STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU, JUDETUL BUZAU fileSTRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU,...

2014

PERIOADA 2014 - 2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU, JUDETUL BUZAU

PERIOADA 2014 - 2020 1

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare a comunei Siriu defineste o imagine clara a obiectivelor strategice

si a cailor de operationalizare a acestora, pe care administratia publica locala impreuna cu

actori locali si le-au asumat pentru orizontul de timp 2020. Strategia de dezvoltare reprezinta

un document important pentru dezvoltarea viitoare a comunei Siriu.

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex si a implicat utilizarea unei game largi

de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificarii nevoilor de dezvoltare ale

comunei si, ulterior, selectarii domeniilor prioritare si tipurilor de interventii pentru perioada

vizata de aceasta.

Pentru anul 2020 comuna Siriu isi propune sa devina un nucleu de dezvoltare, cu un

mediu economic competitiv si cu resurse umane adaptate realitatii socio-economice interne.

Aceasta evolutie va putea deveni posibila prin:

Valorificarea durabila a pozitiei geo-strategice si a resurselor naturale;

Cresterea adaptabilitatii locuitorilor la particularitatile socio-economice locale si

promovarea incluziunii sociale;

Facilitarea accesului la utilitati, servicii de calitate in domeniile asistenta sociala,

sanatate si educatie;

Sustinerea culturii antreprenoriale si a inovarii;

Cresterea competitivitatii si atractivitatii la nivelul comunei Siriu;

Implicare transparenta si activa a institutiilor pentru dezvoltarea economico-

sociala echilibrata a comunei;

Strategia de dezvoltare este un instrument util autoritatii publice locale din mai multe

perspective:

Permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potentialului de

dezvoltare a zonei;

Permite utilizarea eficienta a resurselor, prin directionarea acestora catre

prioritatile de dezvoltare stabilite;


PERIOADA 2014 - 2020 2

Permite identificarea unor solutii la problemele cu care se confrunta si

operationalizarea acestora;

Permite atragerea de fonduri din surse rambursabile si/sau nerambursabile;

Planificarea strategica la nivel european, national, regional

Elementele strategiei de dezvoltare locala se fundamenteaza tinand cont de orientarile

strategice privind politica de coeziune la nivel European si national, de prioritatile determinate

de Strategia Europa 2020, de prioritatile stabilite in Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada

2014 – 2020, precum si de planificarea strategica nationala si regionala.

Strategia a fost astfel conceputa pe tipologia socio – economica, nevoile si potentialul de

dezvoltare ale comunei Siriu, evidentiind corespondenta cu prioritatile europene si nationale,

precum si cu tendintele de dezvoltare pentru perioada post 2013, la nivel national, regional si

judetean.

Cadrul strategic European de dezvoltare durabila

EUROPA 2020 – O strategie pentru crestere inteligenta, ecologica si favorabila

incluziunii.

La data de 3 martie 2010, Comisia Europeana a dat publicitatii Comunicarea EUROPA

2020 – O strategie pentru crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii. Strategia

europeana de crestere economica pentru deceniul 2011-2020 a aparut pe fondul unei crize

economico-financiare profunde si al intensificarii provocarilor pe termen lung (globalizarea,

presiunea asupra utilizarii resurselor, imbatranirea populatiei).

Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) in

deceniul 2011-2020 pentru iesirea din criza.

Strategia Europa 2020 propune trei prioritati care se sustin reciproc:

Crestere inteligenta: dezvoltarea unei economi bazate pe cunoastere si inovare;

Crestere durabila: promovarea unei economii mai eficiente din punctual de vedere

al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;


PERIOADA 2014 - 2020 3

Crestere favorabila incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a

ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.

Pentru definirea directiei de evolutie pana in anul 2020, Comisia propune urmatoarele 5

obiective principale ale UE, interconectate si cruciale:

1. Ocuparea fortei de munca – 75% din populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64

de ani ar trebui sa aiba un loc de munca;

2. Cercetare si dezvoltare – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit in cercetare-

dezvoltare (CD);

3. Schimbarile climatice si utilizarea durabila a energiei – respective: o reducere

a emisiilor de gaze cu efect de sera majorata la 20%, sau chiar 30% daca exista

conditii favorabile in acest sens, fata de nivelurile inregistrate in 1990; crestere

ponderii surselor de energie regenerabila pana la 20%; cresterea eficientei

energetice cu 20%;

4. Educatie – rata abandonului scolar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10%

si ar trebui atinsa o rata de cel putin 40% absolventi de studii superioare, din

totalul generatiei tinere;

5. Lupta impotriva saraciei si a excluziunii sociale – numarul persoanelor

amenintate de saracie ar trebui redus cu cel putin 20 de milioane.

Cele 5 obiective principale ale Strategiei 2020 definesc pozitia pe care UE doreste sa o

atinga in 2020 si orientarile integrate stabilesc orientarile de politica pe termen mediu. In

vederea obtinerii de rezultate a fost pusa in aplicare o guvernanta economica mai puternica. Ea

traduce prioritatile tematice si obiectivele strategice Europa 2020 intr-un ciclu anual de

supraveghere multilaterala axata pe rapoartele nationale si recomandarile specifice pe fiecare

tara.

Acestea sunt transpuse in obiective nationale, pentru a reflecta circumstantele fiecarui

stat membru in parte.

O reflectare in oglinda a transpunerii acestor obiective indica liniile care trebuie urmate si

de Romania in calitate de stat menbru al UE.


PERIOADA 2014 - 2020 4

Obiectivul Tinta UE Tinta Romania

Ocuparea fortei de munca 75% 70%

Cercetare si dezvoltare 3% 2%

Schimbarile climatice si utilizarea durabila a energiei

Reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera -20% -19%

Crestre ponderii surselor de energie regenerabila 20% 24%

Cresterea eficientei energetice 20% 10%

Educatie

Parasire timpurie a scolii 10% 11.3%

Invatamant tertiar 40% 26.7%

Lupta impotriva saraciei si a excluziunii sociale 20.000.000 580.000

Astfel, cele trei prioritati reprezentative sunt structurate in sapte initiative emblematice,

pentru a stimula relizare de progrese in atingerea fiecarui obiectiv prioritar:

“O uniune a inovarii” pentru a imbunatati conditiile cadru si accesul la finantarile

pentru cercetare si inovare, astfel incat sa se garanteze posibilitatea transformarii

ideilor inovatoare in produse si servicii care creeaza crestere si locuri de munca;

“Tineretul in miscare” pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si

pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;

“O agenda digitala pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

internet de mare viteza si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofera o piata

digitala unica gospodariilor si intreprinderilor;

“O Europa eficienta din punctual de vedere al utilizarii resurselor” pentru a

permite decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini

trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon, pentru a creste utilizarea

surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a

promova eficienta energetica;

“O politica industriala adaptata erei globalizarii” pentru a imbunatati mediul de

afaceri, in special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale

solide si durabile in masura sa faca fata concurentei la nivel mondial;

“O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” pentru a moderniza

pietele muncii si a oferi mai multa autonomie cetatenilor, prin dezvoltarea

competentelor acestora pe tot parcursul vietii in vederea cresterii ratei de

participare pe piata muncii si a unei mai bune corelari a cererii si a ofertei in

materie de forta de munca, inclusiv prin mobilitatea profesionala.


PERIOADA 2014 - 2020 5

“Platforma europeana de combatere a saraciei” pentru a garanta coeziunea sociala

si teritoriala, astfel incat beneficiile cresterii si locurile de munca sa fie distribuite

echitabil, iar persoanele care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala sa li se

acorde posibilitate de a duce o viata demna si de a juca un rol activ in societate.

Cadrul strategic comun (CSC) 2014-2020

Atingerea tintelor din Strategia 2020 presupune contributia tuturor politicilor comune,

inclusiv a politicii de coeziune, intr-o maniera complementara, bazata pe sprijnul reciproc.

Cadrul Strategic Comun raspunde acestei necesitati fundamentale de sinergii politice, si

transpune obiectivele prioritatilor UE pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila

incluziunii in actiuni cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale. Dispunand de o serie de pre-

conditionalitati (un cadru integrat pentru investitii, un sistem de aplicare verificat, asumarea

responsabilitatii la fata locului, un parteneriat progresiv si abordari intersectoriale), fondurile

CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa 2020.

Conform analizei anuale a cresterii din 2012, statele membre trebuie sa acorde o atentie

speciala stabilirii de prioritati pentru cheltuielile care favorizeaza cresterea in domeniile

educatiei, cercetarii, inovarii si energiei, precum si asigurarii eficientei acestor cheltuieli.

O atentie deosebita trebuie acordata pentru mentinerea sau consolidarea extinderii si

eficacitatii serviciilor de ocupare a fortei de munca si a politicilor active pe piata muncii, cu

accent asupra somajului in randul tinerilor, precum si pentru facilitarea accesului IMM-urilor la

finantare.

O atentie deosebita trebuie acordata pentru mentinerea sau consolidarea extinderii si

eficacitatii serviciilor de ocupare a fortei de munca si a politicilor active pe piata muncii, cu

accent asupra somajului in randul tinerilor, precum si pentru facilitarea accesului IMM-urilor la

finantare.

Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului privind dispozitiile

comune sunt propuse o serie de mecanisme care sa incurajeze abordarea integrata in ceea ce

priveste programarea in vederea coordonarii si obtinerii de sinergii in timpul punerii in

aplicare. Conform regulamentului, sunt prevazute doua mecanisme pentu a facilita dezvoltarea


PERIOADA 2014 - 2020 6

unor abordari la nivel local si sub-regional: dezvoltarea locala plata sub responsabilitatea

comunitatii si investitiile teritoriale integrate pentru FEDR, FSE si Fondul de coeziune.

Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii (bazata pe experienta

initiativei LEADER in cadrul dezvoltarii rurale) vizeaza cresterea eficacitatii si a eficientei

strategiilor de dezvoltare teritoriala, delegand procesul de luare a deciziilor si de punere in

aplicare catre un parteneriat local format din actorii din sectorul public si cel privat, si din

actorii din sectorul public si cel privat, si din actorii societatii civile. Definirea ascendenta a

nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor si directiilor de actiune locale trebuie sa tina cont de

prioritatile stabilite in documentele programatice nationale si regionale.

Abordarea integrata in ceea ce priveste punerea in aplicarea a fondurilor CSC mai

presupune investitii teritoriale pentru FEDR, FSE si FC. O investitie teritoriala integrata

(ITI)este un instrument care prevede acorduri de realizare integrata pentru investitiile care

apartin mai multor axe prioritare ale unuia sau mai multor programe operationale. Finantarile

provenind din mai multe axe si programe prioritare pot fi grupate intr-o strategie de investitii

integrata pentru un anumit teritoriu sau domeniu functional. Aceasta poate lua forma unei

strategii integrate pentru dezvoltarea urbana, dar si pentru cooperarea intermunicipala in

anumite teritorii, permitand autoritatilor de management sa delege punerea in aplicare a unor

parti ale mai multor axe.

Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reinnoita de Dezvoltare Durabila,

pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput intr-o viziune strategica unitara si coerenta,

avand ca obiectiv general imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si

viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca

resursele in mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei

in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii sociale.

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei

Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi un

catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, in scopul

schimbarii comportamentului in societatea europeana si, respectiv, in societatea romaneasca si

implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor in elaborarea,

implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.


PERIOADA 2014 - 2020 7

„Conceptul de „dezvoltare durabila”, a luat nastere din necesitatea gasirii raspunsurilor la

intrebari precum:

- Cum putem concilia progresul economic si social fara a pune in pericol echilibrul

natural al planetei?

- Cum putem repartiza bogatia intre tarile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate?

- Cum putem asigura un trai decent unui numar insemnat de milioane oameni aflati in

pericol, in regiunile in care planeta sufera in urma exploatarilor excesive a resurselor naturale?

- Cum putem actiona in vederea asigurarii generatiilor viitoare unui biosistem sanatos?”

Scurt istoric al dezvoltarii durabile

“1972, Conferinta Natiunilor Unite, la Stockholm are loc:

113 natiuni discuta problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului,

pericolul disparitiilor unor specii, nevoia cresterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniaza

legatura indisolubila intre calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile actuale si

viitoare.

1986, Comisia mondiala de mediu si dezvoltare, infiintata de Natiunile Unite:

are ca scop studierea dinamicii deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la

viabilitatea pe termen lung a societatii umane; sunt identificate doua probleme majore:

- dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde inalte de trai pentru un mic

procent din populatie, ci cresterea nivelului de trai al tuturor;

- dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor

noastre naturale, nici poluarea mediului ambient.

1992, Summitul de la Rio “conferinta secolului”:

120 natiuni, au avut ca scop stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice,

industriale si sociale in lume, fiind acceptata ideea ca dezvoltarea durabila reprezinta "o noua

cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga planeta si pentru un viitor

indelungat". S-a obtinut consensul pentru un plan de dezvoltare durabila numit Agenda 21 si


PERIOADA 2014 - 2020 8

doua seturi de principii, Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare si Principiile

padurii.

1997, includerea conceptului de “dezvoltare durabila” in Tratatul de la

Maastricht, ca obiectiv politic al UE.

2002, Summitul de la Johannesburg:

Se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma angajamentul tarilor

participante. Aspecte discutate:

- reducerea numarului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de apa potabila, de

la peste 1 miliard la 500 milioane pana in anul 2015;

- injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate corespunzatoare, la 1,2

miliarde;

- cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de peste secatuite.

2001, Consiliul European de la Goteborg:

- adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila (SDD);

- propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabila, cu scopul monitorizarii SSD

(in iunie 2006 aceasta a fost revizuita si, adoptat un nou model de guvernare).”

Obiectivele – cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene:

“Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de

impactul negativ asupra mediului;

Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,

diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice

fel;

Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii

pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca

abundente si bine platite;

Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor

democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor

dezvoltarii durabile pretutindeni in lume.


PERIOADA 2014 - 2020 9

Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene:

“Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;

Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;

Cultivarea unei societati deschise si democratice;

Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;

Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;

Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si

global;

Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si

consultarea factorilor interesati;

Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si

investitionale;

Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;

Aplicarea principiului “poluatorul plateste”.

“In anul 2008, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei

Orizonturi 2013-2020-2030 avand ca motto ideea “Mentine sanatos ceea ce te mentine

sanatos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul

Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomanda mecanisme specifice la nivelul

autoritatilor centrale, locale dar si la nivelul societatii civile, sub egida Academiei Romane,

pentru monitorizarea implementarii obiectivelor stabilite.” “Documente programatice si

strategii sectoriale elaborate pre- si post-aderare ca baza de referinta pentru Strategia

Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030:

Tratatul de Aderare Romania – Uniunea Europeana;

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND);

Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR);

Programul National de Reforma;

Programul de Convergenta;

Strategie post-aderare a Romaniei;

Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.”


PERIOADA 2014 - 2020 10

Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective RO

Provocari cruciale

1. Schimbarile climatice si energia curata

“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze

cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului.”

“Orizont 2013. Obiectiv national: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu

si crearea premiselor pentru securitatea energetica a tarii pe termen lung conform cerintelor

unei economii moderne de piata, in conditii de siguranta si competitivitate; indeplinirea

obligatiilor asumate in baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de

gaze cu efect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor

climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile.”

“Orizont 2020. Obiectiv national: Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de siguranta a

sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta intensitatii si

eficientei energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in cadrul pachetului

legislativ „Schimbari climatice si energie din surse regenerabile” si la nivel international in

urma adoptarii unui nou acord global in domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de

adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii

energetici si de schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in domeniul reducerii

emisiilor de gaze cu efect de sera in concordanta cu acordurile internationale si comunitare

existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice.”

2. Transport durabil

„Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile conomice,

sociale si de mediu ale societatii, reducand, in acelasi timp, la minimum impactul lor nedorit

asupra economiei, societatii si mediului.”


PERIOADA 2014 - 2020 11

„Orizont 2013. Obiectiv national: Promovarea unui sistem de transporturi in Romania care sa

faciliteze miscarea in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national

si international, in conformitate cu standardele europene.”

„Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta eficientei

economice, sociale si de mediu a transporturilor si realizarea unor progrese substantiale in

dezvoltarea infrastructurii de transport.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toti

parametrii de baza ai sustenabilitatii in activitatea de transporturi.”

3. Productie si consum durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile.”

“Orizont 2013. Obiectiv national: Gestionarea eco-eficienta a consumului de resurse si

valorificarea maximala a acestora prin promovarea unui model de consum si productie care sa

permita o crestere economica sustenabila pe termen lung si apropierea treptata de nivelul mediu

de performanta al tarilor UE.”

“Orizont 2020. Obiectiv national: Decuplarea cresterii economice de degradare a mediului prin

inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de

indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tarile

membre UE din punctul de vedere al productiei si consumului durabile.”

4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale

“Obiectiv general SDD/UE: Imbunatairea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii

lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.”

“Orizont 2013. Obiectiv national: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre UE

cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin

dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de dezvoltare

durabila si cu respectarea principiului “poluatorul plateste”.

„Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametrii

principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale.”


PERIOADA 2014 - 2020 12

„Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale

celorlalte state membre UE din acel an.”

5. Sanatatea publica

„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate in conditii de

egalitate si imbunatatirea protectiei impotriva amenintărilor la adresa sanatatii.”

„Orizont 2013. Obiectiv national: Imbunatatirea structurii sistemului de sanatate, a calitatii

actului medical si a ingrijirilor furnizate in cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de

sanatate a populatiei si cresterea performantei sistemului de sanatate.”

„Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea unor parametri apropiati de nivelul mediu actual al

starii de sanatate a populatiei si al calitatii serviciilor medicale din celelalte state membre ale

UE; integrarea aspectelor de sanatate si demografice in toate politicile publice ale Romaniei.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea deplina la nivelul mediu de performanta, inclusiv

sub aspectul finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE.”

6. Incluziunea demografia si migratia

“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea in

considerare a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii

cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile.” “Orizont 2013. Obiectiv national:

Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ modern pentru reducerea riscurilor de

saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitatii de sanse si diversitatii

culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a fenomenelor demografice si migratiei.”

“Orizont 2020. Obiectiv national: Promovarea consecventa, in noul cadru legislativ si

institutional, a normelor si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse

si sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea in aplicare, pe etape, a Strategiei

Nationale pe termen lung privind populatia si fenomenele migratorii.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state

membre ale UE in privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor sociale.”


PERIOADA 2014 - 2020 13

7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel global si

asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu principiile

dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta privinta.”

“Orizont 2013. Obiectiv national: Implementarea instrumentelor legislative si institutionale

aferente statutului Romaniei de tara donatoare de asistenta pentru dezvoltare, conform

obligatiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritatilor si modalitatilor de actiune, si alocarea

in acest scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) in 2013 si 0,33% in 2015, cu tinta

intermediara de 0,17% din VNB in 2010.”

“Orizont 2020. Obiectiv national: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei si

resurselor disponibile in Romania in slujba asistentei pentru dezvoltare, si alocarea in acest

scop a circa 0,50% din venitul national brut.”

“Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene

in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocarilor bugetare

ca procent din venitul national brut.”

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR)

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020

(propunerea privind CFM) stabileste cadrul bugetar si principalele orientari ale politicii

agricole comune (PAC). Pe aceasta baza, Comisia prezinta un set de regulamente care stabilesc

cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum si o evaluare a impactului unor

scenarii alternative privind evolutia politicii.

Actualele propuneri de reforma se bazeaza pe Comunicarea privind PAC in perspectiva

anului 2020 care a evidentiat optiunile de politica generala destinate sa raspunda provocarilor

viitoare cu care se vor confrunta agricultura si zonele rurale si sa indeplincasca obiectivele

stabilite pentru PAC, si anume:

1) productia alimentara fiabila;

2) gestionarea durabila a resurselor naturale si politicile climatice;

3) dezvoltarea teritoriala echilibrata,


PERIOADA 2014 - 2020 14

Orientarile reformei prezentate in comunicare s-au bucurat pana in prezent de un sprijin

amplu atat in cadrul dezbaterilor interinstitutionale, cat si in cadrul consultarilor cu partile

interesate, desfasurate in contextul evaluarii impactului.

O tema comuna, recurenta pe parcursul intregului proces, s-a dovedit a fi necesitatea de

a promova utilizarea eficienta a resurselor, in vederea unei cresteri inteligente, durabile si

favorabile incluziunii pentru agricultura si zonele rurale din UE, in concordanta cu strategia

Europa 2020, mentinand structura PAC in jurul a doi piloni care utilizeaza instrumente

complementare pentru atingerea acelorasi obiective.

Pilonul I acopera platile directe si masurile de piata, oferind fermierilor din UE un

ajutor anual pentru venitul de baza si sprijin in caz de perturbari specifice ale pietei, in timp ce

pilonul II acopera dezvoltarea rurala, oferind statelor membre un cadru comun pentru

elaborarea si cofinantarea unor programe multianuale.

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piata a agriculturii, asigurandu-

le totodata producatorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerintelor de mediu si a

consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurala ca politica integrata pentru dezvoltarea zonelor

rurale din intreaga UE.

Acest proces de reforma a dat insa nastere unor exigente cu privire la o mai buna

distribuire a sprijinului intre statele membre si in interiorul acestora, precum si la o mai buna

orientare a masurilor destinate sa abordeze provocarile legate de mediu si sa combats mai bine

volatilitatea tot mai mare a pietelor.

Se preconizeaza ca veniturile agricole vor ramane in continuare sub presiune, intrucat

fermierii se confrunta cu mai multe riscuri, cu incetinirea ritmului de crestere a productivitatii

si cu o reducere a marjei de profit din cauza cresterii costurilor de productie; prin urmare, este

necesar sa se mentina ajutorul pentru venit si sa se consolideze instrumentele existente in

vederea unei mai bune gestionari a riscurilor si a unei reactii mai eficiente la situatiile de criza.

O agricultura puternica este vitala pentru industria alimentara din UE si pentru

securitatea alimentara la nivel mondial.

In acelasi timp, sectorul agricol si zonele rurale sunt invitate sa isi intensifice eforturile

in scopul atingerii ambitioaselor obiective legate de schimbarile climatice si de energie, precum

si in vederea punerii in practica a strategiei in domeniul biodiversitatii, care fac parte din

agenda Europa 2020. Fermierii, care, impreuna cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai

terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea si mentinerea sistemelor si practicilor

agricole care contribuie in mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu si de


PERIOADA 2014 - 2020 15

schimbarile climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflecta in preturile

pietei. De asemenea, va fi esential sa se valorifice la maximum potentialul variat al zonelor

rurale, contribuind astfel la cresterea favorabila incluziunii si la realizarea coeziunii.

In consecinta, viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restransa, desi esentiala, a

economiei UE, ci va deveni si o politica de importanta strategica pentru securitatea alimentara,

pentru mediu si pentru echilibrul teritorial. In aceasta consta valoarea adaugata, specifica UE, a

unei politici cu adevarat comune care utilizeaza in modul cel mai eficient resursele bugetare

limitate cu scopul de a mentine o agricultura sustenabila pe intregul teritoriu al UE, de a aborda

aspecte transfrontaliere importante, precum schimbarile climatice, si de a consolida

solidaritatea intre statele membre, permitand totodata procesului de implementare sa ramana

flexibil pentru a raspunde necesitatilor la nivel local.

In conformitate cu cadrul prevazut de propunerea privind CFM, PAC trebuie sa-si

mentina structura bazata pe doi piloni, in care bugetul alocat fiecarui pilon va fi mentinut in

termeni nominali la nivelul din 2013, iar accentul se va pune in mod clar pe obtinerea de

rezultate in privinta prioritatilor-cheie ale UE. Platile directe trebuie sa promoveze o productie

durabila prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar catre masuri obligatorii benefice pentru

clima si mediu. Nivelurile platilor trebuie sa devina treptat convergente, iar platile catre marii

beneficiari sa faca obiectul unei plafonari progresive. Dezvoltarea rurala trebuie inclusa intr-un

cadru strategic comun impreuna cu alte fonduri cu gestionare partajata ale UE, cu o abordare

consolidata orientata spre rezultate si sub rezerva indeplinirii unor conditii ex-ante mai bune si

mai clare. In sfarsit, in ceea ce priveste masurile de piata, finantarea PAC trebuie consolidata

cu doua instrumente din afara CFM:

1. O rezerva de urgenta pentru a face fata situatiilor de criza

si

2. Extinderea domeniului de aplicare al Fondului European de ajustare la globalizare.

Pe aceasta baza, principalele elemente ale cadrului legislativ al PAC pentru perioada

2014-2020 sunt stabilite in urmatoarele regulamente:

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor

norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii

agricole comune ("regulamentul privind platile directe");


PERIOADA 2014 - 2020 16

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a unei

organizari comune a pietelor produselor agricole ("Regulamentul privind OCP unica");

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind sprijinul pentru

dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR)

("regulamentul privind dezvoltarea rurala");

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind finantarea,

gestionarea si monitorizarea politicii agricole comune ("regulamentul orizontal");

- Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a masurilor pentru determinarea anumitor

ajutoare si restituiri legate de organizarea comuns a pietelor produselor agricole;

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 73/2009 in ceea ce priveste aplicarea platilor directe pentru fermieri in

anul2013;

- Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de modificare a

Regulamentului (CE) fif. 123412007 in ceea ce priveste regimul schemei de plata unica si

sprijinul acordat viticultorilor.

FEADR contribuie la strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltarii rurale durabile

in intreaga Uniune, venind in completarea celorlalte instrumente ale politicii agricole commune

(denumita in continuare "PAC"), a politicii de coeziune si a politicii comune in domeniul

pescuitului. FEADR contribuie la realizarea in Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din

punct de vedere teritorial si ecologic, mai benefic pentru clima, mai resilient si mai inovator.

Obiective

In cadrul general al PAC, sprijinul pentru dezvoltare rural a contribuit la atingerea urmatoarelor

obiective:

(I) competitivitatea agriculturii;

(2) gestionarea durabila a resurselor naturale si combaterea schimbarilor climatice;

(3) o dezvoltare teritoriala echilibrata a zonelor rurale.


PERIOADA 2014 - 2020 17

Prioritatile uniunii in materie de dezvoltare rurala

Obiectivele dezvoltarii rurale, a caror realizare contribuie la strategia Europa 2020

pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, trebuie atinse prin intermediul

urmatoarelor sase prioritati ale Uniunii in materie de dezvoltare rurala, care transpun

obiectivele tematice ale CSC:

1. Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, in silvicultura si in

zonele rurale, cu accent pe urmatoarele aspecte:

a. Incurajarea inovarii si a crearii unei baze de cunostinte in zonele rurale;

b. Consolidarea legaturilor dintre agricultura si silvicultura, pe de o parte, si

cercetare si inovare, pe de alta parte;

c. Incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii si a formarii profesionale in

sectoarele agricol si forestier;

2. Cresterea competitivitatii tuturor tipurilor de agricultura si cresterea viabilitatii

exploatatiilor, cu accent pe urmatoarele aspect:

a. Facilitarea restructurarii exploatatiilor care se confrunta cu probleme structural

majore, in special a celor cu un nivel redus de participare la piata;

b. A exploatatiilor orientate spre piata din anumite sectoare si a exploatatiilor care

au nevoie sa isi diversifice activitatile agricole;

c. Facilitarea reinnoirii generatiilor in sectorul agricol

3. Promovarea organizarii lantului alimentar si a gestionarii riscurilor in agricultura, cu

accent pe urmatoarele sectoare:

a. O mai buna integrare a producatorilor primari in lantul alimentar prin

intermediul schemelor de calitate, al promovarii pe pietele locale si in cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producatori si al

organizatiilor interprofesionale;

b. Sprijinirea gestionarii riscurilor la nivelul exploatatiilor.

4. Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor care depind de agricultura si

de silvicultura, cu accent pe urmatoarele aspecte:

a. Refacerea si conservarea biodiversitatii, inclusiv in zonele Natura 2000 si in

cadrul activitatilor agricole de mare valoare naturala, precum si a starii

peisajelor europene;

b. Ameliorarea gestionarii apelor;


PERIOADA 2014 - 2020 18

c. Ameliorarea gestionarii solului.

5. Promovarea utilizarii eficiente a resurselor si sprijinirea tranzitiei catre o economie

cu emisii reduse de carbon si rezistenta la schimbarile climatice in sectoarele

agricol, alimentar si silvic, cu accent pe urmatoarele aspecte:

a. Eficientizarea utilizarii apei in agricultura;

b. Eficientizarea utilizarii energiei in sectorul agroalimentar;

c. Facilitarea furnizarii si a utilizarii surselor regenerabile de energie, a

subproduselor, a deseurilor, a reziduurilor si a altor materii prime nealimentare,

in scopul bioeconomiei;

d. Reducerea emisiilor de oxizi de azot si de metan din agricultura;

e. Promovarea sechestarii carbonului in agricultura si silvicultura;

6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii saraciei si a dezvoltarii economice in

zonele rurale, cu accent pe urmatoarele aspecte:

a. Facilitarea diversificarii, a infiintarii de noi intreprinderi mici si a crearii de

locuri de munca;

b. Incurajarea dezvoltarii locale in zonele rurale;

c. Sporirea accesibilitatii, a utilizarii si a calitatii tehnologiilor informatiei si

comunicatiilor (TIC) in zonele rurale.

Toate aceste prioritati contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de

inovare, de protectia mediului si de atenuarea efectelor schimbarilor climatice si de adaptarea la

acestea.

Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER), Fondul social european (FSE),

Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si

viitorul Fond european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF) (denumite in continuare

"fondurile CSC") urmaresc obiective politice complementare, iar gestionarea lor este partajata

intre statele membre si Comisie. Prin urmare, este important sa se maximizeze eficacitatea

tuturor instrumentelor structurale in ceea ce priveste realizarea obiectivelor si tintelor stabilite

in programe si sa se optimizeze sinergia si eficienta diferitelor instrumente. Acest lucru se va

obtine prin crearea unui cadru politic, de reglementare si institutional solid pentru fonduri, prin

orientarea catre rezultate si prin monitorizarea progreselor catre obiectivele si tintele stabilite in

programe, precum si prin arrnonizarea, cat mai mult posibil, a norrnelor privind punerea in

aplicare si a cerintelor privind controlul.


PERIOADA 2014 - 2020 19

Pentru a promova dezvoltarea armonioasa, echilibrata si durabila a Uniunii, un cadru

strategic comun transpune obiective1e si tintele strategiei Uniunii pentru o crestere inteligenta,

durabila si favorabila incluziunii in actiuni-cheie pentru fondurile CSC.

Propunerea Comisiei privind un cadru financiar multianual prevede o suma de 376 de

miliarde EUR pentru coeziunea economica, sociala si teritoriala in perioada 2014-2020.

Bugetul propus pentru perioada 2014 - 2020 Miliarde EUR

Regiuni mai putin dezvoltate

Regiuni de tranzitie

Regiuni mai dezvoltate

Cooperare teritoriala

Fondul de coeziune

Alocare suplimentara pentru regiunile ultraperiferice si cu

densitate redusa a populatiei

162,6

38,9

53,1

11,7

68,7

0,926

Facilitarea “Conectarea Europei” in domeniul transporturilor,

al energiei si al TIC

40

(si 10 miliarde EUR

suplimentare destinate unei

utilizari specific in cadrul

Fondului de coeziune)

Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, desi insuficient exploatat.

Cu o suprafata totala de 238 mii km2

si o populatie de 19,04 milioane de locuitori, Romania,

este ca marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia. Ea

reprezinta 6% din suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Romania

este unul din statele europene in care se bucura de o buna inzestrare in ceea ce priveste

resursele de teren, apa si resurse umane Cu toate acestea, pana in prezent, aceste avantaje au

avut doar o influenta limitata in ceea ce priveste generarea unei dezvoltari semnificative si

restructurari in agricultura si zonele rurale.

Romania a evoluat in conditii puternic marcate de manifestarea virulenta a crizei

financiare si economice globale. La debutul crizei, economia romaneasca parcursese o perioada

de mai multi ani de crestere economica in ritmuri inalte, dar insotita de acumularea unui deficit

extern relativ important, precum si de majorarea datoriei externe pe termen scurt. Cu un mic

decalaj s-au manifestat si repercusiunile deteriorarii climatului economic extern asupra

economiei romanesti,


PERIOADA 2014 - 2020 20

Datorita acestor factori, Romania a semnat acorduri de finantare cu Fondul Monetar

International si cu Uniunea Europeana. Aceste acorduri asigura finantarea corespunzatoare a

deficitului de cont curent si transmit o credibilitate sporita politicilor economice si financiare.

Incepand cu anul 2009, impactul crizei financiare si economice globale asupra

economiei romanesti se manifesta din ce in ce mai pronuntat pe culoarul indirect si anume pe

acela al lichiditatii externe si al deteriorarii conditiilor macroeconomice.

Cresterea consistenta din anii anteriori a activitatii economice a fost urmata de o

contractie puternica in anii 2009 si 2010. Pe fondul crizei actuale, scaderea economica a condus

la dezinvestitii si majorarea importanta a somajului, ceea ce pericliteaza procesul de

convergenta reala si starea financiara a companiilor si populatiei.

Investitiile si competitivitatea din Romania constituie inca elemente care trebuie

imbunatatite, pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente

a veniturilor cu cele din UE. In anul 2011, Romania detinea putin peste de 1% din PIB-ul

Comunitatii Europene, inregistrand 47% in 2010 la nivel national si 33,4% in rural. (Sursa

Eurostat 2012).

Contributia agriculturii la PIB a fost intotdeauna ridicata, Valoarea adaugata bruta

(VAB) a agriculturii a reprezentat 6,5% din totalul VAB ( Sursa: Studiu Comisia Nationala de

prognoza 2011). Cu toate acestea, ea ramane scazuta, avand in vedere resursele neutilizate. La

nivel national VAB a inregistrat o valoare de 114.744,8 milioane Euro in anul 2012. (sursa

Eurostat). Populatia angajata in agricultura si silvicultura, de exemplu, are o pondere mult mai

mare (32%), reflectand somajul si o productivitate redusa a muncii. Restructurarea agriculturii

va avea un impact deosebit asupra economiei rurale in general, avand in vedere ca agricultura

continua sa ramana cea mai importanta activitate din spatiul rural si o sursa esentiala de venit

pentru gospodarii.

Restructurarea activitatilor la nivelul fermelor si intensificarea capitalului pentru

fermele comerciale va duce inevitabil la utilizarea unei forte de munca mai scazute, pentru

imbunatatirea competitivitatii. Experienta din alte sisteme agricole, din statele membre sau din

alte tari, reprezinta o dovada importanta in acest sens.

Zonele rurale dispun de un potential de crestere substantial si au un rol social vital.

Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din Romania acopera 87,1% din


PERIOADA 2014 - 2020 21

teritoriul tarii, cuprinzand 47,2% din populatie (Institutului National de Statistica), si anume

8,98 milioane de locuitori in anul 2011 comparativ cu 9.65 milioane in anul 2009 (Sursa:

Recensamantul populatiei - INS 2011). Densitatea medie a populatiei din zonele rurale a ramas

relativ constanta de-a lungul ani lor (la circa 45,1 locuitori/km.). In conformitate cu

metodologia OCDE pentru notiunea de ruralitate conduce la cifre usor diferite, insa permite

comparatiile pe plan international. Astfel se constata ca teritoriul Romaniei este in conformitate

cu acesta definitie 59,8% rural, 39,4% intermediar si doar 0,8% urbana. (Eurostat 2012)

Desi asemanatoare din punctul de vedere al distributiei in teritoriu, populatia Romaniei

are un nivel de ruralitate mult mai pronuntat, ponderea populatiei rurale din Romania reflecta

incidenta mai mare a acesteia fata de alte tari din UE, unde asezarile rurale sunt mai putin

populate si la scara mai redusa, ca alternativa fata de concentrarile urbane. Multe dintre aceste

comunitati, rurale contribuie, intr-o mica masura, la cresterea economica, insa isi pastreaza

structura sociala si modul traditional de viata.

La nivelul Uniunii Europene, conform cercetarilor Eurostat, riscul de saracie si de

excluziune sociala este mult mai ridicat in zona statelor Europei de Est, comparativ cu media

UE. In Romania, din 2007 pana in anul 2011 s-a inregistrat o scadere a riscului de saracie si de

excluziune sociala de la 45,9% in anul 2007 din populatie pana la 40,3% in anul 2011. In media

U.E. procentul se ridica pana la 24,4% in 2007 si coboara cu un procent pana in 2010 (23,4).

Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea

rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si

calificarii. Desi imbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un

element important in dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala

reprezinta "motorul", pentru o buna dezvoltare.

Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar in ceea ce priveste

infrastructura scolara exista discrepante evidente. Cele mai multe dintre scoli au nevoie de

renovari, mobilier, utilitati de baza si material didactic. Infrastructura si facilitatile aferente

educatiei profesionale si educatiei primare constituie instrumente importante pentru conversia

fortei de munca agricole in forta de munca non-agricola.

Structurile de invatamant profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia

profesionala a lucratorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunostinte

elementare de mecanica sau din alte domenii tehnice.


PERIOADA 2014 - 2020 22

Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind

un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor

economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de

meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.

Institutiile de invatamant din spatiul rural, reprezentate de gradinite, unitati primare si

gimnaziale sunt slab dotate in ceea ce priveste materialul tehnic si didactic. Tehnologia IT si

echipamentele hardware si softeware sunt rar intalnite in cadrul scolilor din spatiul rural in timp

ce echipamentul necesar formarii profesionale sau pentru ucenici este invechit sau lipseste. O

problema suplimentara o constituie dificultatea de a atrage personal calificat in zonele rurale.

In general, se poate spune ca, in zonele rurale, educatia este chiar mai slaba calitativ

decat in cele urbane, din cauza problemei permanente a finantarii.

Referitor la unitatile de invatamant din mediul rural, acestea erau in numar de 18.059 in

anul 2000 dintr-un total de 24.481 la nivel national. In anul 2011, acestea au scazut la 3200

unitati de invatamant in mediul rural dintr-un total de 7204 existente la nivel national (INS-

TEMPO online-serii de timp).

Datele statistice releva faptul ca s-a manifestat un trend descrescator in perioada 2000 -

2011 in ceea ce priveste numarul unitatilor de invatamant functionale atat in mediul urban cat

si in mediul rural.

In ceea ce priveste numarul gradinitelor de copii acesta era la nivelul anului 2011 de

1367 din care 102 in mediul rural (INS-TEMPO online-serii de timp).

Spre deosebire de majoritatea tarilor UE, agricultura a fost si continua sa fie un sector

de prima importanta in Romania, atat prin contributia sa in economie, cat si ca pondere a

populatiei ocupate si, din acest motiv, sursa se sperante si de deziluzii deopotriva. Permanent

supuse evaluarilor si analizelor, performantele sectorului agricol romanesc raman relativ

modeste, in contrast cu potentialul sau natural si cu asteptarile populatiei ca agricultura sa-si

ajusteze rapid structurile sub influenta politicii agricole comune, prin facilitarea finantarii

sistemului, inclusive asigurand investitiile necesare cresterii.

Suprafata agricola a Romaniei 13,3 milioane ha (55,8 % din teritoriul Romaniei)

(Sursa: Analiza date INS 2011 cf rezultate provizorii RGA), din care:


PERIOADA 2014 - 2020 23

• 8,3 milioane ha teren arabil (62,4%);

• 4,5 milioane ha pasuni si fanete (33,8%);

• 0,3 culturi permanente (2,3%);

• 0,2 gradini familiale (1,5).

In mod traditional, Romania este o mare producatoare de cereale si plante oleaginoase,

aceste culturi ocupand suprafetele cele mai insemnate (de 60%, respectiv 17%) din cele 8,3

milioane ha teren arabil ale tarii. De altfel, cu suprafata agricola utilizata pe care 0 detine (13,3

milione ha), Romania se situeaza, la nivelul Uniunii Europene, pe unul din primele locurile in

ceea ce proveste terenul agricol ce revine pe cap de locuitor (0,41 ha), dublu fata de media din

UE-27.

In ceea ce priveste zootehnia, ponderile cele mai substantiale au revenit productiei de

lapte (7,3% din totalul valorii productiei agricole domestice), carne de porc (5,5%), oua (3,3%)

si camrne de pasare (2,3%). Romania este, in general autosuficienta, la majoritatea produselor

vegetale, la cereale obtinand chiar excedente semnificative destinate exportului, dar deficitara

la productia de came.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensamantului General Agricol din 2010,

efectivele de bovine si porcine au scazut cu 30,9 %, respectiv 34.8% fata de cele inregistrate la

recensamantul General Agricol 2002, iar cele de ovine si caprine au crescut cu 15,9 %,

respectiv 66,3% fata de cele inregistrate la recensamantul General Agricol 2002.

Institutul National de Statistica a realizat cercetarea statistica privind “Efectivele de

animale si productia animala, in anul 2011". Ca urmare a rezultatelor cercetarii statistice in anul

2011 fata de anul 2010, efectivele de bovine, porcine si pasari au scazut, iar efectivele de ovine

si caprine au crescut. (1 decembrie 2011 comparativ cu 1 decembrie 2010). (Raportul anual de

progrese 2011, MADR).

Zootehnia este, prin natura sa, multifunctionala: ea produce materii prime alimentare

sau industriale reciclabile, jucand, in acelasi timp un rol in gestionarea resurselor naturale (apa,

sol, biodiversitate, aer), cu rol social, deosebit de important in dinamica spatiului rural.Sectorul

de crestere a animalelor reprezinta integratorul ideal de materii prime obtinute de sectorul

agricol ducand la cresterea si adaugarea de plus-valoare.


PERIOADA 2014 - 2020 24

Romania va trebui sa promoveze in perioada urmatoare 0 zootehnie cu rol

multifunctional si cu influenta in spatiul rural. Pentru aceasta trebuie avuta in vedere

practicarea zootehniei, tinand cont de pastrarea traditiilor, mentinerea specificului rural,

mentinerea activitatilor comunitatilor rurale, mentinerea populatiei in zonele rurale, in special a

populatiei tinere. o dificultate majora in aspiratiile de convergenta din perspectiva veniturilor

amane forta de munca din agricultura, mult supradimensionata in comparatie cu standardele

UE. Desi aflata intr-un proces de diminuare, populatia ocupata in agricultura si silvicultura

reprezenta in 2010 aproximativ 19% din totalul populatiei ocupate, un decalaj foarte mare fata

de media UE-28 (4,7%) si chiar fata de noile state membre (de exemplu, Polonia: 10,1%;

Ungaria: 5,5%; Bulgaria: 14,7%)

Numarul mare al populatiei ce Iucreaza in activitati agricole constituie o prima indicatie

a nivelurilor scazute ale productivitatii muncii si a sub-ocuparii din acest sector.

Pentru Romania, sursa cea mai importanta a descresterii populatiei ocupate in

agricultura din ultimii ani, pare a fi migratia externa, mai ales catre Spania si Italia, facilitata de

libertatea de miscare a fortei de munca in Europa.

In concluzie,

Este nevoie de continuare a masurilor de sprijin acordat fermelor mici si mijlocii, in

special a celor de tip familial, prin imbunatatirea competitivitatii, diversificarea activitatii si

deschiderea lor catre piata, care sa rezolve pe de o parte problema ameliorarii productivitatii

agricole, iar pe de alta parte sa rezolve, pe termen lung, problema sociala a satului romanesc

data de rata mare a ocuparii din agricultura si de veniturile mici ale agricultorilor/populatiei

rurale.

De asemenea, este necesar a se continua masurile de sprijin a proprietarilor de paduri,

prin stimularea asocierii acestora si infiintarea unor structuri de administrare proprii si de

sustinere a costurilor neproductive privind amenajarea padurilor, dar si de sustinere in

continuare a sectorului forestier prin impadurirea unor noi suprafete de teren, a celor afectate de

dezastre naturale, dezvoltarea infrastructurii de drumuri forestiere si a investitiilor In noi

tehnologii forestiere de exploatare, prelucrare si comercializare a produselor forestiere. In plus,

crearea/refacerea perdelelor forestiere, In special in zonele de campie vor avea un rol important

in combaterea fenomenelor extreme (seceta si inundatii).


PERIOADA 2014 - 2020 25

In paralel cu sustinerea prin intermediul fondurilor europene destinate dezvoltarii

rurale, pot fi continuate si puse in acord cu pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC) o

serie de programe nationale (de tipul Fermierul sau Renta Viagera) care sa stimuleze

investitiile prin facilitarea creditarii catre fermieri si care sa contribuie la reinoirea generatiilor

in agricultura si la comasarea fermelor mici in exploatatii mijlocii.

In privinta exporturilor de produse agroalimentare trebuie concertate eforturile in

privinta exportului de valoare adaugata si nu doar de materii prime.

Dezvoltarea sferei serviciilor agricole in spatiul rural conexata cu formarea profesionala

continua pentru populatia ocupata in agricultura va trebui sa fie o prioritate a viitoarei perioade

de programare.

Legislație

Legislația europeană

Regulamentul nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 –

2020

Regulamentul nr. 1299/2013 al Parlamentului European privind dispoziții specifice pentru

sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare

teritorială europeană

Regulamentul nr. 1300/2013 al Parlamentului European privind Fondul de coeziune si de

abrogare a Regulamentului nr. 1084/2006

Regulamentul nr. 1301/2013 al Parlamentului European privind Fondul european de dezvoltare

regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creșterea

economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului nr. 1080/2006

Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European de stabilire a unor dispoziții comune

privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit si afaceri


PERIOADA 2014 - 2020 26

maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul european de

dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru

pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului nr. 1083/2006 al Consiliului

Regulamentul nr. 1304/2013 al Parlamentului European privind Fondul social european și de

abrogare a Regulamentului nr. 1081/2006 al Consiliului

Regulamentul nr. 1305/2013 al parlamentului European privind sprijinul pentru dezvoltarea

rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a

Regulamentului nr. 1689/2005 al Consiliului

Regulamentul nr. 1302/2013 al Parlamentului European de modificare a Regulamentului nr.

1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește

clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și functionării unor astfel de grupuri

Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European privind finanțarea, gestionarea și

monitorizarea politicii agricole comune

Regulamentul nr. 1291/2013 al Parlamentului European de instituire a Programului-cadru

pentru cercetare și inovare (2014-2020) – „Orizont 2020”

Regulamentul nr. 1293/2013 al Parlamentului European privind instituirea unui program pentru

mediu și politici climatice (LIFE)

Regulamentul nr. 1295/2013 al Parlamentului European privind instituirea programului

„Europa creativă”

Regulamentul nr. 1316/2013 al Parlamentului European de instituire a Mecanismului pentru

Interconectarea Europei

Regulamentul nr. 1287/2013 al Parlamentului European de instituire a unui program pentru

competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii


PERIOADA 2014 - 2020 27

Legislația națională

Conditionalități ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 în România

Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020 în

România

Diagrama cadrului partenerial în România

Broșura de prezentare - Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020

Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020

EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă

incluziunii

Obiective pentru strategia Europa 2020

Programul național de reformă al României 2011 – 2013

Programul de convergenta al României 2011-2014

Recomandarea privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a

unui aviz al Consiliului privind Programul de convergenta actualizat al României pentru

perioada 2011-2014

Recomandare privind Programul national de reforma din 2011 al României si de emitere a unui

aviz al Consiliului privind Programul de convergenta actualizat al României pentru perioada

2011-2014

Transport

Master Planul General de Transport


PERIOADA 2014 - 2020 28

Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes

național și European

Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030

Plan strategic integrat în domeniul transporturilor și infrastructurii

Strategia de tansport intermodal în România 2020

Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului

Transporturilor

Programul prioritar de construcție a autostrăzilor din România și a drumurilor naționale cu

patru benzi de circulație

Educație

Strategia Națională de Cercetare şi Inovare 2014 - 2020

Planul Național pentru cercetare-dezvoltare și inovare (PNCDI)

Strategia descentralizării învățământului pre-universitar

Strategia de formare profesională continua pe termen scurt și mediu

Planul Național de Acțiune pentru Ocupare

Strategia Națională de Ocupare

Sănătate

Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sanătății

Asistența socială

Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români pentru perioada 2012-2020


PERIOADA 2014 - 2020 29

Planul Național antisaracie și promovare a incluziunii sociale

Strategia Nationala privind incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati 2014-2020

Planul national de actiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați

Planul național de acțiune pentru egalitatea de șanse țntre femei și bărbați

Strategia națională antidrog, în perioada 2005 – 2012

Alte norme legislative interne:

Legea 215 / 2001 privind administrația publică locală

HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare (MO nr.

694 / 02.08.2004)

Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România

H.G. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor

structurale

H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul

operațiunilor finanțate prin programele operaționale

HOTĂRÂRE Nr. 175 din 3 martie 2010 privind aprobarea Normelor de implementare a

Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia

românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României.

Hotărârea nr. 606 din 23 iunie 2010 privind stabilire măsuri de accelerare implementare

instrumente structurale


PERIOADA 2014 - 2020 30

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 9 din 17 februarie 2010 privind aprobarea Programului de

sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească,

finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României

Hotărâre Nr. 1135 din 9 noiembrie 2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii

Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul

operațiunilor finanțate prin programele operaționale

H.G. 802 din 04/08/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

implementării instrumentelor structurale

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul Național și Regional

de dezvoltare, Primăria comunei Siriu iși va desfășura activitatea în următoarele direcții:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază.

2. Protecția mediului.

3. Intarirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei.

4. Regenerarea rurală.

Condiții de implementare a strategiei:

• acordul și susținerea planului de către cetățeni;

• susținerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;

• informarea permanentă a cetățenilor privind progresul implementării planului.


PERIOADA 2014 - 2020 31

CAPITOLUL II

SITUATIA EXISTENTA LA NIVEL LOCAL

II.1 Asezare geografica

Comuna Siriu este situata in partea de nord-vest a judetului Buzau, pe valea Buzaului,

in aval de lacul de acumulare al Barajului Siriu, pe DN 10, la distanta aproximativ egala de

Buzau – 70 km si Brasov – 76 km.

In structura administrativa a judetului Buzau, comuna Siriu se identifica drept o

comuna de dimensiuni relativ mari si are in componenta satele: Casoca, Coltu Pietrii, Gura

Siriului, Lunca Jaristei (care este resedinta comunei) si Muscelusa.

Comuna Siriu este situata in zona de Curbura a Carpatilor pe asa numita „fasie de

tranzitie”. Este incadrata in urmatoarele coordonate geografice: longi-tudine 26°14’ si

latitudine 45°28’. Suprafata totala a comunei este de 22.231,10 ha. Asezare de tip rasfirat,

comuna Siriu este plasată în zona Carpaţilor de curbura, la limita de NV a judetului Buzau,

intr-o zona deosebit de pitoreasca, invecinandu-se:

» la nord cu judetul Covasna (comunele Sita Buzaului si Zagon);

» la est cu comuna Gura Teghii;

» la sud cu orasul Nehoiu;

» la vest cu comuna Chiojdu.

II.2 Relieful si calitatea factorilor de mediu

II.2.1 Relieful

Comuna si satele componente se dezvolta pe ambele maluri ale raului Buzau, a paraului

Casoca si Bontu Mare.

Comuna Siriu este avantajata si de apropierea fata de zona montana a Carpatilor de

Curbura, mai precis, fata de Muntii Buzaului (culmi paralele cu orientare nord-sud si cu forme

de relief impresionante: batci si inseuari largi, suprafete de eroziune pastrate in prispa montana


PERIOADA 2014 - 2020 32

exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasa, pinteni montani,

forme ale eroziunii diferentiale). Astfel, desi nu foarte inalti (1657 m – M. Siriu), acesti munti

prezinta un mare grad de atractie prin varietatea si lipsa de monotonie a formelor de relief

specifice flisului paleogen.

Geomorfologia zonei este in edificiul Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind de

pana la 1400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele de

eroziune. Formele structurale sunt prezente prin culmi structurale, iar cele de eroziune sunt

rezultatul actiunii apelor curgatoare reprezentate de Buzau si afluentii sai. Traseul vailor este

neamenajat, exceptie facand zona de baraj pe raul Buzau.

Vedere din zona Siriului

II. 2.2 Clima

Comuna Siriu se incadreaza in climatul temperat-continental. Pozitia la curbura

Carpatilor introduce o serie de nuante locale, ceea ce conduce la un anumit tip de subclima.


PERIOADA 2014 - 2020 33

Temperatura medie anuala este de +9°C in zona depresionara si 6°C in zona montana;

in luna iulie temperatura medie oscileaza intre 23 - 25°C, iar in ianuarie este de -10,9°C.

Cantitatea de precipitatii in aceasta zona este redusa, avand o valoare medie anuala de

870 mm/an. Cele mai abundente ploi se inregistreaza la inceputul verii, in luna iunie. Regimul

precipitatiilor este moderat, fiind mai sarace vara, dar favorabile iarna aparitiei si mentinerii

unui strat de zapada cu grosimi moderate.

Circulatia generala atmosferica, dar mai ales geomorfologica a zonei de curbura, impun

dezvoltarea vanturilor föhnale.

Pe timp de iarna apar invazii de aer rece, provenite din aria anticiclonului siberian,

cunoscut la noi sub numele de Crivat. Crivatul este vantul care-si face simtita prezenta cel mai

des sufla de la nord-est sau numai de la est. Bate in toate anotimpurile, dar taria lui de resimte

mai mult in timpul iernii cand determina cele mai mari scaderi de temperatura. Este aducator de

viscole puternice. Uneori, iarna aduce si zapada bogata, iar vara aduce valuri de caldura din

stepele rusesti.

Austrul, care bate dinspre vest, este un vant uscat care aduce iarna ger uscat, iar vara

caldura si seceta.

Baltaretul se simte de la sud-est este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte. Se

resimte mai mult vara, fiind mult asteptat de localnici. Munteanul, care bate de la nord este un

vant violent si rece.

Ca o caracteristica locala este prezenta föhnului, care intalneste conditii favorabile de

manifestare in aceasta zona, deoarece au loc revarsari de aer din

Transilvania peste culmile muntilor. Prezenta acestui fenomen asociat cu alte conditii

climatice generale se reflecta in existenta unor specii vegetale si xerofile cu regim termic

specific, si caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti pe Valea

Siriului si Nehoiasului, a Mlajetului si Satnicului, existent numeroaselor vai, depresiuni si

bazinete creeaza conditii favorabile inversiunilor de temperatura, care sunt mai accentuate in

sezonul rece al anului.


PERIOADA 2014 - 2020 34

II.2.3 Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna conţin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la

intersectia mai multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica). Este impresionanta

astfel vederea padurilor de o mare varietate si de un colorit deosebit. Ca urmare a diferentierii

pe altitudine deosebim un subetaj de amestec fag - stejar catre depresiuni (450 m) si un etaj

mult mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea superioara. Pe langa vegetatia

lemnoasa ca o dominanta a peisajului apar pajisti deluroase secundare si pajisti montane natural

sau secundare în Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel, margareta,

brandusa, garofita etc,). Ca specie endemica ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca

tisa (Taxus_baccata) localizata in sudul masivului Monteoru, in cadrul unei arii protejate cu o

suprafata de 150 ha.

Pajiste din Siriu

Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec

care include specii de pasari cantatoare cu penaj viu si colorat (pitigoi, ciocanitoare, mierla,

cuc, cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliul cenusiu) si de noapte


PERIOADA 2014 - 2020 35

(cucuvea, bufnita); specii de mamifere (caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras – mai ales în zona

montana, vulpe, lup, mistret cu raspandire mai larga); specii de pesti (pastrav, lipan, mreana

etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul faunistic

glaciar capra neagra (Rupicapra rupicapra) – recolonizata in Muntii Siriu se afla pe teritoriul

comunei Siriu.

Munti din zona Siriului

II.2.4 Solurile

Depozitele care intra in alcatuirea fundamentului apartin flisului extern. Paleogenul

imprima nota caracteristica flisului extern prin varietatea litologica pe verticala si orizontala.

Tectonic, flisul extern este un compartiment coborat fata de flisul intern si inaltat fata de

molasa pericarpatica. Structura tectonica este cea de panze sariate suprapuse.

Stratele sunt alcatuite din gresii masive in intercalatii cu sisturi negricioase si marnoase

dispuse vertical.


PERIOADA 2014 - 2020 36

Depozitele de varsta cuaternara sunt rezultatul eroziunii de suprafata a cursurilor de apa.

S-au format terase cu aluviuni de pietris, nisip, bolovanis si argile.

De-a lungul raului Buzau si afluentului stanga Casoca Mare s-au dezvoltat terenuri de

terasa, alcatuite din depozite proluvial-aluvionare: gresii dislocate din masiv prinse in nisipuri

argiloase la baza versantilor si pietrisuri, bolovani cu structura rulata. Grosimea acestor terase

este ce cca 10 m.

II.2.5 Hidrografia

Reteaua hidrografica de suprafata este reprezentata de raul Buzau si de apele de

suprafata pe care le colecteaza. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana

prezente in culmile structurale.

Reteaua hidrografica din masivul Siriu este tributara raului Buzau, care aduna apele

paraielor care coboara de pe culmile cele mai inalte. Dintre paraiele cu bazinele cele mai

extinse mentionam: Izvorul Negru si Bradu la est, Mreaja, Milea, Siriu Mare si Vana Malaei la

sud si Manea, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica la nord.

La obarsie vaile au infatisare semicirculara, cu un curs de apa destul de efemer.

Primavara sau dupa aversele de vara, ele sunt mai active si formeaza, treptat in aval, cursuri

tumultoase ce transporta volume mari de roca.

Particularitatile reliefului, ca si gradul ridicat al despaduririlor fac ca scurgerea maxima,

concretizata prin viituri, sa constituie un element hidrologic deosebit de important.

Lunile iunie si noiembrie sunt cele mai bogate in viituri. Ele se datoreaza ploilor

abundente de la sfarsitul primaverii si inceputul verii si topirii intarziate a zapezilor. In

noiembrie, viiturile sunt impuse de inceputul sezonului ploios. De scurgerea maxima sunt

legate inundatiile foarte frecvente de pe Buzau. Prezenta gresiilor, marnelor, argilelor,

nisipurilor, loessurilor, a benzilor de sare si gips determina aparitia, in apele raurilor, a

anumitor saruri solubile si a unor saruri minerale. In perioadele secetoase se inregistreaza o

crestere a mineralizarii apelor, iar in cele ploioase precipitatiile produc o eroziune puternica a

solurilor, fapt ce influenteaza negativ calitatea apelor.


PERIOADA 2014 - 2020 37

Pe platourile aflate aflate la 1400 m altitudine, izvoarele se intalnesc rar, fie la baza

varfurilor sau crestelor care le domina, fie la mijlocul vaiugilor care le fragmenteaza. Pe aceste

platouri sunt frecvente, in schimb, ochiurile de apa si mici suprafete mlastinoase.

Unul dintre cele mai mari si mai semnificative lacuri antropice din aceasta zona este cel

de la Siriu. Inaltimea barajului atinge 122 m, creand o acumulare de apa cu un volum total de

125 mil. m3

destinata in general pentru producerea de energie electrica, alimentarea cu apa a

localitatilor din aval, controlul undelor de viitura si irigatie.

II.2.6. Resurse naturale

Intinsele paduri de fag si pinacee ofera un potential marit pentru dezvoltarea turismului

si reprezinta in acelasi timp resurse importante pentru exploatarea I zona a masei lemnoase.

De asemenea, terenurile cu fanete si pasuni naturale sunt deosebit de importante pentru

dezvoltarea cresterii animalelor in zona.

In zona barajului si a lacului de acumulare se poate amenaja o zona de agrement si

turism.

De asemenea, nu sunt puse in valoare vechile bai Siriu cu ape termale.


PERIOADA 2014 - 2020 38

II.3. Repere istorice

Configuratia reliefului usor accesibil, oferind la nevoie adapost bun impotriva

vicisitudinilor vremii, ca si ceilalti factori favorabili existentei umane, i-au determinat pe

stramosii nostri sa se stabileasca pe aceste meleaguri din cele mai indepartate timpuri. Comuna

Siriu are o imagine aparte intre localitatile buzoiene si, poate, cea mai completa intre asezarile

din zona montana.

Consemnarea documentara a comunei Siriu este din secolul al XVI-lea, cand apare intr-

un hrisov scris in Divanul Domnesc de catre Nan, ca Sin Petru si Lupu aveau carte de la Radu

Voievod (1535 – 1545) ca sa stapaneasca la Basca si la Varful Zmeuretului si la Lupoaia pana

la obarsia schipului si de acolo sus pana la Plaiul Siriului. La inceputul secolului XVI

Episcopia Buzaului obtinea de la Radu de la Afumati dreptul sa aiba “casarii” in Muntii

Buzaului: “burdufe – 6 si 16 cascavaluri”. Actul atesta ocupatia de baza a locuitorilor din Siriu

– cresterea animalelor si prelucrarea primara a laptelui. Tehnicile folosite s-au dovedit a fi

deosebite, branzeturile obtinute aici ajungand pe mesele imparatilor austro-ungari. Localnicii

faceau negot la targuri cu donite, doage, putine, putinee, facalete, site.

Din documente reiese ca asezarile din aceasta zona sunt mult mai vechi decat actele

care intaresc unele posesiuni. Denumirea de “Casoca”, dupa cum afirma invatatorul pensionar

Alexandru Dumitrescu, ofiter in rezerva, participant activ la cele doua conflagratii mondiale ale

secolului nostru, se pastreaza din mosi – stramosi. Documentar Casoca este pomenita intr-un

hrisov de la 11 decembrie 1534, dat de Vlad Vintila, care intarea ocina mai multor localnici in

urma unei judecati ;”Io Vlad Voevod… dat-am domnia mea aceasta forma domniei mele lui

Slivila si Stanciu si lui Nan ca sa le fie lor mosie la Sibicii pentru ca iaste a, lor batrana si

muntele ce se cheama Tega si Caseuca”. Acest document, scris in targul Buzaului a fost

talmacit in romaneste de dascalul Vasile in iulie 1740. In sprijinul afirmatiei ca satul de azi

Casoca este unul si acelasi cu Casauca, pomenit documentar in 1534 amintim si alte denumiri

de sate: Biseasca, Biseuca azi Bisoca, Sapeuca azi Sapoca etc.

Ca asezare omeneasca comuna Siriu a existat probabil de pe la anii 1850-1860, daca

nu chiar mai inainte. Ea a fost infiintata de cateva familii de “tarlasi”, adica locuitori din alte

comune: Nehoiasi, Paltineni, Mlajet etc., care aveau aici tarle de vite, regiunea fiind muntoasa

si prielnica cresterii vitelor, pe care insa trebuiau sa le pazeasca de primejdia fiarelor salbatice.

Aceasta permanenta grija de animale i-a statornicit de la o vreme pe tarlasi, care s-au asezat


PERIOADA 2014 - 2020 39

definitive pe aceste meleaguri inmultindu-se si creind satele ce alcatuiesc astazi cadru

administrative-teritorial al acestei localitati.

Localitatea cu intindere istorica de 4 veacuri de trecut, presarate cu chipuri si fapte

voevodale sunt ramasitele “ d-nei Nega” de la “Jetiu”si “Inselata”, ori cele ale luptelor aprige

purtate de Mihai Viteazu cu ungurii pe Valea Hartagului, ea s-a nascut din framantarea si

durerea poporului roman si se dezvolta hranindu-se din pilda marilor eroi ai neamului. De la

Mihai Viteazu si pana la I si II razboi mondial, mii de vieti omenesti si-au interrupt firul pe

crestele acestor munti ramanand doar oasele ce stau si astazi cu cinste in “Cimitirul Eroilor”, ca

marturie vie a acestui clocotit trecut.

Istoria noua a acestei localitati este atestata documentar dupa 1944. Analizand cele

spuse mai sus deprindem ca satele de pe valea Buzaului s-au format prin roire si initial au

aparut ca sate de mosneni. Pentru inceput casele au fost risipite in grupuri mici pe toata valea

Buzaului in functie de pozitia proprioetatilor mosnesti sau in functie de rudenie. Grupurilor

mici cu timpul li s-au adaugat noi si noi case dand nastere la mai multe catune. In cateva cazuri

catunul era format din membrii aceleiasi familii, ca de exemplu Catunul Leiestilor, Cristieni,

Fercani, format in majoritate din locuitori ce poarta numele de Leau, Cristian, Fercu.

Vechea asezarea a Siriului era renumita pentru calitatea pasunilor, cresterea oilor si

fabricarea cascavalului – ocupatie seculara care a atras atentia domnitorilor si a unor feudali din

vestita familie a Candestilor. Printr-un hrisov din 1525 Episcopia Buzaului obtinea de la Radu

de la Afumati “ sa aiba Casarii in muntii Buzaului, burdufe 6 si 16 cascavaluri”. Cresterea

oilor si prelucrarea laptelui, indeletniciri de baza ale mosnenilor din aceasta parte s-a dezvoltat

treptat.


PERIOADA 2014 - 2020 40

Monumentul eroilor

Monumentul eroilor de la Siriu a fost construit incepand cu 1936 si a fost dezvelit in

1938, de catre Societatea Cultul Eroilor.

Statuia ostasului erou este confectionata din bronz, pe un soclu din blocuri de piatra, in

inaltime totala – soclu si statuie – de 6 m. Soldatul este reprezentat in pozitie de atac, cu o

pusca in mana stanga si cu o grenada in mana dreapta, simbolizand marea inclestare care a avut

loc aici pentru oprirea inaintarii armatelor germane in 1916 pe delul Soimul Siriului. Pe soclul

statuii este inscriptionat: „Pentru proslavirea eroilor morti din Regimentul 3 Vanatori si

Divizia 6 si celor care au luptat in 1916 pe aceste meleaguri barand patrunderea armatelor

dusmane in spatele frontului armatei romane”.

Osemintele celor cazuti au fost stranse si ingropate aici, intr-o nisa sapata sub soclul de

piatra al statuii, constituindu-se astfel Cimitirul Eroilor. In 1966 au fost ridicate in acest cimitir

doua cruci mari din piatra. Pe cea din partea stanga a fost inscriptionat: „Ostasii din

Regimentul 34 Infanterie. Sublocotenent Stefanescu Gh. Ion, un plutonier si noua soldati cazuti

la 20 octombrie 1916 aparand vitejeste acest pisc”. Pe crucea din partea dreapta a cimitirului


PERIOADA 2014 - 2020 41

este inscriptionat: „1916-1918. Pentru patrie. Aici odihnesc ostasii necunoscuti cazuti vitejeste

pe aceste locuri in razboiul 1916-1918”.

Amplasat initial pe teritoriul comunei Siriu, pe prima terasa de pe partea stanga a

paraului cu acelasi nume – afluent al raului Buzau – ansamblul monumental a dainuit aici pana

in 1975, cand s-a inceput constructia barajului hidroenergetic de la Siriu. Atunci a fost mutat pe

un amplasament deasupra soselei care leaga judetele Covasna si Buzau – D.N.10 Buzau –

Brasov – pe malul stang al barajului, pe o terasa care trebuia sa ii puna in valoare toata maretia,

dar care l-a indepartat, se pare, de cai carora le era adresat.

Cimitirul Eroilor

Evolutia economica si demografica a comunei a inceput de la sfarsitul secolului trecut

prin infiintarea unitatii de exploatare si prelucrare a masei lemnoase din zona, in legatura cu

fabrica de mobila de la Nehoiu, precum si coloana de transport a lemnului.


PERIOADA 2014 - 2020 42

Odata cu inceperea lucrarilor de hidroameliorare pe raul Buzau si construirea Barajului,

teritoriul satului Gura Siriului a fost dezafectat in proportie de 90%, construirea barajului si a

lucrarilor legate de acesta, drumuri, lac de acumulare, organizare de santier, au adus modificari

importante in configuratia satelor Gura Siriului si Casoca.


PERIOADA 2014 - 2020 43

CAPITOLUL III

ANALIZA SITUATIEI CURENTE

Evaluarea si examinarea comunei Siriu se va face pe 6 domenii prioritare care sunt

cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care

reprezinta „documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala,

aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-

economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene” (sursa:

sinteza PND 2007-2013).

Pentru a analiza situatia curenta s-a initiat evaluarea mediului economicosocial si a

potentialelor locale pentru a forma si implementa politici si programe, bazate pe oportunitati

locale si adresate necesitatilor zonale.

Domeniile de analiza au fost grupate astfel: situatia economica, caracteristicile

demografice, caracteristicile fortei de munca, pozitia geografica, infrastructura fizica si de

comunicatii, mediul de afaceri, resursele educationale, sistemul social, urbanismul,

patrimoniul, calitatea vietii si a mediului. Domeniile mentionate au fost impartite in diverse

categorii pentru a cuprinde o paleta cat mai larga si reprezentativa a vietii economico-sociale a

comunei Siriu.

DOMENII CATEGORII

1. Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala Agricultura

Productia vegetala

Pomicultura

Zootehnie

Silvicultura

2. Infrastructura si mediu Infrastructura de transport

Infrastructura de utilitati

Sanatate

Mediu

3. Economic Comert

Servicii

4. Turism Turism

5. Educatie si cultura Invatamant

Cultura

6. Resurse umane Populatia

Piata muncii


PERIOADA 2014 - 2020 44

III.1 Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

III.1.1 Agricultura

Se estimeaza ca Romania are un potential alimentar, la orizontul 2030, pentru 38.5 mil.

persoane, respectiv un disponibil pentru export si pentru consum nealimentar de materii prime

agricole de circa 49-50 mld. €.

Conform ultimelor statistici se vehiculeaza tot mai mult ca agricultura sa devina ramura

de succes a Romaniei. Exista peste 22.000 de cereri de la tineri care vor beneficia de masura de

instalare, prima sesiune de cereri de proiecte aferenta masurii 112 – „Instalarea tinerilor

fermieri” a fost deschisa in decembrie 2008. Pana la jumatatea lunii octombrie 2012, APDRP a

incheiat contracte pentru instalarea in mediul rural a 9.197 de fermieri cu varsta sub 40 de ani.

Fondul funciar agricol al comunei nu se constituie ca o resursa naturala pentru

preocuparile productive ale populatiei locale, avand in vedere ca din suprafata totala a

teritoriului administrativ al comunei Siriu de 22.243 ha, numai 37ha reprezinta terenul arabil.

In schimb, conditiile pedoclimatice favorizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii

inalti adapostiti pe Valea Siriului si Nehoiasului, a Mlajetului si Satnicului, atat prin extinderea

suprafetelor cultivate, cat si prin perfectionarea tehnicilor de exploatare.

Suprafata teritorial administrativa a comunei este de 21.961,1 ha, fiind reprezentate in

principal, de:

- 18.500,10 ha padure

- 2.754 ha pasuni si fanete

- 602 ha luciu de apa

- 62 ha livezi

- 37 ha teren arabil

CATEGORIA SUPRAFATA (HA)

Arabil 37 ha

Pasune + fanete 2.754 ha

Padure 18.500,1 ha

Vii -

Livezi 62 ha


PERIOADA 2014 - 2020 45

Luciu de apa 602 ha

Suprafata totala 22.231,1 ha

Teritoriul comunei Siriu dispune de o oferta naturala prielnica pentru dezvoltarea

ramurei zootehnice ca functiune economica de baza, cu un profil complex, dominat de cresterea

bovinelor si ovinelor.

Un factor important pentru dezvoltarea acestei ramuri este reprezentat si de faptul ca in

zona exista serviciul de consultant agricola, serviciul fiind asigurat de reprezentantii primariei.

Comuna Siriu fiind amplasata in zona montana, padurile reprezinta aproximativ 83%

din suprafata comunei. Daca raportam suprafata padurilor la populatia comunei, rezulta ca

fiecarui locuitor ii revin 5.76 ha padure. Toti proprietarii care au detinut suprafete de padure

pana in anul 1948, potrivit prevederilor Legii 19/1991, au solicitat reconstituirea dreptului de

proprietate.

III.1.2 productia vegetala

Luand in calcul suprafata extreme de mica a terenurilor arabile, nu se poate discuta

despre practicarea agriculturii si a productiei vegetale. Izolat se cultiva porumb si legume, insa

numai pentru consum propriu in gospodarii.

III.1.3 Pomicultura

In comuna Siriu, pomicultura este ceva mai dezvoltata fata de cultura vegetala, si poate

reprezenta o oportunitate de investitii ulterioare, livezile fiind intinse pe 68 ha, fiind favorizate

de conditiile pedoclimatice favorabile pe versantii inalti adapostiti pe Valea Siriului si

Nehoiasului, a Mlajetului si Satnicului.

Pomicultura se bazează pe cultura prunului si ca activitati traditionale se remarca

prepararea fructelor prin uscare in lojnite si obtinerea tuicii. Lojnita este alcatuita dintr-un

gratar de nuiele si zid de piatra. Aceasta activitate se reflecta in arhitectura locala cu pivnita si

loc de depozitat zacatorile.


PERIOADA 2014 - 2020 46

III.1.4 Zootehnia

O contributie importanta la dezvoltarea zootehniei in comuna Siriu o are suprafata de

pasune existenta. Efectivul de animale al comunei insumeaza 232 de bovine, 2500 de ovine,

630 de caprine, 96 de cabaline, 900 familii de albine, 720 de porcine si 7500 de pasari. Hrana

animalelor este asigurata in mare masura de cele peste 2.754 ha de pasuni si fanete.

Efectivul de animale din comuna Siriu se prezinta astfel:

CATEGORIA NUMAR

Bovine 232

Caprine 630

Ovine 2.500

Porcine 720

Cabaline 96

Pasari 7.500

Familii de albine 900

Pentru a se ajunge la un standard european de dezvoltare, la nivelul comunei Siriu se

doreste infiintarea unor asociatii pentru crescatorii de animale si pentru producatorii mici in

vederea reprezentarii intereselor acestora. Totodata este necesara si atragerea investitorilor in

domeniul prelucrarii laptelui, a carnii de porc si a carnii de vita.

III.1.5 Silvicultura

Padurile ocupa o suprafata de 18.500,1 ha din fondul funciar al comunei Siriu,

activitatea de silvicultura din zona (paza, conservarea si protectia padurilor, lucrarile de

impaduriri, ingrijirea arboretelor, exploatarea si valorificarea produselor lemnoase si accesorii)

constituie o preocupare in teritoriu.

III.2 Infrastructura si mediu

III.2.1 Infrastructura de transport

La nivelul judetului Buzau exista o retea bine dezvoltata de axe de transport rutier si

feroviar. Cu toate acestea, pe raza judetului se gasesc zone izolate din punct de vedere al

transportului feroviar, iar in zona montana infrastructura de transport este slab dezvoltata lipsa

fondurilor determinand o intretinere necorespunzatoare a drumurilor judetene si comunale.


PERIOADA 2014 - 2020 47

Siutata in apropierea orasului Nehoiu, comuna Siriu a beneficiat de timpuriu de o retea

de comunicatie relativ dezvoltata. Teritoriul comunei este strabatut de DN10 Buzau – Brasov

pe o lungime de 21 km care face legatura intre judetul Buzau si Covasna, din care se desprind:

• DC 64 Casoca;

• DC 238 – Siriu - Muscelusa

• DC 252 Groset – DN 10 Siriu

• DC 239 Bontu Mare si un numar de 49 drumuri satesti.

DN 10 Buzau - Brasov

De asemenea, localitatea Siriu se afla la o distanta de 10 Km fata de linia CFR 504

Buzau - Nehoiu.

Cele mai utilizate mijloace de transport pentru sosirea in comuna Siriu sunt

autoturismele proprii si mijloacele de transport in comun (autobuze si microbuze).

Reabilitarea drumurilor comunale si satesti, extinderea si modernizarea trotuarelor fac parte din

proiectele prioritare ale comunei Siriu in perioada 2014-2020.


PERIOADA 2014 - 2020 48

III.2.2 Infrastructura de utilitati

In comuna Siriu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pe o lungime

de 15 km prin aductiune. De la sursa de apa, aceasta este adusa printr-o conducta de aductiune

la un rezervor de inmagazinare de 1000 mc amplasat pe Valea Casoca la o inaltime

corespuzatoare alimentarii prin cadere libera a satelor componente ale comunei. Din acest

rezervor apa este distribuita consumatorilor prin retele de distributie pe toate strazile si ulitele

satelor.

Alimentarea cu energie electrica.

Comuna Siriu, alaturi de celelalte zone ale comunei, este racordata la sistemul energetic

national. Distributia energiei electrice este asigurata pe aproape intreaga suprafata a localitatii,

exceptie facand numai locuintele nou-construite in intravilanul localitatii care necesita lucrari

de extindere a retelei, precum si gospodariile din catunele Giurca si Sasu, arondate

administrativ satului Gura Siriului. Astfel procentul de electrificare al comunei Siriu este de

95%.

Alimentarea comunei se face cu o retea de medie tensiune (LEA 20KV) care vine din

reteaua de 100 KV. Reteaua de joasa tensiune, destinata consumatorilor casnici si iluminatului

public este racordata la posturi de tip aerian. Retelele electrice sunt pe stalpi de beton

precomprimat tip RENEL, iar iluminatul public se realizeaza pe lampi cu vapori de mercur.

Alimentarea cu energie termica

In satele apartinatoare comunei Siriu nu exista sisteme centralizate de termoficare sau

incalzire centrala.

In prezent, incalzirea locuintelor individuale se asigura cu combustibil solid (lemne si

carbuni). Sursele de incalzire sunt sobele de incalzire sau centrale termice individuale.

Alimentare cu gaze naturale

In satele apartinatoare comunei Siriu nu exista reteaua de alimentare si distributie cu

gaze naturale.


PERIOADA 2014 - 2020 49

Sistemul de canalizare

Comuna Siriu beneficiaza de doua sisteme centralizate de evacuare a apelor uzate

menajere:

Un sistem de canalizare menajera in sistem unitar amplasat pe malul stang al raului

Buzau ce deserveste organizarea de santier;

Un sistem de canalizare menajera in sistem unitary amplasat pe malul drept al raului

Buzau ce deserveste ansamblul de locuinte stramutate din zona barajului de acumulare.

Apa uzata este deversata in raul Buzau neepurata.

Apele uzate pluviale sunt evacuate in raul Buzau prin rigole stradale, folosindu-se

pantele naturale ale terenului.

Telefonie si cablu TV

Comuna este acoperita in totalitate de reteaua de telefonie fixa a Romtelecom. Din

punct de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de antenele principalelor

companii furnizoare de servicii de telefonie mobile: Vodafone, Orange si Cosmote. Exista in

comuna sistem de transmisie TV prin cablu, montat pe stalpii retelei de electricitate, cu o

acoperire de aproximativ 80% din comuna.

III.2.3 Sanatate

Analiza privind asistenta medicala in comuna Siriu a scos in evidenta urmatoarele

informatii:

- la nivel local exista 1 cabinet medical individual de medicina generala si un cabinet

stomatologic;

- o farmacie umana;

- o farmacie veterinara;

- la 10 km de localitate se afla spitalul municipal Nehoiu, iar la 80 km se gaseste

spitalul judetean Buzau.

III.2.4 Mediu

Activitatea umana are efecte complexe asupra mediului natural, atat pozitive, cat si

negative. Solul este prima resursa ce poate fi transformata intens datorita factorului antropic.


PERIOADA 2014 - 2020 50

Exista o serie de activitati prin care se ajunge la degradarea solurilor. Intre acestea se pot

enumera:

1. Aplicarea unor agrotehnici necorespunzatoare care duc la tasarea solului

2. Poluarea solului prin tratamente chimice intense si irationale (pesticide, ingrasaminte

chimice).

3. Poluarea solului prin deversarea si imprastierea de dejectii animale

Defrisarile irationale practicate in paduri transforma dramatic mediul natural atat din

punct de vedere peisagistic, cat si din punctul de vedere al echilibrului biopedo- climatic,

fondul forestier avand un rol foarte important in pastrarea acestui echilibru.

Din cauza asezarii geografice, in teritoriul administrativ al comunei Siriu sunt probleme

legate de agentii naturali cu procese geomorfologice cunoscute si studiate ca alunecari de teren

stabilite in zona si altele noi dezvoltate pe versanti, active si cu implicatii asupra drumurilor.

Exploatarea pasunilor printr-un pasunat intensiv conduce la degradarea florei si a

terenurilor.

Depozitarea gunoaielor in locuri neamenajate da un aspect dezolant adaugandu-se

toxicitatea unora dintre materialele aruncate.

III.3 Economic

Potentialul economic cat si structurile economice pentru valorificarea acestuia au avut o

dinamica ascendenta, desi acestea nu sunt dominant agricole, insa confera comunei Siriu un

suport sporit de dezvoltare in perspectiva.

Aceasta situatie poate fi defavorizata prin pozitia localitatii intr-o zona caracterizata

prin diverse disfunctionalitati demografice, economice, sociale si de echipare edilitara, dar

acesta nu este un impediment pentru locuitorii din Siriu.

Activitatea industriala din cadrul comunei Siriu este reprezentata prin cateva unitati

economice care prelucreaza in general resursele existente in teritoriu si angajeaza o parte

importanta din populatia activa a comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 51

Nr.

Crt.

Denumire agent economic Domeniu de activitate Nr.

angajati

1. SC CONSTRUCT TRANS SRL Constructii si exploatarea drumurilor 44

2. SC HIDROCONSTRUCTIA SA Constructii hidrotehnice 200

3. SC DANI PROD SRL Pielarie, incaltamanite 20

4. AND SIRIU Intretinere drumuri 10

5. RA APELE ROMANE Exploatare si monitorizare baraj si

lac de acumulare

10

6. SC LEU SRL Comert 6

7. SC BRAT COM SRL Restaurant 4

III.3.1 Comert si servicii

Zona comerciala este reprezentata doar in satul de resedinta de comuna, fiind alcatuita

din dotari si spatii comerciale si de alimentatie publica cu character privat, dar acestea nu se

constituie intr-un adevarat centru comercial.

Exista un targ saptamanal amenajat care are activitate cu caracter regulat, fiind

organizat in fiecare sambata. Reteaua de magazine este concentrata pe raza a doua sate, Siriu si

Lunca Jaristei. In socieatile comerciale existente se desfac in proportie de 90% produse

alimentare si 10%, cele nealimentare. Astfel, locuitorii sunt nevoiti sa mearga in municipiul

Buzau pentru a se aproviziona.

III.4 Turism

Turismul in zona Siriu este intr-o continua dezvoltare, luand in considerare pitorescul si

frumusetea zonei. Pentru dezvoltarea turismului si agroturismului zonal este necesara

asigurarea spatiilor de cazare pentru turisti - construitrea de pensiuni si eventual moteluri, case

de vacanta, campinguri. Existenta suprafetelor impadurite de care dispune localitatea, precum

si acumularea si barajul Siriu pot constitui importante puncte de plecare in sporirea interesului

turistic al zonei, existand conditii prielnice practicarii turismului si agroturismului.

Situata pe drumul national DN 10 Buzau - Brasov la jumatatea distantei dintre cele

două orase resedinte de judet ( 80 Km.), Siriu este localitatea de unde se poate ataca masivele

Podu Calului, Siriu si Monteoru, de asemenea de aici pornind si cel mai scurt traseu spre Varful

Penteleu urmand in prima parte drumul tehnologic al barajului Ciresu - Surduc ( de pe valea

raului Basca Mare ).


PERIOADA 2014 - 2020 52

Reprezentativ pentru localitate:

- Barajul Siriu, inaltime 122 m, lungime coronament 570 m, construit din roca, steril si

miez din argila, acesta a dus la formarea unui lac cu lungimea de 11,5 km, si un volum de 155

milioane mc apa. Construirea barajului a implicat schimbarea rutei drumului national DN 10 pe

linia de contur a lacului Siriu, cu această ocazie construindu-se mai multe viaducte.

- Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m inaltime, iar viaductul

Stanca Teharau strapunge stanca versantului cu acelasi nume dand senzatia unui pod suspendat.

Viaductul Giurca

- Coltii Babei - zona din masivul Siriu cu aspect alpin, populata cu capre negre aduse

din Masivul Retezat.

- Tabara Hartagu - tabara este asezata in Muntii Buzaului, la coada lacului de

acumulare Siriu, chiar pe malul raului Buzau si al paraului Hartagu. Tabara se afla in cladirea

unde se gasea "Cheia Buzaului", fosta vama a Buzaului, la 100 km de orasul Buzau. Din

Hartagu pleaca principalele trasee turistice catre Muntii Siriu, Vrancei si Podul Calului.


PERIOADA 2014 - 2020 53

Tabara Hartagu

- Baile Siriului - statiune folosita pentru un sezon scurt (1 iunie – 1 octombrie), dispune

de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase, usor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab

mineralizate, termale. Statiunea balneoclimaterica sezoniera, de interes local, functioneaza in

satul Gura Siriului din comuna Siriu, comuna ce se afla la 508 m altitudine, la poalele muntilor

Siriu si Podu Calului, pe cursul superior al raului Buzau, la 82 km de Buzau. Dispune de

izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice folosite in tratarea unor afectiuni ale

aparatului locomotor, hepato-biliar si ale sistemului nervos periferic.

- Cascada Pruncea – Casoca cea mai frumoasa cascada din judetul Buzau, este situata

in Masivul Podul Calului, la aproximativ 10 km de Barajul Siriu.

Cascada se prezinta ca o cadere de apa ce masoara 17 metri, situata pe Raul Casoca.

Intreg bazinul paraului Casoca cuprinde o suprafata de 5.990 ha, din care trei sferturi se gasesc

pe stanga firului apei si numai o patrime pe dreapta. Intregul bazin este impadurit cu fag, brad

si molid.

Firul principal al paraului are o lungime de 16 km. Casoca are insa nenumarate paraiase

si izvoare cu apa suficienta in tot timpul anului. De exemplu: Trestia, Pruncea, Titilaul, Casoca

Mica, Balabanul. Lungimea lor adunata la aceea a firului principal ne da o lungime de peste 35

de km.

Latimea Casocai, cand apele sunt normale nu depaseste 6 m. Adancimea, tot in cazul

unor ape normale, este de cel mult 50 cm, facand exceptie valtorile unde apa este mult mai

adanca.


PERIOADA 2014 - 2020 54

Cascada Pruncea – Casoca

Manifestari folclorice: "Cat e Siriul de mare", (denumire data dupa titlul cantecului de

muzica populara al cunoscutului interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu) , are loc în

prima duminica dupa Sfanta Maria, pe malul lacului Siriu.

Potentialul reliefului se constituie din culmi deluroase rotunjite si din vai pitoresti cu

caracter radiar divergent fata de Masivul Penteleu. Comuna Siriu este avantajata si de

apropierea fata de zona montana a Carpatilor de Curbura, mai precis, fata de Muntii Buzaului

(culmi paralele cu orientare nord-sud si cu forme de relief impresionante: batci si inseuari largi,

suprafete de eroziune pastrate in prispa montana exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor

de altitudine; umeri de terasa, pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale). Astfel, desi nu

foarte inalti (1657 m – M. Siriu), acesti munti prezinta un mare grad de atractie prin varietatea

si lipsa de monotonie a formelor de relief specifice flisului paleogen.


PERIOADA 2014 - 2020 55

Potentialul hidrografic se bazeaza pe apele curgatoare si de suprafata precum

acumularea si barajul Siriu si, mai ales, pe apele statatoare reprezentate de lacuri printre care o

importanta deosebită o are Lacul Vulturilor (Lacul fara Fund) din Masivul Malaia de origine

nivală.

Nuantele termice moderate, specifice unui climat de dealuri si podisuri, precipitatiile

mai sarace vara, dar favorabile iarna aparitiei si mentinerii unui strat de zapada cu grosimi

moderate, brizele montane la contactul cu Carpatii, efectele foehnale de primavara, lipsa unor

surse de poluare în zona fac din zona Siriului o regiune cu un potential climatic deosebit, ce s-

ar putea constitui ca o statiune climaterica de interes regional.

Vegetatia si fauna contin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la

intersectia mai multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica). Vederea padurilor

de o mare varietate si de un colorit deosebit este impresionanta. Ca urmare a diferentierii pe

altitudine deosebim un subetaj de amestec fag – stejar catre depresiuni (450 m) si un etaj mult

mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea superioara. Pe langa vegetatia

lemnoasa, ca o dominanta a peisajului apar pajisti deluroase secundare si pajisti montane

naturale sau secundare in Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel, margareta,

brandusa, garofita etc.). Ca specie ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca tisa

(Taxus_baccata) localizata in sudul masivului Monteoru in cadrul unei arii protejate cu o

suprafata de 150 ha.

Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec

care include specii de pasari cantatoare cu penaj viu si colorat (pitigoi, ciocanitoare, mierla,

cuc, cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliul cenusiu) si de noapte

(cucuvea, bufnita); specii de mamifere (caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras – mai ales în zona

montana, vulpe, lup, mistret, cu o arie de raspandire mai larga); specii de pesti (pastrav, lipan,

mreană etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul

faunistic glaciar capra neagră (Rupicapra rupicapra) – recolonizata in Muntii Siriu se afla pe

teritoriul comunei Siriu.

Potentialul socio-cultural, unde se incadrează arhitectura populară; traditiile si

obiceiurile legate de sarbatorile religioase, de momentele importante din viata omului (nastere,

casatorie, moarte), de activitatile traditionale cu character ancestral (pastorit – transhumanta)


PERIOADA 2014 - 2020 56

etc; targurile (caracteristice contactului marilor unitati de relief), constructiile cu caracter

religios etc.

Valorificarea potentialului turistic este insuficienta in prezent.

Baza turistica actuala este reprezentata de douaspreze unitati de cazare ce dispun de

toate dotarile necesare pentru asigurarea confortului turistilor; de unitati de alimentare mici,

proprietate privata, modernizate in mare parte si bine aprovizionate si chiar de o piata inclusa

targului saptamanal; In plus, putem adauga si posibilitatea achizitionarii direct din gospodariile

locuitorilor comunei a produselor alimentare proaspete si sanatoase: branza, lapte, urda, oua,

carne, fructe, legume, tuica etc.

Turistii veniti in comuna Siriu pot face excursii in zonele invecinate, zone recunoscute

la nivel national pentru pitorescul si pentru unicitatea lor: Tabara de sculptura de la Magura,

Manastirea Ciolanu, Manastirea Ratesti, „focurile vii” de la Andreaiasu de Jos, Vulcanii

noroiosi de la Berca - Arbanasi, carstul pe sare de la Manzalesti - Lopatari din Platoul Meledic,

„nisipurile miscatoare” de la Lopatari, Muzeul chihlimbarului de la Colti, Biserica de piatra si

locuintele rupestre de la Aluniş – Nucu, barajele de la Siriu si Maneciu etc.

De asemenea turismul agro - pastoral, rural si cultural ar fi o directie profitabila in ce

priveste dezvoltare durabila a zonei alaturi de alte activitati cu conotatii turistice (infiintarea

unor pastravarii, valorificarea fondului cinegetic etc.).

III.5 Educatie si cultura

III.5.1 Invatamant

In comuna Siriu functioneaza 5 unitati de invatamant (3 gradinite cu program normal, si

doua scoli) ce isi desfasoara activitatea in cladiri proprii, corespunzatoare din punct de vedere

functional si au dispunere unitara pe intreg teritoriul comunei.

In reteaua de unitati scolare din comuna Siriu isi desfasoara activitatea cadre didactice

de specialitate, fapt ce da posibilitatea copiilor de la varsta prescolara pana la nivelul

invatamantului profesional sa urmeze forma de invatamant corespunzatoare varstei.


PERIOADA 2014 - 2020 57

III.5.2. Cultura

In comuna Siriu exista 1 camin cultural si o biblioteca care functioneaza in resedinta

comunei Siriu.

Crestinismul in aceste vechi meleaguri de pe Valea Buzaului este tot atat de vechi ca cel

de la sud şi nord de Dunare si din Dacia. Caile de patrundere si raspandire ale crestinismului

primar in Dacia sunt si cele care au adus credinta crestina in zona Siriu. Spiritualitatea crestin-

ortodoxa din comuna este reprezentata printr-o biserica.

Alte institutii importante din comuna Siriu: Primaria, Politia, Posta

Caminul cultural

III.6. Resurse Umane

III.6.1. Populatia

Comuna Siriu se incadreaza in categoria unitatilor administrativ-teritoriale de talie

medie. Potrivit Recensamantului National al popolatiei din anul 2011 numarul total de locuitori

este de 3.211 din care 1.590 femei si 1.621 barbati, aflati in cele 1.012 gospodarii.


PERIOADA 2014 - 2020 58

Structura populaţiei dupā religie: Ortodoxă: 98.36 %;Romano-catolică: 0.03 %;

Baptistă: 0.12 %; Creştină după Evanghelie: 1.44 %; Altă religie: 0.03 % In Lunca Jaristei se

afla un numar de 350 gospodarii, Casoca 223 gospodarii, Gura Siriului 22 gospodarii, Coltu

Pietrii 216 gospodarii, Muscelusa cu 201 gospodarii.

Pe categorii de varsta, populatia comunei Siriu se prezinta astfel:

Grupa de varsta Numar persoane

0 – 14 ani femei

0 – 14 ani barbat

289

297

15 – 24 ani femei

15 – 24 ani barbat

233

244

25 – 34 ani femei


201

254

35 – 44 ani femei


260

292

45 – 54 ani femei


187

191

55 – 64 ani femei


163

174

65 – 74 ani femei


147

105

75 – 84 ani femei


93

55

85 ani si peste – femei

85 ani si peste - barbati

17

6

III.6.2 Piata muncii

Comuna Siriu dispune de un potential uman relativ sporit de locuitori activi. Declinul

volumului de activitati locale in ramurile de baza are consecinte negative asupra folosirii

resurselor de munca, asupra calitatii vietii populatiei si a asigurarii resurselor financiare

necesare realizarii unor programe de modernizare a localitatii. In cadrul localitatilor comunei

nu sunt satisfacute posibilitatile de ocupare integrala a potentialului fortei de munca,

deplasarile pentru exercitarea activitatii spre parcul industrial Buzau sunt numeroase si

determina mentinerea fenomenului de navetism.


PERIOADA 2014 - 2020 59

CAPITOLUL IV

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats

(riscuri).

Punctele forte si cele slabe sunt legate de comuna si de strategiile acesteia, si de modul

cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din

directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are nici un control.

Analiza SWOT ia în considerare organizarea asezarii, performantele acesteia, produsele cheie

si pietele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de

prezumtii (presupuneri) în zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate. In urma

acestei analize se poate decide daca zona îsi poate îndeplini planul, si in ce conditii.

Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de

dezvoltare a comunei Siriu, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale disponibile si

pentru accesarea fondurilor prin care UE sustine politica de dezvoltare regionala s-a impus

elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2007-2013.

Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe"

ale comunei. Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie sa stea la

baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:

Dezvoltare economica

Creare locuir de munca

Programe de formare profesionala

Dezvoltare infrastructura

Competitivitate

Confort social

Cresterea atractivitatii

Cultural

Agrement

1. Viata economica a comunei trebuie revigorata si dezvoltata in toate domeniile sale:

agricultura, zootehnie, industrie, comert, turism si silvicultura. Consilul Local va trebui sa


PERIOADA 2014 - 2020 60

investeasca pentru vitalizarea vietii economice a comunei. Trebuie sa fie prioritatea numarul

unu, deoarece produce cele mai mari efecte.

2. Infrastructura necesita imbunatatirii continuu, de aceea investitiile trebuie facute dupa

anumite criterii economice astfel incat sa produca cele mai mari efecte benefice:

- siguranta locuitorilor comunei impotriva calamitatilor;

- raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;

- raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic, un alt punct important pentru crestere atractivitatii comunei il

constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere

Siriu, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit. Complementar acest lucru

va creste si atractivitatea turistica a comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 61

IV.1 Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

PU

NC

TE

TA

RI

Padurile, pasunile si fanetele reprezinta una din principalele resurse, avand o suprafata

de: 18.500,1 ha – padure, pasuni + fanete – 2754 ha;

Populatia comunei detine 232 bovine, 630 caprine, 2.500 ovine, 720 porcine, 96

cabaline, 7.500 pasari si 900 familii de albine;

Existenta conditiilor si traditiei pentru dezvoltarea activitatii zootehnice in comuna,

animale crescute in gospodarii;

Conditiile pedoclimatice favorabile pomiculturii pe versantii inalti adapostiti pe Valea

Siriului si Nehoiasului, a Mlajetului si Satnicului

PU

NC

TE

SL

AB

E

Dotarea tehnica slaba a tuturor sectoarelor din agricultura;

Nu exista sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produselor

agricole;

Suprafata redusa de teren arabil

Lipsa resurselor materiale care sa faciliteze angajarea specialistilor in agricultura in

domeniul rural in stadiul actual (slaba eficienta económica a exploatatiilor agricole nu

permite angajarea in totalitate a specialistilor existenti);

Promovarea insuficiente a zonei rurale si a produselor specifice;

Diversificarea slaba a activitatilor economice in zona rurala;

Lipsa echipamentelor de irigatii;

Deficitul resurselor financiare pentru modernizarea si popularea infrastructurii

zootehnice;

Forta de munca este imbatranita si insuficiente;

Insuficiente activitatilor si serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale.

Accesul redus la informatii si servicii de consultanta din cauza numarului mic de posturi

alocat pentru aceste tipuri de servicii;

OP

OR

TU

NIT

AT

I

Infiintarea de exploatatii agricole;

Infiintarea de puncte de colectare si prelucrare a materiilor prime rezultate din

agricultura;

Infiintarea de complexuri agro-zootehnice;

Existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala si a programului FEADR;

Componenta in cadrul GAL Valea Buzaului.

Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul Buzau cu

privire la accesarea fondurilor europene.


PERIOADA 2014 - 2020 62

AM

EN

INT

AR

I

Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

Cadrul legislativ instabil;

Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;

Concurenta importului de produse agroalimentare de pe piata UE;

Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din

Fondurile Structurale FEADR.


PERIOADA 2014 - 2020 63

IV.2 Infrastructura si mediu P

UN

CT

E T

AR

I

Drumul national DN10 traverseaza localitatea;

o DC 64 Casoca

o DC 238 – DN 10 - Muscelusa

o DC 252 Groset – DN 10 Siriu

o DC 239 Bontu Mare

Infrastructura de transport bine dezvoltata;

Orase importante apropiate: Buzau 80 km, Nehoiu 13 km

Existenta unei retele de electricitate modernizate in comuna Siriu, in proportie de 95%;

Telefonie fixa in procent de 100% si infrastructura de telefonie mobila in procent de

100%;

Existenta retelei de cablu TV in comuna in procent de 80%;

Existenta retelei de internet in procent de 90% din suprafata comunei;

Existenta unui cabinet medical individual.

PU

NC

TE

SL

AB

E

Lipsa sistemului de canalizare si de epurare a apelor uzate;

Inexistenta retea de alimentare si distributie cu gaze naturale;

Inexistenta activitatilor in domeniile industriei usoare si alimentatiei;

Interesul scazut al agentilor economici in protectia mediului inconjurator;

Educatia ecologica este superficiala;

Insuficienta preocupare a agentilor economici in recuperarea si refolosirea ambalajelor.

OP

OR

TU

NIT

AT

I

Modernizare drumuri comunale;

Realizare retea de alimentare si distributie cu gaze naturale;

Realizare retea de canalizare si statie de epurare si tratare a apelor reziduale in

comuna;

Organizarea sistemului de colectare selectiva a spatiului de depozitare temporara si

transportul deseurilor;

Imbunatatiri funciare in vederea amenajarii pajistilor necesare asigurarii hranei

animalelor;

Reabilitarea scolilor si gradinitelor din comuna;

Constructia unei Sali de sport;

Modernizarea si reabilitarea retelei de iluminat public din comuna;

Reabilitare si dotare sediu primarie.

AM

EN

INT

AR

I

Lipsa resurselor financiare pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin

Fonduri Structurale;

Lipsa informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor intreprinzatori;

Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din

Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructura si mediu;

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului.


PERIOADA 2014 - 2020 64

IV. 3 Economic

PU

NC

TE

TA

RI

Potential existent pentru obtinerea de produse ecologice;

Traditii locale in cresterea animalelor;

Localitatea este traversata de DN 10;

Vecinatatea cu orasul Nehoiu;

Existenta resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta in comuna.

Existenta unor obiective cultural – istorice si de agrement, a zonelor cu valoare

peisagistica (suprafete mari impadurite).

PU

NC

TE

SL

AB

E

Infrastructura neadecvata, absenta canalizarii, absenta retelei de distributie a gazelor

naturale, lipsa serviciului de salubritate comunala;

Inexistenta intreprinderilor in domeniile industriei usoare si alimentare;

Ponderea redusa a investitiilor straine;

Lipsa resurselor financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea si/sau

promovarea unor investitii;

Slaba informare asupra culturii asociative, a infiintarii de asociatii;

Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing;

Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor;

Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea de

cercetare-dezvoltare;

Slaba informare, cu privire la normele europene.

OP

OR

TU

NIT

AT

I

Existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent;

Programe guvernamentale pentru sprijinirea initiativelor locale, in special in domeniul

dezvoltarii zootehniei si a infrastructurii aferente;

Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate

conditiilor locale;

Existenta unor cladiri si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale;

Cresterea asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin

Fondurile Structurale;

Diversificarea programelor nationale de sprijin pentru IMM, acordarea de granturi;

Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noi

locuri de munca in mediul rural;

Existenta programelor guvernamentale de sustinere a sectorului IMM;

Disponibilitatea de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cu investitori

locali sau straini;


PERIOADA 2014 - 2020 65

AM

EN

INT

AR

I Instabilitatea legislativa;

Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita

infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei;

Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care

determina decalaje economice mari, greu de recuperat;

Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari);

Rata ridicata a dobanzii la credite;

Reducerea ponderii populatiei active si imbatranirea acesteia;

Scaderea continua a productiei prin scaderea productivitatii muncii;

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei

locale si asistentei sociale in perspectiva la nivel national.


PERIOADA 2014 - 2020 66

IV.4 Turism P

UN

CT

E T

AR

I

Existenta conditiilor dezvoltarii turismului ecologic si de agrement;

Existenta unei vaste zone impadurite cu oportunitati foarte mari pentru turismul de

relaxare si plimbari montane;

Obiective turistice reprezentative: Barajul si lacul de acumulare Siriu, Lacul Vulturilor,

tabara Hartagu, statiunea balneara Baile Siriu, cascada Pruncea, rezervatia de capre

negre din Muntii Siriului, muzeul satului, Viaductul Giurca;

Manifestări folclorice: "Cat e Siriul de mare”;

Pensiunile turistice din zona Siriului ce atrag din ce in ce mai multi turisti.

PU

NC

TE

SL

AB

E

Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine destul de reduse;

Pregatire profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice;

Lipsa de preocupare a cetatenilor privind conservarea mediului;

Inexistenta unor forme de promovare a comunei pentru cresterea numarului de turisti pe

teritoriul acesteia;

Slaba informare a cetatenilor privind devoltarea agroturismului.

OP

OR

TU

NIT

AT

I Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de utilitati;

Incurajarea unor noi forme de turism (de agrement, rural, ecologic);

Extinderea retelei de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agro-turismului;

Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea

programelor de finantare ale Uniunii Europene.

AM

EN

INT

AR

I

Reactia redusa a mediului local la schimbarile si provocarile zilelor noastre, conducand

la scaderea competitivitatii teritoriului comunei, in favoarea altor teritorii, considerate mai

interesante de catre turisti si investitorii in turism;

Nepromovarea suficienta a zonei pentru atragerea turistilor;

Migrarea turistica catre alte regiuni care isi exploateaza potentialul.


PERIOADA 2014 - 2020 67

IV.5 Educatie si cultura

PU

NC

TE

TA

RI

Existenta in comuna a 5 unităţi de invatamant (3 grădiniţe si 2 şcoli);

Existenta in comuna a unui camin cultural;

PU

NC

TE

SL

AB

E

Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in

scadere datorita scaderii demografice a populatiei;

Insuficienta cuprinderii scolarilor in invatamantul liceal, in comuna nu exista

liceu;

Existenta unei biserici pe teritoriul comunei.

OP

OR

TU

NIT

AT

I

Amenajare si dotare spatiu de joaca si recreere;

Utilarea si dotarea caminului cultural;

Existenta unor programe comunitare si nationale de asigurare a accesului la

educatie pentru populatiile dezavantajate;

Constructie sala de sport in comuna Siriu.

AM

EN

INT

AR

I

Scaderea gradului de instructie scolara a populatiei tinere;

Scaderea natalitatii datorita nesigurantei zilei de maine;

Cresterea negativa a sporului migratoriu;

Accentuarea procesului de imbatranire a populatiei.


PERIOADA 2014 - 2020 68

IV.6 Resurse umane – piata muncii P

UN

CT

E T

AR

I

Populatia comunei Siriu in numar de 3.211 locuitori;

Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor;

Rata infractionalitatii este redusa.

PU

NC

TE

SL

AB

E

Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane);

Lipsa locurilor de munca

Numar relativ mare al pensionarilor;

Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile

lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in

special;

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate;

Capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei.

OP

OR

TU

NIT

AT

I

Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru reconversie

profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri;

Fondurile comunitare puse la dispozitie in exercitiul financiar 2014 - 2020 in domeniul

social;

Existenta strategiei nationale antisaracie;

Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa;

Grad redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei de munca locale,

la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere);

Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii.

AM

EN

INT

AR

I

Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa;

Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi;

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei

locale si asistentei sociale in perspectiva;

Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului.


PERIOADA 2014 - 2020 69

CAPITOLUL V

OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE

DE DEZVOLTARE DURABILA

Strategia de dezvoltare locala a comunei Siriu a fost conceputa pentru a sprijini, prin

mijloace si instrumente specific administratiei publice locale, atingerea obiectivelor strategice

de dezvoltare economico-sociala ale localitatii si regiunii, in concordanta cu actiunile prevazute

de Programul national de Dezvoltare 2014 – 2020.

Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Siriu constau in:

1. dezvoltarea infrastructurii de baza a comunei;

2. protectia mediului;

3. intarirea coeziunii sociale si reducerea saraciei;

4. dezvoltarea si promovarea turismului;

5. regenerare rurala.

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

- sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor (locuinte si locuri de munca la

standarde europene);

- sa ridice standardul calitativ al designului comunei, al constructiilor, serviciilor si al

imaginii in general;

- sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile comunei, fie

sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor

permanente intre parteneri;

- sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce au loc in

comuna. De aceea, procesul de planificare trebuie sa fie creativ, participativ si anticipativ.


PERIOADA 2014 - 2020 70

In conformitate cu premisele de formulare a strategiei si cu perspectivele de dezvoltare

a comunei Siriu, conceptul strategic trebuie formulat astfel incat transpunerea sa intr-un plan

strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce la cresterea economica, cresterea

bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului de viata al

comunitatii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica

datorata pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activitati

economice/investitii. In acest sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea gradului de

atractivitate a comunei (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare rurala) si

facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de terenuri si

cladiri, servicii strategice, facilitate fiscale, etc.)

Avand in vedere ca o localitate nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci

obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare

si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica rurala, precum si realizarea

programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari

majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de

catre populatie si operatorii de piata;

- intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor

publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile,

precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

- twining municipal in scopul schimbului de informatii intre comune cu privire la

utilizarea celor mai bune practici (in managementul rural sau managementul de proiect);

- realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat;

- realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

- integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un effect sinergic simultan

intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de

dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care

face parte;


PERIOADA 2014 - 2020 71

- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,

materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si

materiale intr-un ciclu natural;

- utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de

reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata,

evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de

mediu la intocmirea bugetului local;

- descentralizarea managementului in sectorul energetic;

- design-ul durabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la

materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor intr-

un areal, orientarea spatiala a cladirilor, „structure verzi" in jurul cladirilor,

microclimat, eficienta energetica;

- realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a

recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile Intregii comunitati

locale;

- interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;

- fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare

in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

- analiza capacitatii tehnice de executie;

- evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;

- evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor

fiscale obtinute;

- identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia;

- corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

- evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii administratiei locale de a asigura

accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;

- protectia mediului inconjurator;

- realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui

program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii,

daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

- asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice,

informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism,

planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).


PERIOADA 2014 - 2020 72

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de

urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul-1996, sunt:

- planificarea unei intregi zone de locuit va fi integrata astfel incat sa cuprinda cladiri de

locuit (individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), cladiri cu

destinatie comerciala, parcari, scoli si infrastructura edilitara necesara pentru nevoile

zilnice ale rezidentilor;

- zona de locuit va contine o diversitate de cladiri;

- in situatia in care in zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural), acestea

vor fi reabilitate (fatada si interior), fara a afecta proiectul in baza caruia s-a construit.

In nici un caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate;

- zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice,

culturale si de agrement;

- zona va contine spatii deschise in forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri;

- spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor si pentru a

intari relatiile in cadrul comunitatii sau comunitatilor din acea zona functionala;

- vor fi proiectate in mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. Acestea

vor fi exclusive in sait-ul istoric al comunei;

- terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe

cat posibil sau integrate in parcuri;

- comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

- comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

- orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei

energetice.

V.1 Obiective generale

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locale a comunei Siriu sunt:

Asigurarea conditilor pentru crearea unor activitati rentabile in agricultura,

zootehnie si alte ramuri ale economiei;

Acoperirea terenurilor neproductive si a terenurilor degradate prin plantarea

arborilor;


PERIOADA 2014 - 2020 73

Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din

Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;

Optimizarea sistemului de sanatate local;

Garantarea accesului neingradit al populatiei si al consumatorilor economici la

infrastructura (apa, canalizare, distributie gaze, cai de transport, telefonie);

Dezvoltarea turismului si a sectorului conex;

Ajustarea la standardele europene a scolilor si gradinitelor;

Luarea de masuri pentru excluderile sociale, a inlaturarii dezechilibrelor sociale si

cresterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunitati investitionale;

Protective sociala si optimizarea sistemului de sanatate;

Colectarea selective a deseurilor menajere si industrial si realizarea de platforme

conforme cerintelor legislative.

V.2 Obiective specific

V.2.1 Agricultura si dezvoltarea rurala

Agricultura

Facilitarea accesului la finantare a fermierilor

Sprijinirea dezvoltarii si diversificarii micilor afaceri in comuna Siriu;

Dezvoltarea agriculturii prin utilizarea unor tehnici specific si constituirea unor sisteme

pentru adaptabilitatea la conditiile climatice;

Dezvoltarea activitatii de consultanta agricola care sa aiba in sarcina rezolvarea

operative a tuturor problemelor agricole;

Varietatea activitatilor in domeniile zootehnice si agricole generatoare de venit la

bugetul local;

Sprijinirea organizarii de asociatii ale producatorilor comunei pentru a beneficia de

oportunitatile care decurg din aceasta;

Silvicultura

Plantarea arborilor pe terenurile neproductive ale comunei;

Conservarea si protejarea capitalului silvic al comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 74

V.2.2 Infrastructura si Mediu

Transport

Modernizarea drumurilor comunale care presteaza in folosul public nevoile curente ale

locuitorilor si activitatilor economice;

Corelarea sistemului de transport al persoanelor si al marfurilor.

Utilitati

Infiintarea sistemelor de furnizare a gazelor natural si de canalizare pentru deservirea

tuturor locuitorilor comunei;

Restaurarea cladirilor din patrimoniu si punerea in valoare a acestora;

Infiintarea si dotarea serviciului de salubrizare

Reabilitarea podurilor si podetelor din comuna

Reabilitarea si extinderea trotuarelor.

Sanatate

Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala

Existenta unor servicii medicale comparabile cu cele din mediul urban astfel incat

cetatenii comunei sa nu mai fie nevoiti sa faca deplasarea care orase;

Influentarea in mod sistematizat si organizat a populatiei cu privire la accesarea

serviciilor de sanatate la o perioada regulate de timp pentru prevenirea situatiilor de

urgenta prin sustinerea si promovarea modului de viata sanatos.

Mediu

Prevenirea poluarii si pastrarea calitatii aerului

Informarea populatiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in locuri

neamenajate;

Sustinerea si informarea asupra practicilor de agricultura ecologica;

Infiintarea sistemului de epurarea a apelor uzate;

Inlaturarea deseurilor de pe cursurile de apa si a domeniului public;

Organizarea mecanismelor de colectare selective a deseurilor;

Crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;


PERIOADA 2014 - 2020 75

Acoperirea suprafetelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea degradarii

terenurilor;

Amenajarea de spatii de recreere si de joaca pentru copii.

V.2.3 Economie

Sprijinirea si promovarea unei industrii diversificate, mobile si capabile sa dea

posibilitatea de implinire profesionala si materiala a locuitorilor comunei Siriu;

Economie productiva care sa aduca un plus de venit la bugetul local;

Constituirea unei industrii nepoluante si durabile.

Comert si servicii

Diversificarea serviciilor oferite catre cetatenii comunei Siriu, prin infiintarea de noi

societati comerciale

Promovarea si sustinerea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea turistilor

in comuna;

Valorificarea la maxim a cadrului natural al comunei in vederea crearii de servicii

turistice.

Mediu de afaceri

Protejarea si ajutarea intreprinderilor mici care desfasoara activitati productive si

participa la dezvoltarea zonei.

V.2.4 Turism

Sustinerea prin actiuni eficiente de promovare a evenimentelor locale;

Promovarea unor masuri eficiente si concrete de marketing;

Practicarea cat mai multor locuitori a agroturismului;

Valorificarea cat mai eficienta a cadrului natural al comunei si a atractiilor turistice din

zona;

Incurajarea infiintarii unor forme de promovare active a atractiilor turistice.


PERIOADA 2014 - 2020 76

V.2.5 Educatie si cultura

Invatamant

Accesul la un sistem educational performant, flexibil;

Accesul neingradit la implinire individuala prin educatie;

Organizarea unei baze materiale capabile sa multumeasca nevoile legate de actul

educational;

Orientarea si sprijinirea persoanelor tinere in domeniul formarii profesionale;

Crearea de posibilitati pentru reconversie profesionala a persoanelor adulte.

Cultura

Instruirea si transmiterea practicilor traditionale generatiilor viitoare;

Accesul transparent la sursele de informare traditionale si modern;

Structura spatiilor destinate activitatilor socio – culturale in concordanta cu necesitatea

si mijloacele modern;

Reabilitarea si extinderea caminului cultural din satul Siriu.

V.2.6 Resurse umane

Populatia

Organizarea de conditii atractive pentru tineri, atat pentru cei din comuna cat si pentru

cei din exterior, pentru atragerea acestora in comuna;

Crearea de facilitate si conditii pentru familiile de tineri.

Piata muncii

Infiintarea de locuir de munca suficiente in domenii de activitate variate pentru

satisfacerea nevoilor de trai;

Crearea de posibilitati pentru reconversia profesionala in sectoarele importante de pe

piata fortei de munca.

Servicii sociale

Constituirea grupului de actiune locala;


PERIOADA 2014 - 2020 77

Sustinerea si dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele aflate in

dificultate (minori, personae varstnice, personae cu dizabilitati);

Intarirea legaturilor dintre Administratia Publica Locala si societatea civila pentru

rezolvarea problemelor de interes comunitar.


PERIOADA 2014 - 2020 78

CAPITOLUL VI

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA DURABILA

VI.1. Consideratii generale

Planul Local de Actiune –este instrument de planificare si implementare, contine un set

de elemente pe domenii de activitate ce se aplica intr-un termen determinat in scopul realizarii

obiectivelor generale stabilite intr-o strategie.

Modul de realizare al Planului Local de Actiune trebuie sa corespunda termenului fixat

pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Locala.

Planul Local de Actiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt

care are la baza resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei intr-o zona bine

stabilita.

Stabilirea Planului Local de Actiune se va face in intrevale cat mai scurte, astfel incat

tintele fixate sa tina cont de situatia macroeconomica atat la nivel national, regional si local cat

si de parerile cetatenilor comunei. Planul local de actiune se va revizui la o perioada de 2 ani,

dupa recomandarea specialistilor, chiar daca a fost proiectat pe 7 ani, pentru a preveni erorile

care pot sa apara in privinta proiectiilor resurselor unui proiect.

VI.2. Principii si conditii

Pentru realizarea Planului Local de Actiune, primaria comunei Siriu, ca autoritate

publica locala, trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala la toate nivelele de decizie si

executie, aceasta presupunand atragerea si furnizarea de resurse financiare suficiente si

mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar

si analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

Rezolvarea problemelor curente, cat si a celor de perspectiva depinde in foarte mare

masura de gradul de competenta al conducerii administratiei publice locale.


PERIOADA 2014 - 2020 79

Inchegarea capacitatii institutionale este un proces de durata in care administratia

publica trebuie sa actioneze pentru schimbarea radicala a atitudinii functionarului public fata de

accesul cetatenilor la activitatea administratiei.

In acest sens o principala preocupare a autoritatii publice locale a fost de armonizare a

procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

VI.3. Obiective generale

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Siriu sunt:

Garantarea accesului la infrastructura (apa, distributie gaze, cai de transport)

alpopulatiei si al consumatorilor economici;

Organizarea in conformitate cu necesitatile si standarde europene a scolilor si

gradinitelor;

Optimizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie;

Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din

Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;

Optimizarea sistemului de sanatate local;

Garantarea conditiilor pentru crearea unor activitati rentabile in zootehnie si

agricultura;

Sustinerea sectorului turistic de agrement in special;

Constructia de camine sociale pentru copii si batrani;

Combaterea excluderii si dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunitati

investitionale.

Atragerea de investitii interne/externeprin parteneriat, concesionare sau alte forme

legale, cu suprafete de teren aflate in domeniul public/privat al comunei, pentru a

crea cat mai multe locuri de munca.

VI.4. Consolidarea capacitatii institutonale a primariei

Conditiile de baza ale unei dezvoltari social - economice rapide sunt sustinerea si

participarea activa, respectarea legilor si onorarea obligatiilor autoritatii publice locale, precum

si implicarea cetatenilor la luarea deciziilor in ceea ce priveste rezolvarea propriilor probleme.


PERIOADA 2014 - 2020 80

In acest scop autoritatea publica locala, fiind o interfata intre cetatean si institutiile

statului, trebuie sa elaboreze si sa dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea

autonomiei locale reale si consolidarea cadrului institutional.

Activitatea publica locala va fi orientata spre:

Sprijinirea dezvoltarii comunitatii in scopul rezolvarii tuturor problemelor comunei;

Sustinerea dezvoltarii infrastructurii prioritare pentru comunitate (aprovizionarea cu

apa, caldura,energie electrica, etc.) ;

Sporirea responsabilitatii persoanelor cu functii de raspundere pentru depasirea

limitelor stabilite de cheltuieli si utilizarea neeconomica a alocatiilor bugetare;

Controlarea stricta a bugetului local si distribuirea lui in mod eficient;

Ajustarea in continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a

veniturilor la buget.

Eficientizarea gestionarii mijloacelor publice, prin:

Organizarea licitatiilor de cumparare pentru achizitionarea de marfuri, lucrari si

servicii pentru necesitatile institutiilor bugetare din banii publici;

Stoparea cresterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numarului de

personal angajat in institutiile bugetare, acolo unde este cazul;

Reevaluarea intregului sistem de servicii publice si transmiterea unor activitati catre

sfera privata.

Consolidarea finantelor publice:

Asigurarea cu surse financiare a masurilor pentru satisfacerea necesitatilor social-

economice si culturale ale populatiei, pentru dezvoltarea comunei;

Intreprinderea unor masuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii si

mentinerea echilibrului bugetar;

Constituirea de fonduri extrabugetare pentru sustinerea unor programe de interes

local;

Sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului ca motor de crestere a economiei de piata.


PERIOADA 2014 - 2020 81

Stabilirea si promovarea parteneriatului:

- Sprijinirea organizatiilor nonguvernamentale;

- Participarea la proiecte investitionale comune cu sectorul economic in domeniile

social, cultural si de mediu.

Consolidarea managementului administratiei publice locale consta in:

a. Dezvoltarea managementul resurselor umane

- Preocuparea autoritatii locale pentru pregatirea continua a functionarilor publici pe

domeniile prioritare dezvoltarii comunei.

b. Dezvoltarea nivelului de pregatire profesionala

- Identificarea necesitatilor si oportunitatilor de instruire;

- Corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent;

- Identificarea unui sistem de training adecvat.

c. Folosirea eficienta a resurselor umane

- Identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului si a

regulamentului de ordine interna;

- Personalul trebuie sa lucreze in domenii de activitate bine definite.

d. Cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale

- Responsabilitate functionarilor publici in conformitate cu prevederile legale;

- Constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat;

- Transparenta functionarii sistemului institutional pentru fiecare angajat;

- Acordarea de stimulente financiare in functie de eficienta si competivitatea activitatilor

depuse.

e. Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean

- Serviciul public orientat in folosul cetateanului;

- Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntati cetatenii si agentii economici;

- Intarirea si extinderea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;


PERIOADA 2014 - 2020 82

- Crearea unei strategii de comunicare operativa cu cetatenii;

- Implementarea unui sistem de management al calitatii.

f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice

- Administrarea eficienta a banilor publici;

- Dezvoltarea comunei prin implementarea de proiecte cu finantare nerambursabila;

- Cheltuirea eficienta a veniturilor.

g. Dezvoltarea managementul informatiilor

- Corelarea si integrarea bazelor de date din institutie;

- Analizarea nevoilor in domeniul software.


PERIOADA 2014 - 2020 83

VI.6. Obiectivele specifice si actiuni propuse

VI.6.1. Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

Obiective Finantare Perioada de

timp

Institutii/ departamente responsabile

Parteneriat Monitorizare

Optimizarea conditiilor pentru sprijinirea activitatilor

rentabile in zootehnie si agricultura

Buget local Programe de finantare

2 ani Primaria Siriu

Directia Agricola Parteneriat

public - privat Primaria Siriu

Directia Agricola

Oferirea de consultanta specializata pentru

intreprinzatori agricoli





Directia Agricola

Sustinerea infiintarii de asociatii a producatorilor

comunei





Directia Agricola

Cresterea calitatii produselor agricole





Directia Agricola

Sprijinirea IMM in domeniul prelucrarii primare a

produselor

Firme Private 2 ani Primaria Siriu



Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in domeniul zootehniei

Firme Private 2 ani Primaria Siriu




PERIOADA 2014 - 2020 84

VI.6.2 Infrastructura si mediu


timp



Modernizarea si extinderea retelei de drumuri comunale

Buget local /Programe de finantare

guvernamentale si din fonduri structurale

2 ani Primaria Siriu Primaria Siriu Primaria Siriu

Extinderea retelei de iluminat public

Programe de finantare guvernamentale si din

fonduri structurale 2 ani Primaria Siriu Primaria Siriu Primaria Siriu

Infiintarea retelei de canalizare




Realizarea unui sistem de colectare si depozitare a

deseurilor



Amenajarea unui parc comunal




PERIOADA 2014 - 2020 85


timp



Electrificare sat Gura Siriului




Captare ape termale si amenajare bazine cu ape

termale




Centru de informare turistica Programe de finantare guvernamentale si din


Modernizare si extindere trotuare



Modernizare si reabilitare energetica cladire primarie




PERIOADA 2014 - 2020 86

VI.6.3 Economic


timp



Sprijinirea firmelor locale prin asigurarea resurselor umane

Buget local si fonduri atrase

2 ani Primaria Siriu Parteneriat public

- privat Primaria Siriu

Sustinerea investitorilor straini care doresc sa investeasca in zona

Firme private 3 ani Primaria Siriu Parteneriat public


Valorificarea bunurilor si serviciilor generate de

capitalul natural din zona Siriu Firme private 3 ani Primaria Siriu

Parteneriat public - privat

Primaria Siriu

Incurajarea dezvoltarii serviciilor din sectorul privat




Sustinerea IMM Programe de finantare guvernamentale si din


Crearea cadrului prielnic consultantei pentru afaceri





PERIOADA 2014 - 2020 87

VI.6.4 Turism


timp



Promovarea zonei Siriu prin actiuni eficiente de marketing

Fonduri atrase 2 ani Primaria Siriu Parteneriat public


Stimularea si sprijinirea practicantilor de agroturism

Fonduri atrase 1 an Primaria Siriu Parteneriat public


Sustinerea si promovarea evenimentelor locale

Buget local Fonduri atrase



Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de

patrimoniu cultural si natural din spatiul rural in vederea

introducerii acestora in circuitul turistic

Buget local Programe de finantare guvernamentale si din

fonduri structurale



Incurajarea infiintarii parcurilor de aventura

montana (mountain bike, tiroliana, plimbari ATV, tir cu

arcul, etc)

Buget local Programe de finantare guvernamentale si din fonduri structurale

2 ani Primaria Siriu Parteneriat public - privat

Primaria Siriu


PERIOADA 2014 - 2020 88

VI.6.5 Educatie si cultura


timp



Modernizarea scolilor si gradinitelor din comuna Siriu



3 ani Primaria Siriu Parteneriat

public Primaria Siriu

Utilare si dotare camin cultural, elaborarea de studii privind patrimoniul cultural

cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea lor la dispozitia

comunitatii prin intermediul caminului cultural





Dotarea corespunzatoare a bibliotecii comunale






PERIOADA 2014 - 2020 89

VI.6.6 Sanatate si protectie sociala


timp



Amenajarea si dotarea unui centru de joaca si recreere

pentru copii comunei





Amenajarea si dotarea aferenta pentru centre de

ingrijire batrani si persoane cu nevoi speciale






PERIOADA 2014 - 2020 90

CAPITOLUL VII

PROIECTE PRIORITARE

PENTRU PERIOADA 2014 – 2020

1. REABILITAREA SI MODERNIZAREA DRUMURILOR DIN COMUNA SIRIU

MANAGER DE PROIECT / SOLICITANT

Consiliul Local

VALOAREA PROIECTULUI (estimativ):

Neevaluata inca

SURSA DE FINANTARE Buget local Fond european pentru dezvoltare rurala

ASISTENTA FINANCIARA NERAMBURSABILA

FONDUL EUROPEAN FEADR Fond European pentru Dezvoltare Rurala

DOMENIU DE APLICABILITATE

Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza

AUTORITATEA DE MANAGEMENT Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

ORGANISM INTERMEDIAR Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit

LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMANIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDETUL LOCALITATEA

Regiunea 2 – Sud Est Buzau Siriu

DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIVE Modernizarea drumurilor locale va avea efecte benefice asupra dezvoltarii economice viitoare a comunei prin conectarea diferitelor zone la drumurile locale, imbunatatirea legaturilor rutiere cu comunele invecinate si cu satele componente. Va deveni o zona de interes atat pentru investitori cat si pentru turistii care tranziteaza comuna.

REZULTATELE OBTINUTE - reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri


PERIOADA 2014 - 2020 91

locale; - accesul populatiei la locuri de munca, servicii medicale, educatie, cultura, recreere; - consolidarea terenurilor afectate de alunecari; - fluidizarea transportului de marfuri cu impact direct asupra dezvoltarii economice echilibrate

POTENTIALI BENEFICIARI AI PROIECTULUI/GRUPUL TINTA

- locuitorii comunei Siriu; - potentialii investitori; - participantii la traficul rutier care tranziteaza comuna;

ACTIVITATILE PROIECTULUI Realizarea studiului de fezabilitate Elaborarea proiectului tehnic Aprobarea inceperii proiectului Pregatirea si depunerea cererii de finantare Contractarea proiectului Organizarea licitatiilor Monitorizare, evaluare, control Auditul proiectului

DURATA PROIECTULUI 36 luni

JUSTIFICAREA NECESITATII IMPLEMENTARII PROIECTULUI

Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 92

2. EXTINDEREA SI MODERNIZAREA TROTUARELOR IN COMUNA


Consiliul Local


Neevaluata inca






AUTORITATEA DE MANAGEMENT

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale






OBIECTIVE Prin realizarea acestui proiect se urmareste imbunatatirea accesului populatiei si agentilor economici la infrastructura de baza.

REZULTATELE OBTINUTE - reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri locale; - investitii noi in dezvoltarea comunei.

POTENTIALI BENEFICIARI AI - locuitorii comunei Siriu;


PERIOADA 2014 - 2020 93

PROIECTULUI/GRUPUL TINTA - potentiali investitori; - participantii la traficul rutier care tranziteaza comuna;






PERIOADA 2014 - 2020 94

3. EXTINDEREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA POTABILA


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Realizarea retelei de apa urmareste sa atinga urmatoarele obiective: - acoperirea necesarului de apa pentru noile locuinte cuprinse in intravilan; - utilizarea eficienta a resurselor de apa; - asigurarea serviciilor de apa la tarife accesibile; - asigurarea calitatii corespunzatoare a apei


PERIOADA 2014 - 2020 95

potabile in toata comuna; Realizarea retelei de alimentare cu apa potabila are ca obiectiv identificarea si realizarea unei solutii alternative de alimentare cu apa, precum forajele de mare adancime.

REZULTATELE OBTINUTE - accesul populatiei la infrastructura edilitara; - scaderea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei; - imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor;


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori; - potentiali turisti;




Stimularea cooperarii intre autoritatile locale si imbunatatirea capacitatii acestora de a atrage credite pentru investitii. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 96

4. REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI A STATIEI DE EPURARE


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Realizarea sistemului de canalizare va avea efecte benefice asupra dezvoltarii economice a zonei prin crearea de noi locuri de munca, care vor stabiliza forta de munca in zona si vor creste calificarea acesteia. Vor fi revigorate domenii ca proiectarea si constructiile. Zona va deveni mai atractiva pentru investitori, iar


PERIOADA 2014 - 2020 97

activitatea acestora va genera venituri suplimentare la bugetul local. Proiectul va avea impact economic si social direct asupra comunitatii prin existenta unor resurse financiare pentru finantarea si dezvoltarea unor activitati in domeniul sanatatii, invatamantului, culturii. Personalul solicitantului se va califica si experimenta in derularea unor proiecte cu finantare externa si vor fi capabili de atragerea si derularea ulterioara a altor proiecte similare. Prin aplicarea proiectului de realizare a statiei de epurare se vor atinge obiectivele: - imbunatatirea infrastructurii de mediu; - stabilirea si mentinerea unui program de politici de evacuare a namolului/biomasei; - stabilirea si mentinerea unui program de reducere a infiltratiilor apelor uzate din canalizare;

REZULTATELE OBTINUTE

Realizarea retelei de canalizare va avea urmatoarele rezultate: - accesul populatiei la infrastructura edilitara; - scaderea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei; - imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor comunei; - scaderea factorului de poluare; - reducerea efectelor unor riscuri naturale; Lucrarile de realizare a statiei de epurare vor avea urmatoarele efecte: - racordarea tuturor zonelor din comuna la sistemul de canalizare pentru o tratare corespunzatoare; - imbunatatirea calitatii apei conform ultimelor standarde europene; - namolul rezultat, in cazul in care va fi corespunzator, in urma procesului de tratare va fi utilizat in agricultura.


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori; - potentiali turisti;



JUSTIFICAREA NECESITATII Stimularea cooperarii intre autoritatile locale si


PERIOADA 2014 - 2020 98

IMPLEMENTARII PROIECTULUI imbunatatirea capacitatii acestora de a atrage credite pentru investitii. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 99

5. CAPTARE SI AMENAJARE APE TERMALE


Consiliul Local


Neevaluata inca





Valorificare si utilizarea resurselor locale in scopul dezvoltarii comunei








OBIECTIVE

Captarea si amenajarea apelor termale existete in zona ca resursa naturala si exploatarea lor in scop turistic. Astfel gradul de atractivitate al comunei ar fi unul ridicat si ar prezenta un interes crescut pentru turisti.


Realizarea captarii si amenajarii apelor termale va avea urmatoarele rezultate: - cresterea gradului de atractivitate al comunei; - atragerea unui numar mai mare de turisti in


PERIOADA 2014 - 2020 100

zona; - dezvoltarea comunei prin investitiile realizate de mediul privat; - cresterea veniturilor inregistrate la bugetul local.


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori;




Stimularea cooperarii intre autoritatile locale si imbunatatirea capacitatii acestora de a atrage credite pentru investitii. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 101

6. REABILITAREA, EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SCOLILOR

DIN COMUNA SIRIU


Consiliul Local


Neevaluata inca





Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala








OBIECTIVE

Obiectivele proiectului de reabilitare, extindere si modernizare a scolilor din comuna Siriu sunt: - Imbunatatirea conditiilor de instruire, - cresterea gradului de sanatate a populatiei scolare - sprijinirea incluziunii sociale prin modernizarea


PERIOADA 2014 - 2020 102

infrastructurii aferente acestor servicii.


Scoli in comuna Siriu la standarde europene


- locuitorii comunei Siriu; - elevii comunei Siriu; - cadrele didactice din comuna Siriu

ACTIVITATILE PROIECTULUI

Realizarea studiului de fezabilitate Elaborarea proiectului tehnic Aprobarea inceperii proiectului Pregatirea si depunerea cererii de finantare Contractarea proiectului Organizarea licitatiilor Monitorizare, evaluare, control Auditul proiectului





PERIOADA 2014 - 2020 103

7. REABILITAREA SI MODERNIZAREA GRADINITELOR DIN COMUNA SIRIU

MANGER DE PROIECT / SOLICITANT

Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Obiectivele proiectului de reabilitare si modernizare a gradinitelor din comuna Siriu sunt: - Imbunatatirea conditiilor de instruire, - cresterea gradului de sanatate a populatiei scolare - sprijinirea incluziunii sociale prin modernizarea infrastructurii aferente acestor servicii.


PERIOADA 2014 - 2020 104


Reabilitarea si modernizarea gradinitelor din comuna Siriu


- locuitorii comunei Siriu; - copiii comunei Siriu; - cadrele didactice din comuna Siriu






PERIOADA 2014 - 2020 105

8. CONSTRUIRE SI DOTARE DISPENSAR UMAN


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Asigurarea conditiilor necesare desfasurarii eficiente a actului medical


- modernizarea si dotarea corespunzatoare a dispensarului uman din comuna Siriu; - prin construirea si dotarea corespunzatoare a dispensarului uman se urmareste deservirea


PERIOADA 2014 - 2020 106

cetatenilor comunei Siriu


- locuitorii comunei Siriu;






PERIOADA 2014 - 2020 107

9. CONSTRUCTIE SALA SPORT SI AMENAJARE BAZA SPORTIVA

MANaGER DE PROIECT / SOLICITANT

Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Realizarea de constructii noi pentru sala de sport


Desfasurarea activitatilor sportive ale tinerilor in conditiile optime de confort si siguranta.

POTENTIALI BENEFICIARI AI - locuitorii comunei Siriu;


PERIOADA 2014 - 2020 108

PROIECTULUI/GRUPUL TINTA - tinerii comunei Siriu;




Proiectul este necesar pentru ca in comuna nu exista o sala de sport. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 109

10. DOTARE CAMIN CULTURAL DIN COMUNA SIRIU


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Obiectivele proiectului de reabilitare si extindere a caminului cultural din comuna Siriu sunt: - imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor comunei; - revigorarea mediului cultural; - cresterea consumului de cultura in randul fiilor satului;


PERIOADA 2014 - 2020 110

- pastrarea si perpetuarea datinilor si obiceiurilor traditionale.


Reabilitarea si extinderea caminului cultural Siriu


- locuitorii comunei Siriu; - tinerii comunei Siriu; - potentiali turisti;






PERIOADA 2014 - 2020 111

11. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE

DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

MANGER DE PROIECT / SOLICITANT

Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Eliminarea materialelor periculoase/toxice din volumul deseurilor si reducerea poluarii din mediului ambiant


- imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei comunei - reducerea poluarii - reducerea factorilor de risc pentru sanatatea


PERIOADA 2014 - 2020 112

populatiei


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori






PERIOADA 2014 - 2020 113

12. MODERNIZAREA, REABILITAREA SI EXTINDEREA

RETELEI DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

- crearea de conditii moderne pentru alimentarea

cu energie electrica;

- optimizare consum de energie in paralel cu

imbunatatirea calitatii iluminatului

REZULTATELE OBTINUTE - accesul populatiei la infrastructura edilitara;


PERIOADA 2014 - 2020 114

- optimizare consum de energie in paralel cu imbunatatirea calitatii iluminatului; - imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor;


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori;






PERIOADA 2014 - 2020 115

14. AMENAJAREA SI DOTAREA UNUI SPATIU DE JOACA PENTRU COPII


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Prin amenajarea si dotarea unui spatiu de joaca destinat celor mici, se urmareste crearea unui cadru prietenos, familiar, dorit si iubit, care stimuleaza imaginatia si creativitatea. Un loc in care obiectele de joaca in forma de animale, pictate in culori vii, o lume a frumosului care ii intampina, stimuland si educand simtul artistic al


PERIOADA 2014 - 2020 116

copiilor. Prin implementarea acestui proiect, autoritatea publica locala se asteapta sa atraga atentia celor cu putere economica pentru a demara proiecte de mai mare amploare in comunitate.


- acces la centru de joaca a tuturor copiilor comunei; - stimularea implicarii parintilor in educatia copiilor; - desfasurarea numeroaselor activitati artistice, festive (sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor) educative si sportive pentru si impreuna cu copii,


- copiii comunei Siriu;




Implementarea acestui proiect este necesara pentru contributia la dezvoltarea copiilor comunei intr-un mediu cat mai favorabil acestora. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 117

15. AMENAJAREA SI DOTAREA UNUI PARC COMUNAL


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Prin amenajarea si dotarea unui parc comunal, se urmareste dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localitate, precum si imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii in localitate.


- imbunatatirea factorilor de mediu - imbunatatirea imaginii comunei; - cresterea gradului de satisfactie a cetatenilor


PERIOADA 2014 - 2020 118

comunei.


- toti locuitorii comunei Siriu;




Implementarea acestui proiect este necesara pentru imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor comunei Siriu. Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, a fost remarcata importanta unanim exprimata a locuitorilor comunei.


PERIOADA 2014 - 2020 119

16. REABILITARE CIMITIRUL EROILOR


Consiliul Local


Neevaluata inca





Intretinerea monumentelor de interes local








OBIECTIVE

Pastrarea si conservarea monumentelor de pe teritoriului comunei. Cresterea atractivitatii comunei pentru potentiali turisti.


- intretinerea in bune conditii a monumentelor de interes local;


PERIOADA 2014 - 2020 120

- cresterea atractivitatii comunei; - includerea in circuite turistice a Cimitirului Eroilor din Siriu.


- locuitorii comunei Siriu; - potentiali investitori; - potentiali turisti.

ACTIVITATILE PROIECTULUI Realizarea studiului de fezabilitate Aprobarea inceperii proiectului Pregatirea si depunerea cererii de finantare Contractarea proiectului Organizarea licitatiilor Monitorizare, evaluare, control Auditul proiectului





PERIOADA 2014 - 2020 121

17. IMBUNATATIRI FUNCIARE IN VEDEREA OCROTIRII

SI PROTEJARII PADURILOR


Consiliul Local


Neevaluata inca





Comasarea terenurilor agricole si forestiere








OBIECTIVE

Amenajarile de imbunatatiri funciare sunt lucrari de constructii complexe si pedoameliorative care au drept scop sa promoveze dezvoltarea durabila a agriculturii din zonele rurale.


- prin amenajarile funciare de impadurire a unor suprafete de teren se combate eroziunea solului, se redau sunt prevenite efecte distructive ale


PERIOADA 2014 - 2020 122

inundatiilor, etc;


- locuitorii comunei Siriu; - potentialii investitori,






PERIOADA 2014 - 2020 123

18. DOTAREA SERVICIULUI VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA DIN

COMUNA SIRIU


Consiliul Local


Neevaluata inca





Dotarea Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta








OBIECTIVE

Situatia de urgenta este un eveniment exceptional, nonmilitar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediului inconjurator iar prin dotarea corespunzatoare a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta creste gradul de siguranta al


PERIOADA 2014 - 2020 124

locuitorilor comunei.


- prin dotarea corespunzatoare a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta creste gradul de siguranta al locuitorilor si agentilor economici din comuna.








PERIOADA 2014 - 2020 125

19. MODERNIZARE CLADIRE PRIMARIE


Consiliul Local


Neevaluata inca





Modernizarea si reabilitarea energetica a cladirii primariei comunei Siriu








OBIECTIVE

Modernizarea si reabilitarea termica a cladirii primariei comunei Siriu in vederea oferirii de servicii civilizate cetatenilor comunei.


- prin modernizarea si reabilitarea energetica a cladirii primariei se reduc substantial cheltuielile de intretinere si functionare ale acesteia; - functionarii care lucreaza in aceasta cladire


PERIOADA 2014 - 2020 126

beneficiaza de conditii imbunatatite in vederea desfasurarii activitatii;








PERIOADA 2014 - 2020 127

20. INFIINTAREA SI EXTINDEREA RETELEI DE JOASA TENSIUNE SI A RETELEI PUBLICE DE ILUMINAT IN SATUL GURA SIRIULUI


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

Extinderea retelei de joasa tensiune urmareste sa atinga urmatoarele obiective:

- Acoperirea necesarului de energie pentru toate gospodariile din localitate;

- Asigurarea iluminatului stradal in sat.

- accesul populatiei la infrastructura edilitara;


PERIOADA 2014 - 2020 128

REZULTATELE OBTINUTE - imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor; - cresterea atractivitatii zonei pentru potentiali turisti; - cresterea atractivitatii zonei pentru investitori.








PERIOADA 2014 - 2020 129

21. REABILITARE PODURI SI PODETE DIN COMUNA SIRIU


Consiliul Local


Neevaluata inca





Reabilitarea si consolidarea podurilor si podetelor din comuna Siriu








OBIECTIVE

- Asigurarea sigurantei persoanelor ce utilizeaza aceste poduri si podete;

- Modernizarea infrastructurii locale;


- Asigurarea de conditii optime locuitorilor si agentilor economici din comuna; - Modernizarea infrastructurii locale; - Asigurarea sigurantei in vederea circularii pe


PERIOADA 2014 - 2020 130

respectivele poduri si podete.








PERIOADA 2014 - 2020 131

22. REALIZAREA UNUI CENTRU DE INFORMARE TURISTICA


Consiliul Local


Neevaluata inca













OBIECTIVE

- Cresterea atractivitatii comunei Siriu pentru turisti;

- Promovare mai eficienta si directa a obiectivelor turistice din zona


- atragerea unui numar mai mare de turisti in zona; - oferirea de servicii de promovare turistica


PERIOADA 2014 - 2020 132

specializate.








PERIOADA 2014 - 2020 133

23. PRODUCEREA DE ENERGIE REGENERABILA


Consiliul Local


Neevaluata inca





Utilizarea de energie regenerabila in vederea protejarii mediului inconjurator








OBIECTIVE

- Protejarea mediului inconjurator; - Utilizarea resurselor locale existente in

vederea producerii de energie regenerabila; - Cresterea numarului de persoane active prin

implementarea acestor proiecte de energie regenerabila.

- Valorificarea resurselor locale in vederea


PERIOADA 2014 - 2020 134

REZULTATELE OBTINUTE cresterii bunastarii populatiei locale si a veniturilor inregistrate la bugetul local; - protejarea mediului inconjurator; - crearea de locuri de munca.







STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU, JUDETUL BUZAU fileSTRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU,...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU, JUDETUL BUZAU fileSTRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA SIRIU,...