UNIVERSITAEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ŞI INGINRIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Dobreni îşi propune să valorifice potenţialul, oportunităţile i realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, meni a atrage investiţii private importante din ţară şi străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul din indtrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund ateptărilor cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.

Printre obiectivele pe care ni le-am creat atunci când am propus acest proiect, aş menţiona importanţa formării unei dprinderi a participării publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea comunei Dobreni într-un punct de referinţă pentru alte comune, şi nu în ultimul rând, utilizarea eficientă şi concentrată a tuturor resurselor locale corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi privat interne şi intrenaţionale.

Capitolul I - Prezentarea potenţialului natural, economic şi uman

1.1 Caracteristicile generale

1.1.1 Scurt istoric

Săpăturile arheologice au condus la descoperirea a numeroase dovezi că această zonă a fost locuită din vremuri străvechi în special pe valea pârâului Horaiţa. Arheologul Constantin Mătase a descoperit urme de tip Cucuteni la Piciorul Crucii, Pârâul Bordeielor, Iliseni, Clugâriţa, Corhana.Prima atestare documentară a satului Dobreni apare în 1428, când Alexandru cel Bun l-a dăruit mănăstirii Bistriţa.Pentru satul Dobreni numele provine de la un anume Dobre sau Dobrin, fost administrator al acestei moşii prin secolele XV sau XVI.            În acele vremuri, ţăranii fugeau des de pe moşii în dorinţa de a scăpa de birurile grele. Fugarii adăpostiţi de Dobrin, au întemeiat această aşezare în jurul curţii boiereşti a conacului.

            Potrivit legendei, locuitorii erau numiţi,,oamenii lui Dobrina” sau,,Dobrinii”, astfel se pare că numele s-a transformat în Dobreni aşa cum este cunoscut în cele mai vechi izvoare

Comuna Dobreni a luat fiinţă în anul 1880. Prin reforma administrativă din 1968 comuna cuprinde satele Dobreni, Căşăria, Sărata, Negreşti, Poiana. În anul 2005 s-au desprins satele Negreşti şi Poiana formând o nouă comună. Au rămas satele Dobreni, Căşăria, Sărata.

Personalităţi al căror nume au fost legate de localitate:

Vornicul Ştefan Catargiu( în jurul anului 1800 avea în proprietate moşia Dobreni);

Lascăr Catargiu, fiul vornicului Ştefan Catargiu, s-a născut în anul 1823 la Dobreni, a fost ispravnic de Neamţ şi Prim – Ministru al României între anii 1871 – 1876;

Leon Bogdan, moştenitorul familiei Catargiu, a fost căsătorit cu fiica lui Mihail Kogălniceanu;

Pictorul Constantin Dimitrie Stahie, s-a născut în anul 1844 la Dobreni, fiu al preotului Dimitrie Stahie;

Mihai Avădanei, profesor universitar la Universitatea Al. I. Cuza Iaşi.

1.1.2. Aşezare geografică

Comuna Dobreni, cu o suprafaţă de 3 388 ha, din care 2353 ha în proprietate particulară iar 1053, proprietate publică, este situată în zona centrală a judeţului Neamţ, la limita vestică a delaurilor Moldovei.

Poziţia geografică: 46059’ latitudine nordică, 26025’ longitudine estică.Această comună se întinde în zona cursului mijlociu al râului Cracău cu care se mărgineşte la est pe o porţiune foarte mică.

Limite geografice: La nord comuna Negreşti

La est şi nord-est comuna Bodeşti La vest comuna Almaş La sud-vest comuna Gârcina

1.1.3. Relieful

Comuna Dobreni se află în partea est a Subcarpaţilor Moldovei, subdiviziunea Depresiunii Cracău – Bistriţa. Structura deluroasă este puţin accidentată cu rare înalţimi semnificative (spre dealul Balaurul).

Aşezarea se întinde de-a lungul a două văi principale: Almaş şi Horaiţa.Trecerea de la luncă la deal se face prin terase cu un aspect plan sau puţin înclinate spre albia Cracăului. În cadrul teraselor s-au dezvoltat soluri de tip cernoziom şi brun-roşcat de pădure.

1.1.4. Clima

A. Regimul climatic

În ansamblu, comuna Dobreni prezintă o climă temperat - continentală, cu particularităţi specifice zonei de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţii circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului dar şi de valea râului Cracău unde se produce efectul de foen datorită ascensiunii forţate a aerului umed fără transfer de căldură.

Influenţa "barajului" muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense

B. Regimul precipitaţiilor

Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent, furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri.

Media anuală a precipitaţiilor este de 40 litri/mp. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie - februarie.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual, iar cele mai mici iama, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107.

C. Regimul termic

Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii şi se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6°C şi minima -28,5°C. Temperatura medie anuală este 8,8°.

Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă iulie.

1.1.5. Reţeaua hidrografică

Apele formează o reţea moderată pe râul marginal, Cracău, în partea dreaptă. Pâraiele Almaş şi Horaiţa străbat comuna dinspre vest şi est. Debitul lor este insuficient pentru amenajări de acumulare pentru piscicultură şi acvacultură.

Apele subterane sunt afectate de importante efecte de poluare, ceea ce le face inaccesibile consumului.

De altfel reţeaua de apă potabilă compensează această deficienţă fără a se evita expunerea la poluanţi prin asimilarea parţială a nitriţilor din sol.

1.1.6. Vegetaţia şi fauna

Flora şi fauna comunei prezintă o varietate şi o diversitate deosebită caracteristică zonei deluroase fără a prezenta elemente de specificitate. Din punct de veder silvic ne aflăm în zona stejarului pentru colinară, iar zona de luncă sunt condiţii prielnice pentru arbori de esenţă moale. În anii 1930 – 1940 a fost realizată o plantaţie de mesteacăn care constituie în prezent o valoroasă „ pădure de argint” interesantă pentru comună.

1.1.7. Solurile

Structura solului este de tip aluvionar determinat de vecinătatea râului Cracău.La suprafaţă se găseşte pământ vegetal şi umpluturi. Acestea sunt de tip argile prăfoase şi nisipoase, nisipuri argiloase.

Pe versanţi se găsesc structuri argiloase în combinaţie cu pietriş, bolovăniş.La adâncime stratul este format din argilă mărnoasă galben-vânătă.

1.1.8 Riscurile naturale

În fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri.

1.2. Resursele naturale şi umane

1.2.1 Resursele minerale

În comuna Dobreni resursele minerale existente sunt sărurile de potasiu.

1.2.2. Resursele funciare şi forestiere

Teren agricol = 2133 ha

- terenuri arabile = 1473 ha

- păşuni şi fâneţe = 636 ha

- vii= 1 ha

- livezi = 23 ha

Teren neagricol = 220 ha

- păduri = 46 ha

- ape = 30 ha

- drumuri= 48 ha

- curţi şi construcţii = 62 ha

- terenuri neproductive = 34 ha

1.2.3. Resurse turistice

Monumente arheologice: Situl Arheologic "Dealul Mătăhuia" sat Căşăria

Monumente ale naturii: Rezervaţia forestieră "Pădurea de Mesteceni"

Rezervaţia are o suprafaţă de 37 ha, este acoperită cu o pădure de mesteacăn ( Betula pendula) şi se află în administrarea ocolului Silvic Gârcina ( ua 115, UP III Almaş). Este o zonă de interes peisagistic încadrându-se în categoria a IV-a IUCN, fiind de tipul f ( forestieră). Se găseşte situată în Estul comunei Dobreni peste pârâul Almaş, în dreapta drumului naţional Piatra Neamţ - Targu Neamţ.

Căi de acces : din Piatra Neamţ, pe DN 15 până în localitatea Dobreni, iar pe partea dreaptă peste pârâul Almaş se poate observa pădurea de mesteceni.

Rezervaţia forestieră Dobreni a fost constituită pentru protejarea arboretului pur de mesteacăn. Întreaga rezervaţie este înconjurată de terenurile particulare ale locuitorilor din comuna Dobreni.Limita nordică : începe de peste pârâul Almaş de la borna amenajistică 53 (UP.III, OS. Gârcina) la limita fondului forestier cu terenurile particulare şi se continuă pe liziera pădurii până la borna 54 (UP.III, OS. Gârcina).Limita estică : urcă pe liziera pădurii, de la borna 54 ( UP.III, OS. Gârcina) la borna 55 (UP.III, OS.Gârcina).Limita sudică : continuă pe liziera pădurii de la borna 55 ( UP.III, OS.Gârcina) pe culme, până la borna 52 ( UP.III, OS.Gârcina).Limita vestică : proneşte de la borna 52 ( UP.III, OS.Garcina), pe marginea pădurii limitrofă terenurilor particulare şi coboară spre pârâu până la borna 53 ( UP.III, OS. Gărcina)."

Monumente istorice: Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril din satul Căţăria şi Biserica Sf. Dumitru din satul Sărata.

În satul Căşăria este biserica "Sf. Voievozi" rămasă izolată prin strămutarea satului Măşcăteşti, la începutul secolului al XIX-lea. Durat din bârne de brad şi de stejar pe temelie de piatră, monumentul are clopotniţa în etanş, deasupra pridvorului situat la apus. Pronaosul a fost acoperit, probabil în timpul refacerii din 1832, cu un plafon drept de scânduri, dar naosul şi altarul au bolţi semicilindrice, împodobite cu brâuri dantelate încrustate în lemn. Biserica pare destul de veche, având în catapeteasmă icoane ce ar putea fi atribuite secolului al XVII-lea. Pentru aceeaşi datare pledează şi piatra funerară din 1656 ce se află în biserică, precum şi Triodul, şi Penticostarul din 1698 care se mai păstrau printre cărţile de cult ale bisericii.

În satul Sărata Biserica "Sf. Dumitru" din Sărata (com. Dobreni) este o biserică construită din bârne de stejar, pe temelie de piatră, sub coasta răsăriteană a muntelui Balaurul, şi datează din secolul al XVIII-lea (1752). Aceasta constituie unul dintre rarele exemplare ale genului, fiind împodobită la exterior cu un brâu dantelat, sculptat cu migală în jurul bisericii. Pridvorul, adăugat în 1933, se află la apus, în axul bisericii, iar turnul clopotniţă se înalţă deasupra pronaosului. De o rară frumuseţe sunt bolţile naosului şi pronaosului, sprijinite pe nervuri de lemn bogat împodobite.

1.2.4. Resurse umane

Populaţie totală este de 1750, dintre care 804 bărbaţi şi 935 femei. Populaţia sub 18 ani este de 324 tineri, iar bătrânii peste 60 de ani reprezintă 637.În ultimii 18 ani, populaţia nu a avut o creştere semnificativă, în 1992 fiind de 1616, în 2002 la recensământ s-a constatat o creştere de până la 1739, ajungând la 1750 în 2008.

Referitor la dinamica populaţiei, se constată că numărul deceselor, 27 este dublu faţă de numărul naşterilor 10, în 2008, căsătoriile fiind de două ori mai multe ca divorţurile. Din comună au plecat, cu domiciliu aproximativ 30 de persoane, dar au sosit în schimb, tot cu domiciliu, 50 de persoane.Nu se înregistrează alte grupuri etnice în afară de români.

Comunitatea cuprinde cetăţeni de religie ortodoxă şi catolică, în număr de 1748, între care există relaţii de comuniune armonioasă.

Această zonă oferă condiţii favorabile aşezărilor umane deoarece zona are un potenţial agricol deosebit.

Comuna cuprinde 896 de gospodării cu o medie de aproximativ de 3 membrii pe familie, însumând o suprafaţă locuibilă de 42 000m2.Construcţiile sunt în stare bună, în proporţie de 90%, cu 1 singur nivel (79%), din pământ, lemn sau cărămidă, cu o suprafaţă locuibilă de 70 m2.

1.3. Activităţi economice

Sectorul primar (agricultura) ocupă cu predilecţie o pondere importantă faţă de celelalte activităţi economice de pe raza comunei Dobreni, însumând o suprafaţă de 2353 ha teren agricol, din care 75% teren arabil si 25% păşuni. În ceea ce priveşte gradul de fertilitate, terenurile agricole de pe raza comunei Dobreni se înscriu în zona A de fertilitate făcând parte din categoria cernoyiomurilor levigate. Din structura culturilor pe primul loc se clasează cultura porumbului, urmatp de cea a păioaselor şi plantelor tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, soia şi rapiţa pentru ulei), urmată de creşterea animalelor, (porcine, bovine, ovine şi galinacee), legumicultura, pomicultura şi viticultura au un rol secundar practicându-se de către populaţie pe mici suprafeţe şi de regulă doar pentru consumul propriu.

Suprafata agricola a comunei Dobreni este de 2352 ha cu urmatoarea structură :

-850 ha teren arabil extravilan -636 ha păşuni -870 ha teren arabil intravilan

Felul de deţinere a proprietăţii terenurilor agricole:

-În domeniul privat – 1853ha-În domniul public – 450 ha

Mărimea proprităţilor agricole:Suprafeţe cuprinse între 100 – 300 ha 5 proprietăţiSuprafeţe cuprinse între 50 – 100 ha 4 proprietăţi

10 – 50 ha 22 proprietăţi0,5 – 10 ha 500 proprietăţi

Datorită faptului că, preţul de desfacere a îngrăşămintelor chimice a crescut, cuantumul subvenţiilor acordate de stat pentru agricultură s-au diminuat concomitent a scăzut şi septelul animal care substituia o parte a cantităţilor de îngrăşăminte chimice aplicate, a scăzut şi suprafaţa de teren fertilizat.

Producţia totală agricolăDenumire cultura 2006 2007 2008

to. to. to.Porumb 8.500 9.700 8.810

Grau 5.250 3.600 4.270

Orz 855 600 675

Floarea soarelui 130 300 330

Legume

Nutret

Nivelul economic al comunei:

TOTAL Din care PARTICULARE

Numărul de autoturisme 200 200Numărul de autovehicule de transport

5 5

Numărul de maşini agricole

10 5

Numărul de atelaje/animale de muncă

100 100

Numărul de magazine 5 5Numărul de restaurante 10 10

Mediul de afaceri nu s-a dezvoltat semnificativ în zonă.

Există o fabrica particulară de mobilă în comună cu un numar de 10 angajaţi, precum şi o pensiune agroturistică, personalul fiind în numar de 4.

Majoritatea populaţiei angajate lucrează la firme de construcţii, transport în Piatra Neamţ existând posibilitatea de a face naveta. Locurile de muncă din administraţia comunei sunt ocupate în principal de personal din Piatra Neamţ.

Nu există o traditie în artă şi mestesuguri populare.

1.4. Infrastructură rurală

1.4.1. Infrastructura rutieră

Poziţia geografică a comunei Dobreni favorizează comunicarea în direcţiile:

DN 15C Piatra Neamţ – Târgu Neamţ (tranzitează comuna), drum asfaltat

DJ 156 A Roznov – Girov – Dobreni –Horaiţa, drum asfaltat

DC 147 spre Porumbei, drum pietruit

DC 45 spre Căşăria, drum pietruit

DC 40 spre Sărata, drum pietruit

Prin Dobreni se face tranzitul rutier între Piatra Neamţ şi Suceava. Totuşi, comuna se află la o distanţa critică faţă de municipiul Piatra Neamţ prea aproape să permită dezvoltarea unor activităţi economice la scară mare (pentru că nu intră în zona metropolitană) şi prea departe ca activităţile din Piatra Neamţ să se extindă în zonă (pentru că nu intră în zona metropolitană).

1.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară

Satul Dobreni dispune de electrificare (numai 5 gospodării nu sunt racordate), reţea de apă potabilă(5.4 km existenti şi 2 km în curs de execuţie) la care sunt racordate 75 de gospodării.

Alimentare cu apă curentă în satul Dobreni, un număr de 153 de gospodării, staţie prevăzută cu filtre, în care apa se tratează cu clor.

1.4.3. Infrastructura de comunicaţie

Reţeaua de telefonie fixă cu 620 posturi telefonice, reţea cablu TV cu 800 de abonaţi şi abonamente radio în număr de 895.

Oficiu PTTR - în localitatea Dobreni

1.4.4. Infrastructura socială

Reţeaua public de ocrotire a sănătăţii a comunei Dobreni cuprinde un dispensar medical, un cabinet stmatologic, şi o farmacie umnă deservite de 2 medici generalişti, 1 medic stomatolog si 1 cadru mediu.

În comuna Dobreni funcţionează 3 unităţi de învăţământ, o grădiniţă, o şcoală cu clasele I-IV si o scoală cu clasele V-VIII.

La începutul anului 2008/2009, erau înscrişi 46 dr copii la grădiniţă , numărul copiilor înscrişi la şcoli fiind de 141.

În învăţământul de toate gradele îşi desfăşoara activitatea instructiv- educativă un număr de 18 cadre didactice titularizate.

Baza materială a sistemului instituţional în care se desfăşoară activitatea de educaţie şi învăţământ dispune de 6 săli de clasă şi cabinet colare, 2 laboratoare şi 1 bibliotecă. Distanţa până la cel mai apropiat liceu este de 15 km.

La nivelul comunei Dobreni , ordinea şi liniştea publică sunt asigurate prin activităţi desfăşurate de Postul Local de Poliţie Dobreni formată din 3 agenți de poliție, iar pe timp de noapte, de 2 posturi tip patrulă, formate din agenţi de pază ai Serviciului Judeţean de Pază şi Protecţie Neamţ, ce îşi desfăşoara activitatea conform “Planului de ordine, linişte public şi pază al comunei Dobreni”.

1.6. Veniturile şi cheltuielile comunei

1.6.1 Structura veniturilor administraţiei publice locale Dobreni

Venituri totale 4 561 000Venituri proprii 761 000

- Impozite şi taxe 545 000- Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat- Impozit pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 101 000- Alte impozite directe -- Impozite indirecte 35 000- Diverse venituri 80 000

-PRELEVĂRI DE LA BUGETUL DE STAT 3 800 000- Sume defalcate din T.V.A. 1 782 326- Sume defalcate din impozit pe venit pentru 1 697 000

echilibrarea bugetelor locale- Sume alocate de Consiliul Judeţean pentru 320 632

echilibrarea bugetelor locale

1.6.2.Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Dobreni CHELTUIELI TOTALE 4 561 000

CAP. 51 Autoritatea publică 1 245 000- Cheltuieli de personal 1 095 000- Cheltuieli materiale 150 000

CAP. 57 INVĂŢĂMÂNT 2 814 469- Cheltuieli de personal 2 546 609- Cheltuieli materiale 267 860

CAP. 60 ASISTENŢĂ SOCIALĂ 460 640- Cheltuieli materiale -- Ajutor social 230 000- Ajutor pentru încălzire 96 000- Drepturile asistenţilor personali pentru copii şi adulţi 80 000

CAP. 63 SERVICII DE DEZVOLTARE PUBLICĂ 52 320- Cheltuieli materiale 52 320

CAP. 68 TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 33 118- Drumuri 33 118

CAP. 69 ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 9 453

1.6.3. Obiective investiţionale, proiecte derulate

Proiecte aprobate:

Prin finanţare PHARE,dedicată administraţiilor publice locale, Consiliul local Dobreni a obţinut o finanţare în valoare de 91 680 EURO pentru îmbunătăţirea managementului prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă din comuna Dobreni.

Proiecte în aşteptare:

-Proiect pentru asfaltarea unui drum comunal pe o lungime de 5,5 kilometri -Proiect pentru modernizarea centrului civic - sediul Primăriei, o clădire

anexă, parcările din preajmă

Proiecte viitoare:

- „Pădurea de Argint” – un colţ desprins din raiObiectiv: - înfiinţarea, amenajarea şi introducerea în circuitul turistic a unui complex turistic pe dealul Mătăhuia din satul Căşăria

Durata de implementare: 2009 – 2013

-Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural – ecumenic Obiectiv: – restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea bisericilor din satele Căşăria şi Sărata, declarate monumente istorice;

- creşterea importanţei turismului şi culturii; - creşterea numărului de turişti prin valorificarea potenţialului turistic 

cultural local şi regionalDurata de implementare: 2009 – 2013

-Turismul oportunitate pentru relansarea economică a Comunei DobreniObiectiv: - dezvoltarea zonelor turistice în com. Dobreni care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilorDurata de implementare: 2009 – 2013

-Reabilitarea si modernizarera drumurilor comunale, -Extinderea retelei de apă în satele Căşăria si Sarata

-Investiţii în Scoala cu clasele I-VIII, în care învată circa 200 de copii, cu tot cu prescolari, acest serviciu fiindu-le asigurat doar oamenilor din Dobreni

-Canalizare şi staţie de epurare-Alimentare gaz metan

Capitolul II - Organizarea administrativă, instituţională

2.1. Organizarea administrativă

Comuna Dobreni cuprinde 3 sate: Dobreni, Căşăria şi Sărata. Ele au o dispunere specifică zonei la limita colinară: semirăsfirat cu o uliţă principală şi câteva uliţe laterale. Gospodăriile sunt dispuse în parcele de câte aproximativ 2500 – 3500 mp care cuprind partea construită şi curtea precum şi o grădină pentru cultura mică care asigură strictul necesar de legume, fructe.

Comuna cuprinde 896 de gospodării cu o medie de aproximativ de 3 membrii pe familie, însumând o suprafaţă locuibilă de 42 000m2.

Cele trei sate dispun de biserici construite încă din secolul 19.

PARTENERIATE

La nivelul comunei Dobreni există un singu parteneriat între şcolile Pangarati şi Dobreni care are scopul de a educa copii întru pastrarea şi reîmprospătarea tradiţiilor româneşti, prin organiyarea unor evenimente culturale la care să participe atât elevii cât şi alţi localnici cunoscători ai obiceiuriloe locurilor.

Capitolul III - Analiza SWOT a comunei Dobreni

Puncte forte

Sunt disponibile spatii de producţie şi terenuri Mediul natural nu este afectat de poluare Sol fertil Aderarea la UE, care pune la dispoziţie fonduri nerambursabile Existenta unei retele de apa Existenta unui oficiu postal Retea de telefonie fixa si mobila Retea de TV prin cablu si internet Drumuri comunale acceptabile Cămin cultural în centrul comunei Sarbatori tradiţionale “ziua Comunei Dobreni, Ziua Eroilor Sărbătorirea unor hramuri bisericeşti Existenţa unui dispensar medicale

Existenţa unui cabinet stomatologic Creşterea numărului de cadre didactice calificate Existenţa unei şcoli şi a unei grădiniţe

Puncte slabe

Reţea de apă potabilă veche, uzată, ce creează mari probleme Lipsa canalizării şi a unei staţii de epurare a apei Lipsa unui deponeu de gunoi amenajat, inexistenţa coşurilor de gunoi stradal Lipsa fondurilor pentru drenarea canalelor de scurgere de pe terenurile agricole Lipsa investitorilor straini pentru acordarea de locuri de muncă Repararea drumurilor şi trotuarelor din comună Inexistenţa fondurilor necesare renovării şi dotării cu echipament a Căminului Cultural (videoproiector, staţii

amplificare, camera video, DVD), fond de carte învechit, mobilier vechi) Lipsa fondurilor pt. amenajarea bălţilor şi introducerea acestora în circuitul turistic, sportiv Lipsa unui personal medical stabil, care să asigure permanenţă Lipsa dotărilor din şcoli şi grădiniţe , mobilier vechi, tâmplărie cu un grad mare de uzură, lipsa încălzirii centrale Lipsa unor laboratoare dotate corespunzător Stare precară a familiilor cu mulţi copii Interes scăzut din partea agenţilor economici faţă de problemele sociale Lipsa fondurilor bugetare Migraţia populaţiei spre zone mai dezvoltate economic Scăderea numărului de elevi înscrişi Lipsa unui teren de sport amenajat, performant in curtea şcolii

OPORTUNITĂŢI

Atragerea de investitoriPrograme de finanţare activeImediata aderare la Uniunea EuropeanăNoi locuri de muncă createMenţinerea populaţiei tinereObţinerea de fonduri din organizarea unor evenimente, sponsorizări, proiecteFonduri europene pentru tineretAderarea la UE care aduce fonduri nerambursabile

AMENINŢĂRI

Lipsa fondurilor

Legislaţia în continuă schimbare care nu oferă facilităţi fiscale investitorilor din mediul rural

Cresterea taxelor şi impozitelor datorate statului de micii întreprinzători

CAP IV Strategia dezvoltării economico - sociale pe termen mediu şi lung comuna Dobreni

4.1. OBIECTIVE GENERALE:

Principalele obiective ale strategiei de dezvolatre locale ale comunei Dobreni sunt:

Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în agricultură, zootehnie şi alte ramuri ale economiei

Acoperirea terenurilor neproductive şi a terenurilor degradate prin plantarea arborilor

Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate

Optimizarea sistemului de sănătate local

Garantarea accesului neîngradit al populaţiei şi al consumatorilor economici la infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, căi de transport, telefonie)

Dezvoltarea turismului şi a sectorului conex

Ajustarea la standardele europene a şcolilor şi grădiniţelor

Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării deyechilibrelor sociale şi creşterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunităţi investiţionale

4.2. OBIECTIVE SPECIFICE

1. Agricultura şi dezvoltare rurală

Agricultura

Dezvoltarea agriculturii prin utilizarea unor tehnici spcifice şi constituirea unor sisteme pentru adaptabilitatea la condiţiile climatice

Varietatea activităţilor în domniile zootehnice şi agricole generatoare de venit la bugetul local

Sprijinirea organizării de asociaţii ale producătorilor comunei pentru a beneficia de oportunităţile care decurg din aceasta

Profitabilizarea practicilor agricole pentru a facilita şi productivitatea lucrării aplicate pe terenurile agricole

Silvicultura

Plantarea arborrilor pe terenurile neproductive ae comunei

Conservarea si protejarea capitalului silvic al comunei

2. Infrastrucură şi mediu

Transport

Modernizarea şi asfaltarea drumurilor comunale care prestează in folosul public nevoile locuitorilor şi activităţile economice

Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de mărfuri

Utilităţi

Înfiinţarea sistemelor de furnizare a gazelor naturale şi de canalizare capabile să deservească tuturor locuitorilor comunei

Dotările lucrărilor de interes public extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural

Restaurarea clădirilor din patrimoniu şi punerea în valoare a acestora

Respctarea regulilor de folosire durabilă a renurilor din comună conform planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială

Sănătate

Îmbunătăţirea serviciului de asistenţă socială

Oferirea unor servicii medicale de calitate către cetăţenii comunei Dobreni

Influenţarea în mod sistematizat şi organizat a populaţiei cu privire la accesarea serviciilor de sănătate la o perioadă regulată de timp pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă prin susţinerea şi promovarea moului de viaţă sănătos

Mediu

Prevenirea poluării şi păstrării calităţii aerului

Informarea populaţiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uyate în locuri neamenajate

Folosirea echilibrată a resurselor de apă şi prevenirea poluării

Susinerea şi infomarea practicilor de agricultură ecologică

Înfiinţarea sistemului de epurare a apelor uzate

Înlăturarea deşeurilor de pe cursurile de apă a domeniului public

Organizarea mecanismelor de colectare selectivă a deşeurilor

Crearea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor

3. Economie

Sprijinirea şi promovarea unei industrii diversificate, mobile şi capabile să dea posibilitatea de îndeplinire profesională a locuitorilor comunei Dobreni

Economie productivă de venit la bugetul local

Constituirea unei industrii nepoluante şi durabile

Comerţ şi servicii

Diversificarea de servicii oferite de către cetăţenii comunei Dobreni, prin mărirea numărului societăţilor comerciale

Promovarea şi susţinerea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea turişilor în zonă

4. Turism

promovarea produselor turistice cu oferte variate pentru atragerea turiştilor

pregătirea prin programe speciale a practicanţilor pentru agroturismul yonal

sustinerea prin actiuni eficiente de promivare a evenimentelor locale (Ziua Eroilor, Ziua Veteranilor de Război, Ziua Comunei)

promovarea de măsuri eficiente de marketing

5. Educaţie şi cultură

Învăţământ

Accesul neîngrădit de împlinire individuală prin educaţie

Accsul la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mdiul rural

Organizarea unei baze materiale cpabile să mulţumească nevoile legate de actul educaţional

Orientarea şi sprijinirea persoanleor tinere în domeniul formîrii profesionale

Crearea şanselor pentru refomarea persoanelor adulte

Cultura

Instruirea i transmiterea practicilor tradiţionale generaţiilor viitoare

Accesul transparent la sursele tradiţionale şi moderne

Structura spţiilor destinate activităţilor socio-culturale în concordanţă cu necesităţile şi mijloacele moderne

Reabilitarea şi extinderea căminului cultural din comuna Dobreni

6. Resurse umane

Populaţia

Organizarea de condiţii atractive pentru tineri, atât pentru cei din comună cât şi pentru cei din exteriorul comunei pentru atragerea acestora în comună

Crearea de condiţii şi facilităţi pentru familiile de tineri

Piaţa muncii

Înfiinţarea suficientă de locuri de muncă în domenii variate de activitate pentru satisfacerea nevoilor de trai

Crearea de posibilităţi pentru reconversia profesională în sectoarele importante de pe piaţa foerţei de muncă

Servicii sociale

Constituirea grupului de acţiune locală

Susţinerea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru pesoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi)

Capitolul V – Portretul de viitor al comunei, rezultat in urma implementării proiectelor propuse

Reducerea poluării aerului şi solului prin realizarea unui deponeu Ecologic

Amplasarea unor containere şi pubele stradale Promovarea unor proiecte de mediu finanţate UE Reabilitatea şi extinderea drumurilor comunale şi judeţene Realizarea unei reţele de canalizare şi apă pluviale Contorizarea gospodăriilor Staţie de epurare Extinderea reţelei de telefonie fixă şi mobilă şi modernizarea acesteia Montarea unor cabine telefonice publice Înfiinţarea unui spaţiu amenajat şi dotat corespunzător, în cadrul Căminului

Cultural unde cei interesaţi pot avea acces la internet şi date Promovarea avantajelor introducerii în gospodării a microcentralelor, pentru

confort termic Extinderea reţelei de iluminat public stradal

Refacerea bazei sportive din curtea scolii Realizarea unor materiale publicitare în vederea atragerii de investitori Crearea unei baze de date complete, care să fie pusă la

dispoziţia potenţialilor investitori de către autoritatea locală Instruirea resurselor umane locale Sprijinirea agentilor economici locali, cu activităţi productive Realizarea unor zone industriale, care să vină în ajutorul potenţialilor

investitori, cu terenuri, având facilităţile necesare Susţinerea programului de modernizare a agriculturii Sprijinirea agricultorilor locali, care doresc să înfiinţeze unităţi de prelucrare

a produselor agricole Revigorarea productiei de legume si zarzavaturi ca sursa pentru marile orase Modernizarea şi dotarea dispensarului medical Cadre şcolare cu un grad de instruire ridicat şi implicat în programe de

formare continuă Parteneriate între instituţiile de învăţământ şi agenţi economici Număr tot mai scăzut al tinerilor şi copiilor cu nevoi speciale care nu sunt

incluşi în învăţământul de masă Şcoli aliniate la standarde UE din punct de vedere material Modernizarea bibliotecii la standarde europene Colaborarea, pregătirea unei persoane specializate în domeniul identificării

de fonduri necesare implementării de programe Amenajarea Caminului Cultural la standarde UE