri administrative şi financiare guvernamentale care limitează activitatea administraţiei publice locale

II. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

119

II.1. Analiza situaţiei oraşului - Diagnoza 1. Caracteristici pozitive: Existenţa unui Potenţial economic şi a unei tradiţii industriale Numărul persoanelor juridice active din punct de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori, în anul 2009, este de 32,1‰ la nivel naţional, 65,1‰ la nivel judeţean şi de aproximativ 76,45‰ la nivelul municipiului Câmpina. Valorile ridicate de la nivelul municipiul Câmpina şi judeţean ale acestui indicator arată concentrarea activităţii economice. Folosirea curentul electric la săparea primelor trei sonde este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului. Existenţa unor operatori economici importanţi pe teritoriul municipiului. Existenţa unor platforme industriale cu potenţial de regenerare. Existenţa unor servicii de sănătate şi educaţie/cultură dezvoltate În municipiul Câmpina, în anul 2010, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 11 unităţi pentru învăţământul preşcolar, din care 7 unităţi pentru învăţământul primar şi gimnazial, 5 licee şi 2 şcoli postliceale.

În municipiul Câmpina funcţionează şi 2 şcoli postliceale: Şcoala Postliceală Sanitară Louis Pasteur şi Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina. În municipiu există o serie de instituţii care promovează activităţile culturale: Casa municipală de cultură „Geo Bogza”, Biblioteca Municipală « Dr. C.I. Istrati , Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu, Castelul Iulia Haşdeu În Câmpina funcţionează 2 spitale : Spitalul Municipal Câmpina şi Spitalul Voila. Cadrul natural deosebit şi accesibilitate ridicată Câmpina este situată la o altitudine de 426 m, la 30 km distanţă de Ploieşti(reşedinţa judeţului Prahova), 70 km de Braşov, 92 km faţă de capitala țării Bucureşti. Municipiul Câmpina are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport rutier, feroviar sau aerian. Municipiul este amplasat într-un adevărat amfiteatru natural fiind şi oraşul cu cele mai multe zile însorite din România. Existenţa unei infrastructuri rutiere relativ modernizate Ponderea străzilor modernizate în

total străzi orăşeneşti era în anul

2009 de 79,8% aflându-se pe un

trend crescător faţă de anul 2008.

Existenţa unui potenţial de dezvoltare turistică şi de furnizare de servicii turistice Principalele obiective turistice din municipiul Câmpina sunt : Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova, Biserica "de la Han", Capela "Hernia", Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul Nicolae Grigorescu, Castelul Voila. Municipiul Câmpina este introdus într-o serie de circuite turistice şi organizează mai multe evenimente anuale.

http://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_campina.php

http://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_ploiesti.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Iulia_Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Nicolae_Grigorescu

120

2. Caracteristici negative:

Potenţial demografic redus În perioada 2005-2010 populaţia municipiului a cunoscut o scădere de 1.593 persoane. Indicatorul gradul de îmbătrânire al populaţiei în municipiul Câmpina comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 1.137,29‰, municipiul Câmpina înregistrează un nivel mai ridicat al acestui indicator, ceea ce denotă un grad ridicat de îmbătrânire a populaţiei. Existenţa unor probleme de mediu Existenţa unor suprafeţe destul de întinse, considerate zone critice sub aspectul degradării solului. Solul din zona batalurilor de gudroane prezintă o reacţie slab acidă din cauza deşeului depozitat. Valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru depăşesc valorile normale din sol. Municipiul Câmpina se confruntă cu o serie de alunecări de teren, în acest sens fiind elaborată şi o hartă de risc. Lipsa unui sistem de fluidizare a traficului – inclusiv lipsa unor locuri de parcare

Rata a şomajului destul de ridicată Unele servicii publice relativ slab dezvoltate: câini vagabonzi, necesitatea creării unui cimitir, locuri de joacă insuficiente

121

II.2. Analiza contextului local, judeţean, regional, naţional şi european

La nivelul municipiului Câmpina există o serie de documente de planificare a dezvoltării locale, respectiv:

Agenda locală 21 – Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Câmpina realizat în anul 2004;

Planul Urbanistic General al municipiului. Aceste documente stabilesc o serie de priorităţi de dezvoltare la nivel local şi fundamentează implementarea unor proiecte. Principalele obiective prevăzute în planul local de dezvoltare durabilă sunt:

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport);

Accesul la locuinţă; Protecţia mediului; Regenerarea urbană

(regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor şi a resurselor de apă contaminate, precum şi reabilitarea urbană prin refacerea si dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat şi redezvoltarea clădirilor prin refacerea faţadelor şi a funcţiunilor

de bază sau redefinirea acestor funcţiuni).

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Local de Acţiune, Primăria Municipiului Câmpina, ca autoritate locală, trebuia să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivele de decizie şi execuţie, această acţiune presupunând nu numai atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente, ci şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare şi reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor. La nivelul judeţului Prahova au fost adoptate o serie de documente strategice de dezvoltare, respectiv Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova pentru perioada 2007-2013 şi Planul de amenajare a teritoriului judeţean Prahova documente care reglementează dezvoltarea la nivel judeţean. De asemenea, există o serie de documente sectoriale ca: Master Planul privind alimentarea cu apă şi canalizare la nivelul judeţului şi Planul judeţean privind gestiunea deşeurilor. Printre priorităţile Consiliul Judeţean Prahova care se regăsesc în planul de dezvoltare a judeţului, enumerăm: Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii locale de transport; Protecţia mediului;

Dezvoltarea urbană; Dezvoltarea rurală; Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii sociale; Dezvoltarea durabilă şi

promovarea turismului; Sprijinirea dezvoltării mediului

de afaceri local şi judeţean; Dezvoltarea resurselor umane .

La nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia a fost elaborat Planul pentru Dezvoltare Regională 2007-2013 care are ca scop strategic: „Creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor

regiunii.”. Acest scop general se transpune în patru obiective specifice, articulate pe următoarele obiective:

Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii;

Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii;

Dezvoltarea economică,socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale;

Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a regiunii.

122

La nivel naţional au fost elaborate şi adoptate o serie de documente programatice, din care amintim de: Cadrul Strategic Naţional de

Referinţă (CSNR); Strategia Naţională de

Dezvoltare Durabilă a României.

CSNR oferă un cadru coerent pentru cei care elaborează politici, programe şi planuri de implementare. Viziunea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 este „O Românie competitivă, dinamică şi prosperă”. Viziunea Strategică abordează nevoile de dezvoltare socio-economică, propune soluţii pentru disparităţile sociale cu care se confruntă România şi sprijină strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în vedere următoarele priorităţi tematice:

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;

Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru orizontul temporal 2013 „Sprijinirea

dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.” Documentul strategic naţional precizează că realizarea acestui obiectiv va fi asigurată de acţiuni cu specific regional, subregional şi local, încadrate în următoarele axe prioritare:

Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere;

Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport regionale şi locale;

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor;

Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;

Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. La nivel european a fost adoptată Strategia Europa 2020, care propune trei priorități care se susțin reciproc:

Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

Creștere durabilă: promovarea unei economii mai

eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Obiectivele principale ale strategiei sunt:

Rata ocupării forţei de muncă a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să crească de la nivelul actual de 69% la cel puţin 75%;

Investirea a 3% din PIB în cercetare-dezvoltare (C-D), în paralel cu dezvoltarea unui indicator care să reflecte intensitatea C-D și inovării;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990, creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie și o creștere cu 20% a eficienţei energetice;

Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10%și majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel puţin 40% în 2020; Numărul cetăţenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului naţional de sărăcie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie.

123

II.3 Stabilirea obiectivului general al strategiei Viziunea de dezvoltare a municipiului Câmpina ne arată cum ar dori să fie Câmpina a fi în anul 2017. Obiectivul general şi obiectivele strategice arată ce trebuie făcut pentru a se împlini acest deziderat. Astfel, obiectivul general al prezentei strategii care reprezintă şi misiunea ei este de a realiza o dezvoltare economică şi socială durabilă a municipiului Câmpina, care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului şi la transformarea lui într-un centru economic competitiv. Astfel, municipiul Câmpina trebuie să-şi valorifice avantajele pe care le are şi să-şi consolideze rolul în regiune. Dezvoltarea economică şi socială a municipiului trebuie realizată şi prin creşterea competitivităţii economice, prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi a infrastructurii rutiere, valorificarea patrimoniului cultural, prin dezvoltarea turismului, asigurarea calităţii şi protecţiei mediului, prin îmbunătăţirea serviciilor sociale şi a dezvoltarea capacităţii administrative.

II.4 Relevanţa strategiei faţă de nevoile identificate Oricare ar fi viziunea de dezvoltare a unui oraş, pentru a deveni reală şi efectivă, are nevoie de o societate urbană puternică, care creşte din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care ştie să-şi multiplice capacităţile şi oportunităţile, care poate intensifica viaţa economică, socială şi culturală, care este capabilă să maximizeze puterea specifică şi capacităţile de a performa. Pentru a fi relevantă strategia de dezvoltare trebuie să fie rezultatul unui amplu proces de consultare publică, proces desfăşurat atât la nivelul cetăţenilor oraşului, cât şi la nivelul actorilor locali importanţi, respectiv instituţii publice, reprezentanţi ai mediului privat, reprezentaţi ai societăţii civile. Implicarea acestora pe tot parcursul elaborării strategiei corelat cu realizarea unui sondaj privind opinia cetăţenilor poate garanta faptul că obiectivele, măsurile, acţiunile descrise în strategie vizează rezolvarea problemelor locuitorilor oraşului.

Strategia este concepută pentru a produce oportunităţi de dezvoltare şi pentru a crea locuri noi de muncă şi afaceri. Acestea sunt deziderate în contextul unui model de societate

deschisă în care există oportunităţi egale care să permită oricui accesul la o viaţă economică.

Strategia a fost concepută pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor, pentru a veni în întâmpinarea problemelor ridicate de cetăţeni pe parcursul procesului de consultare publică şi pentru a ghida autorităţile locale în demersul lor de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor.

125

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

127 |

Viziunea şi direcţiile de dezvoltare Viziunea dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, care să ofere comunităţii un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare.

Acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde aspecte spaţiale şi ne-spaţiale, calitative şi cantitative ale dezvoltării.

Viziunea de dezvoltare trebuie să fie concretă şi posibil de atins prin obiective.

Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri, populaţia, pentru stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective. Strategia de dezvoltare a

municipiului Câmpina reprezintă viziunea comunităţii asupra direcţiilor strategice de urmat în perioada 2011-2017. Dezvoltarea economică a zonei şi creşterea competitivităţii reprezintă unul dintre pilonii principali ai

dezvoltării comunităţii şi reprezintă totodată prioritatea numărul unu. Realizarea unor investiţii în infrastructură fizică şi echiparea edilitară fără sprijinirea concomitentă a economiei locale nu face decât să amâne rezolvarea problemei locurilor de muncă, a puterii de cumpărare a cetăţenilor

şi, în final, a creşterii nivelului de trai. Din acest motiv strategia se bazează pe abordare în paralel a celor două dimensiuni ale dezvoltării socio-economice. Valorificarea capitalului natural şi cultural, precum şi a tradiţiei economice poate reprezenta cheia dezvoltării municipiului. Viziunea municipiului Câmpina pentru anul 2017 este cea a unui centru economic competitiv, care să ofere locuitorilor săi servicii publice de calitate şi locuri de muncă diversificate, condiţii bune de trai şi, a unei localităţi atractive pentru potenţialii investitori datorită poziţionării strategice şi resurselor locale. Astfel, orientarea prioritară a

administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri este de a oferi o gamă mai variată de locuri de muncă, care să satisfacă pregătirea de specialitate de forţei de muncă locale.

„Municipiul Câmpina va fi un centru economic competitiv care îşi va valorifica capitalul natural şi cultural de care dispune, va oferi servicii publice de calitate locuitorilor săi şi oportunităţi de afaceri pentru investitori."

129 |

OBIECTIV specific nr.1.2

Modernizarea infrastructurii

tehnico-edilitare


Îmbunătăţireainfrastructurii

rutiere


Modernizarea/crearea infrastructurii

de afaceri


Dezvoltarea turismului


Prevenirea poluării și eficienţă energetică


Îmbunătăţirea calităţii sistemului

de învăţământ


Atragerea investiţiilor


Dezvoltare infrastructură și

activități culturale


Îmbunătăţireamanagementului

deşeurilor


Dezvoltarea serviciilor sociale

şi de sănătate

OBIECTIV specific nr..5.3

Întărirea capacităţii

administrative

Obiective strategice şi specifice

130

Obiectiv strategic Obiective specifice Domenii de analiză Măsuri

M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi

de acces

M1.2 Modernizarea infrastructurii de

alimentare cu apă şi canalizare

M1.3 Dezvoltare urbană

M1.4 Construirea de parcări

M2.1. Crearea infrastructurii pentru

dezvoltarea afacerilor

M2.2. Atragerea investiţiilor şi promovarea

parteneriatelor

M3.1 Valorificarea resurselor turistice

existente

M3.2 Reabilitarea clădirilor de patrimoniu

M3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement

M4.1.Promovarea protecţiei mediului

înconjurător

M4.2 Îmbunătăţirea gestiunii locale a

deşeurilor

M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative

de energie

M5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale

M5.2 Dezvoltarea serviciilor de sănătate

M5.3 Îmbunătățire servicii sociale

M5.4 Implicarea comunităţii în procesul

decizional local

M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din

administraţia publică

1.Dezvoltare urbană

2.Infrastructură şi echipare

edilitară

7. Educaţie

8. Sănătate

9. Social

10. Capacitate instituţională

OBIECTIV specific nr.1

Prevenirea poluării și

Eficienţă energetică


Îmbunătăţirea

managementului

deşeurilor

4.Turism

5. Cultură


Dezvoltarea turismului


Dezvoltare

infrastructură și

activități culturale


Modernizarea/crearea

infrastructurii de afaceri


Atragerea investiţiilor

3.Dezvoltare economică

6. Protecţia şi conservarea mediului

OS.1. Modernizarea

infrastructurii şi a

echipării edilitare

OS.5.Îmbunătăţirea

capacităţii

administrative și a

serviciilor sociale

OS.4.Asigurarea calităţii

şi protecţiei mediului

OS.3. Dezvoltarea

turismului și

valorificarea

patrimoniului cultural

OS.2. Creşterea

competitivităţii

economice şi crearea de

noi locuri de muncă


Îmbunătăţirea

infrastructurii rutiere


Modernizarea

infrastructurii tehnico-

edilitare


Îmbunătăţirea calităţii

sistemului de

învăţământ


Dezvoltarea serviciilor

sociale şi de sănătate


Întărirea capacităţii

administrative

Obiectiv general al strategiei de dezvoltare locală a municipiului Câmpina este “Dezvoltare economică şi socială durabilă municipiului Câmpina, care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului şi transformarea lui într-un centru economic competitiv” și s-a concretizat în 5 obiective strategice de dezvoltare, respectiv:

1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

2. Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri de muncă

3. Dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului cultural

4. Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului

5. Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a serviciilor sociale .

Corespunzător celor 5 obiective strategice au fost identificate un număr de 11 obiective specifice care includ cele 10 domenii de analiză pe care s-a construit strategia, respectiv: dezvoltare urbană, infrastructură și echipare edilitară, dezvoltare economică, protecția și conservarea mediului, turismul, educația, cultura, sănătatea, social, capacitate instituțională.

Această corespondență este prezentată în tabelul alăturat:

131 |

Planuri de acţiune sectoriale

Modernizarea infrastructurii și a echipării edilitare trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional. Influenţa semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea problemelor existente la nivelul municipiului. Modernizarea şi extinderea infrastructurii urbane (drumuri, utilităţi), cât şi diverse acțiuni de dezvoltare urbană este o necesitate şi poate bloca dezvoltarea economică, spaţială şi socială. Infrastructură și echipare edilitară Valoare estimată: 28.670.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2009-2014 Responsabili: Consiliul Local, Consiliul Județean Prahova

OS.1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare Domenii de

analiză Măsuri

1.Dezvoltare urbană

2.Infrastructură şi

echipare edilitară

M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

M1.2 Modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare



Plan de acțiuni domeniul

„INFRASTRUCTURĂ ȘI ECHIPARE EDILITARĂ”

1 Modernizare Calea Daciei

2 Modernizare carosabil bulevardele Carol și Bălcescu

3 Amenajare trotuare Bulevard Nicolae Bălcescu

4 Dezvoltarea infrastructurii în zona Voila și V Veterani

5 Fluidizarea traficului pe direcția Nord-Sud

6 Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-Telega-Valea Doftanei

7

8

Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova Construire parcare multietajată Piața Centrală Câmpina

9 Reamenajare și dotare cu bariere electrice parcare Policlinica municipală

10 Fluidizarea traficului auto pe tronsonul Calea Daciei-B-dul Carol I prin implementarea unui sistem "undă verde"

11 Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă

132

În cadrul obiectivului strategic nr.1 se regăsesc domeniile de analiză care privesc Dezvoltarea urbană, precum și Infrastructura și echiparea edilitară. La nivelul acestui obiectiv s-au evidențiat un număr de 4 măsuri, precum și un număr de 13 acțiuni/proiecte care concretizează măsurile cu un caracter mai general. Dezvoltare urbană Valoare estimată : 10.500.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2011-2017 Responsabili: Consiliul Local

Plan de acțiuni domeniul „DEZVOLTARE URBANĂ”

1 Realizarea cadastrului general în municipiul Câmpina

2 Modernizare centru civic

3 Construire locuințe necesitate bulevard Bălcescu

4 Construire locuințe cu chirie la prețuri reduse

5 Inventarierea fondului construit și reabilitarea fațadelor

6 Extindere padoc și concesionarea serviciului de gestionarea a câinilor fără stăpâni

7 Modernizare iluminat public

8 Construire cimitir municipal

133 |

Dezvoltarea economică a municipiului reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale. Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din amplasarea municipiului relativ la căile de comunicaţie şi transport. Una dintre condiţiile de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri local o reprezintă existenţa infrastructurii necesare dezvoltării afacerilor. Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea municipiului faţă de căile de comunicaţie şi transport, precum şi potenţialul de valorificare a terenurilor disponibile trebuie să ducă pe termen lung la o creştere a numărului de investiţii străine, la dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile locale şi mediul de afaceri. Trebuie recurs la o analiză a oportunităților de investire concomitentă cu promovarea acestora în rândul stakeholderilor,

şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor. Contactul permanent al administraţiei publice cu mediul privat, crearea unor centre de informaţii, introducerea mijloacelor electronice în comunicare, transparentizarea administraţiei locale sunt factori care pot spori încrederea investitorilor şi pot genera noi locuri de muncă.

Valoare estimată acțiuni domeniul “Dezvoltare economică”: 605,000 Euro Perioada estimată de implementare: 2012-2014 Responsabili/parteneri: Consiliul Local, Camera de Comerț și Industrie Prahova, Agenți economici

OS.2. Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri de muncă

3.Dezvoltare economică

M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

M2.2. Atragerea investiţiilor şi promovarea parteneriatelor


DEZVOLTARE ECONOMICĂ

1 Centru de sprijin al afacerilor Câmpina(CSAC)

2 Înființare ONG pentru sprijinirea mediului de afaceri Câmpina

3 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

4 Elaborarea unei strategii pentru crearea de noi locuri de muncă

134

Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural înclude două domenii de analiză turism și cultură și trebuie gândit în strictă concordantă cu celelalte două obiective strategice. Valorificarea potențialului turistic existent și dezvoltarea unor noi infrastructuri de agrement poate face din municipiul Câmpina un jucător important în domeniul turismului în această zonă. Turismul poate reprezenta un catalizator al economiei locale și un important generator de locuri de muncă Reabilitarea unor clădiri de patrimoniu din municipiu și crearea muzeului orașului poate duce la îmbunătățirea serviciilor culturale pentru cetățenii municipiului. Valoare estimată acțiuni domeniul “Turism”: 2.680.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2011-2017 Responsabili: Consiliul Local, Consiliul Județean Prahova, Asociația de Dezvoltare intercomunitară Valea Prahovei, Consiliul Județean Prahova Valoare estimată acțiuni domeniul “Cultură”: 1.600.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2011-2016 Responsabili: Consiliul Local, Direcția pentru cultură, culte, patrimoniul Național, Rafinăria Steaua Română, Casa Tineretului

OS.3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural

4.Turism 5. Cultură

M3.1 Valorificarea resurselor turistice existente




„TURISM”

1 Construire Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică

2 Descoperă Câmpina!

3 Valorificarea potențialului turistic și cultural din Câmpina și din localitățile învecinate

4 Reabilitare și extindere Parc b-dul Culturii

5 Modernizare și amenajare zona de agrement Fântâna cu cireși

6 Reamenajarea locului de joacă pentru copii din cartierul Câmpinița

7 Achiziționare scenă mobilă, aparatură sonorizareși iluminare pentru spectacole în aer liber

8 Valorificarea potențialului turistic și cultural-educativ al Casei Tineretului

9 Amenajarea și reamenajarea locurilor de joacă din municipiul Câmpina

10 Brandul municipiului Câmpina


„CULTURĂ”

1 Reabilitare Casă Cultură

2 Valorificarea patrimoniului cultural local prin crearea muzeului orașului

3 Valorificarea patrimoniului cultural local prin restaurare și modernizare servicii muzeale la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu

135 |

Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural. Practic, protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă a municipiului Câmpina, servind la menţinerea calităţii vieţii întregii populaţii. Protecţia și conservarea mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor viitoare la resursele existente. Reabilitarea siturilor poluate, amenajarea lacurilor din municipiu conduc la creșterea calității vieții cetățenilor. Crearea unor surse alternative de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice corelat cu modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi poate face din municipiul Câmpina un loc în care dorești să locuiești.

Valoare estimată acțiuni domeniul “Protecția și conservarea mediului”: 8.525.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2011-2015

Responsabili: Consiliul Local, Consiliul Județean Prahova, Asociația de Dezvoltare intercomunitară Valea Prahovei, Consiliul Județean Prahova

S.4.Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului

6. Protecţia şi conservarea

mediului

M4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător

M4.2 Îmbunătăţirea gestiunii locale a deşeurilor

M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative de energie


„PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI”

1 Reabilitare sit poluat istoric - Batal de depozitare reziduuri petroliere

2 Împădurire zona de Nord a municipiului Câmpina și amenajare drumul Siretului

3 Modernizare și amenajare mal Lacul bisericii și zona adiacentă

4 Amenajare Lac Curiacu

5 Dotarea cu pubele pentru colectare selectivă

6 Campanie de conştientizare privind colectarea selectivă

7 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

8 Introducerea, în toate instituțiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

9 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

10 Stație de compost pentru resturi vegetale(populație și domeniu public)

11 Amenajări pentru evitarea alunecărilor de teren

12 Incinerator deșeuri menajere în parteneriat cu localitățile limitrofe

136

Educaţia începe încă din primii ani de viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii. Educaţia nu trebuie redusă doar la programa şcolară obligatorie, ci trebuie privită în ansamblu ca un element de dezvoltare continuă. Educaţia de calitate în rândul populaţiei şcolare presupune accesul grupului ţintă la infrastructură modernă, dotări corespunzătoare şi obţinerea unei susţineri în înregistrarea de performanţă la concursurile şi competiţiile naţionale şi internaţionale. De asemenea educaţia trebuie să cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea calificării / recalificării profesionale. În acest sens acțiunile de reabilitare, modernizare și dotare a școlilor din municipiu constituie un deziderat al administrației locale. Valoare estimată acțiuni domeniul “Educație”: 7.250.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2012-2017 Responsabili: Consiliul Local, Unități școlare, Fundația Zamolxes, Spitalul Municipal Câmpina, Medis, protecția copilului

OS.5.Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale

7. Educaţie 8. Sănătate

9. Social 10. Capacitate instituţională




M5.4 Implicarea comunităţii în procesul decizional local

M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică

Plan de acțiuni domeniul „EDUCAȚIE”

1

Reabilitarea, consolidarea și extinderea Școlii cu Clasele I-VIII B.P. Hasdeu din Câmpina

2

Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare a Grupului Școlar Industrial de Petrol Câmpina

3 Dotarea şcolilor din municipiul Câmpina cu aparatură de supraveghere video

4 Modernizarea terenuri de sport din şcoli

5 Școala părinților

6 Școală de vară

7 Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei

8 Construire sală de Sport pentru Școala Generală nr.1 Ion Câmpineanu

137 |

Necesitatea îmbunătățirii serviciilor de sănătate fapt ce a reieșit din sondajul de opinie efectuat s-a concretizat într-un plan de acțiuni ce vizează echiparea spitalului municipal și echiparea ambulatoriului integrat. Valoare estimată acțiuni domeniul “Sănătate”: 8.500.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2012-2015

Responsabili: Consiliul Local, Spitalul Municipal Câmpina

Domeniul asistenţei sociale s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ. Se face din ce în ce mai mult diferenţa între prestaţiile sociale şi serviciile sociale, iar beneficiarii serviciilor sociale nu mai sunt doar persoanele cu handicap, victimele diferitelor abuzuri etc. Un grup social care necesită atenţie deosebită este format persoane vârstnice. Valoare estimată acțiuni domeniul “SOCIAL”: 1.130.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2012-2014 Responsabili: Consiliul Local, Consiliul Județean Prahova

Plan de acțiuni domeniul SĂNĂTATE

1 Echiparea spitalului municipal cu aparatură medicală performantă

2 Reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului integrat al spitalului municipal Câmpina

3 Reabilitarea energetică a spitalului municipal Câmpina

4 Pol de excelentă spital Voila

Plan de acțiuni domeniul SOCIAL

1 Amenajare centru primire persoane cu probleme sociale la Spitalul Voila

2 Înființare cămin-spital pentru persoanele vârstnice

3 Înființare Centru maternal

4 Înființare club pentru femei

5 Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată

138

Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale. Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al municipiului Câmpina. Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice, managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice. Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de resurse umane instruite. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.

Introducerea unor instrumente moderne de comunicare între administraţia publică locală şi cetăţeni va conduce atât la o transparentizare a activităţii administraţiei publice locale cât şi la o eficientizare a furnizării anumitor servicii publice. Pentru o mai bună relaţionare cu nevoile cetăţenilor administraţia trebuie să-şi intensifice eforturile de comunicare şi consultare periodică a acestora.

Valoare estimată acțiuni domeniul “Sănătate”: 115.000 Euro Perioada estimată de implementare: 2012-2014 Responsabili: Consiliul Local


„CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ”

1

Organizarea de consultări periodice în cartierele din municipiu pentru a identifica nevoile cetăţenilor

2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană

3

Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

4 Sondaje de opinie anuale pentru fundamentarea bugetului local

139 |

Surse de finanțare Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Câmpina pot fi realizate prin: susţinerea financiară din bugetul local; din fonduri nerambursabile guvernamentale; din fonduri nerambursabile europene; din fonduri rambursabile (de genul creditelor).

La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecare dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje. În primul rând, susţinerea proiectelor din bugetul local este cea mai puţin recomandată soluţie deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă. Finanţare nerambursabilă din fonduri europene Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentaţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi

finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile publice locale, procentul de cofinanţare este de

doar 2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de cofinanţare. Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse de Strategie. De aceea, în continuare sunt indicate posibilităţile orientative de a finanţa intervenţiile propuse din surse de finanţare europene. Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a

statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare. Având în vedere că orizontul strategiei se întinde până în anul 2017, trebuie avute în vedere și finanțările nerambursabile europene aferente următoarei perioade de programare 2014-2020. La momentul realizării prezentei strategii nu există o detaliere a principalelor programe operaționale din următoarea perioadă, dar s-a ținut cont în redactarea documentului de prevederile și obiectivele Strategiei Europa 2020, strategie care va sta la

140

baza programării în perioada următoare. Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariţia recentă a Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. În municipiul Câmpina există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii, un exemplu concret fiind cel al sistemului de parcări. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-profit.

Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, deoarece administraţia publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Consiliul Local al municipiului Câmpina a accesat o serie de credite pentru realizarea (cofinanţarea sau finanţarea integrală) a investiţiilor de importanţă capitală pentru dezvoltarea locală şi pentru susţinerea intervenţiilor locale strict necesare. Cu toate acestea, legislaţia naţională care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate sau noi nu este aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanţarea proiectelor europene. În acest context, se recomandă contractarea unei linii de credit sau emiterea de obligaţiuni pentru asigurarea cofinanţării proiectelor viitoare şi a plăţii TVA-ului

Fondurile guvernamentale reprezintă o sursă importantă de finanțare a proiectelor. În acest sens, există o serie de programe derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cum ar fi:

Programul de construcții de locuințe pentru tineri

Programul de construcții de locuințe sociale

Programul de reabilitare termică

Programe social-culturale și sportive

Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii La acestea se adaugă și alte programe cum ar fi cele derulate de Administrația Fondului pentru Mediu.

141 |

Sustenabilitate Implementarea strategiei de dezvoltare locală prin intermediul instituţiilor existente. În principiu, aceasta reprezintă statutarea instituţională a sarcinilor de planificare a dezvoltării locale dezvoltare locală ca activitate curentă a primăriei municipiului Câmpina prin departamentele existente. Avantajul acestei organizări este lipsa structurilor paralele; dezavantajul este deseori că organizaţiile nu au capabilitatea îndeplinirii unor sarcini importante şi coordonarea cu alte organizaţii se poate dovedi a fi dificilă. Modelul poate fi nepotrivit în special în cazul în care aceste organizaţii trebuie să îndeplinească sarcini noi sau trebuie să îşi schimbe sistemele sau procedurile. Astfel la nivelul primăriei se poate constitui o Unitate de Management a strategiei care trebuie să fie formată din personal cu expertiză si experienţă relevante, din compartimentele specializate ale Primăriei municipiului Câmpina, pentru fiecare din aspectele relevante pentru administrarea strategiei:

Asigurarea coordonării orizontale intersectoriale şi interdepartamentale;

Asigurarea capacităţii tehnice privind managementul proiectelor cu finanţare europeană;

Dezvoltarea strategică şi spaţială a oraşului;

Planul multianual de investiţii;

Procesul de achiziţii publice; Asigurarea finanţării; Asigurarea informării şi

consultării publice; Asigurarea monitorizării şi

evaluării impactului şi progreselor în implementare;

Asigurarea dezvoltării serviciilor publice.

Înfiinţarea unei Agenţii de implementare a strategiei Această agenţie are un mandat bine stabilit de a asigura managementul şi de a superviza implementarea unui plan de acţiuni. De asemenea, în mod curent, are o identitate legală/juridică, un sistem separat de contabilitate, o conducere reprezentativă, responsabilă cu supervizarea, în timp ce sarcinile sunt implementate de personalul profesional si administrativ. O astfel de agenţie este vizibilă; poate de asemenea să aibă putere importantă, se poate preta la programe şi activităţi pe termen mediu şi lung; este puţin supradimensionată pentru programele şi activităţile pe termen scurt.

Un astfel de model este adoptat în general de organizaţiile de dimensiuni mai mari, care dispun şi de resursele financiare necesare susţinerii acestei entităţi Implementarea strategiei prin Unităţile de Implementare a proiectelor Acesta este un model deseori folosit de Banca Mondială sau Uniunea Europeană. Această unitate îşi dezvoltă mandatul de obicei din cadrul unui departament principal din administraţia publica. Avantajul este o organizaţie şi un sistem de contabilitate dedicat; dezavantajul este apariţia unei structuri paralele. Categoriile principale de responsabilităţi pe care UIP trebuie să le acopere sunt: Managementul şi coordonarea implementării proiectului; Asigurarea coordonării tehnice; Asigurarea activităţilor privind finanţarea; Asigurarea activităţii de achiziţii publice necesare proiectului; Asigurarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi control privind implementarea şi a raportărilor aferente; Asigurarea legalităţii activităţilor şi documentelor; Asigurarea informării şi consultării publice şi a secretariatului.

142

Implementarea strategiei prin intermediul unui Consorţiu Comunitar Acest model denumit generic, “Consorţiul”, reprezintă o structura comunitară participativă prin reprezentare a tuturor factorilor interesaţi în procesul dezvoltării la nivel local împreună cu partenerii externi. Consorţiului îi revin sarcini suplimentare, nu doar pregătirea planului, ci şi implementarea acestuia. Consorţiul poate dobândi o identitate separată, astfel devenind o agenţie descrisă anterior sau poate acţiona ca un comitet de conducere pentru un cadru organizaţional similar cu cele descrise anterior.

143 |

Plan de valorificare a resurselor turistice Politica 1. Valorificarea resurselor turistice existente Administraţia publică locală trebuie să contribuie activ la dezvoltarea economică locală, inclusiv prin dezvoltarea turismului și valorificarea potențialului existent. În acest sens administrația trebuie să întreprindă o serie de măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Dacă pe termen scurt administrația intervine prin acțiuni de genul construirii unui Centru național de Informare și promovare turistică, prin reabilitarea și extinderea parcurilor, pe termen mediu și lung sunt necesare intervenții în infrastructură rutieră și de acces și în infrastructura fizică(clădiri – Casa Tineretului, Casa de Cultură). Municipiul beneficiază de o serie de obiective turistice(Biserica de la Han, Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul Nicolae Grigorescu, Capela Hernia, etc.) care trebuie să fie integrate în toate circuitele de la nivel județean și regional. Pentru a crește valoarea adăugată din turism municipiul trebuie să se specializeze pe o serie de servicii turistice care pot fi oferite atât turiștilor din Câmpina, cât și celor din localitățile limitrofe. O modalitate de valorificare a resurselor turistice existente îl constituie și parteneriatul public-privat. În România, cadrul legal al parteneriatelor de acest gen nu este

complet, în sensul că normele de aplicare ale legislaţiei în vigoare nu sunt încă publicate. Totuşi, se aşteaptă ca în termen scurt parteneriatele public-private să poată fi stabilite conform normelor legislative, creându-se oportunităţi importante pentru dezvoltarea locală. Administraţia locală va trebui ca, în momentul definitivării normelor de aplicare ale legislaţiei referitoare la parteneriatul public-privat, să întreprindă următoarele măsuri / acţiuni:

Identificarea posibilităţilor de dezvoltare a parteneriatelor de tip public-privat;

Promovarea propunerilor de parteneriate;

Stabilirea parteneriatelor de tip public-privat.

Politica 2. Promovarea resurselor turistice Promovarea corespunzătoare a obiectivelor şi punctelor de interes pentru potenţialii turişti din municipiul Câmpina constituie un element important al dezvoltării turismului în zonă. Activitatea de promovare trebuie să aibă un caracter unitar, astfel încât toate instrumentele de promovare să conţină elemente comune definitorii pentru oferta turistică a zonei. În acest sens, se impune dezvoltarea unui brand turistic local dezvoltat după principii profesioniste dar bazat pe consultarea comunităţii. Acest brand va asigura cadrul de promovare pe care îl vor folosi pentru promovare atât administraţia publică cât şi mediul de afaceri. Pentru a asigura o activitate de promovare capabilă să contribuie la o cât mai bună valorificare a resurselor turistice ale zonei, comunitatea locală va realiza următoarele măsuri şi acţiuni:

Centru naţional de informare și promovare turistică;

Dezvoltarea Brandului turistic al municipiului Câmpina;

Materiale de promovare: ghid, broşuri, hărţi, pliante;

Promovare out-door;

Instrumente on-line de promovare.

144

Politica 3. Dezvoltarea ofertei turistice Autoritățile locale trebuie să își propună în acest sens o serie de acțiuni care să ducă pe termen mediu la creșterea numărului de turiști. Astfel sunt în curs de elaborare o serie de proiecte ca: Modernizarea și amenajarea zonei de agrement Fântâna cu cireși, Restaurarea și modernizarea serviciilor la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu, Crearea muzeului orașului care vor duce la dezvoltarea ofertei turistice din Câmpina. Dezvoltarea serviciilor turistice care să valorifice potenţialul resurselor locale contribuind la diversificarea activităţilor întreprinse de turişti este un deziderat local. Scopul acestor servicii este de a oferi turiştilor informaţii cât mai detaliate despre valorile turistice, istorice şi culturale ale obiectivelor locale de interes şi de a lărgi gama de activităţi turistice oferite, ţinând cont atât de potenţialul local dar şi de particularităţile cererii. Printre măsurile care vor fi întreprinse în acest sens se vor urmări şi:

Realizarea de pachete turistice integrate;

Proiectarea şi amenajarea de trasee turistice tematice;

Dezvoltarea unei reţele de ghizi turistici locali.

145 |

Plan de atragere a investiţiilor Politica 1. Evaluarea potenţialului local de investiţii şi stabilirea priorităţilor locale referitoare la investiţii Atragerea sau stimularea investiţiilor, atât locale dar şi străine (externe), reprezintă una dintre măsurile prioritare pentru dezvoltarea economiei locale, cu atât mai mult cu cât se resimte o nevoie stringentă de diversificare economică şi de dezvoltare a cererii pe piaţa forţei de muncă locale. Totuşi, investiţiile potenţiale trebuie atrase în domenii prioritare pentru dezvoltarea oraşului şi fără a periclita dezvoltarea mediului de afaceri autohton. Comunitatea locală trebuie să decidă direcţiile spre care trebuie îndreptată atragerea sau stimularea de investiţii, stabilind domeniile şi activităţile în care se impune atragerea de capital din exterior. Analiza oportunităţilor locale de dezvoltare reprezintă o primă etapă a procesului de atragere/stimulare a investiţiilor. Având în vedere că parteneriatul public-privat este una dintre modalităţile de realizare a investiţiilor pe plan local, se va inventaria patrimoniului public disponibil pentru dezvoltarea iniţiativelor de acest gen. De asemenea, se vor inventaria oportunităţile de dezvoltare pe care le oferă oraşul şi zona, oportunităţi care se pot materializa prin investiţii locale.

Strategia de atragere a investiţiilor va reprezenta documentul care, bazându-se pe oportunităţile identificare şi pe dorinţa comunităţii locale, va stabili liniile directoare ale activităţii de atragere a investiţiilor. De asemenea, va propune un plan concret de acţiuni pe care întreaga comunitate dar, în special, administraţia publică le vor întreprinde în acest scop. Ghidul investitorului ce este în curs de realizare la nivelul municipiului va fi pus la dispoziţia potenţialilor investitori. Publicaţia include toate informaţiile de care are nevoie un investitor interesat de oportunităţile oferite de municipiul Câmpina: prezentarea profilului local, posibilităţi de investiţii, contacte locale relevante, proceduri de urmat. De asemenea, înființarea unui Centru de sprijin al afacerilor în municipiul Câmpina poate facilita procesul investițional și va sprijini mediul de afaceri local.

Politica 2. Promovarea oportunităţilor de investiţii Oportunităţile de investiţii identificate şi stabilite în baza strategiei sectoriale vor fi promovate potenţialilor investitori. Pentru eficientizarea activităţilor, se vor respecta următoarele etape: Identificarea grupurilor ţintă – se vor identifica categorii de investitori potenţial interesaţi de investiţii în municipiul Câmpina şi canalele de comunicare directă cu aceştia. Campanii de promovare a oportunităţilor de investiţii – această etapă reprezintă comunicarea efectivă cu segmentul ţintă, presupunând promovarea oraşului ca o destinaţie de afaceri şi, în special, a oportunităţilor de dezvoltare a afacerilor pe care le oferă zona. Înființarea unui ONG pentru sprijinirea mediului de afaceri în Câmpina, în urma unui parteneriat între administrația locală și agenții economici poate reprezenta un vector important în identificarea problemelor mediului privat și a măsurilor pe care autoritățile locale trebuie să le întreprindă pentru stimularea mediului de afaceri.

146

LEGĂTURI CROS-SECTORIALE Legăturile care se creează între sectoarele planului de acţiuni prin interferenţa măsurilor este

prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate măsurile care, prin implementarea lor, contribuie la atingerea atât a obiectivelor

sectorului din care fac parte, dar şi a obiectivelor altui sector din planul de acţiune.

OS.1 OS.2 OS.3 OS.4 OS.5

OS.1 Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

M1.1 M1.2 M1.3 M1.4

M1.1 M1.2 M1.3 M1.4

M1.1

OS.2 Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri de muncă

M2.1 M2.2

M2.1 M2.2

M2.1

OS.3 Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural

M3.1 M3.3

M3.1 M3.3

M3.1 M3.4

OS.4 Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului

M4.1 M4.1 M4.2 M4.3

M4.1 M4.2 M4.4

M3.2

OS.5 Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale

M5.1 M5.2 M5.4

M5.1 M5.2 M5.4

M5.5 M5.1 M5.2

147

-

IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE

149 |

Lista proiecte Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina 2011-2017

OS.1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

Nr.crt. Denumire proiect Valoare

estimată(euro) Perioada de

implementare Sursa de finanţare

1 Modernizare Calea Daciei 5.000.000,00 2009-2012 POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi

locale de transport


1.000.000,00 2012-2013 Fonduri guvernamentale


500.000,00 2012-2013 Buget local

4 Dezvoltarea infrastructurii în zona Voila și Veterani

1.000.000,00 2014-2017 Buget local


1.000.000,00 2015-2017 Fonduri guvernamentale,

Buget local

6

Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-Telega-Valea Doftanei

10.000.000,00 2014-2017 Fonduri guvernamentale,

Buget local

7

Fluidizarea traficului auto pe tronsonul Calea Daciei-B-dul Carol I prin implementarea unui sistem "undă verde"

150.000,00 2013-2015 Buget local

150

M1.2 Modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare




1 Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova

8.000.000,00 2011-2013

POSMediu, Axa 1 - Extinderea și modernizarea

sistemelor de apă și apă uzată


1.500.000,00 2014-2016 Fonduri europene


1 Realizarea cadastrului general în municipiul Câmpina

5.000.000,00 2013-2016 Fonduri guvernamentale


200.000,00 2011-2015 Buget local

3 Construire locuințe necesitate bulevard Bălcescu

1.500.000,00 2013-2014 Buget local și fonduri

guvernamentale (ANL)



guvernamentale



guvernamentale

6 Modernizare iluminat public 1.000.000,00 2010-2012 Buget local

7 Modernizare centru civic 2.500.000,00 2014-2017 Fonduri nerambursabile

8 Construire cimitir municipal

500.000,00 2013-2014 Buget local, parteneriat

public-privat

151 |





1

Construire parcare multietajată Piața Centrală Câmpina

500.000,00 2012-2013 Buget local

2

Reamenajare și dotare cu bariere electrice parcare Policlinica municipală

20.000,00 2012 Buget local

OS.2. Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri de muncă

M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor


300.000,00 2012-2013

POR, Axa 4- Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local,

Buget local

M2.1. Atragerea investiţiilor şi promovarea parteneriatelor

1

Înființare ONG pentru sprijinirea mediului de afaceri Câmpina

5.000,00 2012 Buget local, mediul privat

2

Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

200.000,00 2012-2014 POSDRU, AXA 2-Corelarea Învăţării pe tot parcursul

vieţii cu piaţa muncii

3

Elaborarea unei strategii pentru crearea de noi locuri de muncă

100.000,00 2012-2013 POSDRU, AXA 2-Corelarea Învăţării pe tot parcursul

vieţii cu piaţa muncii

152

OS.3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural




M3.1 Valorificarea resurselor turistice existente


150.000,00 2012-2013

POR , Axa 5.3. – Promovarea potenţialului

turistic şi crearea infrastructurii necesare în

scopul creşterii atractivităţii României ca

destinaţie turistică

2 Descoperă Câmpina! 100.000,00 2015-2016 fonduri nerambursabile, buget local, parteneriat

public-privat


200.000,00 2014-2016 buget local, fonduri

nerambursabile

4 Brandul municipiului Câmpina 30.000,00 2012 buget local, fonduri

nerambursabile


1 Reabilitare Casă Cultură 1.000.000,00 2014-2016 fonduri nerambursabile, buget local, parteneriat

public-privat

2 Valorificarea patrimoniului cultural local prin restaurare și modernizare servicii muzeale la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu

100.000,00 2014-2017 POR 2014-2020


500.000,00 2014-2016 fonduri nerambursabile, buget local, parteneriat

public-privat

153 |






175.000,00 2012-2013 Fonduri guvernamentale


650.000,00 2014-2015 Fonduri guvernamentale


25.000,00 2012 Buget local, Parteneriat

public-privat

4 Valorificare potențialului turistic și cultural-educativ al Casei Tineretului

1.000.000,00 2015-2017 fonduri nerambursabile, buget local, parteneriat

public-privat

5

Achiziționare scenă mobilă, aparatură sonorizare și iluminare pentru spectacole în aer liber

100.000,00 2012-2014 Buget local, Parteneriat

public-privat

6 Amenajarea și reamenajarea locurilor de joacă din municipiul Câmpina

250.000,00 2012-2014 Buget local, Parteneriat

public-privat

OS.4.Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului

M4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător

1 Reabilitare sit poluat istoric-Batal de depozitare reziduuri petroliere

2.400.000,00 2011-2013

POSMediu, Axa 2 - Dezvoltarea sistemelor de

management integrat al deșeurilor și reabilitarea

siturilor contaminate istoric

154




2 Împădurire zona de Nord a municipiului Câmpina și amenajare drumul siretului

2.500.000,00 2011-2015 Administrația Fondului

pentru Mediu

3

Modernizare și amenajare mal Lacul bisericii și zona adiacentă

650.000,00 2010-2012 Buget local

4 Amenajare Lac Curiacu 250.000,00 2014-2015 Buget local

5 Amenajări pentru evitarea alunecărilor de teren

750.000,00 2014-2016 Buget local

M4.2.Îmbunătăţirea gestiunii locale a deşeurilor


100.000,00 2012 Buget local


50.000,00 2012 Administrația Fondului

pentru Mediu

3

Stație de compost pentru resturi vegetale(populație și domeniu public)

250.000,00 2013-2015 Buget local

4

Incinerator deșeuri menajere în parteneriat cu localitățile limitrofe

700.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat

155 |

M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative de energie





1.000.000,00 2013-2014

POS CCE, Axa 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a

siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

2 Introducerea, în toate institutiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

25.000,00 2012-2013 Buget local


100.000,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale, buget local, Asociații de

proprietari

OS.5.Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale


1 Reabilitarea, consolidarea și extinderea Școlii cu Clasele I-VIII B.P.Hasdeu din Câmpina

1.700.000,00 2012-2014 POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale

2

Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare a Grupului Școlar Industrial de Petrol Câmpina




300.000,00 2013 Buget local

4 Modernizarea terenuri de sport din şcoli 250.000,00 2013-2015 Buget local, parteneriat

public-privat

5 Școala părinților 500.000,00 2014-2015 Buget local, asociații de

părinți, sponsorizări

6 Școală de vară 500.000,00 2015 Buget local, asociații de


7 Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei

500.000,00 2015-2017 Buget local, asociații de



500.000,00 2015-2016 Buget local, fonduri

guvernamentale

156






1.000.000,00 2013-2015 Fonduri nerambursabile,

Buget local și fonduri guvernamentale


750.000,00 2013-2015 Fonduri nerambursabile,

Buget local și fonduri guvernamentale




4 Pol de excelență spital Voila 5.000.000,00 2012-2014 POSCCE, Axa prioritară 2, O 222. Dezvoltarea de poli de

excelență



100.000,00 2012 Buget local

2 Înființare cămin-spital pentru persoanele vârstnice

500.000,00 2013-2014 Buget local, fonduri

guvernamentale, Sponsorizări

3 Înființare Centru maternal 300.000,00 2012-2013 Buget local, Fonduri

guvernamentale

4 Înființare club pentru femei 80.000,00 2013-2014 Buget local, Sponsorizări

5 Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată

150.000,00 2013-2014 Buget local

157 |

M5.4 Implicarea comunităţii în procesul decizional local




1

Organizarea de consultări periodice în cartierele din muncipiu pentru a identifica nevoile cetăţenilor

- 2012 Buget local


10.000,00 2012-2014 Buget local

M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică


5.000,00 2012-2014 Programe de cooperare

transnațională

2


100.000,00 2012-2014

PODCA, Axa 1 Îmbunătăţiri de structura şi proces ale

managementului ciclului de politici publice

TOTAL 72.775.000,00

159 |

FIȘE DE PROIECTE

Titlul proiectului Modernizare Calea Daciei

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Câmpina prin amenajarea unui pasaj denivelat peste DN1

Obiective specifice

1. Fluidizarea traficului urban

2. Eliminarea blocajelor rutiere în zona de acces către/dinspre oraş

Problema identificată

Acces dificil de pe Calea Daciei către DN1

Soluţia propusă Construirea unui pasaj denivelat peste DN1 care asigură relațiile de viraj stânga Câmpina - București, respectiv Brașov - Câmpina.

Activităţi principale

Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice

Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice

Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor

Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare

Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului

Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului

Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)

Activitatea 8: Execuţia lucrărilor

Activitatea 9: Recepţia lucrărilor

Activitatea 10: Diriginția de șantier

Activitatea 11: Asistența tehnică

Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor

Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate

fluidizarea traficului

viteza de circulaţie va creşte, iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va aduce o economie de timp reducerea timpului de transport creșterea mobilității

160

Buget estimat 5 milioane euro

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Prahova, ADR Sud Muntenia

Perioada de implementare

2009-2012

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.

Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală

Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

Măsura 1.1. –Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

Documente necesare

Cerere de finanţare;

Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;

Avize;

Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;

Studiu geotehnic,

Studiu topografic;

Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

161 |

Titlul proiectului Construire parcare multietajată Piața Centrală Câmpina

Scopul proiectului Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului prin modernizarea şi extinderea locurilor de parcare

Obiective specifice Creşterea numărului de locuri de parcare din municipiul Câmpina


Mijlocul de transport utilizat cu preponderenţă în municipiu este autovehiculul. În acest fel, locurile de parcare existente în Câmpina sunt insuficiente faţă de necesarul observat. În plus, în perspectiva dezvoltării activităţilor turistice, municipiul va trebui să pună la dispoziţia turiştilor şi vizitatorilor un număr mult mai mare de locuri de parcare.

Soluţia propusă Pentru rezolvarea deficitului de locuri de parcare se propune construirea unei parcări multietajate cu cinci niveluri(P+4) pe terenul actualului bazar


eliberarea zonei, majoritatea micromagazinelor și a tonetelor din bazar vor fi transferate în corpul C2, toate chioșcurile de distribuire a ziarelor vor fi mutate, provizoriu, în zona dintre piață și parcarea centrală Realizarea licitației de execuție, contractarea constructorului, realizarea lucrării, dirigenția de șantier, recepția obiectivului


300 locuri de parcare

decongestionarea traficului în zona centrală

Buget estimat 0,5 milioane euro

Surse de finanţare Buget local

Posibili parteneri Administrația Pieței Centrale


2012-2013


Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.

162

Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale


Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

Măsura 1.1. – Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

Documente necesare


Avize;


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;


163 |

Titlul proiectului

Reabilitare sit poluat istoric-Batal de depozitare reziduuri petroliere

Scopul proiectului

Proiectul își propune reabilitarea unui sit poluat istoric cu suprafața de 8,174 m2 din activități din industria extractivă și de prelucrare, în conformitate cu standardele UE, în scopul utilizării acestui teren în folosul comunității și eliminării impactului asupra mediului și a riscurilor asupra sănătății umane date de modul necorespunzător de manipulare și depozitare a reziduurilor din industria extractivă și de prelucrare.

Obiective specifice

Reducerea riscului, pentru a îmbunătăţi utilizarea terenului şi calitatea mediului, precum şi a proteja sănătatea umană în localitate şi zona site-ului.

Contribuie la îndeplinirea angajamentelor Tratatul de Aderare (şi directivelor UE corespunzătoare) pentru protecţia mediului şi reabilitarea siturilor contaminate istoric, inclusiv reabilitarea terenurilor şi de remediere folosind metode adecvate pentru anumite tipuri de situri contaminate.

Implementarea cu succes a lucrărilor de reabilitare, monitorizare, şi validarea lucrărilor de reabilitare a terenului.


existența unui batal de reziduuri petroliere poluat care poate afecta sănătatea locuitorilor orașului

Soluţia propusă

reabilitarea terenului poluat și introducerea acestuia în circuitul


Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenția de șantier Activitatea 11: Asistența tehnică Activitatea 12: Vizibilitatea proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

164


Terenul reabilitat va fi folosit la un standard adecvat pentru utilizare ca zonă verde pentru public şi va cuprinde zone de agrement peisagistic şi acces pentru publicul larg, precum şi reduce orice impact asupra mediului local datorat din activitatea precedenta desfășurată pe sit. Se va realiza un beneficiu imediat vizual şi de reabilitare a habitatelor şi calității aerului şi îmbunătăţirea pe termen lung a calităţii apelor subterane. Se vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă / de sănătate a cetăţenilor UE în imediata vecinătate a sitului şi zona va deveni mai atractivă prin reducerea vizuală a zonelor neagreabile, mirosurilor şi riscurile directe pentru sănătate.


Surse de finanţare

POSMediu, Axa 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric

Posibili parteneri

Agenția pentru Protecția Mediului Prahova


2011-2013


Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale


Obiectiv strategic nr.4 - Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului

Măsura 4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător

Documente necesare



Avize;


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;


165

Titlul proiectului

Reabilitarea, consolidarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII B.P. Hasdeu din Câmpina

Scopul proiectului

Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice

Obiective specifice

Reabilitarea infrastructurii educaţionale;

Extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ;

Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;


Lipsa spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea programului de educaţie

În momentul de faţă Şcoala cu clasele I-VIII B.P. Haşdeu din municipiul Câmpina are o infrastructură învechită şi personalul se confruntă cu probleme ce ţin de lipsa de spaţii suficiente şi adecvate pentru desfăşurarea activităţilor şcolare în bune condiţii. În aceste condiţii implementarea prezentului proiect va pune bazele unei inițiative complexe de creştere a numărului de locuri pentru copiii ce vor trebui şcolarizaţi.

Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin construirea unor noi săli de clasă pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, se propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.


Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar;

Consolidarea școlii

Dotarea cu echipamente specifice


Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din municipiul Câmpina;

Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ;


Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare

Programul Operaţional Regional

Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Posibili parteneri

Inspectoratul Şcolar Judeţean

166

Perioada de implementare 2012-2014


SStrategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane.

Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Obiectiv strategic – Capitalul uman, Obiectiv specific nr. 1 - Menținerea nivelului ridicat de participare a populației la educație, în special creşterea proporției populației absolvente de studii superioare, precum şi a numărului persoanelor dezavantajate care participă la sistemul de învățământ. Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale.


Obiectiv strategic nr.5 - Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale, Măsura 5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Documente necesare



Avize;


167 |

Titlul proiectului Construire Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică

Scopul proiectului Construirea unui centru de informare și promovare turistică pentru promovarea potențialului turistic al orașului.

Obiective specifice asigurarea de servicii de promovare turistică

asigurarea de servicii de informare turistică

conectarea la o rețea națională de centre de informare

Problema identificată lipsa unui centru de informare turistică și necesitatea dezvoltării turismului

Soluţia propusă construirea unui centru de informare turistică

Activităţi principale Construirea/ modernizarea/ consolidarea/extinderea clădirilor în care vor funcţiona Centrele Naţionale de Informare şi Promovare Turistică; - Achiziţionarea de echipamente şi software, pentru dotarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică; - Crearea bazelor de date cu informaţii turistice, necesare Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică

Rezultate aşteptate dotarea spațiului

Crearea acestei rețele va oferi cadrul logistic necesar în vederea facilitării schimbului de informații în sectorul turistic între instituții și centrele de informare în zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informații și dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistică va crea condiții mai bune pentru stocarea informațiilor și va permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiștii autohtoni și străini

Buget estimat 150 mii euro

Surse de finanţare POR, Axa 5, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul major de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică

Posibili parteneri Asociații de turism din județul Prahova


2012-2013

168


Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale; Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.7. Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural. Planul de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova 2007-2013, PRIORITATEA 6. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Măsura 2 Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice


Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina 2011-2017 – Obiectiv strategic nr.3 Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural Măsura 3.1. - Valorificarea resurselor turistice existente

Documente necesare



Avize;


169 |

Titlul proiectului Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova-investiţii municipiul Câmpina

Scopul proiectului

Îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice de apă

Obiective specifice

asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;

asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările uman;

reabilitarea staţiei de epurare


Sistemul de colectare a apelor uzate este într-o stare precară, din cauza infiltraţiilor şi scurgerilor, precum şi din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colectare a apei pluviale şi cele de colectare a apelor uzate. Uzura rețelei de alimentare cu apă

Soluţia propusă Extinderea și alimentarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare


Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenția de șantier Activitatea 11: Asistența tehnică Activitatea 12: Vizibilitatea proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare


Staţii Tratare Apă (STA) Staţii de Pompare, Rezervoare Reţele de Distribuţie Apă Staţii Epurare Ape Uzate (SEAU) Colector Principal Staţii de Pompare Apă Uzată Reţele de Canalizare

Buget estimat 8 milioane euro

170

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 151 mii Euro

Surse de finanţare

Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport,

2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Prahova


2011-2014


Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale

Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului


Obiectiv strategic nr. 1 Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare

Măsura 1.2. –Modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare

Documente necesare



Avize;


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;


171 |

Titlul proiectului Reabilitare şi extindere Parc B-dul Culturii

Scopul proiectului

Creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Câmpina prin diversificarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi de agrement

Obiective specifice

Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi amenajate din municipiul Câmpina;

Respectarea normelor europene cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor;

Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber.


Printre problemele cu care se confruntă locuitorii municipiului Câmpina în prezent se regăsește și posibilitatea de petrecere a timpului liber

În ceea ce priveşte dotările specifice ale spaţiilor verzi din municipiu, acestea sunt caracterizate de următoarele puncte slabe: lipsa împrejmuirii cu gard, gradul avansat de degradare a dotărilor, ponderea ridicată a aleilor din pământ, nedelimitate, existenţa vegetației ierboase spontane, neîngrijite, într-o stare avansată de degradare din punct de vedere al structurii vegetale şi cu numeroase denivelări, etc. De asemenea, spaţiile de joacă lipsesc în totalitate, neexistând nicio singură amenajare de acest tip.

Soluţia propusă Soluţia propusă pentru deficienţele identificate la nivelul municipiului Câmpina este crearea şi modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi agrement. Este necesară o redimensionare a spaţiului pentru petrecerea timpului liber care poate duce la creşterea gradului de atractivitate a municipiului şi la diversificarea activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul acestora.


Reabilitarea stratului verde din parcuri;

Utilarea parcurilor cu mobilier specific;

Montarea de coşuri de gunoi în parcuri;

Montarea de sisteme de irigaţii în parcuri;

Reabilitarea scuarurilor şi aliniamentelor plantate existente;

Amenajarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate;

Înfiinţarea de reţele wireless gratuite pentru accesul populaţiei la Internet;

Amenajarea unei zone de agrement cu: realizare sistem de iluminat public, amenajare cu mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, creare platformă de colectare deşeuri, amenajare loc de joacă pentru copii, amenajare zone de picnic, amenajare mese pentru tenis de masă, amenajare de piste pentru bikeri şi roleri, etc.

172


Spaţii verzi amenajate;

O zonă de agrement amenajată;

Minim 1 parc nou amenajat

Buget estimat 1,8 milioane Euro

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare

Fonduri guvernamentale

Posibili parteneri


2011-2013


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.7. Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.


Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina 2011-2017 – Obiectiv strategic nr.3 Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural Măsura 3.3. - Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Documente necesare

- Cerere finanţare

- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului

- Proiect execuţie

- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

- Studiu Fezabilitate.

173 |

DIAGRAMA GANTT PRIVIND IMPLEMENTARE PROIECTELOR

Perioada de implementare Nr. crt.

Proiect 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 Modernizare Calea Daciei



4 Dezvoltarea infrastructurii în zona Voila și Veterani


6 Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-Telega-Valea Doftanei

7 Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova


9 Construire locuințe necesitate bulevard Bălcescu 10 Modernizare iluminat public 11 Modernizare centru civic 12 Construire cimitir municipal

13 Construire parcare multietajată Piața Centrală Câmpina


15 Înființare ONG pentru sprijinirea mediului de afaceri Câmpina

16

Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri


18 Descoperă Câmpina!


20 Valorificare potențialului turistic și cultural-educativ al Casei Tineretului

174


Proiect 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

21 Reabilitare Casă Cultură

22

Valorificarea patrimoniului cultural local prin restaurare și modernizare servicii muzeale la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu




26 Reabilitare sit poluat istoric-Batal de depozitare reziduuri petroliere

27 Împădurire zona de Nord a municipiului Câmpina și amenajare drumul siretului

28 Modernizare și amenajare mal Lacul bisericii și zona adiacentă

29 Amenajare Lac Curiacu




33 Introducerea, în toate institutiile publice, a becurilor cu consum energetic redus


35 Reabilitarea, consolidarea și extinderea Școlii cu Clasele I-VIII B.P. Hasdeu din Câmpina

36 Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare a Grupului Școlar Industrial de Petrol Câmpina


38 Modernizarea terenuri de sport din şcoli 39 Școala părinților

175 |


Proiect 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

40 Școală de vară 41 Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei




45 Înființare camin-spital pentru persoanele vârstnice

46 Organizarea de consultări periodice în cartierele din muncipiu pentru a identifica nevoile cetăţenilor


48


49 Fluidizarea traficului auto pe tronsonul Calea Daciei-B-dul Carol I prin implementarea unui sistem "undă verde"

50 Reamenajare și dotare cu bariere electrice parcare Policlinica municipală


53

Achiziționare scenă mobilă, aparatură sonorizareși iluminare pentru spectacole în aer liber

54 Stație de compost pentru resturi

vegetale(populație și domeniu public)

55 Înființare Centru maternal

56 Înființare club pentru femei

176

Nr. crt.

Proiect 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017




60 Brandul municipiului Câmpina

61 Amenajarea și reamenajarea locurilor de joacă

din municipiul Câmpina

62

Amenajări pentru evitarea alunecărilor de teren

63 Incinerator deșeuri menajere în parteneriat cu localitățile limitrofe



66 Sistem de monitorizarea video a locurilor

publice cu infracţionalitate ridicată


68

Realizarea cadastrului general în municipiul Câmpina

69 Elaborarea unei strategii pentru crearea de noi locuri de muncă

70 Pol de excelență Spital Voila

177 |

V. IMPLEMENTARE.MONITORIZARE

179 |

Implementare. O strategie eficientă este una care este implementată şi care îşi atinge obiectivele în perioada de timp stabilită. Nu este de ajuns doar oferirea unor direcţii de dezvoltare în cadrul documentului strategic, ci şi o implementare eficientă a măsurilor şi acţiunilor propuse. După finalizarea documentului şi acceptarea formei finale de către coordonatorul realizării acestei strategii din partea Primăriei Câmpina, Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina, perioada 2011-2017 va fi supusă avizării Consiliului Local, în şedinţă publică. Prin acordarea avizului, acest for îşi va asuma documentul, care devine oficial, priorităţile prevăzute de acesta devenind priorităţile comunităţii locale în orizontul temporal prevăzut. Dezvoltare durabilă a a municipiului Câmpina priveşte întreaga comunitate locală. Dezvoltarea socio-economică a oraşului presupune sinergia tuturor componentelor sferei sociale şi economice locale, fie că e vorba de instituţii ale statului, fie că vorbim de unităţi economice sau chiar de cetăţenii simpli. Evoluţia oraşului depinde de fiecare categorie în parte. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina, perioada 2011-2017 fiind un document ce are drept promotor administraţia publică locală. Astfel, proiectele propuse de Strategia de dezvoltare

invită întreaga comunitate la susţinerea dezvoltării economice locale, dar responsabilitatea implementării lor este asumată de Consiliul Local, respectiv de către Primăria municipiului Câmpina. În cadrul proiectelor în care Primăria se va bucura de parteneriatul altor instituţii sau organizaţii, atribuţiile şi responsabilităţile partenerului referitor la implementarea activităţilor prevăzute vor fi stabilite cu precizie încă de la începutul colaborării. Strategia de dezvoltare va fi adusă la cunoştinţa tuturor instituţiilor publice, organizaţiilor şi a reprezentanţilor mediului de afaceri local. Pentru o mai bună coordonare a proiectelor şi pentru eficientizarea iniţiativelor locale, se recomandă ca aceştia să aducă la cunoştinţă din timp intenţiile individuale de demarare a unui proiect ce poate fi încadrat în planul de măsuri al Strategiei.

Monitorizarea şi evaluarea strategiei sunt procese corelate şi interdependente. În contextual ciclului politicilor publice, monitorizarea şi evaluarea depind de etapele de identificare, formulare a problemei şi de cea a alegerii celei mai bune alternative. Monitorizarea este procesul de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu scopul de fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare. Monitorizarea evoluţiei implementării strategiei şi a planurilor de acţiuni este în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public. Pe de altă parte această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare, prelucrare şi raportare) şi o pregătire specifică (definirea indicatorilor cantitativi si calitativi, corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora). Monitorizarea furnizează informaţia necesară evaluării. Pentru a putea monitoriza implementarea strategiei şi pentru a aprecia performanţele ei în raport cu obiectivele stabilite, este necesară stabilirea unui set de indicatori. Pentru acurateţea datelor obţinute în urma procesului de

180

monitorizare este necesară o colectare sistematică şi atentă a indicatorilor. Modalitatea de colectare şi corectitudinea datelor sunt importante în condiţiile în care monitorizarea activează ca un sistem de avertizare timpurie şi adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de evaluare Construirea unui sistem de monitorizare al strategiei de dezvoltare este necesară, pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind un sistem unic bazat pe indicatori calitativi şi cantitativi.

Municipiul Câmpina va utiliza strategia de dezvoltare în vederea asumării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Această abordare implică un proces complex de integrare a demersurilor de planificare şi implementare pe următoarele niveluri:

→ La nivelul documentelor care fundamentează: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spaţială şi programul de investiţii publice aferente.

→ La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare urbană:

accesibilitatea fizică, deservirea cu utilităţi şi servicii, locuirea, dezvoltarea economică, regenerarea urbană, calitatea mediului şi vieţii urbane etc.;

→ La nivelul entităţilor instituţionale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării urbane;

→ La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea urbană: sectorul public, sectorul privat şi comunitatea;

→ Din perspectiva necesităţii asigurării colaborării pe verticală şi orizontală;

→ Din perspectiva dezvoltării interne simultan cu dezvoltarea rolului regional.

Impactul strategiei va fi evaluat în ceea ce priveşte eficacitatea sa de a adresa problemele municipiului şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunităţii locale în procesele de dezvoltare. Pentru asigurarea impactului durabil al strategiei, abordarea integrată va fi consolidată printr-un proces de consultare continuă cu comunitatea locală asupra priorităţilor viitoare, precum şi cu beneficiarii proiectelor, implicaţi în evaluarea succesului proiectelor.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale/anuale întocmite de către un departament desemnat prin dispoziția primarului

municipiului. În raport se va preciza:

stadiul în care se află diversele acţiuni programate pentru perioada pe care se face raportarea;

indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor din plan;

revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul;

timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor;

alte aspecte. În vederea realizării activităţilor de monitorizare este esenţială existenţa unui grafic al desfăşurării în timp a proiectelor precum şi a unui set de indicatori de monitorizare şi evaluare. Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic şi include elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de progres şi a raportului final de evaluare după ultima etapă de implementare.

181 |

Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia. Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor. Strategia va fi evaluată anual prin intermediul: rapoartelor de monitorizare; unui raport privind gradul de

atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul de Acţiune;

organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai comunităţii, unde vor fi comunicate şi evaluate rezultatele implementării Planului de Acţiune.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a ţintelor propuse iniţial cu situaţia dezvoltării municipiului la diferite momente. Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizare a Strategiei, din cadrul compartimenetului Fonduri Europene/Integrare Europeană. Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În funcţie

de aceste rapoarte, se vor lua deciziile privind eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei. Este recomandat ca, la perioade mai mari de timp (5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze revizuiri ale strategiei. O primă revizuire a Strategiei este recomandat să fie realizată în anul 2015, în momentul în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire la disponibilitatea fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare şi vor fi finalizate toate proiectele finanţate din fonduri europene din perioada actuală de programare. Indicatorii de monitorizare şi evaluare Indicatorii de monitorizare şi evaluare pot fi de două tipuri: 1. Indicatori administrativi (prezintă activitatea din punct de vedere administrativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficientă, capacitatea de a respecta termene limită. 2. Indicatori de performanţă (pot fi economici, politici şi sociali, ecologici ai dezvoltării umane etc. şi sunt urmăriţi pentru a evalua impactul efectiv al politicilor publice). În funcţie de obiectivele strategiei, indicatorii de performanţă se pot referi la:

Gradul de sărăcie

Calitatea aerului şi a apei

Rata criminalităţii

Creşterea şi diversificarea forţei de muncă urbane şi rurale

Creşterea veniturilor

Cuantumul investiţiilor directe străine

Transparenţa administraţiei publice locale

Gradul de satisfacţie şi de încredere faţă de administraţia publică locală exprimată de locuitori şi alţi actori locali importanţi

Exemple de indicatori de monitorizare şi evaluare:

Cuantumul veniturilor pe gospodărie

Rata de ocupare a forţei de muncă active

Rata şomajului

Drumuri modernizate (%)

Gradul de conectare la sistemul public de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Suprafaţa spaţiilor verzi intravilane pe cap de locuitor

Rata de creştere / descreştere a numărului de întreprinderi

Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică existentă

183 |

VI. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

185 |

Politici regionale, naționale și comunitare „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina”, prin viziunea de dezvoltare introdusă şi obiectivele şi măsurile propuse, este în corelaţie cu politicile comunitare, planurile şi strategiile la nivel naţional, programele şi strategiile regionale, judeţene şi locale, asigurând astfel caracterul integrator al planului de acţiuni propus. În procesul de elaborare s-a avut în vedere corelarea dintre Strategie cu domeniile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene: Politica de Coeziune a U.E.;

Fondul European de Dezvoltare Regională;

Fondul Social European;

Fondul de Coeziune;

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;

Fondul European pentru Pescuit;

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, Planul de Dezvoltare Regională are drept orizont de timp anul 2013, nefiind elaborate documentele strategice pentru perioada următoare. Având în vedere această situaţie, Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina prezintă relevanţă doar pentru nevoile actuale identificate la nivel regional. Astfel obiectivele

strategice din Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina se corelează cu cele din Planul de Dezvoltare al regiunii Sud Muntenia, respectiv : creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii; creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii; dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale; creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a regiunii. Pe termen scurt strategia fost a ținut cont de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, care are ca obiective: dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România; consolidarea unei capacităţi administrative eficiente, fapt evidențiat și de nivelul relativ apropiat al obiectivelor din cele două documente. S-a urmărit, de asemenea, corelarea acţiunilor propuse în cadrul Strategiei cu obiectivele, principiile, iniţiativele şi direcţiile strategice prevăzute de următoarele documente programatice la nivel european:

„EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o

creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (EU2020);

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-2030 preia şi urmăreşte stric logica tematică a Strategiei de dezvoltare durabilă revizuite a Uniunii Europene în ceea ce priveşte provocările cruciale, obiectivele-ţinta şi modalităţile de acţiune la orizont 2013, 2020, 2030, propunându-şi atingerea nivelului mediu actual de performanţă al UE la orizontul anului 2020 şi apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de țările membre UE La orizontul anului 2030.

Din acest considerent corelarea şi convergenta cu obiectivele prevăzute în cadrul SNDDR asigură convergenta şi cu SDDUE revizuită.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru orizontul temporal 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.”

186

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare sunt propuse șapte iniţiative emblematice:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru și accesul la finanţările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;

„Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă

digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficienţa energetică;

“O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

„O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii și a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creșterii ratei de participare pe piaţa muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde

posibilitatea de a duce o viaţă demnă și de a juca un rol activ în societate;

Politici județene La nivel județean a fost aprobat Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova 2007-2013. Acesta are ca obiectiv general creşterea atractivităţii judeţului Prahova, prin dezvoltare durabilă şi echilibrată, un nivel adecvat al ofertei de servicii, asigurându-se în acelaşi timp protecţia mediului. Dezvoltarea economică şi socială durabilă şi echilibrată a judeţului, prin reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural, între centrele urbane şi arealele adiacente, iar în cadrul oraşelor, între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive) şi creşterea coeziunii economice şi sociale, creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor judeţului. Direcţiile de dezvoltare la nivelul județului Prahova sunt: Dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii locale de transport Protecţia mediului Dezvoltarea urbană Dezvoltarea rurală Dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii sociale Dezvoltarea durabilă şi

promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării

mediului

187 |

Contribuţia la atingerea obiectivelor orizontale Acţiunile propuse în planurile de acţiune sunt realizate în concordanţă cu prevederile comunitare şi naţionale vis-à-vis de obiectivele orizontale: dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaţională. Egalitatea de şanse. Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nicio deosebire, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, etc. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina respectă, prin intervenţiile propuse, egalitatea de şanse a locuitorilor. Prin implementarea strategiei se va asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi în toate instituţiile publice, va creşte coeziunea socială şi se vor îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia defavorizată. Prin extinderea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare se asigură accesul întregii populaţii din la servicii de calitate, îmbunătăţindu-se accesibilitatea tuturor zonelor din oraş. Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea europeană, având trei

dimensiuni principale – ecologică, economică şi socială. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina respectă în planurile de acţiune principiile dezvoltării durabile. Strategia de dezvoltare propune extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor, modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate şi susţinerea reducerii consumului de energie, toate acestea ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din oraş. Protecţiei şi conservării mediului îi este dedicată o secţiune sectorială distinctă, dar reducerea nivelului de poluare din oraş, amenajarea spaţiilor verzi, protecţia naturii şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu se vor produce şi ca urmare a unor acţiuni din cadrul altor secţiuni ale strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii de parcări se vor reduce noxele cauzate de autoturisme în zonele frecventate de turişti, scăzând impactul acestora asupra mediului înconjurător. Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, ca urmare a acestui proiect urmând a se diminua pierderile din sistem şi a se reduce foarte mult cantitatea de apă uzată deversată în prezent fără epurare în apele curgătoare din oraş. Contribuţia Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina la dezvoltarea durabilă se realizează şi prin proiecte ce ţin de

domeniul socio-economic: stimularea inovaţiilor tehnologice, atragerea investitorilor, valorificarea patrimoniului cultural existent, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale, îmbunătăţirea nivelului de conştientizare cu privire la importanţa protejării mediului etc. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina va contribui şi la tranziţia spre o societate informaţională, existând mai multe proiecte ce vor avea impact în acest domeniu. Printre acestea, amintim proiectul de utilizare a serviciilor de e-administraţie, utilizarea instrumentelor on-line pentru activităţile de promovare şi informare turistică, introducerea reţelelor wireless în spaţiile publice etc.

189 |

VII. METODOLOGIA

191 |

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate să-şi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor. Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a situaţiei socio-economice şi demografice existente. Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea relevă punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Planificarea strategică este cea care oferă comunităţii un scop şi o direcţie de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a unei comunităţi reprezintă atât un document de cercetare, cât şi un ghid care orientează liderii administraţiei publice, comunitatea de afaceri, investitorii, dar şi comunitatea civilă în ansamblu. Planificarea strategică este utilizată tot mai frecvent de autorităţile locale pentru a întări potenţialul economic al unei localităţi, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, pentru a creşte nivelul de competitivitate al întreprinderilor locale, al antreprenorilor şi forţei de muncă deopotrivă. Existenţa unei planificări strategice pe termen mediu şi lung va spori încrederea mediului de afaceri în eficienţa

administraţiei publice locale şi va contribui la creşterea stimulării de a investi în zonă. „Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpina, perioada 2011-2017” a fost elaborată respectând cu stricteţe criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel european: a) relevanţă, b) eficacitate, c) eficienţă, d) consecvenţă şi coerenţă e) pragmatism, f) sustenabilitate şi g) aranjamente de management şi monitorizare. Elaborarea strategiei a presupus parcurgerea a trei etape principale:

Elaborarea auditului socio-economic al municipiului Câmpina;

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Câmpina;

Consultarea publică.

Documentul programatic a urmărit 10 secţiuni de interes pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului:

1. Dezvoltare urbană 2. Infrastructură şi echipare edilitară 3. Dezvoltare economică 4. Protecţia şi conservarea mediului 5. Turism 6.Educaţie 7.Cultură 8.Sănătate 9. Social 10. Capacitate instituţională

Prima etapă a procesului de planificare are drept rezultat elaborarea primei secţiuni a documentului, auditul socio-economic al municipiului Câmpina. Analizele conduse în cadrul acestei etape reprezintă fundamentul pentru elaborarea viziunii, obiectivelor şi a planurilor de acţiune. Această secţiune a documentului a fost redactată într-o manieră concluzivă, prezentând informaţii sintetizate despre situaţia municipiului, grupate pe cele zece secţiuni de interes enunţate anterior. În cea de-a doua etapă a fost elaborată partea strategică a documentului, compusă din viziune, obiective, planuri de măsuri şi acţiuni şi portofoliul de proiecte. Această secţiune a fost elaborată utilizând deopotrivă concluziile auditului dezvoltării socio-economice realizat cât şi informaţiile şi recomandările colectate prin procesul de consultare publică. Consultarea publică este identificată drept cea de-a treia etapă a procesului de planificare. Cu toate acestea, consultarea publică este parte integrantă a primelor două etape, atât auditul dezvoltării socio-economice a judeţului cât şi partea strategică fiind bazate pe concluziile consultărilor publice.

192

Etapa 1: Elaborarea auditului dezvoltării socio-economice a municipiului Câmpina Auditul dezvoltării socio-economice a municipiului Câmpina reprezintă prima secţiune a documentului strategic, analizând situaţia existentă în localitate, identificând principalele probleme, principalele direcţii de dezvoltare economică şi resursele pe care se poate baza aceasta. Pentru aceasta s-au utilizat două serii de date: secundare şi primare. Datele secundare au fost preluate de la instituţiile abilitate: Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Prahova, Consiliul Local Câmpina, AJOFM, APM etc. De asemenea, au fost analizate şi documentele programatice şi analizele socio-economice existente în judeţul Prahova şi la nivel regional şi naţional. Un rol aparte în elaborarea documentului l-a avut Profilul demografic, economic şi social al municipiului Câmpina, redactat cu scopul de servi ca bază de pornire pentru auditul realizat. Datele primare utilizate au fost obţinute în baza sondajelor de opinie, a dezbaterilor publice şi a studiilor efectuate în rândul comunităţii locale. Grupurile ţintă abordate de aceste studii au fost formate din reprezentanţi administraţiei publice locale, mediul de afaceri, instituţiile publice, elevii

şi tinerii şi organizaţiile nonguvernamentale din Câmpina. Principalele obiective ale acestor studii au fost identificarea principalelor probleme cu care se confruntă comunitatea locală, identificare principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea municipiului Câmpina şi principalele direcţii de dezvoltare pentru perioada la care face referire strategia. De asemenea, a fost evaluată situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de idee de la nivelul administraţiilor publice locale. În cuprinsul documentului au fost redate o parte din rezultatele acestor studii, fie făcându-se referire la acestea în text fie fiind prezentate grafic, într-o formă distinctă. Auditul cuprinde analiza celor zece sectoare de interes. Sunt prezentate principalele probleme identificate din analiza datelor statistice, completate de concluziile rezultate în baza consultărilor publice. Opiniile comunităţii au fost evaluate în funcţie de frecvenţa de apariţie şi de importanţa pe care respondenţii au asociat-o aspectelor analizate. În acest fel, a rezultat o ierarhizare a problemelor, a necesităţilor de intervenţie, a resurselor etc. Acolo unde informaţiile au fost suficiente şi concludente, a fost evaluată şi prioritizarea intervenţiilor sectoriale, în baza

necesităţii de intervenţie şi a importanţei problemelor, aşa cum a reieşit din consultările publice. Fiecare din cele zece secţiuni se încheie cu o matrice SWOT (puncte tari, puncte slabe, ameninţări, oportunităţi) care sintetizează informaţiile principale din respectivul subcapitol. Etapa 2: Elaborarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Câmpina Conform concluziilor analizelor socio-economice efectuate şi a consultărilor publice, a fost formulată viziunea de dezvoltare a municipiului Câmpina pentru perioada de timp acoperită de Strategie. Viziunea de dezvoltare afirmă succint cadrul general al direcţiilor de dezvoltare, prezentând situaţiile generale şi stările de fapt spre care se tinde prin implementarea strategiei. În contextul stabilit de viziunea de dezvoltare a fost elaborat un set de obiective strategice. Fiecare dintre aceste obiective corespunde unei probleme majore a municipiului pe care îşi propune să o abordeze. În cadrul secţiunilor din planurile de măsuri, obiectivelor strategice le sunt subordonate obiective sectoriale, specifice, care contribuie la realizarea unuia sau mai multor obiective strategice. Pentru fiecare dintre cele zece secţiuni ale documentului a fost elaborat câte un plan de măsuri în

193 |

concordanţă cu obiectivele sectoriale stabilite în cadrul fiecărei secţiuni. Fiecare măsură conţine acţiunile propuse, organizaţiile responsabile de implementarea acestora, durata estimativă de implementare, bugetul estimat al măsuri. Estimarea bugetară a măsurilor propuse a luat în calcul standardele de cost actuale, eventualele estimări realizate în baza unor studii de fezabilitate existente, valoarea proiectelor similare în implementare sau implementate de curând etc. În conformitate cu viziunea, obiectivele şi planurile sectoriale de acţiune, a fost elaborat un set de proiecte pe care Consiliul Local Câmpina îşi propune să le implementeze în perioada de programare a strategiei utilizând în special fonduri din surse de finanţare nerambursabile. Aceste proiecte sunt incluse în Portofoliul de proiecte al strategiei şi acoperă toate cele zece secţiuni ale documentului şi presupun un larg parteneriat cu instituţiile publice, mediul de afaceri şi societatea civilă. Pentru o serie de proiecte au fost realizate şi fişele de proiect. Acestea includ mai multe informaţii, printre care: sustenabilitatea proiectului, coerenţa cu politicile existenţa, concordanţa cu direcţii şi obiectivele din cadrul strategiei, grupuri ţintă, etc.

Modul de bugetare a proiectelor cuprinse în portofoliul de proiecte este similar celui utilizat la stabilirea valorilor estimative pentru măsurile sectoriale. Etapa 3: Consultările publice Fiecare fază din procesul de elaborare a documentului de programare a inclus şi o activitate de consultare a comunităţii locale, de la identificarea principalelor probleme ale municipiului Câmpina până la prioritizarea acţiunilor şi proiectelor incluse. Dezbaterile publice au fost organizate în două etape. În prima etapă au fost identificate principalele probleme ale municipiului Câmpina şi direcţiile principale spre care, în opinia comunităţii, ar trebui îndreptată dezvoltarea oraşului. Cea de-a doua etapă a dezbaterilor a fost organizată după definitivarea cadrului strategic general, mai precis după definitivarea unei viziuni generale de dezvoltare, a unui set de obiective sectoriale, a direcţiilor principale de dezvoltare şi a planurilor de măsuri pentru fiecare din cele nouă secţiuni ale documentului. După definitivarea auditului a fost organizată o nouă dezbatere, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice locale, instituţiilor publice, mediului de afaceri şi ONG-urilor. Obiectivul principal al acestei întâlniri a fost de a definitiva obiectivul general,

obiectivele strategice, viziunea de dezvoltare şi planurile sectoriale de măsuri. Pe toată perioada elaborării documentului a fost disponibilă o platformă electronică de comunicare care a oferit posibilitatea oricărei persoane interesate să consulte documentele în fiecare stadiu intermediar de elaborare. Prin intermediul secţiunii de tip forum a acestei platforme s-a facilitat transmiterea feed-back-ului comunităţii către echipa care a elaborat documentul. Adresa platformei de comunicare este http://www.strategiecampina.ro/. Această adresă a fost făcută publică în cadrul fiecărui eveniment de consultare publică, a fost inclus în adresele utilizate pentru realizarea sondajelor de opinie şi a studiilor.

http://www.strategiecampina.ro/

195 |

VIII. CONSULTAREA PUBLICĂ

197

Procesul consultărilor publice Activităţi de consultare publică întreprinse În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de dezvoltare, au fost derulate următoarele tipuri de activităţi de consultare publică:

Consultare publică prin intermediul sondajelor de opinie;

Consultarea publică prin intermediul chestionarelor nestructurate;

Consultare publică prin intermediul platformei electronice www.strategiecampina.ro

Consultarea publică prin intermediul întâlnirilor publice; În ceea ce priveşte activităţile concrete de consultare publică derulate menţionăm: Sondaj de opinie în rândul mediului de afaceri şi a instituţiilor publice cu privire la problemele, necesităţile şi priorităţile de dezvoltare ale municpiului Câmpina. Rezultatele acestui sondaj au fost incluse în cadrul secţiunii de Audit al situaţiei actuale, însoţesc şi completează rezultatele cercetării documentare; Chestionarea reprezentanţilor instituţiilor publice, ai societăţii civile şi mediului de afaceri cu privire la priorităţile de dezvoltare ale municipiului

Câmpina. Rezultatele acestei consultări au stat la baza elaborării de către consultant a propunerilor de viziune, obiective strategice şi direcţii strategice de dezvoltare Consultări publice cu reprezentanți ai autorității locale și a altor instituții reprezentative la nivel local grupați pe 4 grupe de lucru, respectiv : Economie și dezvoltare durabilă, Infrastructură și echipare edilitară, Tineret și societatea civilă, Educașie, cultură, sănătate și societatea civilă. Sesiunile de consultări publice au avut loc în perioada 27-28 Septembrie 2011.

Consultări publice cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local şi judeţean, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile în vederea prezentării şi analizei rezultatelor Auditului situaţiei actuale şi stabilirea viziunii de dezvoltare. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, au fost analizate principalele probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare socio-economică a municipiului Câmpina. Întâlnirea de consultare publică a avut loc în data de 31 octombrie 2011.

Atelier de lucru cu reprezentanți ai Primăriei municipiului Câmpina, instituțiilor locale relevante și ai mediului privat pentru stabilirea portofoliului de proiecte. Cu această ocazie au fost prezentate obiectivele strategice de dezvoltare și s-a lucrat pe grupe de lucru pentru identificare proiectelor


198

prioritare. Întâlnirea a avut loc în data de 7 Noiembrie 2011.

Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de proiecte şi selectarea proiectelor prioritare. Întâlnire publică cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local, judeţean, regional precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, ai comunităţii (reprezentanţi ai Consiliului Local) în vederea prezentării şi analizei variantei draft a Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Câmpina. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi segmentelor mai sus menţionate, a fost prezentată şi dezbătută varianta draft a Strategiei de dezvoltare locală municipiului Câmpina.

Pe toată perioada elaborării documentului a fost disponibilă o platformă electronică de comunicare care a oferit posibilitatea oricărei persoane interesate să consulte documentele în fiecare stadiu intermediar de elaborare. Prin intermediul secţiunii de tip forum a acestei platforme s-a facilitat transmiterea feed-back-ului comunităţii către echipa care a elaborat documentul. Adresa platformei de comunicare este http://www.strategiecampina.ro Această adresă a fost făcută publică în cadrul fiecărui eveniment de consultare publică.

Rezultatele consultărilor publice Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei Strategii. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al municipiului Câmpina, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a oraşului. În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în domeniul planificării strategice, cât şi un prilej de identificare a unor posibile viitoare parteneriate public-private.


199

Figură 1: Poziţionare geografică municipiul Câmpina ________________________________________________________________ 9 Figură 2: Coridoare de dezvoltare la nivel european ________________________________________________________________ 10 Figură 3: Legătura Bucureşti-Braşov _____________________________________________________________________________ 10 Figură 4: Municipiul Câmpina în Regiunea Sud-Muntenia ____________________________________________________________ 10 Figură 5: Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia ___________________________________________________________________ 17 Figură 6: Planul Urbanistic General al municipiului Câmpina _________________________________________________________ 18 Figură 7:Barajul Paltinu, judeţul Prahova _________________________________________________________________________ 26 Figură 8: Drumul fructelor judeţul Prahova _______________________________________________________________________ 41 Figură 9: Alunecări de teren Câmpina ___________________________________________________________________________ 52 Figură 10: Castelul Iulia Hasdeu ________________________________________________________________________________ 59 Figură 11: Biserica de la Han ___________________________________________________________________________________ 59 Figură 12: Muzeul Nicolae Grigorescu ___________________________________________________________________________ 59 Figură 13: Hotel Carpatin _____________________________________________________________________________________ 61 Figură 14: Hotelul Amana Inn __________________________________________________________________________________ 61 Figură 15: Şcoala de Agenţi de Poliţie"Vasile Lascăr" _______________________________________________________________ 68

Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_14.12.2011.doc#_Toc311624182















201

Acest document este realizat în cadrul proiectului „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina”, implementat de municipiul Câmpina, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală. Editor: Municipiul Câmpina Bulevardul CULTURII, nr. 18, municipiul Câmpina, judeţul Prahova Tel: +4 0244 332 071; Fax: +4 0244 371 458, http://www.primariacampina.ro Adresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”: www.fonduriadministratie.ro Data publicării: decembrie 2011 Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate municipiului Câmpina. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

http://www.fonduriadministratie.ro/

Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017 Final

Documents

Transcript of Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017 Final