Strategia de dezvoltare economică și creștere a ... rural ZMI.pdf · Mediul rural metropolitan...

Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași

1 / 85

2 / 85 Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice

pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași

Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității

în domeniile strategice pentru mediul rural al

Zonei Metropolitane Iași


3 / 85

CUPRINS

I. Analiza potențialului economic al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași ................................... 5

1.1. Prezentare generală............................................................................................................................................... 5

1.2. Situația actuală a economiei mediului rural din ZMI ............................................................................................ 9

1.3. Analiza factorilor competitivității locale ............................................................................................................ 30

1.4. Analiza PESTEL .................................................................................................................................................... 48

1.5. Obstacole în dezvoltarea economică a mediului rural din Zona Metropolitană Iași ......................................... 57

II. Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași ..................................................................................................................................... 60

2.1. Viziune și obiective strategice ............................................................................................................................. 60

2.2. Direcții de dezvoltare strategică ......................................................................................................................... 61

2.3. Plan de acțiuni ..................................................................................................................................................... 62

2.4. Mecanisme financiare .......................................................................................................................................... 75



Analiza potențialului economic al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași

1.1. Prezentare generală

Amplasarea Zonei Metropolitane Iași Organizare administrativă Accesibilitate Suprafață Populație Date geografice

1.2. Situația actuală a economiei mediului rural din ZMI

Situația mediului de afaceri metropolitan Forța de muncă Industrie Comerț Construcții Turism Investiții reprezentative în mediul rural din Zona Metropolitană Iași

1.3. Analiza factorilor competitivității locale

Factor 1: Infrastructura Factor 2. Resurse de muncă Factor 3: Condiții de locuire a populației și servicii publice Factor 4: Sănătate și educație primară Factor 5. Educație superioară și specializată Factor 6: Mediul Instituțional

1.4. Analiza PESTEL

Mediul politic Mediul economic Mediul socio-cultural Mediul tehnologic Mediul înconjurător Mediul legislativ

1.5. Obstacole în dezvoltarea economică a mediului rural din Zona Metropolitană Iași

I


5 / 85

I. Analiza potențialului economic al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași

1.1. Prezentare generală

Zona Metropolitană Iași a fost înființată în anul 2004 din dorința autorităților locale de a aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului Iași și a zonei adiacente.

Motivația abordării în mod integrat a dezvoltării în Zona Metropolitană Iași constă în posibilitatea unei mai bune gestionări și valorificări a resurselor existente, în corelarea implementării proiectelor, în dezvoltarea accesibilității și echipării integrate a localităților metropolitane, în asigurarea unor servicii publice performate pentru cetățeni, în echilibrarea și creșterea ritmului dezvoltării economice, în dezvoltarea performanțelor administrațiilor publice metropolitane.

Din această asociere intercomunitară fac parte, Municipiul Iași, Consiliul Județean Iași, 13 comune - membri fondatori și 5 comune - membri observatori.

Amplasarea Zonei Metropolitane Iași

Zona Metropolitană Iași este situată în partea central-estică a județului Iași din regiunea Nord Est. Zona Metropolitană Iași cuprinde municipiul Iași și 18 comune.

Limitele Zonei Metropolitane lași sunt:

în partea de nord se învecinează cu comunele Țigănași, Vlădeni și Gropnița;

în partea de est se învecinează cu comuna Golăiești și cu Republica Moldova prin râul Prut;

în partea de vest vecinii comunelor care fac parte din Zona Metropolitană lași sunt comunele: Erbiceni, Românești, Dumești, Horlești, Voinești;

în partea de sud comunele Mironeasa, Grajduri, Dobrovăț, județul Vaslui (în sudul comunei Schitu Duca), Costuleni și Grozești.

Polul urban al Zonei Metropolitane Iași, municipiul Iași, este situat aproape de granița cu Republica Moldova conferindu-i statutul de oraș de frontieră și oferindu-i totodată un statut privilegiat în cadrul relațiilor transfrontaliere.

Notă: Datele statistice utilizate în cadrul acestui capitol, sunt ultimele date publicate și disponibile la data utilizării acestora (aprilie - mai 2014). Din acest motiv apar diferențe între ultimii ani analizați, pe anumiți indicatori statistici: 2012, 2013, 2014.



Organizare administrativă Zona Metropolitană Iași (ZMI) cuprinde 20 de membri. Alături de județul Iași, din Zona Metropolitană Iași fac parte 19 localități, din care municipiul Iași și 18 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria.

Fiecare comună din Zona Metropolitană Iași are în componența sa de la 1 până la 13 sate, în total fiind 96 de sate.

Comuna cu cele mai multe sate componente este Miroslava, cu 13 sate. Aceasta este urmată de comuna Popricani, cu 9 sate, comuna Schitu Duca, cu 8 sate și comunele Ciurea și Holboca, cu 7 sate.

Accesibilitate Zona Metropolitană Iași beneficiază de accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicație paneuropene (rutiere, feroviare și aeriene) și naționale. Accesibilitate rutieră. Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț -

Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). Se asigură accesibilitatea către coridorul pan-european IX, cu o lungime de 3.400 km. Coridorul IX, de la nord la sud, face legătura cu Helsinki - Vîborg - Sankt-Petersburg - Pskov - Moscova - Kaliningrad - Kiev - Liubașevka/ Rozdilna (Ucraina) - Chișinău -

Organizarea administrativă a localităților componente Zonei Metropolitane Iași

Localitate Cod

SIRUTA Nr. localități componente

Localități componente Reședință de

localitate

MUNICIPIUL IAȘI 95060 1 Iaşi Iaşi

Comuna ARONEANU 95747 4 Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei, Şorogani Aroneanu

Comuna BÂRNOVA 95088 6 Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel, Vişan Ciurea

Comuna CIUREA 96254 7 Ciurea, Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia

Ciurea

Comuna COMARNA 96370 4 Osoi, Comarna, Curagău, Stânca Osoi

Comuna HOLBOCA 95159 7 Holboca, Cristeşti, Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă

Holboca

Comuna LEȚCANI 97679 4 Lețcani, Bogonos, Cogeasca, Cucuteni Lețcani

Comuna MIROSLAVA 97919 13 Miroslava, Balciu, Brătuleni, Ciurbeşti, Corneşti, Dancaş, Găureni, Horpaz, Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului, Voroveşti

Miroslava

Comuna MOGOȘEȘTI 98113 4 Mogoşeşti, Budeşti, Hadâmbu, Mânjeşti Mogoşeşti

Comuna MOVILENI 98257 4 Movileni, Iepureni, Larga-Jijia, Potângeni Movileni

Comuna POPRICANI 98505 9 Popricani, Cârlig, Cotu Morii, Cuza Vodă, Moimeşti, Rediu Mitropoliei, Țipileşti, Vânători, Vulturi

Popricani

Comuna PRISĂCANI 98603 3 Prisăcani, Măcăreşti, Moreni Prisăcani

Comuna REDIU 95239 4 Rediu, Breazu, Horleşti, Tăuteşti Rediu

Comuna SCHITU DUCA 98827 8 Schitu Duca, Blaga, Dumitreştii Gălății, Pocreaca, Poiana, Poieni, Satu Nou, Slobozia

Schitu Duca

Comuna TOMEȘTI 95293 4 Tomeşti, Chicerea, Goruni, Vlădiceni Tomeşti

Comuna ȚUȚORA 99922 3 Țuțora, Chipereşti, Oprişeni Țuțora

Comuna UNGHENI 96003 4 Bosia, Coada Stâncii, Mânzăteşti, Ungheni Bosia

Comuna VALEA LUPULUI 100353 1 Valea Lupului Valea lupului

Comuna VICTORIA 100004 7 Victoria, Frăsuleni, Icuşeni, Luceni, Sculeni, Stânca, Şendreni

Victoria

Sursa: INS

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina


7 / 85

București - Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Se continuă cu ramura de la Liubașevka/ Rozdilna până la Odesa. Accesibilitate feroviară. Zona Metropolitană Iași este legată de capitala țării prin Magistrala CFR 600 - care tranzitează județele Botoșani, Brăila, Galați, Iași și Vaslui. Accesibilitate aeriană. La 8 km Nord de Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, este amplasat Aeroportul Iași, la o altitudine de 120 m și este destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri.

Suprafață Zona Metropolitană Iași are o suprafață totală de 1.109,7 km2, ceea ce reprezintă 20,3% din suprafața totală a județului Iași, 3,0% din suprafața totală a Regiunii Nord Est și 0,5% din suprafața României. Mediul rural metropolitan se întinde pe 90,9% din suprafața Zonei Metropolitane Iași și pe 94,8% din suprafața localităților rurale din Județul Iași.

Comuna Schitu Duca este comuna cu cea mai mare suprafață din Zona Metropolitană Iași, având 10,4%, din suprafața fondului funciar al Zonei. Următoarele comune ca dimensiune sunt: Miroslava, Movileni, Mogoșești, Popricani și Prisăcani. Cele mai mici localități componente, din punct de vedere al suprafeței fondului funciar sunt: Valea Lupului, Tomești, Ungheni, Aroneanu, Bârnova și Rediu.

Populație Conform Institutului Național de Statistică, în Zona Metropolitană Iași populația stabilă număra 456.346 persoane, în anul 2014. Populația din mediul rural al Zonei Metropolitane reprezintă 14,5%.

Cel mai ridicat efectiv al populației se regăsește în comunele Holboca, Ciurea, Tomești, și Miroslava.

În comunele Ungheni, Movileni, Aroneanu și Prisăcani se regăsește cel mai scăzut efectiv al populației din Zona Metropolitană Iași.

Suprafața și populația Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014

POPULAȚIE SUPRAFAȚA

Densitatea demografică -

loc/kmp teritoriu

populația la 1

ianuarie 2014 pers.

% din total județ

% din total ZMI

suprafața fondului funciar

2013 - kmp

% din total județ

% din total ZMI

România 21.258.833 238.390,70 89,2

Regiunea Nord Est 3.716.923 36.849,80 100,9

Județul Iași 858.200 100,0% 5.475,60 100,00% 156,7

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI 456.346 53,2% 100,0% 1.109,70 20,3% 100,00% 411,2

Municipiul Iași 332271 38,7% 72,8% 100,6 1,8% 9,1% 3302,9

Mediul RURAL 124075 14,5% 27,2% 1.009,10 18,4% 90,9% 123,0

Comuna Valea Lupului 5725 0,7% 1,3% 10,3 0,2% 0,9% 555,8

Comuna Tomești 13218 1,5% 2,9% 36,6 0,7% 3,3% 361,1

Comuna Ciurea 13703 1,6% 3,0% 50,3 0,9% 4,5% 272,4

Comuna Holboca 14101 1,6% 3,1% 52,7 1,0% 4,7% 267,6

Comuna Miroslava 13815 1,6% 3,0% 85,7 1,6% 7,7% 161,2

Comuna Bârnova 6128 0,7% 1,3% 40,2 0,7% 3,6% 152,4

Comuna Rediu 5890 0,7% 1,3% 42,2 0,8% 3,8% 139,6

Comuna Lețcani 7401 0,9% 1,6% 55,5 1,0% 5,0% 133,4

Comuna Popricani 8415 1,0% 1,8% 68,6 1,3% 6,2% 122,7

Comuna Ungheni 4496 0,5% 1,0% 36,7 0,7% 3,3% 122,5

Comuna Aroneanu 3698 0,4% 0,8% 39,5 0,7% 3,6% 93,6

Comuna Comarna 4740 0,6% 1,0% 56,7 1,0% 5,1% 83,6

Comuna Mogoșești 5386 0,6% 1,2% 69,2 1,3% 6,2% 77,8

Comuna Victoria 4442 0,5% 1,0% 60,3 1,1% 5,4% 73,7

Comuna Prisăcani 3387 0,4% 0,7% 60,5 1,1% 5,5% 56,0

Comuna Țuțora 2020 0,2% 0,4% 48,3 0,9% 4,4% 41,8

Comuna Movileni 3121 0,4% 0,7% 80,5 1,5% 7,3% 38,8

Comuna Schitu-Duca 4389 0,5% 1,0% 115,5 2,1% 10,4% 38,0

Sursa: INS, calcule proprii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrovgrad,_Bulgaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandroupolis

http://ro.wikipedia.org/wiki/Odesa



Date geografice Clima Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanță mai excesivă în zona colinară și mai moderată în zona de podiș, caracterizat prin diferențieri ale elementelor climatologice atât în timp cât și în spațiu.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° și 10° C în câmpia colinară și între 8° și 9° C în podiș, având un maxim mediu în luna iulie între 21° și 22° în câmpie și sub 21° C în podiș, și un minim mediu în luna ianuarie situat între -3° și -4° C în câmpie și în jur de -3° în podiș. Valorile termice absolute au înregistrat la lași un maxim de +40° C și un minim de -36° C, acestea având însă un caracter accidental. Amplitudinile termice anuale de 24°-25° C în câmpie și în jur de 24° C în podiș arată caracterul continental al climatului. O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este înghețul, primul producându-se în medie toamna în luna octombrie, iar ultimul primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai.

Relieful Relieful Zonei Metropolitane lași se integrează cu totul ansamblului Podișului Moldovei. Privit în ansamblu, se prezintă în partea de nord sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m, ce corespunde subunității geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui, și sub forma unor dealuri și platouri cu altitudini medii de 300-350 m în sud, ce corespunde Podișului Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unități îl constituie Coasta lașului - o denivelare de peste 200 m, având la sud de lași o largă retragere. Altitudinile maxime depășesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva puncte izolate la nord și nord-est de lași (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) și 400 m în zona de podiș (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movilă - 416 m, dealul Podișu-415 m). Altitudinile minime ating 32 m la confluența Bahluiului cu Jijia și 30-31 m în lunca Prutului. Fragmentarea orizontală a reliefului are valori cuprinse între 700 și 900, energia medie este cuprinsă între 50-70 m în câmpia colinară și 150-200 m în podiș, iar geodeclivitatea variază de la 3-5° la 15-20° și chiar mai mult.

Vegetația Vegetația naturală aparține zonei forestiere în sud și zonei de silvostepă în nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranzițiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiș și modificărilor antropice.

Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.

Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii.

Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajişti, puternic transformate și modificate antropic. Fauna Elementele faunistice ale județului laşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei – stepei și luncilor, precum și o faună acvatică. Resurse ale subsolului Resursele naturale ale subsolului sunt mai puțin variate, fiind reprezentate de roci și materiale de construcții de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri) și ape minerale, cu valențe pentru consum și tratamente medicale. Hidrografia Apele subterane din teritoriul periurban sunt de două categorii: captive (de adâncime) și libere. Apele minerale sulfuroase și feruginoase de la Nicolina, cu importante calități terapeutice, au favorizat apariția și dezvoltarea stațiunii balneare Nicolina – Municipiul Iaşi. Apele subterane libere includ straturi acvifere fără presiune, cantonate în depozitele secționate de văi și sub influența precipitațiilor. Sunt ape dure, bogate în săruri solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor secundare conțin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse și variabile, în cea mai mare parte necorespunzător calitativ.

Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile și pietrişurile din baza acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă de alimentare a localităților rurale situate pe terase. În trecut au fost folosite și pentru alimentarea


9 / 85

parțială a oraşului laşi, în prezent funcționând doar captarea Ciric-Aroneanu.

Ape subterane de interferență și versanți, cantonate în depozitele deluvio-coluviale și eluviale cuaternare, sau în intercalațiile lenticulare sarmațiene. Au debite reduse și variații mari pe verticală, sunt bogate în săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilității. Unele din aceste ape care spală argile și marne sarmațiene bogate în săruri, dau ape minerale cu compoziții chimice variate și mineralizări de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Grădina Botanică lași, Breazu, Victoria, Tomești, Bârnova. Două izvoare din Grădina Botanică sunt exploatate ca ape de masă, prin îmbogățire cu CO2.

Apele de suprafață sunt reprezentate prin râuri și lacuri.

Teritoriul Zonei Metropolitane laşi este limitat la extremitatea estică de râul Prut, ce are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona localității Chipereşti. La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui.

Partea sudică a Zonei este situată în bazinul superior al râului Bârlad, afluent al râului Siret. Alimentarea principală a râurilor provine din precipitații, fapt ce conduce la variații mari de debite atât în cursul unui an cât și de la un an la altul.

Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui și Jijia, celelalte râuri (Vasluiețul, Dobrovățul, Rebricea - în zona de podiş) având un caracter temporar sau semipermanent.

1.2. Situația actuală a economiei mediului rural din ZMI

Situația mediului de afaceri metropolitan La 31.12.2013, în Zona Metropolitană Iași, erau înregistrați la Ministerul Finanțelor Publice un număr de 14.361 agenți economici activi din punct de vedere economic. Se observă că numărul agenților economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2013 din Zona Metropolitană Iași reprezintă 82,6% din numărul agenților economici activi de la nivel județean și 23,5% din numărul agenților economici activi din punct de vedere economic de la nivel regional. În mediul rural al Zonei Metropolitane erau concentrați 2.074 agenți economici, în anul 2013, ceea ce reprezintă 14,4% din numărul celor de la nivel metropolitan. La nivelul mediului rural se găsește un număr destul de redus de agenți economici, marea majoritate a acestora fiind concentrată în municipiul Iași – adevărat pol economic atât la nivel metropolitan (concentrează 85,6% din agenții economici activi din Zona Metropolitană), cât și județean (70,7% din numărul agenților economici activi din județul Iași.). Din punct de vedere al numărului de agenți economici activi de la nivelul Zonei Metropolitane se remarcă comuna Miroslava, cu 379 agenți economici activi (2,6% din totalul de la nivelul Zonei), comuna Tomești, cu 276 agenți economici (1,9% din totalul de

la nivelul Zonei) și comuna Ciurea, cu 262 agenți economici activi (1,8% din totalul de la nivelul Zonei). Conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, comunele Schitu Duca, Victoria, Prisăcani, Mogoșești și Ungheni au cel mai scăzut număr al agenților economici activi din punct de vedere economic, la data de 31.12.2013.

Raportat la numărul de locuitori din comunele Zonei Metropolitane, se înregistrează o densitate de 17,1 agenți economici activi/1.000 locuitori, aproape jumătate din densitatea metropolitană totală (32,4 agenți economici activi la 1.000 de locuitori). Cele mai dezvoltate zone rurale, din punct de vedere economic, din Zona Metropolitană, luând în considerare numărul de agenți economici activi raportat la numărul de locuitori, sunt comunele Valea Lupului (41,0 agenți economici activi/1.000 de locuitori), Bârnova (32,1 agenți economici activi/1.000 de locuitori) și Miroslava (28,9 agenți economici activi/1.000 de locuitori).

Comuna Miroslava se remarcă prin cel mai ridicat număr de agenți economici din mediul

rural al Zonei Metropolitane Iași.



Cifra de afaceri înregistrată de unitățile locale active din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași la finele anului 2013 era de 2.804,4 mil lei, adică 20,2% din cifra de afaceri totală (13.860,4 mil lei). Comuna Miroslava este fruntașă printre localitățile rurale metropolitane și în ceea ce privește cifra de afaceri, aceasta ajungând la 1.785,6 mil lei la finele anului 2013. O cifră a afacerilor de peste 100 milioane lei s-a înregistrat și în comuna Valea Lupului (326,8 mil lei), Ciurea (156,2 mil lei), Tomești (146,0 mil lei), Lețcani (113,7 mil lei) sau Holboca (111,1 mil lei).

Cifra de afaceri medie per agent economic activ din comunele componente ale Zonei Metropolitane Iași este de 1.352,2 mii lei, valoare superioară mediei metropolitane, de 965,1 mii ron/agent economic.

În funcție de cifra de afaceri medie per agent economic se remarcă, la nivel metropolitan, comunele Miroslava (4.711,3 mii RON/agent economic), Valea Lupului (1.485,5 mii RON/agent economic) și Lețcani (1.209,4 mii RON/agent economic).

În contrast cu acestea, în comunele Țuțora (34,9 mii RON/agent economic) și în Movileni (37,7 mii RON/agent economic) se înregistrează cele mai scăzute valori ale cifrei de afaceri medii pe agent economic activ la 31.12.2013. Productivitatea medie din mediul rural, obținută ca raport între cifra de afaceri și numărul de angajați, este de 337,6 mii RON/ angajat, valoare mult mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul întregii zone metropolitane, de 190,6 mii RON/angajat.

O productivitate medie ridicată se remarcă la nivelul comunelor Miroslava (526,1 mii RON/angajat), Valea Lupului (380,9 mii RON/angajat), Ciurea (231,4 mii RON/angajat), Schitu Duca (211,9 mii RON/angajat), Holboca (210,0 mii RON/angajat) și Popricani (206,5 mii RON/angajat). Principalele domenii economice din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași, după cifra de afaceri obținută în anul 2013, sunt: industria prelucrătoare comerțul, producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat, transport și depozitare, construcții și agricultură, silvicultură și pescuit. În funcție de cifra de afaceri înregistrată în anul 2013, principalul domeniu economic este industria

Numărul agenților economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2013

Nr. agenți economici

% din total ZMI

Nr. agenți economici la

1.000 de locuitori

Regiunea Nord Est 60.996 - 16,5

Județul Iași 17.382 - 20,6

ZMI 14.361 100,0% 32,4

Mediul URBAN 12.287 85,6% 38,2

Mediul RURAL 2.074 14,4% 17,1

Miroslava 379 2,6% 28,9

Tomești 276 1,9% 21,2

Ciurea 262 1,8% 20,0

Valea Lupului 220 1,5% 41,0

Holboca 206 1,4% 14,8

Bârnova 189 1,3% 32,1

Lețcani 94 0,7% 12,8

Rediu 94 0,7% 16,9

Popricani 89 0,6% 10,7

Aroneanu 66 0,5% 18,4

Comarna 34 0,2% 7,1

Schitu Duca 34 0,2% 7,6

Victoria 33 0,2% 7,5

Prisăcani 26 0,2% 7,7

Mogoșești 23 0,2% 4,3

Ungheni 19 0,1% 4,3

Țuțora 18 0,1% 8,9

Movileni 12 0,1% 3,8

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice și INS, calcule proprii

Situația agenților economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2013

Nr.

firme

Total cifră afaceri

(mii RON)

Productivitate medie la 31.12.2013

(mii ron/ angajat)

Regiunea Nord-Est 60.996 57.446.865,0 185,8

Județul Iași 17.382 16.027.069,3 188,4

ZMI 14.361 13.860.409,5 190,6

Mediul URBAN 1.2287 11.055.980,1 171,6

Mediul RURAL 2.074 2.804.429,5 337,6

Miroslava 379 1.785.583,4 526,1

Valea Lupului 220 326.805,3 380,9

Ciurea 262 156.196,5 231,4

Schitu Duca 34 10.595,5 211,9

Holboca 206 111.079,3 210,0

Popricani 89 36.130,0 206,5

Tomești 276 145.971,4 184,8

Lețcani 94 113.684,3 182,5

Mogoșești 23 3.636,4 134,7

Rediu 94 23.146,5 126,5

Comarna 34 6.424,7 126,0

Victoria 33 16.005,4 120,3

Bârnova 189 52.207,0 89,5

Prisăcani 26 3.495,2 81,3

Aroneanu 66 10.266,5 79,0

Ungheni 19 2.121,0 68,4

Țuțora 18 628,7 41,9

Movileni 12 452,3 25,1

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, calcule proprii

Comuna Valea Lupului se deosebește de celelalte localități prin cea mai ridicată densitate a

agenților economici raportată la populația stabilă, densitate superioară chiar și mediului

urban.

Comuna Valea Lupului se deosebește de celelalte localități prin cea mai ridicată densitate a

agenților economici raportată la populația stabilă, densitate superioară chiar și mediului

urban.


11 / 85

20,6

32,4

38,2

17,1

41,038,2

32,128,9

21,2 20,0 18,4 16,9 14,8 12,8 10,7 8,9 7,7 7,6 7,5 7,14,3 4,3 3,8

Jud

ețu

l Iaș

i

ZM

I - t

ota

l

ZM

I - u

rban

ZM

I - r

ura

l

Val

ea

Lup

ulu

i

Mu

nic

ipiu

l Iaș

i

Bâr

no

va

Mir

osl

ava

To

me

ști

Ciu

rea

Aro

ne

anu

Re

diu

Ho

lbo

ca

Lețc

ani

Po

pri

can

i

Țu

țora

Pri

săca

ni

Sch

itu

Du

ca

Vic

tori

a

Co

mar

na

Un

gh

en

i

Mo

go

șeșt

i

Mo

vile

ni

Densitatea agenților economici activi la 31.12.2013 nr. agenți economici activi / 1.000 locuitori (‰)

Reg. Nord Est 16,5‰

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice și INS; calcule proprii

Industria prelucrătoare

61,4%

Comerț20,5%

Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică,

gaze, apă caldă şi aer condiționat

6,1%

Transport şi depozitare

2,9%

Construcții2,8%

Agricultură, silvicultură şi pescuit

2,1%

Activități profesionale, ştiințifice şi tehnice

1,4%

Activități de servicii administrative şi activități de

servicii suport0,7%

Hoteluri şi restaurante

0,7%

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activități de decontaminare0,6%

Informații şi comunicații0,3%

Tranzacții imobiliare0,2%

Activități de spectacole, culturale şi recreative

0,1%

Industria extractivă0,1%

Intermedieri financiare şi asigurări

0,04%

Sănătate şi asistență socială

0,03%

Alte activități de servicii0,02%

Învățământ0,01%

Alte secțiuni4,1%

Distribuția cifrei de afaceri pe secțiuni ale economiei naționale, în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași, 2013

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice; calcule proprii

prelucrătoare cu preponderență în localitățile: Miroslava (89,5% din cifra de afaceri de la nivelul mediului rural metropolitan), Lețcani (4,8% din cifra de afaceri), Valea Lupului (3,1% din cifra de afaceri) și Holboca (1,2% din cifra de afaceri). Domeniul secund în privința cifrei de afaceri înregistrate în anul 2013 în comunele metropolitane este cel al comerțului cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde cele mai ridicate valori s-au obținut în comunele Miroslava (32,4% din cifra de afaceri de la nivelul mediului rural metropolitan), Ciurea (16,7% din cifra de afaceri), Holboca (12,2% din cifra de afaceri) și Valea Lupului (12,1% din cifra de afaceri). Cel de-al treilea sector economic în ordine descrescătoare în ceea ce privește cifra de afaceri înregistrată în anul 2013 în comunele Zonei

Metropolitane este cel al producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, care a înregistrat valori ridicate în comuna Valea Lupului (99,2% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul mediului rural metropolitan). Transportul și depozitarea este un domeniu ce a înregistrat o ridicată cifră a afacerilor în comuna Tomești (75,9% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul mediului rural metropolitan). Domeniul construcțiilor este unul din secțiunile economice principale în localitățile: Miroslava (38,8% din cifra de afaceri de la nivelul mediului rural metropolitan), Tomești (16,0% din cifra de afaceri) și Ciurea (13,0% din cifra de afaceri). Agricultura, silvicultura și pescuitul este un domeniu economic unde cifra de afaceri înregistrată pentru anul 2013 este se remarcă în comunele Tomești



(22,5% din cifra de afaceri de la nivelul mediului rural metropolitan), Ciurea (20,9% din cifra de afaceri), Victoria (14,0% din cifra de afaceri) sau Popricani (12,7% din cifra de afaceri).

Forța de muncă

La nivelul Zonei Metropolitane Iași sunt înregistrați 116.894 salariați în anul 2012, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, reprezentând 84,6% din numărul mediu al salariaților de la nivel județean.

Față de anul 2005, numărul de salariați s-a diminuat cu 3,3% în Zona Metropolitană și cu 9,8% în județul Iași, în anul 2012. Perioada 2009-2010 a reprezentat o perioadă de criză pentru forța de muncă din județul și Zona Metropolitană Iași, înregistrându-se cele mai drastice scăderi.

Perioada 2011-2012 marchează o revenire pozitivă a trendului numărului mediu de salariați atât din județ cât și din Zona Metropolitană. Așadar, în anul 2012, față de anul 2010, numărul de salariați s-a majorat cu 5,3% la nivelul Zonei Metropolitane și cu doar 0,5% la nivel județean.

În mediul rural al Zonei Metropolitane Iași s-au înregistrat, în anul 2012, un număr mediu de 7.267 salariați, în creștere cu 9,5% față de anul 2005, dar în scădere cu 17,1% față de 2010.

În perioada 2005-2012, cea mai drastică scădere a numărului de salariați s-a înregistrat în comuna Rediu (-59,5%), comuna Movileni (-59,5%), comuna Holboca (-36,9%) și comuna Tomești (-32,7%). În sens contrar, în această perioadă s-a majorat simțitor numărul mediu al salariaților în comuna Miroslava (+100,0%) și comuna Valea Lupului (+75,3%). Deși, în perioada 2010-2012, numărul salariaților a scăzut în majoritatea comunelor din Zona Metropolitană, evoluția pozitivă, de +7,3%, de la nivelul Municipiului Iași a contribuit semnificativ la creșterea de 5,3% de la nivel metropolitan, în municipiu fiind 93,7% din numărul mediu al salariaților. Potrivit datelor furnizate de AJOFM Iași, în anul 2013, la nivelul Zonei Metropolitane Iași se înregistra un număr mediu de 3.672 șomeri, dintre care, 48,6% primeau indemnizație de șomaj. Numărul mediu de șomeri înregistrat în satele și comunele Zonei Metropolitane Iași în cursul anului 2013 se ridică la 1.292 persoane, adică 35,2% din valoarea totală. Dintre aceștia, 36,1% primesc indemnizație de șomaj.

Evoluția numărului mediu al salariaților din Zona Metropolitană Iași

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

2012 față de

2005

2012 față de 2010

% din total ZMI 2012

Județul Iași 153242 152538 156881 164886 153433 137229 134640 138181 -9,8% 0,7%

ZMI - TOTAL 120929 122632 129685 136095 125414 110967 110470 116894 -3,3% 5,3% 100,00%

Mediul URBAN 114290 115772 123051 128598 117903 102201 101976 109627 -4,1% 7,3% 93,8%

Mediul RURAL 6639 6860 6634 7497 7511 8766 8494 7267 9,5% -17,1% 6,2%

Aroneanu 101 82 114 103 103 150 147 84 -16,8% -44,0% 0,07%

Bârnova 370 434 508 475 373 378 297 363 -1,9% -4,0% 0,31%

Ciurea 553 634 420 368 365 370 355 391 -29,3% 5,7% 0,33%

Comarna 109 103 119 129 129 131 105 84 -22,9% -35,9% 0,07%

Holboca 1148 1063 913 993 1088 1070 1059 724 -36,9% -32,3% 0,62%

Lețcani 421 556 525 580 556 680 593 504 19,7% -25,9% 0,43%

Miroslava 1438 1439 1446 1401 1401 2536 2636 2876 100,0% 13,4% 2,46%

Mogoșești 178 158 149 162 162 164 154 148 -16,9% -9,8% 0,13%

Movileni 226 234 179 162 162 141 158 105 -53,5% -25,5% 0,09%

Popricani 243 242 221 350 358 403 374 248 2,1% -38,5% 0,21%

Prisăcani 144 115 113 115 115 122 114 112 -22,2% -8,2% 0,10%

Rediu 346 411 408 694 732 733 720 140 -59,5% -80,9% 0,12%

Schitu Duca 162 210 165 188 188 191 189 188 16,0% -1,6% 0,16%

Tomești 456 392 387 485 445 431 364 307 -32,7% -28,8% 0,26%

Țuțora 82 81 83 89 89 96 94 77 -6,1% -19,8% 0,07%

Ungheni 105 112 123 163 208 204 185 139 32,4% -31,9% 0,12%

Valea Lupului 300 367 513 775 772 696 695 526 75,3% -24,4% 0,45%

Victoria 257 227 248 265 265 270 255 251 -2,3% -7,0% 0,21%



13 / 85

sub 25 ani18,2%

25-34 ani13,0%

35-44 ani,22,8%

45-50 ani12,6%

peste 50 ani

33,5%

Distribuția numărului de șomeri din mediul rural al Zonei

Metropolitane Iași pe categorii de vârstă

Sursă: AJOFM Iași; calcule proprii

Primar, gimnazial și profesional

69,9%

Liceal și postliceal

24,5%

Învățământ superior

5,7%

Distribuția numărului de șomeri din mediul rural al Zonei

Metropolitane Iași pe niveluri educaționale

Sursă: AJOFM Iași; calcule proprii

1,8%0,8%

0,7%1,1%

0,7%2,9%

2,4%1,4%

1,2%1,1%

1,1%

1,0%1,0%

0,9%

0,9%0,9%0,9%

0,8%

0,8%0,7%

0,7%

0,6%

0,5%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

Municipiul Iași

Victoria

Ungheni

Rediu

Popricani

Ciurea

Movileni

Miroslava

Comarna

Țuțora

Tomești

Holboca

Mogoșești

Lețcani

Prisăcani

Aroneanu

Valea Lupului

Schitu Duca

Bârnova

Numărul mediu de șomeri raportat la efectivul populației,

în 2013 (%)

Sursă: AJOFM Iași și INS; calcule proprii

România2,3%

Reg. Nord Est

2,4%

Raportat la efectivul populației fiecărei localități componente, numărul de șomeri reprezintă 0,8% la nivelul Zonei Metropolitane Iași, valoarea corespunzătoarea mediului rural (1,1%) fiind superioară mediului urban (0,7%). Proporția șomerilor din Zona Metropolitană este inferioară atât nivelului județean (1,8%), regional (2,4%), dar și național (2,3%).

În localitățile Victoria și Ungheni, proporția numărului de șomeri înregistrează valori de peste 2%, fiind cele mai ridicate din Zona Metropolitană. Pe de altă parte, proporțiile cele mai reduse se remarcă la nivelul comunei Schitu Duca (0,6%) și al comunei Bârnova (0,5%). Pe categorii de vârste, șomerii din Zona Metropolitană Iași se împart astfel: 17,0% dintre aceștia au sub 25 ani, 18,1% au o vârstă cuprinsă între 25 și 34 ani, 21,1% - între 35 și 44 ani, 12,7% au între 45 și 49 ani, iar 31,2% - 50 ani și peste. În mediul rural al Zonei Metropolitane, numărul de șomeri, pe categorii de vârste, se împarte astfel: 18,2% au sub 25 ani, 13,0% au între 25 și 34 ani, 22,8% - între 35 și 44 ani, 12,6% au între 45 și 59 ani, iar 33,5% - 50 ani și peste. Pe niveluri educaționale, aproape jumătate din numărul de șomeri, 45,0%, au absolvit învățământul primar, gimnazial sau profesional, 34,0% pe cel liceal sau postliceal, iar 21,0% au absolvit o formă de învățământ superioară. Se observă că numărul de șomeri este invers proporțional cu nivelul de educație, adică, cu cât persoanele au absolvit mai multe clase, numărul mediu de șomeri este mai scăzut.

69,9% din numărul mediu de șomeri înregistrat în satele și comunele Zonei Metropolitane au ca nivel de pregătire ciclul primar, gimnazial sau profesional, 24,5% sunt absolvenți de liceu sau de o școală postliceală, iar numai 5,7% au absolvit o formă de învățământ superioară.

Estimând, pe baza datelor statistice oficiale, în Zona Metropolitană se obține o rată a șomajului de 2,2%, în anul 2013, inferioară valorii înregistrate în anul precedent (2,7%).



5,2%

2,2%

1,9%

3,4%

1,9%

9,2%

7,3%

3,7%

3,4%

3,0%

3,6%

3,1%

2,6%

3,0%

2,7%

2,2%

2,2%

2,4%

2,5%

1,6%

2,0%

1,8%

1,5%

5,5%

2,7%

2,4%

2,9%

2,4%

9,8%

9,1%

5,0%

4,2%

3,9%

3,7%

3,7%

3,5%

3,1%

3,0%

2,8%

2,5%

2,2%

2,1%

2,0%

2,0%

1,6%

1,5%

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

Municipiul Iași

Victoria

Ungheni

Rediu

Popricani

Ciurea

Movileni

Țuțora

Miroslava

Comarna

Mogoșești

Tomești

Holboca

Lețcani

Prisăcani

Valea Lupului

Aroneanu

Schitu-Duca

Bârnova

Rata șomajului în Zona Metropolitană Iași

în anii 2012 și 2013 (%)

Anul 2013 Anul 2012Sursă: AJOFM Iași și INS; calcule proprii

România5,3%

Reg. Nord Est 6,0%

Rata șomajului din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași este de 2,9% în anul 2013, în scădere comparativ cu anul precedent (3,4%). Se observă că rata șomajului din mediul urban este inferioară cele din mediul rural, atât în anul 2012, cât și în 2013. În cadrul Zonei Metropolitane Iași se remarcă disparități majore în ceea ce privești stadiul șomajului atât în anul 2012, cât și în 2013. Așadar, comunele Victoria și Ungheni se evidențiază printr-o valoare ridicată a ratei șomajului: de 9,8% în 2012 și 9,2% în 2013, respectiv 9,1% în 2012 și 7,3% în 2013, iar comunele Schitu Duca și Bârnova se disting printr-o valoare foarte scăzută a ratei șomajului, de 1,6% în 2012 și 1,8% în 2013, respectiv 1,5% în ambii ani analizați. Valorile extrem de scăzute ale ratei șomajului din unele comune ale Zonei Metropolitane Iași, comparativ cu nivelul mediu regional și național, în

condițiile economice actuale, sunt cauzate în principal de numărul mic de șomeri indemnizați și neindemnizați, înregistrați oficial. În funcție de categoriile de vârstă, în comunele Zonei Metropolitane Iași, rata șomajului cea mai ridicată este cea corespunzătoare persoanelor de 50 ani și peste (2,5%), urmată la mică distanță de cea pentru persoanele între 45 și 49 ani (2,1%), rata șomajului corespunzătoare persoanelor sub 25 ani (1,4%) și a celor între 35 și 44 ani (1,4%). Categoria de vârstă ce înregistrează cea mai mică rată a șomajului este cea a persoanelor între 25 și 34 ani (0,7%).

Industrie

Firmele din sectorul industriei realizează 36,2% din cifra de afaceri de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, din care 28,8% este realizată de firmele din industria prelucrătoare, 7,3% este realizată de firmele care au ca activitate producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat și 0,1% din cifra de afaceri totală este realizată de firmele din industria extractivă, în anul 2013. În sectorul industrial, 89,5% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul comunelor Zonei Metropolitane se înregistrează doar în Miroslava, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. În activitatea economică a comunei Miroslava, sectorul industrial reprezintă 86,3% din cifra de afaceri locală, 73,1% din cifra de afaceri a comunei Lețcani și 68,6% din cea înregistrată în Valea Lupului, în anul 2013.

Firmele cu profil industrial din comunele Ungheni, Comarna, Movileni, Prisăcani Țuțora și Victoria au un aport extrem de scăzut în activitatea industrială de la nivel metropolitan, din acest motiv acestea nefiind evidențiate grafic. Principalele firme din sectorul industrial, după cifra de afaceri realizată în anul 2013, sunt localizate în comunele Miroslava, Valea Lupului, Lețcani, Ciurea și Tomești, având ca activități principale: - Fabricarea de echipamente electrice și

electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule;

- Comercializarea energiei electrice; - Turnarea metalelor neferoase ușoare; - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.; - Comerțul cu autoturisme și autovehicule ușoare

(sub 3,5 tone); - Comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor; - Transporturi rutiere de mărfuri;


15 / 85

36,2%

28,3%

86,3%

73,1%

68,6%

21,2%

14,2%

5,6%

4,5%

3,0%

2,2%

2,0%

0,6%

0,4%

0,2%

ZMI

Municipiul Iași

Miroslava

Lețcani

Valea Lupului

Holboca

Bârnova

Ciurea

Popricani

Tomești

Aroneanu

Rediu

Ungheni

Mogoșești

Schitu Duca

Ponderea INDUSTRIEI în activitatea economică

% din total cifră de afaceri, pe localitate, 2013


- Comerțul cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pâine, crustacee, moluște;

- Comerțul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc;

- Intermedieri în comerțul cu produse diverse.

Comerț Firmele din comerț realizează 30,7% din cifra de afaceri de la nivelul Zonei Metropolitane Iași și 20,5% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul mediului rural metropolitan, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. Comerțul este un domeniu principal în activitatea economică locală, după cifra de afaceri obținută în anul 2013, în localitățile metropolitane: Prisăcani (97,1% din cifra de afaceri din localitate), Mogoșești (96,1% din cifra de afaceri din localitate), Schitu Duca (95,8% din cifra de afaceri din localitate) și Ungheni (93,1% din cifra de afaceri din localitate). Deși raportat la activitatea de comerț din Zona Metropolitană Iași nu au un aport important, firmele de comerț din localitățile Prisăcani, Mogoșești, Schitu Duca și Ungheni au o contribuție majoră în economia locală, realizând peste 90% din cifra de afaceri din comună, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. În anul 2013, comerțul era un sector important în economia locală a comunelor Ungheni, Prisăcani, Mogoșești, Holboca, Rediu, Ciurea, Comarna, Țuțora, Schitu Duca și Bârnova. Chiar dacă și comerțul din comunele metropolitane contribuie la realizarea cifrei de afaceri totală, municipiul Iași rămâne un punct de referință comercial la nivel regional în care sunt localizate mari centre comerciale.

TOP 10 firme din INDUSTRIE, din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2013

Denumire firmă Cod CAEN

Cifră de afaceri 2013

Nr. salariați

Capital străin

Localitate

1 DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL

2931 - Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule.

1.494.377.805 1.914 da Com. Miroslava,

sat Brătuleni

2 FIDELIS ENERGY SRL 3514 - Comercializarea energiei electrice. 170.792.605 9 Com. Valea

Lupului

3 FONDAL INTERNATIONAL SRL

2453 – Turnarea metalelor neferoase ușoare 41.281.427 195 Com. Lețcani

4 ZEELANDIA SRL 1089 – Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 39.636.690 90 da

Com. Valea Lupului

5 ATI MOTORS HOLDING SRL

4511 – Comerț cu autoturisme și autovehicule ușoare (sub 3,5 tone)

34.185.386 31 Com. Miroslava,

sat Uricani

6 NEFERECOM MG SRL 4677 – Comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor 31.145.434

Com. Ciurea, sat Lunca Cetățuii

7 TRANSGOR LOGISTIK SRL

4941 – Transporturi rutiere de mărfuri 30.349.194 26 Com. Tomești

8 GAROM FOOD SRL 4638 – Comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pâine, crustacee, moluște

29.679.871 11 da Com. Miroslava,

sat Uricani

9 MISAVAN TRADING SRL 4649 – Comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc

26.552.979 131 Com. Miroslava

10 MONO VELIN IMPEX SRL 4619 – Intermedieri în comerțul cu produse diverse 24.161.283

Com. Ciurea, sat Lunca Cetățuii

Sursa: Ministerul Finanțelor



Rețeaua comercială ce se găsește pe teritoriul

mediului rural metropolitan este destul de restrânsă,

comparativ cu mediul urban, aici fiind localizate

următoarele hipermarket-uri și supermarket-uri:

Metro Cash&Carry deține o rețea de 32 de magazine la nivelul României, din care unul în comuna Miroslava;

Dedeman, lanțul de retail cu materiale de construcții şi pentru amenajări interioare deține 36 de magazine la nivel național, unul și pe teritoriul comunei Valea Lupului;

Praktiker, al grupului german Praktiker Bau- und Heimwerkermärkte Holding AG deține în prezent 2 magazine în Zona Metropolitană, din care unul pe teritoriul comunei Miroslava, în cadrul Era Shopping Park.

Construcții Firmele din sectorul de construcții au realizat 84% din cifra de afaceri de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, în anul 2013, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Domeniul construcțiilor este unul din secțiunile economice principale în localitățile Aroneanu (21,0% din cifra de afaceri din localitate), Popricani (14,0% din cifra de afaceri din localitate), Bârnova (10,6% din

cifra de afaceri din localitate) și Tomești (8,8% din cifra de afaceri din localitate).

Dezvoltarea sectorului de construcții se poate analiza prin evoluția locuințelor terminate în cursul anului și cea a autorizațiilor de construcții eliberate.

La nivelul Zonei Metropolitane Iași s-au finalizat 9.532 locuințe noi în perioada 2005-2012, din care 74,6% s-au finalizat în perioada 2008-2012.

Perioada 2008-2009 a reprezentat o perioadă prosperă pentru sectorul imobiliar, fiind finalizate 1.494, respectiv 2.181 locuințe noi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași.

În mediul rural s-au finalizat, în anul 2012, un număr de 806 locuințe, adică 69,1% din totalitatea locuințelor din Zona Metropolitană Iași, iar în perioada 2008 – 2012, numărul acestora s-a ridicat la 3.835, reprezentând mai bine de jumătate din efectivul total metropolitan.

Un aport important în sectorul construcțiilor l-a avut activitatea de construcții a locuințelor din localitățile: Miroslava (15,5% din totalitatea locuințelor finalizate în perioada 2008-2012 în ZMI), Valea Lupului (8,2% din totalitatea locuințelor finalizate în perioada 2008-2012 în ZMI), Ciurea (6,8% din totalitatea locuințelor finalizate în perioada 2008-2012 în ZMI) și Tomești (4,3% din totalitatea locuințelor finalizate în perioada 2008-2012 în ZMI), unde s-au finalizat în ultimii ani o pondere considerabilă din numărul total de locuințe.

Locuințe terminate în cursul anului, în perioada 2005-2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2012

% din total ZMI

2008-2012

Județul Iași 1163 1574 1751 2305 2997 1888 1598 1637 10425 -

ZMI - TOTAL 584 805 1032 1494 2181 1206 1064 1166 7111 100,0%

ZMI - URBAN 271 307 302 638 1459 476 343 360 3276 43,6%

ZMI - RURAL 313 498 730 856 722 730 721 806 3835 56,4%

Miroslava 34 107 162 160 191 238 253 261 1103 15,5%

Valea Lupului 36 88 130 118 74 112 128 149 581 8,2%

Ciurea 26 22 24 52 103 93 99 133 480 6,8%

Tomești 40 63 95 102 75 49 43 37 306 4,3%

Holboca 15 22 34 78 65 53 34 50 280 3,9%

Bârnova 27 35 47 65 40 49 55 51 260 3,7%

Aroneanu 19 35 23 42 47 27 32 30 178 2,5%

Rediu 43 52 98 86 26 16 : 18 146 2,1%

Popricani 15 13 16 42 20 20 17 23 122 1,7%

Lețcani 12 19 29 41 26 16 15 18 116 1,6%

Mogoșești 7 10 12 10 12 13 13 15 63 0,9%

Schitu Duca 6 12 12 7 11 24 7 4 53 0,7%

Țuțora 6 4 13 10 8 7 7 3 35 0,5%

Comarna : 3 8 20 4 4 : 3 31 0,4%

Movileni 5 9 7 7 7 2 7 2 25 0,4%

Ungheni 16 : 12 5 5 5 5 5 25 0,4%

Victoria 1 3 4 8 5 1 2 3 19 0,3%

Prisăcani 5 1 4 3 3 1 4 1 12 0,2%



17 / 85

Acest indicator oferă, totodată, imaginea asupra migrației populației urbane către comunele aflate în proximitatea municipiului Iași, construindu-se cartiere rezidențiale în Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Tomești, Holboca.

În perioada 2005-2013 s-au eliberat 13.433 autorizații de construire, în Zona Metropolitană Iași, adică 69,2% din totalitatea autorizațiilor eliberate în județul Iași.

90,1% din totalitatea autorizațiilor eliberate au fost pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru cele pentru colectivități), în Zona Metropolitană Iași, în perioada 2005-2013, ceea ce întărește imaginea privind expansiunea rezidențială de la nivelul Zonei Metropolitane.

În mediul rural s-au eliberat în perioada 2005 – 2013, 9.512 autorizații de construcții, adică 70,8% din totalitatea celor de la nivel metropolitan, 90,8% fiind pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități). Comunele Miroslava, Bârnova, Valea Lupului, Ciurea Tomești, Holboca și Aroneanu au polarizat activitatea de construcții, și mai ales a construcțiilor de clădiri rezidențiale, din Zona Metropolitană, luând în considerare numărul ridicat de autorizații de construire eliberat în perioada 2005-2013.

Agricultură

Agricultura este un domeniu secundar în activitatea economică a Zonei Metropolitane Iași, în ceea ce privește cifra de afaceri obținută de firmele din domeniu. La nivel metropolitan, cifra de afaceri obținută din agricultură reprezintă doar 2,2%, în timp ce la nivelul mediului rural metropolitan, ponderea este și mai scăzută, de 2,1%.

Ponderea scăzută a sectorului de agricultură în economia Zonei Metropolitane

este cauzată, pe de o parte, și de schimbarea destinației terenurilor din zona

limitrofă a municipiului către proiecte imobiliare, ansambluri rezidențiale și facilități

industriale și comerciale.

Din totalitatea fondului funciar al Zonei Metropolitane, 66,3% este reprezentat de terenuri agricole, pondere mai scăzută decât la nivelul mediului rural metropolitan, de 69,0%. Suprafața arabilă a comunelor componente a Zonei Metropolitane Iași reprezintă 63,4% suprafața agricolă, pășunile reprezintă 23,8%, fânețele 6,9%, viile și pepinierele viticole reprezintă 4,1%, iar livezile și pepinierele pomicole reprezintă doar 1,7%.

Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții

2005-2013 2005-2008 2009-2013

Total 2005-2013

Clădiri rezidențiale

(exclusiv cele pentru

colectivități)

Clădiri rezidențiale

pentru colectivități

Clădiri administrative

Alte clădiri (hoteluri și clădiri

similare, clădiri pentru comerț cu

ridicata și cu amănuntul, etc.)

Hoteluri și clădiri similare

Clădiri pentru

comerț cu ridicata și cu amănuntul

Alte clădiri

Județul Iași 17.064 22 75 1283 17 135 822 19.418

ZMI - total 12.100 13 854 12 39 415 13.433

ZMI - urban 3.459 10 343 2 9 98 3.921

ZMI - rural 8.641 3 511 10 30 317 9.512

Miroslava 2577 2 1 245

87 2.912

Bârnova 1107 1 1 30 1 4 35 1.179

Valea Lupului 1102

27 1 1 0 1.131

Ciurea 975 1 5

3 52 1.036

Tomești 563

56 2 4 57 682

Holboca 523

32

6 7 568

Aroneanu 378

40 2 1 80 501

Rediu 377

10

2 8 397

Popricani 312

19 1 3 26 361

Lețcani 277

14

9 300

Mogoșești 122

9

4 12 147

Schitu Duca 116

6

8 130

Victoria 92

10 3 1 8 114

Movileni 43

7

1 2 53

Țuțora 27

2 29

Comarna 24 2 1

0 27

Ungheni 20

0

2 22

Prisăcani 6

0 6




64,3%

50,2%

46,3%

27,8%

20,3%

8,9%

7,7%

2,5%

1,0%

0,8%

0,7%

0,7%

0,2%

0,2%

Movileni

Victoria

Comarna

Aroneanu

Popricani

Tomești

Ciurea

Holboca

Valea Lupului

Mogoșești

Bârnova

Prisăcani

Miroslava

Rediu

Ponderea agriculturii în activitatea economică

% din total cifră de afaceri, pe localitate, 2013


69,4%

66,3%

38,9%

69,0%

38,9%

92,1%

84,9%

82,9%

79,4%

78,7%

78,1%

77,7%

76,3%

75,5%

72,5%

71,8%

67,6%

64,8%

55,1%

55,0%

53,2%

53,2%

42,5%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

Municipiul Iași

Rediu

Lețcani

Movileni

Holboca

Popricani

Ungheni

Țuțora

Aroneanu

Miroslava

Prisăcani

Comarna

Victoria

Valea Lupului

Bârnova

Ciurea

Tomești

Mogoșești

Schitu Duca

Ponderea suprafeței agricole, în 2013

% din total suprafață

Sursă: INS; calcule proprii

Din totalul suprafeței localității, terenurile agricole au o pondere însemnată, mai ales, în comuna Rediu (92,1%), Lețcani (84,9%), Movileni (82,9%), Holboca (79,4%), Popricani (78,7%), Ungheni (78,1%), Țuțora (77,7%), Aroneanu (76,3%), Miroslava (75,5%), Prisăcani (72,5%) și Comarna (71,8%). În aceste localități se înregistrează și valori reduse ale densității agrare, indicator prin care se raportează numărul de locuitori la suprafața terenului agricol, evidențiind potențialul agricol al acestora. La nivelul mediului rural al Zonei Metropolitane Iași densitatea agrară este de 174,0 locuitori per km2 de teren agricol, valoare inferioară densității totale metropolitane (601,9 locuitori per km2 teren agricol). Valoarea ridicată de la nivel metropolitan se datorează profilului non-agricol al municipiului Iași, unde la 1 km2 de teren agricol revin 8.214,7 locuitori. De asemenea, valoarea scăzută a densității agrare semnalează funcționalitatea agricolă a unor comune din Zona Metropolitană Iași, precum: Movileni (46,9 locuitori/ kmp teren agricol), Țuțora (71,2 locuitori/kmp teren agricol), Prisăcani (77,1 locuitori/kmp teren agricol) și Schitu Duca (91,5 locuitori/kmp teren agricol). Un potențial agricol mai redus se observă în comunele Valea Lupului, Tomești, Ciurea și Holboca,

Suprafața fondului funciar după modul de folosință, în anul 2013

Localități

Suprafața fondului funciar

Suprafață agricolă

ha ha

Regiunea Nord-Est 3.576.170 2.326.105

Județul Iași 547.558 380.080

ZMI - total 110.969 73.566

Mediul URBAN 10.064 3.915

Mediul RURAL 100.905 69.651

Rediu 4.217 3.883

Lețcani 5.548 4.711

Movileni 8.046 6.667

Holboca 5.265 4.178

Popricani 6.858 5.399

Ungheni 4.826 3.767

Țuțora 3.669 2.850

Aroneanu 3.952 3.015

Miroslava 8.565 6.468

Prisăcani 6.052 4.385

Comarna 5.672 4.072

Victoria 6.029 4.073

Valea Lupului 1.030 667

Bârnova 4.017 2.212

Ciurea 5.029 2.768

Tomești 3.661 1.949

Mogoșești 6.923 3.683

Schitu Duca 11.546 4.904

: lipsă date Sursa: INS; calcule proprii


19 / 85

221,7

601,9

8.214,7

174,0

8.214,7

805,1

667,4

472,4

332,3

266,4

203,1

155,3

153,9

146,3

143,5

118,7

118,2

116,8

108,7

91,5

77,1

71,2

46,9

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

Municipiul Iași

Valea Lupului

Tomești

Ciurea

Holboca

Bârnova

Miroslava

Lețcani

Popricani

Mogoșești

Rediu

Aroneanu

Ungheni

Comarna

Victoria

Schitu Duca

Prisăcani

Țuțora

Movileni

Densitatea agrară în anul 2013locuitori/ kmp teren agricol

Reg. Nord Est 159,1

locuitori/kmpteren agricol


0,9

%1,

0%

1,7%

11,2%

1,0

%2,

3%1,

3%

23,7%

24,9%

62,7%

61,0%

50,2%

41,6%

42,8%

27,9%

32,9%

29,6%

19,2%

17,2%

10,4%

41,7%

71,3%

40,2%

26,5%

44,2%

32,4%

33,6%

36,8%

36,6%

44,5%

50,8%

37,7%

100,0%

73,0%

65,0%

62,8%

46,8%

36,4%

18,5%

31,1%

28,7%

31,3%

37,3%

39,0%

21,3%

12,0%

20,1%

25,1%

19,8%

22,6%

26,3%

23,7%

47,6%

27,0%

35,0%

37,2%

53,2%

63,6%

81,5%

2,6

%2,

7%2,

0%

0,4

%4

,7%

2,3%

10,5%

10,2%

7,7%

8,3%

3,1%

ZMI

MUNICIPIUL IAȘI

RURAL

Movileni

Lețcani

Valea Lupului

Holboca

Miroslava

Ungheni

Aroneanu

Rediu

Țuțora

Victoria

Schitu-Duca

Prisăcani

Ciurea

Mogoșești

Popricani

Comarna

Bârnova

Tomești

Structura terenurilor agricole după clasa

de bonitate, în anul 2012 % din total suprafață agricolă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Sursa: OSPA, calcule proprii

conform valorii densității agrare și luând în considerare și dezvoltarea imobiliară a zonelor. Fertilitatea ce caracterizează terenurile agricole din Zona Metropolitană Iași este una bună și medie. Astfel, 1,0% din terenurile agricole ale Zonei rurale au o fertilitate foarte bună (clasa I de bonitate), 24,999% terenuri au o fertilitate bună (clasa II de bonitate), 40,2% terenuri au o fertilitate medie (clasa III de bonitate), 31,3% au o fertilitate slabă (clasa IV de bonitate) și 2,7% terenuri sunt foarte slabe din punct de vedere al fertilității (clasa V de fertilitate), conform datelor furnizate de OSPA Iași. Suprafețe ridicate ale terenurilor agricole cu o fertilitate ridicată și medie, cu clase de bonitate de I, II și III, se regăsesc în localitățile Miroslava (4.688 ha), Prisăcani (4.458 ha), Movileni (4.279 ha), Holboca (3.896 ha), Popricani (3.547 ha) și Lețcani (3.053 ha). Principalele culturi din localitățile Zonei Metropolitane Iași sunt cele de porumb, plante de nutreț, grâu și secară, floarea soarelui, legume, cartofi și sfeclă de zahăr.

Ponderea terenurilor din suprafața agricolă, în 2012

Ara

bil

ă

Păş

un

i

Fân

ețe

Vii

și

pe

pin

iere

viti

cole

Live

zi ș

i

pe

pin

iere

po

mic

ole

Regiunea Nord-Est 78,7% 14,1% 2,7% 3,7% 0,9%

Județul Iași 67,3% 22,5% 5,8% 2,9% 1,6%

ZMI - total 61,7% 23,7% 6,9% 5,1% 2,5%

Mediul URBAN 31,3% 21,5% 7,2% 23,4% 16,7%

Mediul RURAL 63,4% 23,8% 6,9% 4,1% 1,7%

Rediu 53,2% 28,5% 13,3% 4,3% 0,7%

Lețcani 65,1% 25,9% 7,8% 1,2% :

Movileni 63,0% 29,6% 6,2% 1,2% :

Holboca 81,8% 12,0% 5,1% 0,6% 0,5%

Popricani 65,0% 25,0% 9,3% 0,7% :

Ungheni 61,0% 30,7% 6,6% 1,7% :

Țuțora 76,2% 18,8% 3,0% 1,9% :

Aroneanu 62,7% 21,2% 11,3% 4,9% :

Miroslava 66,9% 20,4% 5,6% 3,2% 3,9%

Prisăcani 68,1% 27,0% 3,2% 1,7% :

Comarna 38,7% 33,6% 2,9% 12,4% 12,4%

Victoria 76,3% 17,1% 3,5% 2,6% 0,5%

Valea Lupului 58,5% 4,9% 7,5% 24,6% 4,5%

Bârnova 44,8% 22,8% 8,3% 17,1% 7,1%

Ciurea 62,9% 17,7% 11,8% 6,6% 1,0%

Tomești 50,1% 25,8% 1,1% 18,5% 4,6%

Mogoșești 66,2% 18,7% 12,2% 2,9% :

Schitu Duca 62,1% 26,8% 6,9% 2,6% 1,6%

: lipsă date Sursa: INS; calcule proprii



La nivelul mediului rural al Zonei Metropolitane Iași, în perioada 2008-2012, s-a extins suprafața cultivată cu plante de nutreț (+1.044 ha), floarea - soarelui (+952 ha) și sfeclă de zahăr (+83 ha). În schimb s-a diminuat suprafața cultivată cu porumb (-2.540 ha), grâu și secară (-1.075 ha), legume (-515 ha) și cartofi (-87 ha). Porumbul este cultivat cu precădere în comunele: Victoria (2.203 ha), Popricani (1.748 ha), Ungheni (1.492 ha), Schitu Duca (1.267 ha), Lețcani (1.234 ha), Prisăcani (1.144 ha) și Holboca (1.131 ha), în anul 2012, conform Direcției de Agricultură Iași. Plantele de nutreț sunt cultivate în mai mare măsură, față de alte localități din Zona Metropolitană Iași, în comunele: Tomești (703 ha), Țuțora (603 ha), Lețcani (493 ha) și Schitu Duca (492 ha). Grâul și secara sunt cultivate mai ales în localitățile Holboca (827 ha), Movileni (691 ha), Lețcani (551 ha) și Prisăcani (528 ha). Floarea soarelui se cultivă cu preponderență în localitățile: Movileni (877 ha), Holboca (716 ha) și Popricani (523 ha).

Legumele (exclusiv cartoful) se cultivă mai ales în comuna Miroslava (343 ha), Ungheni (270 ha), Mogoșești (200 ha) și Ciurea (184 ha). Comuna Miroslava se distinge în Zona Metropolitană

Iași prin cea mai ridicată suprafață cultivată cu cartofi (250 ha), în anul 2012.

Sfecla de zahăr se cultivă în puține localități din Zona Metropolitană: comuna Victoria (217 ha), Movileni (166 ha), Popricani (55 ha), Mogoșești (37 ha) și Tomești (3 ha). Productivitatea medie la hectar a principalelor culturi din Zona Metropolitană Iași este de 857,1 kg/ha pentru culturile de porumb, 7.132,3 kg/ha pentru plantele de nutreț, 1.825,1 kg/ha pentru grâu și secară, 529,5 kg/ha pentru floarea soarelui, 6.791,1 kg/ha pentru legume, 4.717,4 kg/ha pentru culturile de cartofi și de 10.376,6 kg/ha pentru culturile de sfeclă de zahăr, în anul 2012, conform datelor furnizate de Direcția de Agricultură Iași. În anul 2012 s-a înregistrat cea mai scăzută productivitate la culturi, comparativ cu valorile înregistrate în perioada 2008-2011, din cauza secetei, ce a determinat ca unele culturi să fie declarate calamitate totală.

Suprafața cultivată cu principalele culturi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012 hectare

Cartofi

Floarea soarelui

Grâu şi secară

Legume Plante de

nutreț Porumb boabe

Sfeclă de zahăr

JUDETUL IASI 9500 28600 31180 11450 38272 106577 3800

ZMI 904 4421 4999 1938 5182 15706 478

% din județ 9,5% 15,5% 16,0% 16,9% 13,5% 14,7% 12,6%

ZMI urban 2 0 0 10 5 20 0

ZMI rural 902 4421 4999 1928 5177 15686 478

Aroneanu 20

239 54 70 415 Bârnova

20 28 338

Ciurea 95 27 170 184 346 691 Comarna

Holboca 41 716 827 83 220 1131 Lețcani 70 426 551 150 493 1234 Miroslava 250 227 278 343 219 863 Mogoșești 55 229 430 200 254 984 37

Movileni 9 877 691 42 272 960 166

Popricani 32 523 347 123 80 1748 55

Prisăcani 35 330 528 101 177 1144 Rediu 15 341 198 61 117 884 Schitu Duca 95 210 50 66 492 1267 Tomeşti 65

30 115 703 201 3

Țuțora 10 64 107 18 603 233 Ungheni 60 40 225 270 382 1492 Valea Lupului 5 3

15 110 236

Victoria 45 408 308 75 301 2203 217

Sursa: DAJ, calcule proprii


21 / 85

În localitățile cu potențial agricol ridicat din Zona Metropolitană Iași se înregistrează productivitate sporită la principalele culturi în Lețcani (1.606,0 kg/ha la porumb, 10.588,0 kg/ha la plante de nutreț, 2.586,0 kg/ha la grâu și secară, 845,0 kg/ha la floarea soarelui, 16.567,0 kg/ha la legume, 12.857,0 kg/ha la cartofi), Miroslava (1.568,0 kg/ha pentru porumb, 19.822,0 kg/ha pentru plante de nutreț, 1.299,0 kg/ha pentru floarea soarelui), Aroneanu (1.759,0 kg/ha pentru porumb, 2.218,0 kg/ha pentru grâu și secară, 10.130,0 kg/ha pentru legume, 10.000,0 kg/ha pentru cartofi), Schitu Duca (1.026,0 kg/ha pentru porumb, 10.384,0 kg/ha pentru plante de nutreț), Tomești (1.000,0 kg/ha pentru porumb, 10.011,0 kg/ha pentru legume, 10.051,0 kg/ha pentru sfeclă de zahăr), Ciurea (9.633,0 kg/ha pentru plante de nutreț, 2.571,0 kg/ha pentru grâu și secară), Mogoșești (19.602,0 kg/ha pentru plante de nutreț), Victoria (22.493,0 kg/ha pentru sfeclă de zahăr), Popricani (2.265,0 kg/ha pentru grâu și secară), Ungheni (16.944,0 kg/ha pentru legume), Movileni (13.275,0 kg/ha pentru sfeclă de zahăr), Rediu (2.288,0 kg/ha pentru grâu și secară) și Țuțora (2.832,0 kg/ha pentru grâu și secară). În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrați 254 operatori de agricultură ecologică, care dispun de o suprafață de 2.570,55 hectare, ceea ce înseamnă 14,6% din numărul operatorilor și 19,6% din suprafața agricolă ecologică de la nivelul județului, în anul 2012.

Productivitatea medie la hectar la principalele culturi în Zona Metropolitană Iași în anul 2012 kg/ha

Porumb boabe

Plante de nutreț

Grâu şi secară

Floarea soarelui

Legume Cartofi Sfeclă de

zahăr

Județ Iași 1333,0 8441,0 2830,0 975,0 12606,0 8362,0 23053,0

ZMI TOTAL 857,1 7132,3 1825,1 529,5 6791,1 4717,4 10376,6

ZMI URBAN 1500,0 2000,0 - - 5800,0 12000,0 -

ZMI RURAL 583,3 7021,2 1717,7 430,2 6468,9 3526,6 6485,4

Aroneanu 1759,0 8943,0 2218,0 - 10130,0 10000,0 -

Lețcani 1606,0 10588,0 2586,0 845,0 16567,0 12857,0 -

Miroslava 1568,0 19822,0 2140,0 1299,0 6335,0 2000,0 -

Schitu Duca 1026,0 10384,0 700,0 762,0 7136,0 5000,0 -

Tomeşti 1000,0 1000,0 1000,0 - 1309,0 10011,0 10051,0

Valea Lupului 717,0 8409,0 - 241,0 10067,0 500,0 -

Victoria 717,0 4934,0 2101,0 241,0 5814,0 3778,0 22493,0

Mogoșești 647,0 19602,0 1679,0 371,0 1370,0 2691,0 2973,0

Popricani 531,0 8264,0 2265,0 400,0 3585,0 500,0 3091,0

Ungheni 350,0 8298,0 1000,0 150,0 16944,0 4417,0 -

Movileni 239,0 771,0 1651,0 406,0 2619,0 333,0 13275,0

Rediu 237,0 8590,0 2288,0 677,0 7738,0 2667,0 -

Țuțora 103,0 3444,0 2832,0 344,0 1389,0 1000,0 -

Ciurea - 9633,0 2571,0 491,0 7668,0 6211,0 -

Prisăcani - 2853,0 970,0 656,0 7033,0 1514,0 -

Bârnova - 423,0 1600,0 - 5368,0 - -

Holboca 335,0 2136,0 1578,0 464,0 1265,0 976,0 -

Comarna - - - - - - -

Sursa: DAJ Iași, calcule proprii

Situația agriculturii ecologice la nivelul Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012

Suprafața agricolă

ecologică

Număr de operatori în agricultura ecologică

ha nr

Județul Iași 13111,22 1736

ZMI RURAL 2570,55 254

Popricani 1339,27 16

Victoria 343,2 3

Rediu 201,3 14

Prisăcani 164,29 20

Miroslava 80,68 24

Holboca 78,04 16

Lețcani 61,8 8

Aroneanu 61,3 6

Ciurea 58,11 14

Țuțora 57,73 40

Ungheni 49,15 17

Bârnova 25,5 2

Comarna 15,61 12

Tomeşti 14,2 24

Schitu Duca 11,26 7

Mogoşeşti 4,72 8

Valea Lupului 4,39 10

Movileni

13

Sursa: DAJ Iași



Toți acești operatori sunt înregistrați la nivelul mediului rural metropolitan. Se observă că atât numărul operatorilor cât și suprafața agricolă ecologică este în continuă creștere la nivelul Zonei Metropolitane. Așadar, în perioada 2007-2012, numărul operatorilor din agricultura ecologică s-a majorat de 127 ori, iar suprafața agricolă ecologică s-a majorat de aproape 50 de ori.

Comuna Popricani dispune de cea mai extinsă suprafață agricolă ecologică din Zona Metropolitană Iași, de 1.339,27 ha, și de 16 operatori în agricultură

ecologică înregistrați în anul 2012. O suprafața considerabilă pe care se cultivă ecologic se remarcă și comunele Victoria, Rediu, Prisăcani.

În comuna Țuțora sunt înregistrați cei mai mulți operatori în agricultura ecologică (40 operatori),

aceasta fiind urmată de Miroslava, Tomești și Prisăcani.

La polul opus, în comuna Valea Lupului, agricultura ecologică este aproape inexistentă, conform datelor din anul 2012, furnizate de către Direcția pentru Agricultură Iași.

Turism Comunele Zonei Metropolitane Iași adăpostesc un adevărat tezaur cultural, muzeele, casele istorice și galeriile de artă reprezentând avuția Zonei Metropolitane Iași și județului Iași, având un puternic impact asupra vieții culturale naționale. Principalele lăcaşuri de cult din comunele Zonei Metropolitane sunt: Biserica Aroneanu, Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Dobrovăț, Mănăstirea Hlincea, Mănăstirea Hadâmbu. Turiştii se pot bucura şi de zonele de agrement existente (ex. Lacurile Ciric, Ciurbești, Dorobanți, etc.), precum şi de evenimentele ce se desfăşoară în diferite domenii: cultură, artă, gastronomie, divertisment etc. Chiar dacă mediul rural prezintă numeroase obiective turistice, Municipiul Iaşi se distinge atât la nivel metropolitan, cât şi la nivel județean şi regional printr-un număr impresionant de atracții turistice culturale, religioase, istorice, etc. În comuna Aroneanu se desfășoară anual ”Festivalul Național de Poezie Ioanid Romanescu”, în perioada

20-27 iulie când sunt organizate și Zilele Comunei. Festivalul se adresează tinerilor de până în 30 de ani care nu au debutat încă cu un volum de poezii şi este adus ca omagiu poetului Ioanid Romanescu, născut în comuna Voineşti, județul Iaşi. În comuna Bârnova sunt organizate numeroase activități culturale printre care: “Vacanțe artistice Bârnova 2013”, ”Din muzica popoarelor”, “Seară română spaniolă”, ”Creangă povestind copiilor”, etc. În luna iunie, Primăria Comunei Ciurea organizează „Serbările Comunei”. În luna august, Căminul Cultural Ciurea împreună cu Primăria Comunei Ciurea organizează evenimentul denumit Teatru muzical “Veronica se întoarce”, iar în luna martie, Căminul Cultural Ciurea organizează „Sărbătoarea Primăverii”. Primăria Comunei Comarna organizează anual evenimente culturale pentru locuitorii localității, precum: Zilele satului Comarna şi Zilele satului Osoi. În luna iunie se celebrează anual Sărbătoarea Cireșelor. Primăria comunei Miroslava organizează, în fiecare an, de Ziua Eroilor, un eveniment cultural la care elevii din localitate prezintă un program artistic închinat eroilor neamului la Mormântul Eroului Necunoscut din curtea Bisericii satului Miroslava. Pe 24 iulie este sărbătorită Ziua Satului Ciurbești printr-o slujbă la biserica satului și o expoziție de pictura la școala din sat. Evenimentul cultural ”Fiii satului Uricani” este organizat pe 15 august. Evenimentul adună toți oamenii de seamă ai satului, din țară sau de peste hotare. În perioada 6-9 septembrie sunt sărbătorite Zilele comunei Miroslava, organizate de Primăria localității. Printre evenimentele ce au loc, se numără:

campionatul local de fotbal;

vizitarea gratuită a Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei, cu ghid;

premierea cuplurilor care serbează 50 de ani de căsătorie;

acordarea titlurilor de ”cetățean de onoare”;

Sărbătoarea Recoltei, o expoziție cu vânzare de produse agricole a localnicilor.

Cea mai importantă activitate culturală din comuna Movileni este Sărbătoarea comunei Movileni, eveniment organizat anual. În comuna Mogoşeşti se organizează anual, de către Consiliul Local, Zilele comunei Mogoşeşti.


23 / 85

În luna august, în comuna Prisăcani, are loc Festivalul de Folclor ”Mugurașii”, eveniment ce include o paradă a costumelor populare, dar și concursuri de dansuri specifice. În fiecare an, pe data de 15 august, se serbează „Ziua Comunei Rediu”, organizată de Consiliul Local. În cadrul acestui eveniment se desfășoară dansuri populare ale elevilor din localitate, premieri ale cuplurilor ce serbează 50 de ani de la căsătorie, desemnarea unor cetățeni de onoare ai localității, etc. În fiecare an, în comuna Valea Lupului, sunt organizate „Zilele Satului”, eveniment organizat de Primărie, şi „Zilele Şcolii cu clasele I-VIII Valea Lupului”. În comuna Țuțora are loc anual, „Sărbătoarea comunei”, în cadrul căreia sunt organizate evenimente sportive și culturale.

Zona Metropolitană Iași se distinge printr-o activitate culturală intensă, dar destul

de slab dezvoltată la nivelul comunelor membre. În municipiul Iași, Capitala Culturală a Moldovei,

se desfășoară majoritatea evenimentelor culturale ale zonei.

Zona rurală a Metropolei Ieșene este o adevărată destinație turistică în ceea ce privește numeroasele şi diversele obiective turistice, dar este deficitară în privința structurilor de primire turistice, aici găsindu-se doar 8 structuri de primire ale turiștilor, 7 pensiuni agroturistice și un hotel, în timp ce în

întreaga Zonă Metropolitană sunt înregistrate 59 de structuri de primire turistică, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Unități de primire turistică sunt înregistrate în următoarele localități metropolitane: Holboca (1 pensiune agroturistică), Lețcani (1 pensiune agroturistică), Miroslava (1 hotel), Popricani (1 pensiune agroturistică), Rediu (2 pensiuni agroturistice), Schitu Duca (1 pensiune agroturistică) şi Tomeşti (1 pensiune agroturistică). În cazul localităților Bârnova și Valea Lupului nu există date disponibile la Institutul Național de Statistică pentru anul 2013, însă în 2012 exista câte o pensiune agroturistică în fiecare dintre acestea. Trebuie menționat faptul că, în localitățile Aroneanu, Ciurea, Comarna, Mogoşeşti, Movileni, Prisăcani, Țuțora, Ungheni şi Victoria nu sunt înregistrate unități de cazare turistică, conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, pentru anul 2012. Potrivit Autorității Naționale pentru Turism, în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014, erau înregistrate 23 unități de cazare turistice, 13 fiind pensiuni turistice, 4 hoteluri, 2 vile, 2 pensiuni agroturistice, 1 bungalow și 1 căsuță de tip camping. În mediul rural al Zonei Metropolitane Iași se găsesc 213 locuri de cazare, adică 6,9% din totalitatea celor de la nivel metropolitan, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în anul 2014

To

tal

Ap

arta

me

nt

de

înch

iria

t

Bu

ng

alo

w

Cam

ere

de

înch

iria

t

Cab

ane

turi

stic

e

Căs

uțe

tip

cam

pin

g

Ho

ste

l

Ho

tel

Mo

tel

Pe

nsi

un

e

agro

turi

stic

ă

Pe

nsi

un

e

turi

stic

ă

Po

pas

turi

stic

Vil

ă

Județul Iași 114 6 1 3 1 2 6 33 2 2 51 2 5

ZMI - TOTAL 98 6 1 2

1 5 30 1 2 45 5

Mediul URBAN 75 6

2

5 26 1

32 3

Mediul RURAL 23 0 1 0

1 0 4 0 2 13 2

Aroneanu 1 1

Bârnova 4 1 3

Holboca 1 1

Lețcani 3 1 2

Miroslava 3 2 1

Popricani 1 1

Rediu 2 2

Schitu Duca 1 1

Tomești 2 1 1

Valea Lupului 3 1 1 1

Victoria 2 1 1

Sursa: Autoritatea Națională pentru Turism



Miroslava77 locuri

36,2%

Lețcani54 locuri

25,4%

Rediu30 locuri

14,1%

Popricani22 locuri

10,3%

Holboca14 locuri

6,6%Shitu Duca

8 locuri3,8%

Tomești8 locuri

3,8%

Distribuția capacității de cazare existente

în mediul rural al Zonei Metropolitane Iaşi în anul 2013


Lețcani256835,4%

Miroslava155121,4%

Rediu155021,4%

Popricani744

10,3%

Tomești3574,9%

Valea Lupului

3284,5%

Holboca91

1,3%Schitu Duca

600,8%

Distribuția numărului de turiști în comunele Zonei Metropolitane Iaşi,

în anul 2013


6.519

4.537

6.0216.818

8.015

9.6709.184

8.122

7.249

Evoluția numărului de turiști sosiți în comunele Zonei Metropolitane Iași,

în perioada 2005 - 2013

Sursa datelor: INS

Comunele care dispun de o capacitate de cazare de peste 20 de locuri sunt comuna Miroslava (77 locuri), comuna Lețcani (54 locuri), comuna Rediu (30 locuri) și comuna Popricani (22 de locuri). În anul 2013, numărul turiştilor sosiți în comunele Zonei Metropolitane Iaşi a fost de 7.249 persoane, cu 11,2% mai mulți decât la nivelul anului 2005. Numărul de turiști sosiți în mediul rural reprezintă 4,3% din numărul turiștilor sosiți în Zona Metropolitană Iași. Principalul factor ce a contribuit la dezvoltarea turismului îl constituie investițiile în dezvoltarea infrastructurii turistice, reabilitarea unor obiective turistice importante, precum și promovarea turistică În perioada 2005 – 2013 s-a majorat considerabil şi numărul turiştilor sosiți în comuna Popricani (+32,6%). Pe de altă parte, în această perioadă s-a redus numărul de turişti din comuna Holboca (-90,4%), comuna Schitu Duca (-87,8%) și comuna Lețcani (-24,8%). Durata medie de şedere a unui turist în Zona Metropolitană Iaşi este de 1,9 zile, inferioară mediei rurale, de 2,3 zile. În localitățile turistice din Zona Metropolitană Iaşi durata medie de şedere variază între 1 şi 3 zile. Valori superioare duratei medii de ședere se înregistrează doar în comuna Popricani (3,0 zile). În celelalte localități, durata este de 2,1 zile în Lețcani, 2 zile în Miroslava, 1,7 zile în Rediu, 1,5 zile în Tomești și doar de 1 zi în Valea Lupului. Notă. Datele statistice prezentate în acest subcapitol au ca sursă oficială Institutul Național de Statistică, existând posibilitatea ca aceste date să nu reflecte realitatea din teritoriu, în condițiile în care unele structuri de primire turistică nu sunt înregistrate şi/sau nu furnizează date reale acestei instituții.

Comerț exterior Comerțul are un rol bine definit, care să asigure un flux normal al producției spre locurile de consum, în cele mai bune condiții posibile. Exporturi

Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri arată că s-au produs majorări la principalele produse, dar și scăderi, mai ales în anul 2013 raportat la anul precedent. Din județul Iași, s-au exportat în anul 2013 mărfuri în valoare de 57,7 mil euro, în creștere cu 1,3% față de anul precedent și cu 29,8% mai mult decât în 2011.


25 / 85

În județul Iași s-au exportat mărfuri ce reprezintă 1,4% din valoarea națională și 29,7% din cea din Regiunea de Nord – Est. Pe categorii de mărfuri exportate, 60,8% din produsele exportate de la nivelul județului Iași fac parte din categoria Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile, iar din această categorie, 98,0% în cadrul sectorului de Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice. Într-o ordine descrescătoare în ceea ce privește valoarea exporturilor realizate de județul Iași în anul 2013, potrivit Institutului Național de Statistică se află domeniul Textile și articole din textile (9,5% din valoarea exporturilor din județ), în special în subsectorul reprezentat de Articolele și accesoriile din îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate (79,5% din valoarea exporturilor realizate în secțiunea XI). 3,7% din valoarea exporturilor realizate în județul Iași s-au obținut din sectorul Mijloace și materiale de transport, 3,2% din Produse chimice, 2,6% din sectorul Mărfuri și produse diverse, iar 2,0% în cadrul Produselor alimentare, băuturi și tutun. În cadrul celorlalte secțiuni ale Nomenclatorului Combinat s-a obținut mai puțin de 1,0% din valoarea exporturilor județene. Comparativ cu anul precedent, potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2013 s-au produs următoarele creșteri absolute ale valorilor exporturilor din județul Iași:

- Animale vii și produse animale (+166,2%); - Produse vegetale (+120,7%); - Mijloace și materiale de transport (+77,4%); - Produse minerale (+44,1%); - Încălțăminte, pălării, umbrele și articole

similare (+32,9%); - Mărfuri și produse diverse (+29,9%); - Materiale plastice, cauciuc și articole din

acestea (+17,0%); - Produse chimice (+14,3%); - Textile și articole din textile (+11,9%); - Produse alimentare, băuturi și tutun (+3,9%).

Scăderi ale valorii exporturilor din județul Iași s-au produs în 2013 comparativ cu 2012 în privința următoarelor mărfuri:

- Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat (-54,3%);

- Hârtie și articole din acestea (-35,2%); - Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse

din acestea (-23,1%); - Produse din lemn, exclusiv mobilier (-23,1%);

- Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale (-9,3%);

- Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (-4,0%);

- Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (-3,5%).

Importuri

În județul Iași s-au importat, în anul 2013, mărfuri în valoare de 48,3 mil lei, în scădere cu 17,5% față de anul 2012 și cu 13,4% mai puțin decât la nivelul anului 2011. Aceeași situație a reducerii valorii importurilor s-a realizat și la nivelul Regiunii de Nord – Est, unde scăderea produsă în 2013 față de 2012 este de 7,5%. În România, în 2013 s-au importat mărfuri cu o valoare cu 1,0% mai mare decât în anul precedent. Mărfurile importate în anul 2013 în județul Iași, potrivit Institutului Național de Statistică, reprezintă 1,0% din valoarea celor înregistrate la nivel național și 28,8% din cele de la nivelul Regiunii de Nord – Est. Valoarea cea mai ridicată a importurilor realizate în județul Iași s-a produs la nivelul secțiunii XVI - Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (35,4% din valoarea totală a importurilor județene). În cadrul acestei secțiuni, 88,9% din valoarea importurilor s-au realizat în subsecțiunea Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice. 16,7% din valoarea importurilor din județul Iași s-au obținut în secțiunea XV - Metale comune și articole din acestea. În cadrul acestei secțiuni, 46,6% din valoarea importurilor s-au realizat pentru mărfuri precum Fontă, fier și oțel, 25,8% pentru Produse din fontă, fier și oțel, iar 11,9% pentru Articole diverse din metale comune. 11,1% din valoarea mărfurilor importate în județul Iași în anul 2013 sunt pentru produse precum Textile și articole din textile, iar 10,1% pentru Produse chimice. Comparativ cu anul precedent, potrivit Institutului Național de Statistică, după mărimea creșterii relative înregistrate la produsele importate în județul Iași în 2013, principalele grupe de mărfuri pot fi ierarhizate după cum urmează:

- Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (+59,9%);

- Produse vegetale (+2,4%); - Produse chimice (+2,0%); - Animale vii și produse animale (+1,9%); - Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse

din acestea (+1,2%).



Exporturi realizate în funcție de capitolele Nomenclatorului Combinat, în perioada 2011 – 2014 UM: mii EURO

2011 2012 2013 ian.-apr. 2014

România 3.774.294,6 3.755.804,2 4.130.352,5 4.233.267,8

Regiunea Nord - Est 164.810,3 186.191,2 194.021,8 188.276,3

Județul Iași 44.442,3 56.955,3 57.680,9 56.479,8

I. Animale vii și produse animale 173,1 93,9 250,0 288,3

II. Produse vegetale 278,8 252,9 558,3 60,5

III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale 14,3 11,3 10,9 3,8

IV. Produse alimentare, băuturi și tutun 913,3 1.118,1 1.162,2 1.184,3

V. Produse minerale 28,5 61,9 89,3 3,8

VI. Produse chimice 1.356,9 1.610,6 1.841,4 1.496,3

VII. Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea 391,7 420,8 492,4 617,3

VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea 83,0 250,3 192,6 125,3

IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 611,7 444,6 342,1 432,5

X. Hârtie și articole din acestea 217,1 171,6 111,3 109,8

XI. Textile și articole din textile 4.791,4 4.919,6 5.504,3 6.721,3

XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare 464,8 397,2 527,8 367,3 XVI. Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat

sau de reprodus sunetul și imaginile 25.875,5 36.565,3 35.092,8 34.353,3

XVII. Mijloace și materiale de transport 466,3 1.212,8 2.151,7 1.158,8 XVIII. Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice,

medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale 430,4 635,5 576,1 499,0

XX. Mărfuri și produse diverse 1.349,2 1.146,7 1.489,3 2.473,0

XXII. Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat 5,4 30,7 14,0 16,0

Sursă: INS

Importuri realizate în funcție de capitolele Nomenclatorului Combinat, în perioada 2011 – 2014 UM: mii EURO

2011 2012 2013 ian.-apr. 2014

România 4.579.293,2 4.558.654,5 4.605.675,8 4.670.953,8

Regiunea Nord - Est 178.594,3 181.410,8 167.875,6 166.386,3

Județul Iași 55.763,5 58.496,8 48.280,9 46.871,0

I. Animale vii și produse animale 1.051,2 1.516,9 1.546,4 1.735,3

II. Produse vegetale 1.136,6 920,3 942,6 1.158,0

III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale 77,9 96,4 154,2 76,8

IV. Produse alimentare, băuturi și tutun 997,6 1.195,3 1.138,3 972,3

V. Produse minerale 1.074,1 780,2 538,9 450,8

VI. Produse chimice 3.964,0 3.910,2 3.988,6 4.719,8

VII. Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea 2.155,3 1.893,8 1.893,8 1.941,8

VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blanuri și produse din acestea 314,9 224,4 227,2 172,0

IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 319,7 361,9 318,9 312,8

X. Hârtie și articole din acestea 572,2 500,7 478,4 433,5

XI. Textile și articole din textile 4.477,3 4.642,5 4.575,3 5.209,5

XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare 343,9 432,3 418,8 506,3 XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă și din alte

materiale similare 1.126,9 1.190,8 859,8 656,8

XV. Metale comune și articole din acestea 7.526,6 9.371,9 8.335,2 7.833,3 XVI. Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat

sau de reprodus sunetul și imaginile 26.288,3 25.881,1 17.786,8 16.603,8

XVII. Mijloace și materiale de transport 2.193,8 2.731,7 2.625,5 2.021,3 XVIII. Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice,

medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale 1.137,1 1.413,1 1.112,0 1.022,5

XX. Marfuri și produse diverse 901,1 1.271,7 1.206,6 900,5

XXII. Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat 105,6 161,9 133,4 144,8

Sursă: INS


27 / 85

Pe de altă parte, scăderile relative înregistrate la nivelul județului Iași în 2013 comparativ cu anul precedent, sunt următoarele:

- Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (-31,3%);

- Produse minerale (-30,9%); - Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică,

sticlă și din alte materiale similare (-27,8%); - Instrumente și aparate optice, fotografice,

cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale (-21,3%);

- Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat (-17,6%);

- Produse din lemn, exclusiv mobilier (-11,9%); - Metale comune și articole din acestea (-

11,1%); - Mărfuri și produse diverse (-5,1%); - Produse alimentare, băuturi și tutun (-4,8%); - Hârtie și articole din acestea (-4,4%); - Mijloace și materiale de transport (-3,9%); - Încălțăminte, pălării, umbrele și articole

similare (-3,1%); - Textile și articole din textile (-1,4%); - Materiale plastice, cauciuc și articole din

acestea (-0,004%).

Investiții străine O investiție străină directă reprezintă, potrivit Fondului Monetar Internațional, o relație investițională de durată între o entitate rezidentă și o entitate nerezidentă, ce implică, de regulă, exercitarea de către investitor a unei influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Investițiile străine directe aduc o contribuție esențială la creșterea economică, ajutând la crearea de locuri de muncă, optimizează alocarea resurselor, permite transferul de tehnologie, inclusiv pentru investitorii străini.

Investițiile străine directe au în alcătuire capitalurile proprii, cât și creditul net. În funcție de tipul investițiilor străine directe, acestea pot fi:

- Greenfield: înființarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiții pornite de la zero);

- Fuziuni şi achiziții: preluarea integrală sau parțială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenți;

- Dezvoltare de firme: majorarea deținerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiție străină directă.

Potrivit Băncii Naționale a României, în anul 2012, fluxul net al investițiilor străine directe de la nivel național a înregistrat o valoare de 2.138 mil euro, 37,2% fiind investiții de capital, iar 62,8% - credite. Din punct de vedere teritorial se observă 60,6% din investițiile străine directe sunt orientate spre regiunea București – Ilfov, 7,8% către Regiunea Centru, 7,6% către Vest, 7,2% către Regiunea Sud – Muntenia, 5,5% către Sud – Est, 4,8% către Nord- Vest, iar 3,5% către Sud – Vest Oltenia. Regiunii de dezvoltare Nord – Est i-au revenit, în anul 2012, cea mai mică parte a investițiilor străine directe de la nivel național, 3,0%, adică 1.767 mil euro. Valoarea scăzută a acestor investiții sunt un impediment în consolidarea economică a regiunii și integrarea acestora în economia mondială. În funcție de țara de origine ce a repartizat sumele incluse în investițiile străine directe din România, se observă că cea mai mare valoare aparține Olandei (22,4%, adică 13.229 mil euro), urmată îndeaproape de Austria (18,5%, adică 10.920 mil euro) și Germania (11,0%, adică 6.499 mil euro). Celelalte state au furnizat mai puțin de 10% din soldul investițiilor străine directe din România.

Investiții reprezentative în mediul rural din Zona Metropolitană Iași În ultimii ani s-au realizat investiții majore de extindere și modernizare a serviciilor publice în comunele componente Zonei Metropolitane Iași, prin extinderea/ reabilitarea rețelelor de utilități publice, reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ, modernizarea terenurilor/bazelor sportive, modernizarea infrastructurii rutiere. Aceste tipuri de investiții au impulsionat investițiile private, dintre care, cele mai semnificative sunt menționate mai jos.

Distribuția soldului investițiilor străine directe din România, pe regiuni, în anul 2012

valoare

(mil Euro) %

România 59.126 100%

București - Ilfov 35.859 60,6%

Centru 4.625 7,8%

Vest 4.510 7,6%

Sud – Muntenia 4.230 7,2%

Sud – Est 3.253 5,5%

Nord – Vest 2.814 4,8%

Sud – Vest Oltenia 2.068 3,5%

Nord - Est 1.767 3,0%

Sursa: BNR



„Dezvoltarea județului este în mod covârșitor dependentă de

dezvoltarea Zonei Metropolitane Iași. Miroslava, Valea Lupului care au investiții majore, au o putere financiară foarte mare.

Acolo unde se realizează investiții și autoritatea locală are

beneficii.” stakeholder local

ARONEANU. În satul Rediu Aldei, din comuna Aroneanu s-au construit cinci sere pentru legumicultură, fiecare valorând circa o jumătate de milion de euro, prin accesarea fondurilor europene nerambursabile. La Dorobanț se vor amenaja alte patru sere cu suprafață de un hectar fiecare. Producția obținută în acest complex de sere a intrat pe piața supermarketurilor din municipiul Iași, sub brandul „legume de Aroneanu“. HOLBOCA. Comuna Holboca se află pe harta marilor investiții din Zona Metropolitană Iași, aici fiind prevăzută construcția Centrului Intermodal Regional de Transport Marfă în Zona Iași. Realizarea Centrului Intermodal de marfă la Iaşi presupune crearea unui pol de creştere economică în zona Moldovei prin concentrarea de structuri de afaceri la Iaşi și mai ales atragerea unor companii care vor oferi servicii integrate în domeniile logisticii şi a transportului feroviar de mărfuri. Viitorul centru intermodal de la Holboca, județul Iaşi, va fluidiza transportul de marfă în Regiunea de Nord-Est oferind operatorilor economici o structură ce interconectează căile de transport din zonă: rutier, feroviar.

Centrul Intermodal va fi amplasat pe raza comunei Holboca, pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare, suprafața mare fiind necesară amplasării clădirilor viitoare, dar și containerelor de transport marfă. Acesta ar urma să fie conectat aerian cu Aeroportul Iași, feroviar cu gară Cristești, care are atât ecartament larg, rusesc, cât și european, dar și rutier, prin viitoarea șosea de centură Nord.

LEȚCANI. Primul parc logistic din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este situat în comuna Lețcani din județul Iași.

Proiectul Parc logistic comuna Lețcani – Județul Iaşi, care la deschiderea oficială era ocupat în proporție de 85%, face parte din Programul Operațional Regional 2007 – 2013. Inițiatorul şi realizatorul proiectului este S.C. SOLO S.R.L. Valoarea totală a investiției este de 28.778.444,07 lei, din care 13.627.514,56 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi din bugetul național.

Construcția parcului logistic început în februarie 2013 și s-a încheiat de curând, în vederea atragerii de investiții şi stimularea creării de noi locuri de muncă.

Proiectul urmăreşte realizarea unei structuri de sprijinire a afacerilor, care să stimuleze la nivel local dezvoltarea economică durabilă, contribuind astfel la dezvoltarea echilibrată a regiunilor României. Deschiderea parcului logistic reprezintă o soluție binevenită pentru companiile românești sau multinaționale care au nevoie de spații logistice de depozitare și servicii, spații de producție, depozite, birouri, cantină restaurant, parcări și alte

facilități. Amplasat la intrarea în Iași, acest parc logistic este ușor accesibil, fiind în imediata apropiere a drumului european E85, a șoselei de centură a Iașului, dar și a viitoarei autostrăzi Iași – Târgu Mureș. Parcul Logistic comuna Lețcani – județul Iaşi are un caracter complex care cuprinde: spații de depozitare/producție uşoară, inclusiv anexe (capacitate totală de 9.364 mp suprafață utilă) şi spații de birouri, inclusiv anexe (1.845 mp suprafață utilă). Pe teritoriul comunei Lețcani se construiește Parcul Agroindustrial TransAgropolis, realizat în cadrul proiectului Parteneriat Transfrontalier pentru Dezvoltarea Afacerilor în Agricultură – TransAgropolis. Proiect cu finanțare europeană, TransAgropolis este parte a Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013 şi îşi propune să valorifice dezvoltarea unei structuri de marketing agricol în scopul îmbunătățirii situației economice din zonă, unde există dificultăți în valorificarea producției, lipseşte un lanț de prelucrare a produselor agricole şi se manifestă un grad redus al activității economice în mediul rural.

TransAgropolis este amplasat în comuna ieşeană Lețcani pe 25 ha, suprafață care se poate extinde la 100 ha, are o valoare de 4.313.344,19 euro, din care grantul Uniunii Europene reprezintă 2.783.401,01 euro, iar contribuția Consiliului Județean Iaşi se cifrează la 1.529.943,18 euro, echivalentul a 6.652.193 lei.

Consiliul Local Lețcani a aprobat darea în folosință a încă 30 ha Consiliului Județean pentru construirea "Iași Industrial Parc". Parcul va sprijini activitățile economice de cercetare științifică, producție industrială și servicii, dezvoltare tehnologică.


29 / 85

„Localitățile aflate în Zona Metropolitană Iași pot fi un exemplu pentru restul

județului, sau chiar al regiunii. Aici s-au dezvoltat o serie de agenți economici,

întreprinderi. Miroslava este mereu dată ca exemplu, dar este și comuna Popricani,

Valea Lupului care au avut oportunități legate de proximitatea Iașului, o

deschidere bună a administrației locale, infrastructură. Popricani este un centru

agroalimentar dezvoltat, Tomești este un centru agroalimentar și de servicii.”

stakeholder local

MIROSLAVA. Fabrica Delphi de la Miroslava reprezintă o investiție de peste 200 de milioane de euro şi se întinde pe 35 de hectare. Unitatea furnizează componente de injecție diesel de înaltă precizie, în principal pompe şi injectoare pentru sisteme Common Rail şi are 2.000 de angajați. Delphi a funcționat inițial la Tehnoton, iar în 2008 a început construirea fabricii de la Miroslava. Cel mai recent produs al fabricii din Iaşi este CVA - o valvă de control, componentă a injectorului.

În România, Delphi are peste 10.000 de angajați în patru fabrici, la Miroslava, Sânnicolaul Mare, Ineu şi Moldova Nouă. Cei mai mari 10 clienți ai produselor fabricate la Iaşi sunt General Motors, Ford, Volkswagen, Daimler, Peugeot-Citroën, Renault-Nissan, Shanghai General Motors, Fiat, Hyundai Kia Automotive şi Toyota.

Prin intermediul fondurilor europene, se va realiza de către o companie privată, Centrul de afaceri, în localitatea Miroslava, în apropierea municipiului Iași. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 4 - "Sprijinirea dezvoltării mediului de faceri regional și local", DMI - 4.1 "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală". Valoarea totală estimată a proiectului este de peste 9,3 milioane de lei (peste 2,1 milioane euro) fără TVA. Proiectul urmărește dezvoltarea unei structuri de sprijinirea a afacerilor care să stimuleze la nivel local, dezvoltarea economică durabilă și să determine reducerea decalajelor economice existente la nivel regional.

PRISĂCANI. O nouă fermă ecologică a fost inaugurată la Prisăcani, pe o suprafață de 17 hectare. Produce legume bio pe 2 hectare, crește găini pentru ouă ecologice și mai are un iaz de 4 hectare populat cu crap și caras.

VALEA LUPULUI. Cel mai important producător de medicamente din județul Iaşi a anunțat că în perioada următoare va demara o nouă investiție de aproximativ zece milioane de euro, pentru deschiderea unei secții noi de produse farmaceutice destinate atât pieței din țară, cât şi exportului. Investiția se înscrie în planul elaborat de companie pentru următorii ani.

Compania Antibiotice SA Iaşi şi-a propus ca în următorii ani să investească nu mai puțin de 40 de milioane de euro în dezvoltare şi retehnologizare.

Astfel, în prezent compania cercetează în laboratoarele proprii peste 30 de produse care vor fi înregistrate în următorii 2 – 3 ani, cel puțin zece dintre acestea fiind destinate şi dezvoltării pieței internaționale.

De asemenea, Antibiotice SA analizează şi posibilitatea construirii unor noi spații de producție pe amplasamentul unor

clădiri mai vechi, construite între anii 1956 – 1970, care nu mai corespund nici tehnologic şi nici din punct de vedere al construcției principiilor de bună practică în fabricație, existente în prezent.

O altă investiție importantă pentru Zona Metropolitană o reprezintă cele în sectorul energetic din surse regenerabile. Este prevăzută construcția a unui parc fotovoltaic în comuna Lețcani. În județul Iași au fost demarate începând cu anul 2010 mai multe proiecte privind construirea parcurilor fotovoltaice. Acestea au fost în localitățile Aroneanu, Târgu Frumos, Miroslava și Movileni, unde se vor construi mai multe centrale fotovoltaice. Un alt parc fotovoltaic va fi construit în comuna Valea Lupului. Energia produsă va asigura necesarul de consum pentru primăriile și locuințele din comunele unde se vor construi parcurile fotovoltaice. Construcția gazoductului care va lega rețelele din România și Republica Moldova pe traseul Iași-Ungheni se înscrie în rândul investițiilor importante din zonă, cuantumul acesteia fiind de aproximativ de 23-24 milioane euro. Gazoductul va traversa şapte comune ieşene, din care 5 din Zona Metropolitană Iași: Dumeşti, Lețcani, Rediu, Popricani, Aroneanu, Victoria şi Golăieşti.

Zona drumului european E 58, pe teritoriul comunelor Valea Lupului, Miroslava și Lețcani, a reprezentat o oportunitate pentru mulți investitori privați, în mod special pentru showroom-uri auto, supermarket-uri, etc.:

- Showroom-uri auto: Audi, Volkswagen, Auto Padova, Iveco, BMW;

- Fabrici de cartoane, beton, fasonare fier, piese pentru maşini de spălat, etc.;

- Metro, Dedeman, Arabesque, Era Park, etc.

La acestea se adaugă investițiile în clădiri rezidențiale, mai ales în comunele: Valea Lupului, Miroslava, Rediu, Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Tomești și Holboca.



1.3. Analiza factorilor competitivității locale

Competitivitatea este definită printr-un set de piloni sau factori ce determină nivelul de productivitate al unei zone. Acest nivel influențează gradul de prosperitate ce poate fi atins de către o economie și determină rata de profitabilitate obținută prin investițiile dintr-o economie. Așadar, o economie competitivă are șanse de creștere mai mari de-a lungul timpului. Conceptul competitivității implică componente atât statice cât și dinamice, ce țin de educație și training, progrese tehnologice, stabilitate macroeconomică, guvernare și mediul instituțional, adaptabilitatea firmelor și accesarea piețelor, resursele de muncă, disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor publice, calitatea mediului natural, etc. Astfel, la nivelul Zonei Metropolitane Iași, competitivitatea locală poate fi analizată prin compilarea factorilor ce contribuie direct și continuu la creșterea acesteia:

Factor 1: Infrastructura O infrastructură eficientă este esențială pentru asigurarea unei economii prospere, fiind un factor determinant în activitățile economice ce se pot desfășura în localitățile componente a Zonei Metropolitane Iași. O infrastructură bine dezvoltată reduce distanțele ;i timpii de parcurgere dintre localități, dintre o zonă dezvoltată și una mai puțin dezvoltată. Calitatea și capacitatea de extindere a infrastructurii are un impact economic semnificativ în creșterea economică și reducerea disparităților. Căile de transport propriu-zise, rutiere, feroviare și aeriene, aflate într-o stare generală bună și foarte bună permit dezvoltarea zonelor și atragerea investitorilor. Astfel, se vor realiza bunuri și servicii ce pot fi transportate într-un mod sigur și în timp util către noi piețe de desfacere. O infrastructură adecvată ajută și la transportul angajaților către cele mai potrivite locuri de muncă. Pe lângă infrastructura de transport, este necesară și o rețea de comunicații care să permită accesul la rețele de internet, telefonie fixă și mobilă, televiziune.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre Zona Metropolitană Iași sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). Se asigură accesibilitatea către coridorul pan-european IX, cu o lungime de 3.400 km. Coridorul IX, de la nord la sud, face legătura cu Helsinki - Vîborg - Sankt-Petersburg - Pskov - Moscova - Kaliningrad - Kiev - Liubașevka/ Rozdilna (Ucraina) - Chișinău - București - Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Se continuă cu ramura de la Liubașevka/ Rozdilna până la Odesa. Fiecare coridor pan-european (cu excepția Coridorului VII) are o componentă rutieră și una feroviară. Drumurile județene DJ 249A, DJ 249C, DJ 282C, DJ 282, DJ 282G, DJ 280E, DJ 248A, DJ 248, DJ 247A asigură legăturile rutiere între principalele localități ale Zonei Metropolitane Iași și au rolul de a colecta și dirija către drumurile naționale traficul rutier local ce se desfășoară pe drumurile comunale. Așadar, comunelor metropolitane li se asigură accesibilitatea către municipiul Iași și prin drumurile naționale DN 24 (dinspre Popricani către Schitu Duca) și DN 28 (dinspre Lețcani către Comarna), ambele aflate în administrarea CNADNR. Aceste drumuri județene converg spre Municipiul Iași, legând centrele de comună din Zona Metropolitană de municipiu, lucru ce reprezintă un punct forte pentru dezvoltarea unor activități economice în mediul rural metropolitan, pe de o parte, dar accesibilitatea între comunele metropolitane este slab dezvoltată, accentuând astfel rolul municipiului în dezvoltarea mediului rural. Centura de ocolire a Iașului leagă comunele Ciurea, Miroslava, Valea Lupului sau Lețcani, însă lipsa unui inel de centură complet al municipiului contribuie la slaba accesibilitate dintre comunele metropolitane. În mediul rural al Zonei Metropolitane, 15,2% din drumuri sunt asfaltate, 40,2% sunt de piatră, iar 44,6% sunt de pământ. Cea mai ridicată pondere de drumuri locale rurale asfaltate, în anul 2013, este în comuna Schitu Duca (73,9%), comuna Holboca (43,9%), Țuțora (28,6%) și Bârnova (25,4%).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrovgrad,_Bulgaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandroupolis

http://ro.wikipedia.org/wiki/Odesa


31 / 85

Majoritatea drumurilor locale sunt din piatră în localitățile: Movileni (94,3%), Ciurea (83,1%), Valea Lupului (81,5%), Popricani (74,1%) și Țuțora (71,4%). Ponderi însemnate ale drumurilor locale de pământ sunt înregistrate în comuna Aroneanu (72,2%) Bârnova (59,7%) și Miroslava (56,4%).

Comunele Rediu, Ungheni și Victoria se particularizează la nivel metropolitan prin cea mai ridicată pondere de drumuri locale de pământ.

Așadar, comunele Aroneanu, Bârnova, Miroslava Movileni, Prisăcani, Rediu, Țuțora, Ungheni, Victoria se confruntă cu o situație problematică a infrastructurii rutiere, din punct de vedere al calității carosabilului, dar și a accesibilității. Pe de altă parte, comunele aflate în proximitatea rutelor rutiere importante, dar și în apropierea municipiului Iași, pot valorifica mai ușor accesibilitatea prin infrastructura rutieră în demersul creșterii competitivității mediului de afaceri local. În acest sens, Consiliul Județean Iași propune, în Master Planul de drumuri județene și comunale 2014-2020, AXA 3 - Reabilitare DJ 248 B, între DN 24 și DN 28 - Centură trafic uşor Iaşi (DJ) – Zona Metropolitană Iaşi. Traseu: 59,4km:

DJ 248B: Vânători - Zahorna - Horlești - Cogeasca - Bogonos - Lețcani - Cucuteni - Scoposeni - Horlești - Lungani - Voinești - Vocotești - Mânjești - Budești km 0+000-

41+932;

DJ 248C: Budești - Mogoșești - Șanta - Picioru Lupului - Ciurea km 0+000-10+400;

DJ 248D: Ciurea - Todirel - Bârnova - Păun - Tomești - Holboca km 0+000-16+050;

Prin realizarea Axei 3 din Master Planul de drumuri județene și comunale 2014-2020, se modernizează drumuri de pe teritoriul comunelor: Popricani, Rediu, Lețcani, Horlești, Voinești, Mogoșești, Ciurea, Bârnova, asigurându-se conectivitate directă la rețeaua TEN-T în regiune, prin drumurile județene DJ 281 şi DJ 282 pentru traseul propus pentru reabilitare - DJ 248B între DN 24 şi DN 28. În stadiul de proiect se află și Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni care este o alternativă atractivă pentru traficul internațional de tranzit care se va desfăşura între Coridoarele de Transport Pan-european nr. IV şi IX.

În prezent legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B care fac față cu greu fluxului sporit de trafic. Autostrada are prevăzută o lungime de 310,30 km și un buget estimat de 6.140 milioane euro.

Conectarea rețelei de transport locale la rețeaua de transport națională va conduce la îmbunătățirea accesibilității, având ca rezultat accesul mai rapid la



rețeaua de drumuri naționale și creșterea volumului de mărfuri și numărului de persoane ce tranzitează Zona. Așadar, realizarea Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni și a centurii de trafic ușor în Zona Metropolitană Iași vor facilita accesibilitatea Zonei.

INFRASTRUCTURĂ FEROVIARĂ. Zona Metropolitană Iași este legată de capitala țării prin Magistrala CFR 600 - care tranzitează județele Botoșani, Brăila, Galați, Iași și Vaslui. Zona Metropolitană Iași este conectată din punct de vedere feroviar și prin intermediul magistralei 500. Așadar, transportul feroviar al Zonei Metropolitane se desfășoară pe cele două magistrale (500 și 600) și pe liniile secundare acestora.

Rețeaua de căi ferate a comunelor metropolitane este destul de redusă, comparativ cu cea a municipiului Iași, din care există trasee către mai multe județe ale țării, după cum urmează:

- spre județul Suceava, din nodul feroviar municipiul Iași, este stație în comuna Lețcani, către Podu Iloaiei, Budăi, Sârca, Târgu Frumos, Pietrișu, Costești, Ruginoasa, Pașcani;

- către județul Botoșani, există stație CFR la Lețcani, pe traseul Potângeni, Larga Jijia, Vlădeni, Iacobenii Vechi, Soldana și Andrieșeni;

- către județul Vaslui, sunt stații/halte CFR pe teritoriul județului Iași, în Nicolina, Ciurea, Picioru Lupului, Bârnova, Grajduri și Scânteia;

- spre Ungheni, Republica Moldova sunt stații CFR, pe teritoriul județului, în Nicolina, Socola, Holboca, Cristești Jijia și Ungheni Prut. Localitățile rurale ale Zonei Metropolitane în care se găsesc stații CFR sunt: Bârnova, Ciurea, Holboca, Ungheni, Lețcani.

Localitățile Victoria, Popricani, Rediu, Aroneanu, Schitu Duca, Comarna și Prisăcani sunt slab conectate la rețeaua feroviară, fiind cele mai îndepărtate față de stațiile CFR. O rețea feroviară dezvoltată și modernă vine în sprijinul creșterii mobilității în cadrul Zonei Metropolitane, în special a forței de muncă, și poate suplimenta trasee ce nu sunt deservite de un serviciu de transport public metropolitan rutier. Situația actuală a transportului feroviar de persoane este deficitară, luând în considerare accesibilitatea slabă a unor comune metropolitane și gradul de modernizare actual al infrastructurii existente ce determină un timp de parcurgere ridicat. INFRASTRUCTURĂ AERIANĂ. Mediul economic din comunele Zonei Metropolitane se bucură de avantajul existenței Aeroportului Internațional Iași ce deservește întreaga zonă, județ, chiar și regiune. Amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, este amplasat la o altitudine de 120 m și este destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri.

La Aeroportul Iași, prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București), Bologna (Italia), Torino (Italia), Roma (Italia), Londra (Marea Britanie) și Dublin (Irlanda). Compania Austrian Airlines efectuează curse către Viena (Austria). Unul dintre aspectele atractive ale transportului aerian este că dezvoltarea sa implică mai puține costuri decât cele necesare pentru construcția unei rețele de autostrăzi. În schimb, activitățile economice specifice mediului rural metropolitan necesită mai mult infrastructura rutieră. Aeroportul Internațional Iași beneficiază de proiect de modernizare ce implică mai multe etape / module: 1. Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internațional Iaşi - Modul I Proiectarea şi execuția lucrărilor pentru realizarea suprafețelor de mişcare aferente unei piste noi cu lungimea de 2400 m în R.A. Aeroportul Iaşi. În luna august au fost inaugurați 2.150 m din noua pistă, urmând ca până la finalul anului 2014, cei 2.400 m de pistă să fie finalizați. 2.Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internațional Iaşi - Modul I - etapa intermediară Această etapă are următoarele obiective:

construirea/dezvoltarea a două căi de degajare rapidă (Bravo şi Charlie)

Traseul magistralei CFR, în Zona Metropolitană

Sursa: CFR

BT

BT

SV

SV

VS

VS

RM

RM


33 / 85

construirea unei platforme de îmbarcare/debarcare, precum şi instalațiile aferente acestora (balizaj, sisteme de iluminare, etc.)

Finanțarea acestor obiective se asigură prin POST , DMI 2.4, pentru care au fost deja depuse cererile de finanțare. 3. Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași - Modul II, III, IV Aeroportul poate deveni un important factor de creștere a competitivității după implementarea proiectului de modernizare, mai ales când va exista și terminal cargo. Nivelul de competitivitate implică și existența conexiunii la internet și servicii de telefonie. Așadar, în ceea ce privește serviciile de telefonie și internet din comunele Zonei Metropolitane Iași, se poate spune că gradul acestora de acoperire este unul bun. Principalii furnizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone și RDS&RCS. Furnizorii de telefonie oferă și servicii de internet mobil. În plus, pe piața ieșeană de internet operează în principal RCS&RDS, UPC, Romtelecom.

Factor 2. Resurse de muncă Dezvoltarea economică este în strânsă corelație cu doi factori esențiali: creșterea efectivului populației și creșterea productivității. Creșterea populației unei localități se traduce printr-o forță de muncă mai numeroasă, dar și prin mai multe persoane ce cumpără / consumă o cantitate mai mare de produse și servicii. Totodată, creșterea efectivului populației creează condițiile sporirii productivității, acești doi factori fiind în interdependență. Astfel că, o productivitate mai ridicată duce la creșterea nivelului de trai, al bunăstării, și, implicit, la o creștere a populației.

La 1 ianuarie 2014, populația stabilă a Zonei Metropolitane Iași era de 456.346 persoane, reprezentând 53,2% din populația stabilă a județului Iași, 12,3% din populația stabilă de la nivel regional și

2,1% din populația stabilă din România, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Pe medii de rezidență, 72,8% din populația stabilă a Zonei Metropolitane Iași este concentrată în municipiul Iași, iar 27,2% în comunele componente Zonei.

Față de anul 2005, ponderea populației stabile din mediul rural s-a majorat continuu, de la 24,9% până la 27,2%, ceea ce indică, într-o primă fază, migrația populației din mediul urban către mediul rural. Comuna cu cei mai numeroasă populație a Zonei Metropolitane este Holboca, ce deține 3,1% din populația zonei, urmată la mică distanță de Miroslava (3,0%), Ciurea (3,0%) și Tomești (2,9%). Pe de altă parte, în comunele Aroneanu (0,8%), Prisăcani (0,7%), Movileni (0,7%) și Țuțora (0,4%), este înregistrat cel mai scăzut volum al populației stabile din Zona Metropolitană Iași. Din anul 2005, până în anul 2014, efectivul populației stabile de la 1 ianuarie de la nivel rural metropolitan s-a majorat cu 21,6%, în condițiile în care creșterea de la nivelul mediului rural județean a fost de doar 2,8%, iar la nivel regional și național s-a înregistrat o scădere de 0,2%, respectiv de 1,6% a populației din mediul rural. În perioada 2005 - 2014, creșteri considerabile a efectivului populației stabile s-au înregistrat la nivelul comunelor Miroslava (+68,0%), Valea Lupului (+68,0%), Rediu (+58,8%), Bârnova (+49,5%), Ciurea (+33,7%) și Aroneanu (+28,9%), aceste comune fiind în imediata vecinătate a municipiului Iași. Așadar, majorarea semnificativă a efectivului populației în comunele apropiate municipiului Iași, semnalează migrația populației urbane către zonele rurale metropolitane. Creșterea numărului de rezidenți dintr-o localitate duce implicit la creșterea veniturilor administrației publice, prin impozitarea terenurilor, locuințelor, conducând astfel la investiții publice locale. În comunele Mogoșești, Comarna și Victoria s-au înregistrat cele mai reduse creșteri ale populației, de 3,9%, 3,4%, respectiv 1,3%, în perioada 2005-2014. Chiar dacă în mediul rural s-au înregistrat, în primul rând, creșteri demografice semnificative, se observă că este prezentă și situația inversă. Astfel, în comunele Schitu Duca, Movileni și Prisăcani, s-a înregistrat scăderi ale volumului populației stabile de 2,1%, 2,5% sau chiar de 5,4% în perioada 2005-2014.

Ponderea populației stabile în mediul rural metropolitan s-a majorat în perioada 2005 -

2014, de la 24,9% până la 27,2%, din totalul populației din Zona Metropolitană Iași.

Ponderea populației stabile în mediul rural metropolitan s-a majorat în perioada 2005 -

2014, de la 24,9% până la 27,2%, din totalul populației din Zona Metropolitană Iași.



Migrația populației din mediul urban către mediul rural se realizează în funcție de anumite elemente: accesibilitate, servicii, calitatea mediului, etc.

Factorul economic în acest fenomen de migrație de la nivel metropolitan nu este determinant în cazul comunelor din proximitatea municipiului. Populația care și-a stabilit domiciliul în una din comunele metropolitane continuă să lucreze în municipiu. Totodată, evoluția imobiliară rezidențială din comunele din imediata apropiere a municipiului bazându-se pe persoanele cu un venit peste medie.

Zona Metropolitană Iași are o populație în curs de îmbătrânire, din totalul populației stabile la 1 ianuarie 2014, tinerii reprezintă 15,0%, adulții sunt în proporție de 74,1%, iar persoanele vârstnice reprezintă 10,9%. La 1 ianuarie 2014, în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași locuiau 124.075 persoane, cu 2,4% mai multe comparativ cu anul precedent. Pe grupe mari de vârste, 17,1% din efectivul populației are o vârstă de până la 14 ani, 71,6% au între 15 ani și 64 ani, iar 11,3% au 65 de ani și peste. Din punct de vedere demografic, populația

comunelor metropolitane este în curs de îmbătrânire. Din punct de vedere al ponderii populației vârstnice, comunele Țuțora, Movileni, Prisăcani, Comarna și Schitu Duca se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire demografică accentuat (ponderea populației vârstnice depășește 18%). Totodată, comunele Ungheni, Mogoșești, Victoria și Aroneanu se confruntă cu o populație îmbătrânită din punct de vedere demografic (ponderea persoanelor de 65 ani și peste este cuprinsă între 16,1% și 13,3%). Fenomenul de îmbătrânire demografică pune presiune pe sistemul de protecție socială, făcând necesară extinderea infrastructurii unităților de protecție a bătrânilor și creșterea numărului de persoane specializate în acest sens. Comunele Popricani, Valea Lupului, Lețcani, a municipiului Iași, a comunelor Bârnova, Miroslava, Holboca, Rediu, Ciurea au o populație ce se află în curs de îmbătrânire (ponderea persoanelor vârstnice este mai mare e 7%).

Doar comuna Tomești are o populație tânără, luând în considerare faptul că ponderea persoanelor vârstnice, de 65 ani și peste, reprezintă doar 5,9% din totalul populației stabile de la 1 ianuarie 2014. Alături de gradul de îmbătrânire demografică a populației, efectivul pensionarilor atrage atenția

Populația stabilă la 1 ianuarie, în Zona Metropolitană Iaşi

2005 2014 Modificare %

2005-2014 Efectiv % din total județ % din total ZMI

Județul Iaşi 813.505 858.200 100,0% - 5,5%

Județul Iaşi - URBAN 376.519 408.982 47,7% 8,6%

Județul Iaşi - RURAL 436986 449.218 52,3% 2,8%

ZMI - TOTAL 409.837 456.346 53,2% 100,0% 11,3%

ZMI - URBAN 307.783 332.271 38,7% 72,8% 8,0%

ZMI - RURAL 102.054 124.075 14,5% 27,2% 21,6%

Holboca 12.204 14.101 1,6% 3,1% 15,5%

Miroslava 8.191 13.815 1,6% 3,0% 68,7%

Ciurea 10.248 13.703 1,6% 3,0% 33,7%

Tomești 12.096 13.218 1,5% 2,9% 9,3%

Popricani 7.113 8.415 1,0% 1,8% 18,3%

Lețcani 6.576 7.401 0,9% 1,6% 12,5%

Bârnova 4.098 6.128 0,7% 1,3% 49,5%

Rediu 3.710 5.890 0,7% 1,3% 58,8%

Valea Lupului 3.408 5.725 0,7% 1,3% 68,0%

Mogoșești 5.182 5.386 0,6% 1,2% 3,9%

Comarna 4.586 4.740 0,6% 1,0% 3,4%

Ungheni 4.126 4.496 0,5% 1,0% 9,0%

Victoria 4.383 4.442 0,5% 1,0% 1,3%

Schitu Duca 4.483 4.389 0,5% 1,0% -2,1%

Aroneanu 2.870 3.698 0,4% 0,8% 28,9%

Prisăcani 3.579 3.387 0,4% 0,7% -5,4%

Movileni 3.200 3.121 0,4% 0,7% -2,5%

Țuțora 2.001 2.020 0,2% 0,4% 0,9%


Din punct de vedere demografic, populația comunelor metropolitane este în curs de

îmbătrânire.


35 / 85

asupra unei viitoare presiuni asupra sistemului social de protecție a persoanelor vârstnice.

În anul 2012, la nivelul Zonei Metropolitane Iași sunt înregistrați 91.213 pensionari, adică 51,1% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul județului Iași. În mediul rural al Zonei Metropolitane numărul de pensionari este de 21.065 persoane, adică 23,1% din efectivul metropolitan, în anul 2012. Cei mai mulți pensionari se înregistrează în comunele Miroslava, Holboca și Ciurea.

Numărul de pensionari raportat la populația stabilă a localităților indică o viitoare presiune

asupra serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice.

18,0% din populația stabilă a mediului rural din Zona Metropolitană Iași este reprezentată de pensionari, în anul 2012. Cele mai ridicate valori ale ponderii pensionarilor în totalul populației stabile se înregistrează în comunele Țuțora (32,1%), Movileni (28,5%) și Comarna (24,9%).

În același timp, în comunele Tomești (13,6%), Valea Lupului (15,0%), Holboca (15,1%) și Bârnova (15,5%) raportul dintre numărul pensionarilor și populația stabilă are cele mai mici valori din Zona Metropolitană Iași.

Rata de înlocuire a forței de muncă se calculează prin raportarea efectivului populației tinere (0-14 ani) la o treime din persoanele în vârsta de 15-64 ani, calculat la 1.000 de locuitori și oferă o imagine asupra efectivului forței de muncă de peste 15 ani.

Astfel, rata de înlocuire a forței de muncă este de 607,6‰ în Zona Metropolitană Iași, inferioară valorii rurale metropolitane, de 715,7‰.

Astfel, se poate spune că deficitul de forță de muncă creat peste 15 ani la nivel rural (aproximativ 284 persoane) va fi mai mic comparativ cu cel de la nivelul întregii Zone Metropolitane (aproximativ 392 persoane).

Singura localitate care nu va înregistra un deficit al forței de muncă peste 15 ani va fi comuna Mogoșești, în care rata de înlocuire a forței de muncă este de 1.038,4‰, ceea ce indică faptul că 1.000 persoane ce vor părăsi câmpul muncii vor fi înlocuite de 1.038 tineri, conform calculelor demografice.

739,4

607,6

569,2

715,7

569,2

1.038,4

964,9

835,0

822,7

803,9

793,0

792,8

779,1

767,7

756,5

723,4

713,4

696,7

678,2

669,1

596,7

578,8

546,1

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

Municipiul Iași

Mogoșești

Victoria

Schitu Duca

Ungheni

Popricani

Lețcani

Prisăcani

Comarna

Movileni

Bârnova

Miroslava

Ciurea

Aroneanu

Rediu

Țuțora

Valea Lupului

Holboca

Tomești

Rata de înlocuire a forței de muncă din Zona Metropolitană

Iași în 2014 (‰)

România638,4‰

Reg. Nord Est 734,2‰


Numărul de pensionari în anul 2012

Nr. pensionari din care femei

Pers. % din total ZMI

Pers. % din total ZMI

Județul IAȘI 178601 - 106671 -

ZMI - TOTAL 91213 100,0% 55283 100,0%

ZMI – URBAN 70148 76,9% 42970 77,7%

ZMI – RURAL 21065 23,1% 12313 22,3%

Miroslava 2063 2,3% 1166 2,1%

Holboca 2052 2,2% 1172 2,1%

Ciurea 1882 2,1% 1091 2,0%

Tomești 1730 1,9% 1001 1,8%

Popricani 1338 1,5% 766 1,4%

Comarna 1180 1,3% 714 1,3%

Lețcani 1169 1,3% 684 1,2%

Mogosesti 1124 1,2% 684 1,2%

Rediu 1002 1,1% 601 1,1%

Ungheni 962 1,1% 573 1,0%

Schitu Duca 957 1,0% 571 1,0%

Victoria 901 1,0% 553 1,0%

Movileni 896 1,0% 531 1,0%

Prisăcani 884 1,0% 515 0,9%

Bârnova 864 0,9% 508 0,9%

Valea Lupului 762 0,8% 434 0,8%

Aroneanu 655 0,7% 380 0,7%

Țuțora 644 0,7% 369 0,7%

Sursa: Casa Județeană de Pensii Iași, calcule proprii

Peste 15 ani, în mediul rural metropolitan se va înregistra deficit de forță de muncă.



La polul opus, în comunele Valea Lupului, Holboca și Tomești se observă cea mai mare valoare a deficitului de forță de muncă ce va fi creat. Astfel, aceasta va ajunge la mai bine de 400 persoane.

O resursă de muncă importantă pentru mediul rural metropolitan este reprezentată de acele persoane care în prezent beneficiază de un venim minim garantat sau o formă de protecție socială, dar sunt apte de muncă.

În mediul rural din Zona Metropolitană Iași, 496 de familii (1.048 persoane) beneficiază de venitul minim garantat, în anul 2013. Dintre comunele Zonei Metropolitane, cele mai multe persoane ce au beneficiat de venit minim garantat au fost: Popricani (179 persoane), Ciurea (114 persoane), Mogoșești (109 persoane), Miroslava (105 persoane), Prisăcani (95 persoane) și Lețcani (93 persoane). Numărul considerabil al persoanelor dintr-o localitate ce beneficiază de venit minim garantat reflectă gradul acesteia de dezvoltare și nivelul de trai.

În anul 2013, venitul minim garantat era de:

244 lei pentru familiile formate din 2 persoane



504,5 lei pentru familiile formate din 5 persoane

Totodată, începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a stabilit la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră, iar începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a stabilit la 800 lei lunar, urmând o nouă creștere în 1 ianuarie 2014 de 50 lei și la 1 iulie 2014 de încă 50 lei, ajungând la 900 lei. Pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,33 lei brut/oră. La un salariu minim brut de 900 lei, angajatul ia 670 lei net, prin plata impozitelor aferente, foarte puțin peste venitul minim garantat de stat (aproximativ +19%).

Pragul salariului minim nu reprezintă, de cele mai multe ori, un factor de motivare a resurselor de muncă care beneficiază de anumite ajutoare sociale.

Numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate s-a dublat, în comunele

metropolitane. Efectivul resurselor de muncă de care ar putea dispune mediul de afaceri local este afectat de migrația internațională, în mediul rural metropolitan fiind 718 familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate, în anul 2012.

Numărul mediu de familii şi persoane care primesc venitul minim garantat (VMG)

Număr familii

Nr. persoane

2012 2013 2012 2013

Județul Iaşi 6272 7134 18082 20981

ZMI - TOTAL 840 859 1597 1667

ZMI – URBAN 353 363 591 619

ZMI – RURAL 487 496 1006 1048

Aroneanu 5 5 8 13

Bârnova 6 8 7 13

Ciurea 48 56 113 140

Comarna 22 17 46 32

Holboca 24 21 57 46

Lețcani 13 11 24 18

Miroslava 51 54 94 111

Mogoșești 20 19 41 33

Movileni 23 20 36 31

Popricani 62 63 102 105

Prisăcani 9 12 12 17

Rediu 43 48 108 119

Schitu-Duca 21 23 40 43

Tomești 17 18 28 31

Țuțora 7 6 9 11

Ungheni 50 46 93 87

Valea Lupului 6 7 8 8

Victoria 60 62 180 190

Sursa: Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Iași

Numărul familiilor în care părinții sunt plecați la

muncă în străinătate

Zona 2007 2012 2012 față de anul

2007

% din total ZMI 2012

Județul Iaşi 2.364 3.102 31,2% ZMI - TOTAL 445 887 99,3% 100,0%

ZMI – URBAN 62 169 1,7 ori 19,1%

ZMI – RURAL 383 718 1,8 ori 80,9%

Lețcani 8 152 18 ori 17,1%

Popricani 121 121 0,0% 13,6%

Miroslava 127 100 -21,3% 11,3%

Victoria 0 93

10,5%

Ungheni 35 85 1,4 ori 9,6%

Holboca 8 39 3,9 ori 4,4%

Aroneanu 38 36 -5,3% 4,1%

Mogoșești 8 22 2,8 ori 2,5%

Valea Lupului 18 18 0,0% 2,0%

Prisăcani 0 10

1,1%

Rediu 9 9 0,0% 1,0%

Țuțora 0 8

0,9%

Schitu-Duca 4 7 75,0% 0,8%

Ciurea 6 6 0,0% 0,7%

Comarna 0 6

0,7%

Movileni 0 3

0,3%

Tomești 0 2

0,2%

Bârnova 1 1 0,0% 0,1%

Sursa: DGASPC Iași


37 / 85

Din comunele metropolitane au plecat la muncă în străinătate, ambii părinți a 718 familii, un sigur părinte din 505 familii și 71 părinți – unici susținători ai familiilor monoparentale pe care le formează, în anul 2012. Fenomenul de migrație, în special în mediul rural, a forței de muncă în străinătate, este în creștere, ceea ce accentuează imaginea precară asupra economiei locale/naționale și creează efecte pe termen lung asupra copiilor/tinerilor din aceste familii. Lipsa protecției și supravegherii parentale are consecințe negative asupra rezultatelor școlare, copiii din astfel de familii fiind predispuși la abandon școlar. Cele mai multe familii în care părinții sunt plecați în străinătate sunt înregistrate în comunele Lețcani (152 familii), Popricani (121 familii), Miroslava (100 familii) și Victoria (93 familii). Astfel de creșteri s-au sesizat și la nivelul comunelor Holboca, Mogoșești și Ungheni.

Factor 3: Condiții de locuire a populației și servicii publice Atractivitatea unei localități se datorează într-o anumită măsură și condițiilor de trai existente ale populației. Accesibilitatea serviciilor de bază, precum și o piață a terenurilor și locuințelor / imobilelor eficientă atrage pe de o parte stabilirea populației în localitate dar și demararea activităților economice ce pot oferi locuitorilor, servicii/ bunuri și implicit locuri de muncă. Fondul de locuințe din Zona Metropolitană Iași era de 152.100 de locuințe la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 52,8% din fondul de locuințe de la nivel județean, 11,0% din fondul de locuințe de la nivel regional și 1,8% din fondul existent la nivel național.

În mediul rural se găseau doar 25,2% din locuințele Zonei Metropolitane, ceea ce, în valori absolute, reprezintă 38.271 locuințe.

În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comunele Zonei Metropolitane s-a majorat cu 15,0%, mai mult decât la nivel total metropolitan (6,0%) în anul respectiv.

Se observă că în perioada 2005 – 2012 s-au dezvoltat foarte mult localitățile Valea Lupului și Miroslava, numărul locuințelor existente a crescut în cei 7 ani cu 72,1%, respectiv 52,0%. Fenomenul se explică prin distanța redusă a amplasării comunelor față de municipiul Iași, unde cei mai mulți locuitori își au locurile de muncă.

Creșteri semnificative a numărului de locuințe se observă și în comunele Rediu (+22,8%), Aroneanu (+22,6%) sau Bârnova (+20,0%).

Fondul de locuințe din comuna Victoria și din comuna Prisăcani a avut o evoluție slabă, în perioada 2005-2012 acesta majorându-se cu doar 1,0%, respectiv 1,3%.

Calitatea vieții populației din comunele Zonei Metropolitane poate fi măsurată și prin mărimea locuințelor.

Raportând suprafața totală locuibilă a locuințelor existente la numărul de locuințe existente la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 42,5 mp/locuință în mediul rural al Zonei Metropolitane, valoare superioară nivelului total metropolitan (38,7 mp/locuință). Acest fapt se explică printr-un grad de confort mai ridicat al persoanelor ce locuiesc în comunele metropolitane, comparativ cu nivelul general.

Locuințe existente la sfârșitul anului 2012, în Zona Metropolitană Iași

Nr. locuințe

existente

% din total ZMI

Modificare %

2005 - 2012

Județul Iași 287.848 - 4,8%

Județul Iași - URBAN 138.684 3,5%

Județul Iași - RURAL 149164 6,0%

ZMI - TOTAL 152.100 100,0% 6,0%

ZMI – URBAN 113.829 74,8% 3,2%

ZMI – RURAL 38.271 25,2% 15,0%

Tomești 4.090 2,7% 12,2%

Miroslava 4.010 2,6% 52,0%

Ciurea 3.686 2,4% 16,6%

Holboca 3.545 2,3% 10,4%

Popricani 2.221 1,5% 7,3%

Lețcani 2.159 1,4% 8,2%

Bârnova 2.017 1,3% 20,0%

Valea Lupului 1.907 1,3% 72,1%

Mogoșești 1.861 1,2% 4,7%

Comarna 1.827 1,2% 2,4%

Schitu Duca 1.743 1,1% 4,5%

Rediu 1.589 1,0% 22,8%

Victoria 1.477 1,0% 1,0%

Prisăcani 1.361 0,9% 1,3%

Ungheni 1.332 0,9% 2,9%

Movileni 1.251 0,8% 3,4%

Aroneanu 1.202 0,8% 22,5%

Țuțora 993 0,7% 5,5%


Valea Lupului, Miroslava, Rediu, Aroneanu și Bârnova - comune atractive din punct de

vedere al dezvoltării rezidențiale.



În comunele Valea Lupului și Miroslava se înregistrează cele mai ridicate valori ale suprafeței locuibile per locuință, luând în considerare toate localitățile componente Zonei Metropolitane Iași. Raportând la volumul populației stabile din Zona Metropolitană Iași, suprafața locuibilă per persoană este de 13,9 mp/ persoană, superioară, și de această dată, mediei metropolitane (13,6 mp/persoană), în anul 2012

În perioada 2005 2012, la nivelul Zonei Metropolitane s-a majorat suprafața locuibilă per locuință cu 1,8 mp/locuință și suprafața locuibilă per persoană cu 1,4 mp/pers.

În această perioadă, cele mai mari creșteri ale suprafeței locuibile per locuință s-au înregistrat la nivelul localităților Miroslava (+19,6 mp/locuință), Valea Lupului (+17,9 mp/locuință) și Bârnova (+10,4 mp/locuință).

Totodată, în comunele Valea Lupului și Miroslava s-a majorat considerabil și suprafața locuibilă raportată la volumul populației, cu 9,5 mp/pers., respectiv 6,8 mp/pers., în perioada 2005-2012. Pe de altă parte, în comunele Popricani și Ungheni s-a redus ușor suprafața medie locuibilă per locuitor, cu 0,3 mp/pers., respectiv 0,2 mp/pers.

Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de existența dependințelor locuințelor. Din acest punct de vedere, la nivelul rural al Zonei Metropolitane Iași, conform datelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 41,7% locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 41,3% locuințe au instalație de canalizare, 92,6% locuințe au instalație electrică, iar 29,6% locuințe au încălzire centrală. În ceea ce privește dotarea locuințelor cu dependințe, 80,9% au bucătărie în locuință și 37,6% au baie în locuință. În ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a locuințelor de la nivelul comunelor metropolitane, cel mai ridicat grad se înregistrează în Valea Lupului (88,3% locuințe), Tomești (72,8% locuințe), Holboca (61,5% locuințe) și Bârnova (58,3% locuințe), fiind totuși insuficient.

La polul opus, în comunele Mogoșești (4,6% locuințe), Movileni (6,5% locuințe), Schitu Duca (10,5% locuințe), Comarna (12,0% locuințe) și Victoria (14,2% locuințe) se înregistrează cea mai scăzută pondere a locuințelor care beneficiază de alimentare cu apă potabilă. Ponderea locuințelor care beneficiază de canalizare în locuință este apropiată de cea a locuințelor care beneficiază de alimentare cu apă potabilă. Așadar, în 88,1% din locuințele din Valea lupului, 72,8% din cele din Tomești și în 61,5% din cele din Hoboca este prezentă instalația de canalizare. Comunele Mogoșești (4,6% locuințe), Movileni (6,5% locuințe), Schitu Duca (10,5% locuințe), Comarna (12,0% locuințe) și Victoria (12,7% locuințe) au cea mai scăzută pondere a locuințelor care beneficiază de instalație de canalizare de la o rețea publică sau în sistem propriu. La nivelul localităților din Zona Metropolitană Iași peste 90% din locuințe au instalație electrică, cu excepția comunelor Schitu Duca (87,2% locuințe), Comarna (88,5% locuințe), Ungheni (88,8% locuințe), Victoria (89,4% locuințe) și Rediu (89,7% locuințe). Se semnalează o pondere scăzută a locuințelor care beneficiază de încălzire centrală la nivelul comunelor Prisăcani (1,8% locuințe), Mogoșești (1,9% locuințe), Movileni (2,3% locuințe), Victoria (3,4% locuințe), Țuțora (3,8% locuințe), Comarna (4,3% locuințe) și Schitu Duca (4,8% locuințe). Se semnalează condiții slabe de locuire, prin ponderea scăzută a locuințelor care dispun de baie în interior, în special în comunele Mogoșești (4,2%), Movileni (5,9%), Ungheni (6,2%), Comarna (9,5%), Victoria (9,6%) și Prisăcani (9,7%).

Condițiile de trai ale locuitorilor reprezintă pe de o parte un rezultat al dezvoltării economice, dar pe de altă parte creează premisa dezvoltării de noi afaceri locale și atragerea investitorilor.

Locuitorii din comunele Valea Lupului, Tomești, Holboca, Bârnova, Miroslava beneficiază de condiții de locuire dezvoltate comparativ cu celelalte comune metropolitane, oferind astfel avantaje în creșterea competitivității locale. Serviciile publice ce contribuie la creșterea gradului de confort al locuitorilor, atrag investiții și impulsionează dezvoltarea mediului de afaceri local sunt cele de furnizare a apei potabile, canalizare, furnizare gaze, salubritate, transport public, educație, sănătate.

Accesul populației din mediul rural

metropolitan la serviciile de bază (apă, canalizare, gaz) este relativ scăzut.


39 / 85

Mediul de afaceri necesită terenuri și clădiri racordate la serviciile publice de furnizare a apei potabile, canalizare, gaz și energie.

13 comune din Zona Metropolitană Iași dispun de rețea de furnizare a apei potabile, conform datelor pentru anul 2012 furnizate de Apa Vital Iaşi. În Popricani, Comarna, Mogoşeşti, Movileni şi Schitu Duca nu este rețea de furnizare a apei potabile. Existența rețelei este un avantaj, dar acesta trebuie analizată luând în considerare lungimea sau aria de acoperire, precum și vechimea acesteia. Comunele Valea Lupului, Tomești și Bârnova se disting în rândul comunelor metropolitane printr-o rețea de furnizare a apei potabile extinse. În funcție de gradul de uzură al rețelei de distribuție a apei potabile, se poate spune că localitățile Miroslava, Rediu, Tomești și Țuțora dispun de cea mai nouă rețea de furnizare a apei potabile, de până în 5 ani.

În comuna Aroneanu, Bârnova, Lețcani, Victoria, Ungheni, Valea Lupului și Prisăcani, rețeaua de furnizare a apei potabile are o vechime 6-15 ani. În comuna Ciurea și Holboca rețeaua de furnizare a apei potabile are o vechime de 16 - 25 ani. Doar 6 localități rurale ale Zonei Metropolitane Iaşi dispun de rețea de canalizare, în anul 2012, potrivit datelor furnizate de Apa Vital: comuna Valea Lupului, Tomeşti, Ciurea, Miroslava, Prisăcani şi Bârnova. Raportat la suprafața acestor localități, rețeaua de canalizare este insuficient extinsă, necesitându-se lucrări de extindere, luându-se în considerare şi expansiunea rezidențială către aceste zone. Rețeaua de furnizare a gazelor naturale este disponibilă doar în 8 comune metropolitane: Miroslava, Valea Lupului, Bârnova, Rediu, Holboca, Tomești, Lețcani și Ciurea. Existența rețelelor de utilități și gradul de extindere al acestora crește nivelul de atractivitate economică al unei localități, atât din perspectiva rezidențială cât și din perspectiva dezvoltării de noi afaceri locale.

Dotarea cu instalații și dependințe a locuințelor convenționale din Zona Metropolitană Iași

Ponderea locuințelor convențională care dispun de: Ponderea locuințelor

convenționale care au:

alimentare cu apă în locuință

instalație de canalizare în

locuință *

instalație electrică

încălzire centrală

bucătărie în locuință

baie în locuință

Județul Iași 57,0% 56,8% 95,8% 47,0% 83,3% 52,9%

ZMI - TOTAL 83,0% 82,8% 97,7% 76,4% 91,6% 79,4%

ZMI – URBAN 98,2% 98,1% 99,6% 93,6% 95,6% 94,8%

ZMI – RURAL 41,7% 41,3% 92,6% 29,6% 80,9% 37,6%

Valea Lupului 88,3% 88,1% 98,4% 64,3% 97,0% 80,3%

Tomești 72,8% 72,8% 94,6% 64,0% 84,8% 69,1%

Holboca 61,5% 61,5% 94,6% 48,6% 93,1% 57,3%

Bârnova 58,3% 58,3% 94,9% 46,7% 90,2% 55,0%

Ciurea 49,7% 48,7% 92,2% 32,3% 78,7% 46,9%

Miroslava 49,1% 49,1% 90,7% 39,9% 84,4% 46,4%

Aroneanu 44,8% 43,9% 93,3% 21,3% 82,7% 36,0%

Rediu 41,1% 39,6% 89,7% 33,7% 86,9% 39,4%

Lețcani 39,6% 39,6% 91,6% 17,5% 79,6% 28,3%

Popricani 28,5% 28,2% 96,0% 12,8% 79,3% 26,1%

Țuțora 20,1% 20,1% 96,3% 3,8% 67,2% 14,1%

Prisăcani 16,2% 16,2% 95,9% 1,8% 70,1% 9,7%

Ungheni 15,6% 14,7% 88,8% 14,8% 85,2% 6,2%

Victoria 14,2% 12,7% 89,4% 3,4% 76,2% 9,6%

Comarna 12,0% 12,0% 88,5% 4,3% 84,3% 9,5%

Schitu Duca 10,5% 10,5% 87,2% 4,8% 66,5% 10,3%

Movileni 6,5% 6,5% 93,3% 2,3% 33,8% 5,9%

Mogoșești 4,6% 4,6% 90,9% 1,9% 69,0% 4,2%

*Locuinte care au instalatie de canalizare la o retea publica, la un sistem propriu sau alta situatie.

**Termoficare și centrala termica proprie

Sursa: Recensământul populației și al locuințelor 2011, INS, rezultate preliminare

„Principalul obstacol în reducerea disparităților este absența infrastructurii adecvate pentru a putea dezvolta afaceri.”

stakeholder local

Dotarea cu instalații și dependințe a locuințelor convenționale din Zona Metropolitană Iași

Ponderea locuințelor convențională care dispun de: Ponderea locuințelor

convenționale care au:

alimentare cu apă în locuință

instalație de canalizare în

locuință *

instalație electrică

încălzire centrală

bucătărie în locuință

baie în locuință

Județul Iași 57,0% 56,8% 95,8% 47,0% 83,3% 52,9%

ZMI - TOTAL 83,0% 82,8% 97,7% 76,4% 91,6% 79,4%

ZMI – URBAN 98,2% 98,1% 99,6% 93,6% 95,6% 94,8%

ZMI – RURAL 41,7% 41,3% 92,6% 29,6% 80,9% 37,6%

Valea Lupului 88,3% 88,1% 98,4% 64,3% 97,0% 80,3%

Tomești 72,8% 72,8% 94,6% 64,0% 84,8% 69,1%

Holboca 61,5% 61,5% 94,6% 48,6% 93,1% 57,3%

Bârnova 58,3% 58,3% 94,9% 46,7% 90,2% 55,0%

Ciurea 49,7% 48,7% 92,2% 32,3% 78,7% 46,9%

Miroslava 49,1% 49,1% 90,7% 39,9% 84,4% 46,4%

Aroneanu 44,8% 43,9% 93,3% 21,3% 82,7% 36,0%

Rediu 41,1% 39,6% 89,7% 33,7% 86,9% 39,4%

Lețcani 39,6% 39,6% 91,6% 17,5% 79,6% 28,3%

Popricani 28,5% 28,2% 96,0% 12,8% 79,3% 26,1%

Țuțora 20,1% 20,1% 96,3% 3,8% 67,2% 14,1%

Prisăcani 16,2% 16,2% 95,9% 1,8% 70,1% 9,7%

Ungheni 15,6% 14,7% 88,8% 14,8% 85,2% 6,2%

Victoria 14,2% 12,7% 89,4% 3,4% 76,2% 9,6%

Comarna 12,0% 12,0% 88,5% 4,3% 84,3% 9,5%

Schitu Duca 10,5% 10,5% 87,2% 4,8% 66,5% 10,3%

Movileni 6,5% 6,5% 93,3% 2,3% 33,8% 5,9%

Mogoșești 4,6% 4,6% 90,9% 1,9% 69,0% 4,2%

*Locuinte care au instalatie de canalizare la o retea publica, la un sistem propriu sau alta situatie.

**Termoficare și centrala termica proprie

Sursa: Recensământul populației și al locuințelor 2011, INS, rezultate preliminare

„Principalul obstacol în reducerea disparităților este absența infrastructurii adecvate pentru a putea dezvolta afaceri.”

stakeholder local



Important pentru mobilitatea forței de muncă și a locuitorilor din mediul rural metropolitan este serviciul de transport public la nivel metropolitan.

Transportul public prin Regia Autonomă de Transport Public (R.A.T.P.) se realizează doar către o parte din comunele metropolitane adiacente: Ciurea, Tomești, Holboca, Valea Lupului. În prezent, serviciul de transport public metropolitan este foarte slab dezvoltat, mobilitatea forței de muncă către marii angajatori din mediul rural realizându-se în sistem privat (ex. Delphi).

Asigurarea unor servicii de salubritate la nivelul comunelor Zonei Metropolitane este încă o condiție necesară unui trai civilizat. Serviciile de salubrizare sunt prestate de către SC SALUBRIS SA (comunele Bârnova, Ciurea, Comarna, Holboca, Prisăcani, Tomești, Țuțora, Ungheni și Victoria) și S.C. PREDEMET S.A. (Valea Lupului, Rediu, Popricani, Movileni, Miroslava, Lețcani și Aroneanu). În comuna Schitu Duca nu se prestează servicii de salubrizare, conform Autorității naționale de reglementare pentru serviciile comunitare de utilități publice.

Factor 4: Sănătate și educație primară O condiție a dezvoltării economice o reprezintă accesul populației la servicii de bază, precum cele de sănătate și educație primară, oferind drepturi egale cetățenilor la începutul vieții și asigurând un nivel ridicat al productivității.

În mediul rural metropolitan sunt înregistrate 99 de unități medicale, din care: 1 spital, 46 cabinete medicale de familie, 23 cabinete stomatologice, 21 farmacii și 3 puncte farmaceutice, 2 cabinete medicale de specialitate, 1 laborator medical. Deși infrastructura de sănătate nu este bine dezvoltată la nivelul mediului rural, comunele din zona metropolitană se bucură totuși de apropierea de centrul regional medical Iași, ce are spitale, laboratoare ce acoperă o plajă extinsă de specializări medicale.

O imagine asupra situației existente a sistemului de sănătate din Zona Metropolitană Iași poate fi oferită de indicatorii ce vizează infrastructura de sănătate existentă și personalul medical, pe fiecare localitate componentă. Așadar, în anul 2012, în comunele Zonei Metropolitane Iași, la 10.000 de locuitori reveneau 5,9 cabinete medicale de familie, 3,3 farmacii (inclusiv punctele farmaceutice) și 2,7 cabinete stomatologice, valori peste nivelul județean, regional și național.

Disponibilitatea rețelelor de utilități în comunele din Zona Metropolitană Iaşi, în anul 2012

REȚEA APĂ POTABILĂ REȚEA DE CANALIZARE REȚEA DE GAZE NATURALE

Lungime

rețea apă - km

Densitatea rețelei de apă – km rețea/kmp

teritoriu

Lungime rețea

canalizare - km

Densitatea rețelei de

canalizare – km rețea/kmp

teritoriu

Lungime rețea gaze naturale -

km

Densitatea rețelei de gaze naturale – km

rețea/kmp teritoriu

ZMI - TOTAL 887,6 0,8 534,0 0,5 622,0 0,56

ZMI – URBAN 504,0 5,0 467,4 4,6 372,0 3,70

ZMI – RURAL 383,6 0,4 66,6 0,2 250,0 0,67

Valea Lupului 27,3 2,7 28,9 2,8 36,2 3,51

Tomești 60,7 1,7 8,8 0,2 23,5 0,64

Bârnova 62,6 1,6 1,6 0,04 32,3 0,80

Aroneanu 34,4 0,9

Țuțora 32,1 0,7

Lețcani 35,1 0,6 19,8 0,36

Miroslava 46,8 0,5 11,4 0,1 77,7 0,91

Rediu 20,5 0,5 26,6 0,63

Holboca 18,6 0,4 24,1 0,46

Victoria 18,6 0,3

Ungheni 10,8 0,3

Ciurea 8,3 0,2 7,9 0,2 9,8 0,19

Prisăcani 7,8 0,1 8,0 0,1

Popricani - -

Comarna - -

Mogoșești - -

Movileni - -

Schitu - Duca - -

Sursa: ApaVital, calcule proprii


41 / 85

Unități sanitare situate în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012

Unități sanitare Număr unități

Cabinete medicale de familie 46

Cabinete medicale de specialitate 2

Cabinete stomatologice 23

Farmacii 21

Laboratoare medicale 1

Puncte farmaceutice 3

Societate civilă medicală de specialitate 1

Societate medicală civilă 1

Spitale 1

Total 99

Sursa: INS

Astfel, în cadrul Zonei Metropolitane se remarcă situația pozitivă în comunele Movileni, Țuțora și Victoria, în ceea ce privește numărul ridicat de cabinete medicale de familie și farmacii (inclusiv puncte farmaceutice) ce revin la 10.000 de locuitori, în anul 2012. Comunele Ciurea, Holboca, Lețcani, Popricani și Ungheni prezentau, în anul 2012, o infrastructură de sănătate precară și insuficientă.

Din punct de vedere al personalului medical raportat la efectivul populației stabile din localitățile metropolitane, comunele Țuțora, Bârnova, Valea Lupului și Movileni se bucură de o situație pozitivă, în timp ce în comunele Aroneanu, Lețcani, Holboca și Popricani se confruntă cu un număr scăzut de medici și personal mediu sanitar la 10.000 de locuitori, în anul 2012. Școlile bune și serviciile de sănătate de calitate stau la baza accesării unei diversități de locuri de muncă. Educația adecvată primită în clasele primare crește eficiența fiecărui angajat. Astfel, muncitorii care au un nivel de educație mai scăzut, pot îndeplini cu ușurință sarcini manuale simple, dar se pot adapta cu greu unor procedee și tehnici de producție mai avansate, contribuind astfel cu mai puțin la conceperea sau executarea inovații. Cu alte cuvinte, lipsa unei educații primare poate deveni o constrângere în dezvoltarea unei afaceri, o piedică pentru realizarea unei producții superioare calitativ și cantitativ. În Zona Metropolitană Iași, erau 127 unități școlare, în anul 2012, adică 51,2% din totalitatea unităților de învățământ din județul Iași. În comunele

Infrastructura și personalul medical din Zona Metropolitană Iași, raportată la 1.000 locuitori, în anul 2012

Cabinete medicale de

familie

Farmacii (inclusiv puncte

farmaceutice)

Cabinete stomatologice

Medici Personal sanitar

mediu

România 5,2 4,0 6,0 25,14 58,6

Regiunea Nord Est 4,8 3,7 4,9 18,52 56,0

Județul Iași 6,9 5,4 7,2 36,01 75,4

Județul Iași – URBAN 7,4 7,4 12,0 71,11 146,4

Județul Iași - RURAL 6,5 3,5 2,9 0,36 3,6

ZMI - TOTAL 7,2 7,2 10,6 61,17 123,0 ZMI – URBAN 7,7 8,6 13,5 82,23 164,4 ZMI – RURAL 5,9 3,3 2,7 4,18 10,8

Aroneanu 5,9 5,9 3,0 2,97 11,9

Bârnova 7,2 3,6 1,8 8,95 51,9

Ciurea 4,0 3,2 1,6 3,17 6,3

Comarna 6,3 4,2 2,1 4,22 6,3

Holboca 4,4 2,2 2,2 2,93 4,4

Lețcani 4,2 2,8 1,4 2,78 5,6

Miroslava 5,0 2,5 2,5 3,31 7,4

Mogoșești 5,5 3,7 0,0 3,70 9,2

Movileni 12,7 9,5 0,0 6,36 15,9

Popricani 3,7 2,5 2,5 2,45 11,0

Prisăcani 8,8 5,9 2,9 5,87 8,8

Rediu 8,6 2,1 6,4 4,29 8,6

Schitu Duca 8,9 4,5 6,7 4,45 8,9

Tomești 5,5 2,4 3,9 3,15 9,4

Țuțora 14,9 5,0 5,0 9,97 14,9

Ungheni 4,5 2,3 2,3 4,54 6,8

Valea Lupului 5,9 2,0 3,9 7,85 19,6

Victoria 9,0 6,7 4,5 6,74 13,5




metropolitane se găsesc doar 23,6% din unitățile școlare din zonă, adică 30 unități. Din cele 30 unități de la nivelul comunelor metropolitane, 2 unități sunt pentru învățământul preșcolar, 24 unități sunt pentru învățământul primar și gimnazial și 4 licee. În mediul rural metropolitan, 14.006 elevi urmau cursurile unei instituții de învățământ, adică 12,0% din populația stabilă rurală. Raportat la efectivul populației școlare metropolitane, ponderea elevilor din comune este de 12,0%, o pondere scăzută comparativ cu mediul rural de la nivel județean. Tehnologia reprezintă o modalitate inteligentă de utilizare a resurselor pentru școli prin achiziția de echipamente și infrastructură, în paralel cu implicarea şi motivarea elevilor pentru a-şi utiliza la maxim potențialul. În ultimii ani, competențele TIC au devenit esențiale în procesul de învățare, odată cu dezvoltarea tehnologiei și a produselor de e-learning. Intervențiile legate de TIC în educație vizează activitatea curriculară din mediul preuniversitar. Dotarea cu PC-uri a unităților de învățământ este un aspect ce oferă o imagine asupra situației infrastructurii de învățământ disponibile. În comunele Tomești și Popricani, la un PC revin peste 20 de elevi, în anul 2012, valoare mult peste cea

înregistrată la nivel rural metropolitan (10,8 elevi/PC) sau rural județean (12,6 elevi/PC).

O slabă dotare cu PC-uri a unităților de învățământ se evidențiază în comunele: Aroneanu, Rediu, Țuțora, Miroslava și Holboca, numărul de elevi ce revin la un PC, fiind sub valoarea medie de la nivel rural metropolitan și județean.

Factor 5. Educație superioară și specializată O persoană formată într-un sistem educațional superior dă dovadă de competențe profesionale deosebite celui ce a primit doar o educație de bază, fiind capabilă să se dezvolte mai mult, iar într-o economie aflată în plină evoluție, se poate adapta mai ușor noilor cerințe. Economiei de astăzi îi este imperativ necesară creșterea fondurilor alocate pentru formarea angajaților, care sunt capabili să efectueze sarcini complexe și să se adapteze rapid la schimbarea mediului lor și al sistemului de producție.

Mediul rural metropolitan nu dispune de infrastructura specifică specializării și studiilor superioare, fiind înregistrate doar 4 licee la nivelul comunelor, dar se bucură de avantajul că municipiul Iași este un centru de studii, cercetare și universitar, recunoscut la nivel național. În România, învățământul profesional și tehnic se

Unități școlare din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Total Preșcolar Primar și gimnazial

(inclusiv special) Licee Școli postliceale

Învățământ superior

Județul Iași 248 18 138 73 8 11

Județul Iași - URBAN 119 15 100 47 8 11

Județul Iași - RURAL 129 3 38 26 0 0

ZMI - TOTAL 127 16 53 40 7 11

ZMI – URBAN 97 14 29 36 7 11

ZMI – RURAL 30 2 24 4 0 0

Holboca 3 2 1

Miroslava 3 2 1

Tomești 3 1 2

Ciurea 2 2

Comarna 2 2

Lețcani 2 2

Mogoșești 2 1 1

Popricani 2 2

Victoria 2 1 1

Aroneanu 1 1

Bârnova 1 1

Movileni 1 1

Prisăcani 1 1

Rediu 1 1

Schitu Duca 1 1

Țuțora 1 1

Ungheni 1 1

Valea Lupului 1 1

Sursa: INS; calcule proprii


43 / 85

realizează în școlile de arte și meserii și liceele tehnologice, care oferă, prin absolvirea cursurilor, calificări în anumite meserii. În cele 4 licee din comunele metropolitane se oferă specializări pe meserii specifice industriei textile, alimentare, dar și serviciilor de mecanică auto și medicinei veterinare:

Liceul Tehnologic, Holboca (Tehnician mecanic întreținere şi reparații, mecanic auto, Brutar/patiser/preparator produse făinoase, Maistru electromecanic auto, Maistru mecanic agricol);

Liceul Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu", Miroslava (Tehnician veterinar, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician în industria alimentara, Tehnician în controlul calității produselor agroalimentare, Organizator banqueting, Tehnician în activități economice, Brutar patiser - preparator produse făinoase)

Liceul Tehnologic "Dumitru Popa", Mogoșești;

Liceul Tehnologic "Ionel Teodoreanu", Victoria (Profil textile-pielărie, Design vestimentar).

Cu toate acestea, mediul de afaceri se confruntă cu deficitul forței de muncă specializate, în special în sectoarele industrie, turism, agricultură. În contextul restructurării sistemului de învățământ profesional și tehnic (IPT) din România și al desființării începând din 2009 a școlilor de arte și meserii, ratele de înscriere în IPT au scăzut constant. Cei mai afectați au fost elevii din mediul rural, deoarece, în lipsa școlilor de arte și meserii, rețeaua școlilor învățământului profesional și tehnic din ciclul secundar superior este semnificativ mai slab dezvoltată decât în mediul urban. Pe de altă parte şcolile de artă şi meserii din mediul rural nu sunt o soluție viabilă şi eficientă pe termen lung, întrucât eficiența utilizării resurselor este mai scăzută decât în cazul dezvoltării centrelor de formare din mediul urban (centre regionale de formare profesională) care concentrează resursele şi le utilizează pentru calificarea unui număr mai mare de persoane; aceasta presupune nevoia de a pune la dispoziția elevilor, în vederea formării, a unui pachet de măsuri de sprijin pentru a asigura accesul în centrele de formare. Totodată, rata de părăsire a învățământului profesional și tehnic este semnificativ mai mare decât rata de părăsire a liceelor teoretice sau a

Populația școlară din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Județ / localitate Populație

şcolară 2012

din care:

Ponderea populației şcolare

elevi/100 locuitori

din care copii la

grădiniță

Copii înscriși în grădinițe

Elevi înscriși în

învățământul preuniversitar

Studenți înscriși

Județul Iași 190.412 24.963 118.945 46.504 22,8% 3,0%

Județul Iași – URBAN 123.514 11.432 65.578 46.504 31,3% 2,9%

Județul Iași - RURAL 66.898 13.531 53.367 15,2% 3,1%

ZMI - TOTAL 119.986 12.420 61.062 46.504 27,6% 2,9%

ZMI – URBAN 105.980 9.285 50.191 46.504 33,4% 2,9%

ZMI – RURAL 14.006 3.135 10.871 0 12,0% 2,7%

Aroneanu 429 85 344 12,7% 2,5%

Bârnova 416 117 299 7,4% 2,1%

Ciurea 1.495 324 1.171 11,9% 2,6%

Comarna 619 174 445 13,1% 3,7%

Holboca 1.470 287 1.183 10,8% 2,1%

Lețcani 967 206 761 13,4% 2,9%

Miroslava 1.543 314 1229 12,8% 2,6%

Mogoșești 1.046 181 865 19,3% 3,3%

Movileni 354 85 269 11,3% 2,7%

Popricani 917 239 678 11,3% 2,9%

Prisăcani 451 91 360 13,2% 2,7%

Rediu 373 103 270 8,0% 2,2%

Schitu Duca 645 158 487 14,4% 3,5%

Tomești 1214 303 911 9,5% 2,4%

Țuțora 250 66 184 12,5% 3,3%

Ungheni 509 111 398 11,6% 2,5%

Valea Lupului 397 119 278 7,8% 2,3%

Victoria 911 172 739 20,5% 3,9%




programelor de învățământ post‐secundar. În aceeași măsură, majoritatea unităților de învățământ sunt în general considerate neatractive din cauza dotărilor necorespunzătoare, a actului educațional de slabă calitate şi a nivelului de pregătire anterioară a elevilor care intră în învățământul profesional și tehnic.

Potențialul de inovare al companiilor este strâns legat de nivelul de educație și specializate a angajaților. Investițiile în cercetare - dezvoltare sunt în foarte mare măsură concentrate în companiile implicate în activități cu nivel tehnologic înalt și mediu (companii care reprezintă un procent mic din totalul companiilor), în timp ce marea majoritate a companiilor implicate în activități cu nivel tehnologic mediu spre scăzut generează o cerere redusă pentru sprijin destinat inovării. Mai mult decât atât, companiile nu exploatează rezultatele cercetării și există puține legături între educație, cercetare și mediul de afaceri, deși municipiul Iași reprezintă un centru universitar recunoscut și cu tradiție având facultăți de: Automatică și Calculatoare, Inginerie Chimică și Protecția Mediului, Construcții și Instalații, Construcții Mașini și Management Industrial, Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, Electrotehnică, Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, Mecanică, Științe și Ingineria Materialelor, Textile - Pielărie și Management Industrial, Arhitectură, Agricultură, Horticultură, Zootehnie, Medicină Veterinară, Biologie, Chimie, Drept, Economie și Administrarea Afacerilor, Fizică, de Geografie și Geologie, Informatică, Medicină, Medicină Dentară, Farmacie, Bioinginerie Medicală. Totodată, legătura dintre universități, institute de cercetare şi piața forței de muncă este slab dezvoltată, ceea ce duce la o relevanță scăzută a învățământului terțiar pentru nevoile pieței forței de muncă.

Factor 6: Mediul Instituțional Mediul instituțional și administrativ local este foarte important pentru înființarea activităților economice într-o anumită zonă și pentru evoluția acestora. Instituțiile de învățământ, reprezentanții mediului de afaceri, asociații, patronate, alături de instituțiile publice și autoritățile publice locale ar putea contribui la dezvoltarea economică a mediului rural din ZMI și creșterea competitivității acestuia prin parteneriate și colaborare.

În sprijinul mediului de afaceri, relația cu instituțiile publice, presupune dialog, deschidere, parteneriat și colaborare. Pe de o parte, mediul de afaceri necesită sprijinul și deschiderea instituțiilor locale / administrației publice în demararea investițiilor la nivel local, iar pe de altă parte caută zone care pot furniza forță de muncă în concordanță cu activitatea economică și zone care dispun de servicii precum: siguranță, educație, sănătate, etc. În mediul rural, administrația publică are un rol major în facilitarea și sprijinirea investițiilor mediului de afaceri local și străin. Administrația publică locală este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primar, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Bugetul administrațiilor publice locale din Zona Metropolitană Iași, prin cumularea bugetelor primăriilor localităților componente, este de peste 965.573,62 mii lei (peste 219.448,55 mii euro), din care 8,0% este dedicat investițiilor. Analizând bugetul anului anterior al Primăriilor din mediul rural metropolitan, comunele Bârnova, Ciurea, Mogoșești, Miroslava și Aroneanu, dedică o pondere însemnată din bugetul local, între 25% și 60%, investițiilor locale. Investițiile administrațiilor publice reprezintă lucrări noi, modernizări, proiecte ce au ca obiectiv general dezvoltarea comunei și a condițiilor de trai a locuitorilor, crescând totodată și atractivitatea localității pentru mediul investițional. La nivel rural al Zonei Metropolitane bugetul mediu pe cap de locuitor este de aproximativ 522,9 lei/locuitor. Pentru a furniza servicii de calitate administrația publică locală necesită personal specializat, resurse materiale moderne și fonduri. Administrația publică are un rol major în dinamica activității economice locale, dispunând de anumite resurse ce pot fi puse la dispoziția mediului de afaceri în vederea sprijinirii demarării anumitor

„Guvernul, în primul rând, poate contribui la dezvoltarea economică a mediului rural din ZMI, prin promovarea unei politici fiscale coerente și consecvente. În al doilea rând, autoritățile publice, prin facilitățile oferite investitorilor/ mediului de afaceri.”

stakeholder local


45 / 85

activități. Totodată poate impulsiona utilizarea resurselor private, în activitățile economice. În aceste sens, poate fi supra impozitarea clădirilor / terenurilor neutilizate de agenții economici. În proprietate publică, dar în administrația publică, se află o serie de terenuri și clădiri ce pot fi utilizate, conform legislației în vigoare, pentru realizarea unor investiții de către mediul de afaceri sau chiar de către administrație: Calitatea mediului instituțional are un impact major asupra competitivității și creșterii economice. Influențează deciziile de investiții, organizarea producției și joacă un rol cheie în oferta de beneficii / facilități societăților. Rolul instituțional trece de bariera legislativă, prin eficientizarea operațiunilor, reducerea birocrației, lipsa corupției, transparență, livrarea unor servicii potrivite mediului de afaceri. Bunul management al resurselor financiare locale este critic pentru asigurarea unui mediu de afaceri competitiv.

58,6%

57,0%

55,2%

47,2%

25,7%

17,4%

16,5%

16,2%

14,6%

12,6%

5,3%

BARNOVA

CIUREA

MOGOSESTI

MIROSLAVA

ARONEANU

REDIU

UNGHENI

MOVILENI

TUTORA

VICTORIA

COMARNA

Ponderea investiților în bugetul total al localității, în anul 2013

Sursa: Primăriile din ZMI

Suprafețe de teren / Clădiri disponibile pentru investiții în mediul rural din ZMI

Comuna Suprafețe de teren disponibil pentru investiții

Clădări disponibile pentru investiții

Teren /lot - suprafața - destinația terenului Nume/indicativ clădire - suprafață - Destinația clădirii

Bârnova Vişan - 20 ha - construcții Cercu - 10 ha Bârnova -50 ha Păun - 2 ha Todirel - 100 ha -agricultură

Centru de afaceri - 5000 mp - Spații de birouri, comerț - echipat cu utilități

Prisăcani CENTRU CIVIC PRISACANI - 3,5 ha - construcții MORENI și MACARESTI - 25 ha - agricultură

FOST PICHET GRANICERI PRISACANI - 900 mp clădire; 10000 mp teren - centru medico-social - echipat cu utilități FOST PICHET GRANICERI MACARESTI - 435 mp clădire; 6200 mp teren - tabara tineret - echipat cu utilități

Țuțora 15 ha - agricultură

Ungheni 4 ha - construcții Aroneanu 50 ha

Holboca Pășune - 300 ha Teren - 2 ha

Dancu - 450 mp - birouri, spații sociale - echipat cu utilități

Miroslava 467 mp - construcții

Victoria Spital - 4 ha - construcții Punct 4 - 0,5 ha - construcții Foișor - 0,5 ha -construcții Ciritei - 8 ha - agricultură Sculeni-imaș - 20 ha

Sursa: Primăriile Comunelor ZMI

„Fiecare primărie, autoritate locală trebuie să atragă investitori. Mai întâi de toate trebuie să știe ce oferă: teren, utilități, scutire de impozite. Dacă angajezi locuitori din comuna respectivă, administrația să-ți ofere o facilitate. Trebuie gândite oferte atractive.”

stakeholder local

„Fiecare primărie, autoritate locală trebuie să atragă investitori. Mai întâi de toate trebuie să știe ce oferă: teren, utilități, scutire de impozite. Dacă angajezi locuitori din comuna respectivă, administrația să-ți ofere o facilitate. Trebuie gândite oferte atractive.”

stakeholder local



Nivelul de competitivitate din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași

Scor de la 1 - nivel minim la 5 - nivel maxim

ZM

I –

RU

RA

L

Aro

ne

anu

Bâr

no

va

Ciu

rea

Co

mar

na

Ho

lbo

ca

Lețc

an

i

Mir

osl

ava

Mo

go

șeșt

i

Mo

vile

ni

Po

pri

can

i

Pri

săca

ni

Re

diu

Sch

itu

Du

ca

To

me

ști

Țu

țora

Un

gh

en

i

Val

ea

Lup

ulu

i

Vic

tori

a

1. Spiritul antreprenorial local (creșterea numărului de firme)

3,3 3 4 5 4 4 2 4 3 3 3 3 3 3 2 3 4 2 4

2. Diversitatea activităților economice 2,8 4 3 3 2 2 3 2 2 3 4 1 3 3 4 3 1 4 4

3. Dezvoltarea mediului de afaceri (densitatea IMM-urilor)

2,7 3 4 4 2 3 3 4 1 1 3 2 3 2 4 2 1 4 2

4. Investiții atrase 2,0 2 1 2 1 3 5 5 1 1 1 2 1 1 2 1 1 5 1

5. Resurse pentru investiții disponibile (terenuri, clădiri, produse locale tradiționale)

2,2 5 4 1 1 5

4 1 1 1 4 1 1 1 3 3 1 3

6. Forța de muncă salariată 2,2 1 3 3 2 2 2 4 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 3

7. Resurse de muncă disponibilă (tineri, șomeri, etc.)

3,2 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 4 3 4 3 4

8. Utilități publice (apă, canal, gaz, electricitate) 2,8 3 4 3 2 4 3 3 2 2 3 2 3 2 4 3 2 4 2

9. Servicii publice (salubritate, transport) 3,2 3 3 4 3 3 4 4 3 3 3 3 3 2 4 3 3 4 3

10. Accesibilitate infrastructură rutieră 3,0 2 4 4 3 3 4 4 2 2 4 2 2 3 4 2 2 4 3

11. Starea infrastructurii rutiere 2,7 2 3 3 3 4 3 3 3 2 2 3 2 4 3 3 2 2 2

12. Accesibilitate feroviară 2,6 2 4 4 2 4 4 2 1 3 2 2 2 2 3 3 3 1 2

13. Accesibilitate aeriană 2,2 5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

14. Servicii medicale locale de bază 2,7 2 4 2 3 2 2 2 2 3 2 3 3 3 2 3 3 4 3

15. Educație superioară și specializare 2,2 2 2 2 2 3 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3

16. Fenomene sociale negative (îmbătrânirea populației, migrație, etc.)

3,6 4 5 5 2 4 4 5 3 2 4 2 5 2 4 2 4 5 2

Nivel de competitivitate (scor total) 2,7 2,9 3,3 3,1 2,3 3,2 2,9 3,4 2,1 2,2 2,6 2,4 2,5 2,3 2,9 2,5 2,4 3,1 2,7


47 / 85

3,3

2,8

2,7

2,0

2,2

2,2

3,2

2,8

3,23,0

2,7

2,6

2,2

2,7

2,2

3,6

0

1

2

3

4

1. Spiritul antreprenorial local (creșterea numărului de firme)

2. Diversitatea activităților economice

3. Dezvoltarea mediului de afaceri (densitatea IMM-urilor)

4. Investiții atrase

5. Resurse pentru investiții disponibile (terenuri, clădiri, produse locale

tradiționale)

6. Forța de muncă salariată

7. Resurse de muncă disponibilă (tineri, șomeri, etc.)

8. Utilități publice (apă, canal, gaz, electricitate)

9. Servicii publice (salubritate, transport)

10. Accesibilitate infrastructură rutieră

11. Starea infrastructurii rutiere

12. Accesibilitate feroviară

13. Accesibilitate aeriană

14. Servicii medicale locale de bază

15. Educație superioară și specializare

16. Fenomene sociale negative (îmbătrânirea populației, migrație, etc.)

Nivelul de competitivitate din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași



1.4. Analiza PESTEL

Mediul politic Implicațiile politice includ aspecte ce țin de stabilitatea politică, politica externă a țării, politica economică și socială, relațiile dintre guvern și întreprindere, influența partidelor și a alianțelor politice etc.

Situația politică din România afectează stabilitatea mediului economic. În ultimii ani, situația politică din România a accentuat starea de instabilitate și de incertitudine asupra direcțiilor politice și guvernamentale. De la schimbările echipei guvernamentale frecvente și intențiile de suspendare a președintelui, până la tensiunile de

comunicare și colaborare între reprezentanții prezidențiali și guvernamentali, acțiunile politice pun presiune pe dezvoltarea economică a țării și pe atragerea de noi investiții. Totodată, alianțele politice în continuă schimbare atrag confuzie asupra doctrinelor politice de la nivel național. În prezent, România se află într-o perioadă de campanie. Dacă în anul 2012 s-au organizat alegeri parlamentare, anul 2014 a continuat cu alegerile europarlamentare și se vor organiza și alegeri prezidențiale, în luna noiembrie.

Structura politică a administrațiilor publice din Zona Metropolitană Iași, 2014

Județ / localitate Președinte / Primar Formațiune

politică Vicepreședinți /

Viceprimar Formațiune

politică Structură Consiliul

Local

Consiliul Județean Iași Cristian Mihai Adomniței

PNL Victorel Lupu Aivănoaei Constantin Alin

PSD PPDD

14 PSD, 11 PNL 7 PDL, 4 PPDD

Municipiul Iași Gheorghe Nichita PSD Mihai Chirica Surdu mihai Gabriel

PSD PDL

6 PNL, 13 PSD, 5 PDL, 3 PP DD

Aroneanu Benoni Moruzi PNL Gheorghiță Crețu PNL 10 USL, 2 PP DD 1 PDL

Bârnova Cazacu Gheorghe PNL Acatrinei Florin PNL 7 PNL, 4 PSD, 1 PP DD 1 PDL, 2 Independenți

Ciurea Lupu Cătălin PSD Toma Elena USL - PSD 14 USL, 2 PDL 1 PP DD

Comarna Bangu G Victor PSD Roman Florin PSD 7 USL, 5 UNPR 1 PP DD

Holboca Gheorghe Ștefurac PNL Dura Grigore PSD 11 USL, 2 PP DD 2 UNPR, 1 PDL, 1 PER

Lețcani Stelian Turcu PNL Notingar Ion PSD 13 USL, 1 PDL 1 PP DD

Miroslava Niță Dan PDL Bulbașa Vasile PDL 9 PDL, 3 PNL 3 PSD, 2 PPDD

Mogoșești Maftei Șteafn PNL Stavarachi Gavril PNL 8 PNL, 2 PDL 2 PER, 2 PSR

Movileni Cristian Rimbu PNL Holbura Ghoerghe PNL 9 PNL, 2 PSD, 1 PDL, 1 PPDD

Popricani Valeriu Parlog PNL Maria Curea PNL 9 USL, 5 PDL 1 UNPR

Prisăcani Constantin Chirila PNL Iftime Vasile PNL 7 USL, 5 PDL 1 INDEPENDENT

Rediu Vasile Haidau PNL Paraschiv Ștefan USL - PNL 3 PDL, 6 PNL 2 PSD, 1 PP DD

Schitu Duca Mihalache Mihai PSD Iftimoaia Ion Cezar PSD 8 USL, 2 PDL 2 UNPR, 1 PP DD

Tomești Ștefan Timofte PNL Bârleanu Pavel PNL 10 PNL - PC, 4 PSD 2 PP DD, 1 PDL

Țuțora Costică Săcăleanu PDL Ciofu Rică PNL 3 PSD, 1 PC, 1 PDL 3UNPR, 1 PP DD, 1 PNL

Ungheni Iulian Marcu PDL Zaharia Gheorghe Iulian PNL 7 PDL, 6 USL

Valea Lupului Mihăiluc Dumitru PSD Mihăilă Iulian PSD 3 PSD, 3 PNL -PC 3 PP DD, 2 UNPR 1 PV, 1 PDL

Victoria Daniel Crețu PNL Zaharia Gheorghe PDL 8 USL, 1 UNPR

1 PV, 2 PP DD, 1 PDL


49 / 85

Guvernul actual al României este reprezentat din anul 2012 de primul - ministru Victor Viorel Ponta, membru al Partidului Social Democrat, partid din doctrina politică de stânga, aliat din anul 2011 cu Partidul Național Liberal, partid de dreapta. Disensiunile politice de la nivel național au efecte și la nivel local, în condițiile în care conducerea locală și județeană aparține altor formațiuni politice. La conducerea județului Iași se află , din anul 2012 până în prezent, un membru al Partidului Național Liberal. Din anul 2003, la conducerea municipiului Iași se află Gheorghe Nichita, membru al Partidului Social Democrat. În prezent, distribuția partidelor politice la nivelul Zonei Metropolitane Iași este conform tabelului de mai jos. Schimbările continue pe plan politic, negocierile la nivel european, dar și criza economică de la nivel mondial, au avut impact major asupra mediului de afaceri local, prin luarea unor măsuri, precum:

Creșterea TVA, de la 19% la 24%, în anul 2010, ce a condus la o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor;

Creșterea accizelor la carburanți (7eurocenți/litru) în anul 2014, conducând la o nouă creștere a prețurilor;

Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare în perioada 2009-2010, mai ales prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea pensiilor de peste 1.000 de lei cu 15% și reducere numărului de personal din sectorul public au pus presiune pe consum;

Reducerea ajutoarelor sociale, în contextul crizei economice, în perioada 2010.

Apartenența României în Uniunea Europeană și asumarea anumitor indicatori au o contribuție majoră în adoptarea politicilor și reformelor de la nivel național. În acest sens, limitarea deficitului bugetar la un prag sub 3%, conform țintei convenite de România cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, atrage după sine angajarea unor cheltuieli bugetare. Pe parcursul anului 2013 România a ieşit din procedura de deficit bugetar excesiv şi a avut în continuare o politică bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice şi de o îmbunătățire semnificativă a managementului datoriei publice.

Politicile publice influențează dezvoltarea economică a unei țări/regiuni indicând direcțiile de dezvoltare prin sprijinirea anumitor sectoare economice pe termen lung.

Conform Ministerului Finanțelor Publice, în Raportul privind Situația Macroeconomică pe anul 2014, sunt prevăzute principalele obiective specifice ale

politicii bugetare pentru stimularea creşterii economice prin:

Creşterea investițiilor publice, în special creşterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.

Creşterea finanțării programelor de investiții la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creştere de 26%. Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeană România s-a angajat ca până în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apă şi până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare şi stații de epurare să asigure localităților din România conformarea la legislația din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în caz contrar putând fi declanşată procedura de infringement.

Direcționarea creşterilor salariale în sectorul bugetar către tinerii absolvenți din sănătate şi educație care rămân în sistem (medici rezidenți; profesori debutanți în învățământul preuniversitar; preparatori şi lectori în învățământul universitar), pentru a facilita investiția în sănătate şi educație;

Stimularea mediului de afaceri prin schemele de garanții de stat şi ajutoare de stat, în special prin noua schemă de garanții pentru IMM-uri în cuantum de 2 miliarde lei;

Sprijinirea producătorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi 0,6 miliarde lei, reprezentând plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal.

Principalele măsuri prevăzute a fi întreprinse pe linia consolidării fiscale:

Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 9,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat în anul 2014 față de anul 2013.

Asigurarea unui mediu economic stabil şi predictibil trebuie să fie una dintre principalele obiective ale guvernării, precum şi creşterea transparenței în procesul de decizie la nivelul autorităților. Relațiile României cu Republica Moldova au un impact direct asupra Zonei Metropolitane Iași prin poziționarea geografică a acesteia, în zona de graniță. Se dorește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în acest context România angajându-se în sprijinul acestui demers. În anul 2012 s-a semnat de ambele țări Acordul privind ajutorul financiar de 100 de milioane euro acordat de România Republicii Moldova.



105,1 105,2

108,5

104,2

107,9106,3

107,3

93,4

98,4

102,3100,6

103,5

90,0

95,0

100,0

105,0

110,0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția Produsului Intern Brut

Evoluția produsului intern brut față de anul precedent = 100 Sursa: INS

2014 iul. 20144,41

2014 ian. 20144,52

2013 dec. 20134,46

2013 ian. 20134,38

2012 dec. 20124,49

2012 ian. 20124,34

2011 dec. 20114,33

2011 ian. 20114,26

2010 dec. 20104,29

2010 ian. 20104,14

2009 dec. 20094,22

2009 ian. 20094,23

2008 dec. 20083,92

2008 ian. 20083,69

iul.

2014

apr.

20

14

ian

. 20

14

oct

. 20

13

iul.

2013

apr.

20

13

ian

. 20

13

oct

. 20

12

iul.

2012

apr.

20

12

ian

. 20

12

oct

. 20

11

iul.

2011

apr.

20

11

ian

. 20

11

oct

. 20

10

iul.

2010

apr.

20

10

ian

. 20

10

oct

. 20

09

iul.

200

9

apr.

20

09

ian

. 20

09

oct

. 20

08

iul.

200

8

apr.

20

08

ian

. 20

08

2014201320122011201020092008

Evoluția cursului mediu lunar RON/EURO

Sursa: BNR

Mediul economic Factorii economici includ nivelul creșterii economice naționale, ratele dobânzilor, ratele de schimb valutar, rata inflației, nivelul de competitivitate național, nivelul de trai al populației, costul utilităților. Acești factori au un impact major asupra modul în care operează și iau decizii. De exemplu, ratele dobânzilor afectează cheltuielile firmelor și implicit creșterea și dezvoltarea acesteia. Rata de schimb valutar afectează prețurilor bunurilor exportate și importate România s-a confruntat în perioada 2008 - 2010 cu criza economică și, deși PIB-ul a crescut, economia și sectorul financiar au rămas încă fragile. Conform estimărilor, economia a crescut cu 3,5% în 2013 datorită exporturilor, recoltei bogate și a bunei performanțe industriale. Deși anul 2013 a marcat revenirea României din punct de vedere economic, se menține structura dezechilibrată a creşterii economice determinată de lipsa investițiilor și bazată, în principal, pe industrie, care a fost susținută preponderent de exporturi.

În primul semestru al anului 2014, atât investițiile străine directe cât și cheltuielile publice pentru investiții nu au susținut creșterea economică. În plus, sectorul construcțiilor a avut o contribuție negativă. Lipsa investițiilor în infrastructură, finanțate de stat sau din fonduri europene, reducerea investițiilor publice, pentru respectarea plafonului de deficit bugetar, au contribuit la slaba dezvoltare a economiei României, acești factori având un efect sustenabil asupra economiei în condițiile în care se manifestă constant. Conform ultimelor estimări ale Institutului Național de Statistică și Eurostat, România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracție a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului 2014, de -1%, care relevă modificarea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%. România a înregistrat în trimestrul al doilea 2014 cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de -1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele


51 / 85

Sursă: ”România - Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020”, v 2.0 versiune pentru consultare publică, București, septembrie 2013

economii cu evoluții negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru. În comparație cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie. Totuşi, în comparație cu trimestrul al doilea al anului 2013, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% față de perioada similară din 2013. Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară Banca Națională a României a depus eforturi în a atinge ținta de inflație propusă anual, anul 2013 încheindu-se cu rată medie anuală de 4%. Pentru anul 2014, ținta inflației este de 2,5%, însă în prima parte a acestui an s-au înregistrat valori ale ratei de inflație de 1,0% în primul trimestru și de 0,7% în cel de-al doilea trimestru. Evoluția cursului de schimb influențează major activitatea economică a agenților economici și consumul populației. În iulie 2014, cursul euro a fost de 4,4097 lei, ușor scăzut față de nivelul de la începutul anului de 4,5219 lei. Comparativ cu valorile cursului mediu lunar din anii anteriori, cursul euro se află pe un trend ușor descrescător, luând în considerare valorile crescute valutar din anii 2012, 2013.

Politica monetară a Băncii Naționale Române contribuie la sustenabilitatea creșterii economice, atât prin stabilizarea cursului valutar, cât și prin facilitarea accesului la creditare și economisire, prin reglementarea ratelor dobânzilor. Așadar, BNR a adoptat o rată a dobânzii la depozitare de 0,25% și o rată a dobânzii la creditare de 6,25%, în scădere față de nivelul aferent facilităților permanente acordate de către BNR din anul 2013, de 1,0%, respectiv 7,0%. Un factor important în atragerea investițiilor de o anumită zonă/regiune este clasarea acesteia, din punct de vedere al indicelui de competitivitate. Raportul Competitivității Globale 2013-2014, realizat de Forumul Economic Mondial, clasează România pe locul 76 din 148 de țări, după Croația (75), Muntenegru (67), Federația Rusă (64), Ungaria (63), Slovenia (62), Cipru (58) și Bulgaria (57). Acordul de Parteneriat 2014 - 2020, între România și Uniunea Europeană, identifică nivelul actual de competitivitate al României în rândul celor cinci provocări pentru dezvoltare. Nivelul de dezvoltare economică este încă foarte redus, conform documentului, subliniindu-se necesitatea îmbunătățirii capacității de inovare și cercetare pentru dezvoltarea de produse, servicii, afaceri, procese și modele sociale, precum și îmbunătățirea mediului de afaceri, prin punerea în aplicare a lanțurilor valorice pe o scară largă și prin crearea de legături în interiorul și în afara țării. Clasarea inferioară a României în ceea ce privește competitivitatea raportată la nivelul UE se datorează



productivității scăzute, nivelului limitat de cercetare din întreprinderi, precum și numărului mic de întreprinderi cu o rată mare de creștere. În anul 2011, Comisia Europeană a propus calcularea unui Indice al Competitivității Regionale, care se calculează pornind de la premisa că în contextul spațial, competitivitatea economică este determinată de un sistem complex de factori, care concentrează, între altele: valorificarea creativă și inovativă a potențialului regional, realizarea de conexiuni la nivel teritorial prin stimularea apariției și consolidării legăturilor intra și inter-industriale pe lanțurile de valoare, valorificarea potențialului natural și cultural, utilizarea potențialului de cercetare – inovare și îmbunătățirea conectivității și accesibilității.

Regiunile de dezvoltare ale României se situează pe ultimele locuri în ceea ce privește ICR, dintre țările Europei. Doar în zona capitalei se pot sesiza valori mai ridicate.

În aceste condiții, politica de coeziune a României trebuie să contribuie nu doar la reducerea disparităților regionale, ci și la atingerea obiectivelor de competitivitate. Județele din România cu un Indice de Potențial Competitiv (IPC) ridicat sunt dispuse sub formă mozaicată, în Arad, Timiș, Cluj, Brașov, Argeș și Ilfov. Estul țării se caracterizează printr-o repartiție aproximativ omogenă a valorilor, fapt ce se traduce în peisajul performanței economice printr-o incapacitate de valorificare judicioasă a capitalului natural și antropic (transfer scăzut de energie, capital redus, limitări în aria de polarizare a orașelor din această regiune).

La nivelul Regiunii de Nord – Est, cel mai ridicat indice de potențial competitiv este înregistrat de județul Iași (cuprins între 0,2 și 0,3), iar cel mai scăzut în județul Botoșani (sub 0,1). În celelalte județe, Bacău, Neamț, Vaslui și Suceava, indicele ia valori cuprinse în intervalul [0,1; 0,2]. Nici un județ din Regiunea de Nord – Est nu se situează între primele 20 locuri de la nivel național, ca potențial competitiv. Bacăul, pe locul 4 din punct de vedere al exporturilor de înaltă tehnologie, se regăsește abia pe locul 34 din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasă tehnologie în totalul județului (aproape 70%) și a valorii indicelui de potențial competitiv, având ca principale ramuri construcția de nave și siderurgia. Politicile monetare, fiscale se răsfrâng asupra nivelului de trai al populației. În ultimele date publicate de Eurostat, în România, indicele consumului individual real per capita, este cel mai scăzut din UE, reprezentând 48% din medie, în anul 2012. În ceea ce privește procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, România se află mult în urma UE, cu 40.3% din populația țării fiind expusă acestor riscuri în 2011, față de o medie UE de cca. 24%. Deși ritmul de reducere a sărăciei este per ansamblu mai accentuat în România, decât la nivelul UE, fenomenul este unul destul de răspândit și cronicizat la nivelul întregii țări. În 2011, 40.3% din populația României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, aceasta fiind o valoare semnificativ mai mare decât media europeană (24.1%). La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială este cea mai ridicată de la nivel național, fiind de

51,2%. Tendințele pentru 2014, din punct de vedere economic:

Creşterea economică va încetini după avansul de circa 3% din 2013. Economia va fi susținută în continuare de cererea externă, fiind posibilă şi o revenire treptată a cererii interne, în timp ce contribuția agriculturii va fi modestă.

Inflația va oscila la finalul anului în jurul pragului 2,0%, iar ulterior va creşte spre 2,2 - 2,8%.

Cursul ar putea oscila între 4,48 şi 4,45 lei/euro. Riscurile de depreciere sunt asociate cu modificările de politică monetară în SUA şi cu revenirea turbulențelor politice având în vedere presiunile electorale interne.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), pe regiuni de dezvoltare

Județ / localitate 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 45,9 44,2 43,1 41,4 40,3

Reg. NORD-VEST 38,3 33,7 35,2 30,8 34,3

Reg. CENTRU 37,6 37,2 33,2 30,3 28,5

Reg. NORD-EST 55,1 54,5 52,9 51,0 51,2

Reg. SUD-EST 51,0 48,6 42,4 51,8 50,0

Reg. SUD-MUNTENIA 50,3 45,6 48,1 42,7 43,1

Reg. BUCURESTI - ILFOV 35,1 36,2 41,9 34,4 28,4

Reg. SUD-VEST OLTENIA 55,4 56,5 52,9 48,0 44,8

Reg. VEST 34,2 33,4 30,1 35,5 33,1 AROPE este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene in cadrul Programului Europa 2020, de promovare a incluziunii sociale si reducere a saraciei, reprezentand ponderea in total populatie a persoanelor aflate in risc de saracie sau excluziune sociala. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate in cel putin una din urmatoarele situatii: - au venituri disponibile inferioare pragului de saracie; - sunt in stare de deprivare materiala severa; - traiesc intr-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii.

Sursa: INS


53 / 85

Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

Exporturile vor continua să crească cu 7,3%, mai puțin decât în 2013, rămânând unul dintre motoarele PIB.

Mediul socio-cultural

Evoluțiile demografice de după 1989 pot fi sintetizate la următoarele dominante la nivel național, conform documentului Riscuri și inechități sociale în România, realizat de Comisia Prezidențială pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice:

scădere rapidă şi masivă a natalității în prima parte a anilor 1990 şi menținerea ei la un nivel scăzut şi relativ constant în anii următori (cu aproape 40% mai mic față de anul 1989);

o deteriorare a stării de sănătate a populației şi reculul speranței de viață la naştere în anii 1991-1996;

reducerea mortalității pe vârste şi ascensiunea consistentă a speranței de viață la naştere după 1996 dar fără efect pozitiv asupra ratei mortalității generale (decese la 1000 de locuitori) datorită creşterii numărului şi ponderii populației vârstnice, unde se produce marea majoritate a deceselor (80% dintre decesele anuale au loc la populația în vârstă de 60 de ani şi peste);

instalarea scăderii naturale a populației (din 1992) prin evoluțiile menționate ale natalității şi mortalității generale;

restructurarea fluxurilor migratorii interne între urban şi rural în contextul crizei economice din anii 1990 care a lovit în special populația din urban, prin creşterea şomajului şi a costurilor aferente locuinței;

o veritabilă explozie a migrației externe, componenta majoră fiind cea a migrației temporare pentru muncă.

La schimbările demografice, scăderea natalității, modificarea fluxurilor de migrație contribuie în principal situația financiară a populației și posibilitățile de dezvoltare din punct de vedere profesional. Câștigul salarial mediu brut a fost de 2.063 lei în anul 2012 și de 2.430 lei decembrie 2013 lei. În luna aprilie 2014, nivelul câștigului salarial mediu brut a scăzut la 2.395 lei. Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în Nord Est câștigul salarial mediu brut lunar este cel mai redus, conform datelor din 2012. În luna aprilie 2012, câștigul salarial mediu net la nivel național a fost de 1.735 lei (389 euro), cu 1,7% mai mare decât cel înregistrat în luna anterioară. Pe oră, câștigul mediu net a fost de 10,81 lei/oră (2,42 euro/oră), în perioada menționată. Evoluția economică se răsfrânge și asupra comportamentului de economisire a populației. În iunie 2014, volumul depozitelor pe termen și depozitelor rambursabile după notificare, în lei și în euro, s-a diminuat cu 2%, respectiv 3%, comparativ cu finalul anului 2013. În județul Iași, volumul depozitelor a rămas aproximativ același în această

Câștigul salarial nominal mediu brut lunar, 2012, lei

Județ / localitate Total Masculin Feminin

România 2.063 2.163 1.948

Regiunea NORD-EST 1.679 1.715 1.641

Bacau 1.761 1.863 1.645

Botosani 1.539 1.492 1.581

Iasi 1.880 1.950 1.804

Neamt 1.537 1.547 1.525

Suceava 1.560 1.556 1.563

Vaslui 1.526 1.498 1.553

Sursa: INS

-8,4%

-1,7%

5,2%

-10,0%

-8,0%

-6,0%

-4,0%

-2,0%

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

199

0

199

1

199

2

199

3

199

4

199

5

199

6

199

7

199

8

199

9

20

00

20

01

20

02

200

3

20

04

200

5

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

2013

20

14

Evoluția populației stabile la 1 ianuariemodificare procentuală față de anul 1990 = 100

România Regiunea NORD-EST Iași Sursa: INS, calcule proprii



perioadă, întrerupând ritmul de creștere din anul 2008. Așadar, conform datelor furnizate de BNR, depozitele pe termen și rambursabile după notificare, erau în valoare de 1.668,7 milioane lei și de 912,9 milioane lei în valută, în județul Iași, reprezentând 2,6%, respectiv 2,2% din valoarea depozitelor de la nivel național.

Mediul tehnologic Succesul companiilor într-un mediu concurențial intensiv și global depinde de dezvoltarea tehnologică. Unul din obiectivele Strategiei Europa 2020 îl constituie atingerea unui nivel de 3% din PIB-ul UE pentru cheltuielile destinate cercetării şi dezvoltării. România contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei UE şi și-a asumat o țintă de 2% din PIB pentru finanțarea CDI (1% din PIB cheltuieli publice și 1% din PIB cheltuieli din surse private).

Având în vedere că în anul 2011, România a investit în CDI doar 0,48% din PIB, 80% din investiții fiind realizate de către sectorul public (conform SNCDI), atingerea țintei de 2% constituie un obiectiv ambițios. Există totuși premisele necesare atingerii acestei ținte printr-un mixt de măsuri și politici care, pe de o parte să prioritizeze și să concentreze resursele publice, iar pe de altă parte să încurajeze investițiile private în cercetare și dezvoltare tehnologică. Direcțiile principale de investiții în CDI, prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 vizează stimularea inovării la nivelul operatorilor economici prin creșterea cheltuielilor pentru CDI în sectorul privat, sprijinirea infrastructurilor de CD și dezvoltarea centrelor de excelență, în conexiune cu centre de CDI în cadrul unor clustere existente sau în curs de formare și stimularea transferului tehnologic şi crearea de rețele și clustere pentru dezvoltarea de noi produse și servicii. Principala condiție pentru obținerea rezultatelor așteptate, în ceea ce privește stimularea și îmbunătățirea capacității de ansamblu a activităților de CDI este asumarea unui angajament pe termen

Intreprinderile cu inovare de produs si/sau proces pe activități economice, pe regiuni de dezvoltare

2002 2004 2006 2008 2010

România 3.983 5.171 6.013 5.907 3.763

Regiunea NORD-VEST 440 675 909 717 539

Regiunea CENTRU 764 712 808 934 443

Regiunea NORD-EST 607 688 862 791 461

Regiunea SUD-EST 395 923 1307 1154 663

Regiunea SUD-MUNTENIA 391 458 573 642 439

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 848 1145 990 1029 858

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 247 216 235 227 151

Regiunea VEST 291 354 329 413 209

Sursa: INS

Ponderea întreprinderilor cu inovare de produs și/sau proces care au indicat obiective cu grad ridicat de

importanță, în total întreprinderi inovatoare

Obiective cu grad ridicat de importanță 2008 2010

Extinderea gamei de bunuri și servicii 29,6 26,9

Înlocuirea produselor sau proceselor vechi 20,3 19,0

Intrarea pe noi piețe 21,0 :

Creșterea ponderii pieței 20,2 :

Intrarea pe noi piețe sau creșterea ponderii pieței : 21,7

Îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor 32,8 31,2

Îmbunătățirea flexibilități pentru producerea de bunuri și servicii 18,1 17,7

Creșterea capacității de producere de bunuri și servicii 19,1 19,0

Reducerea costurilor forței de muncă pe unitatea de producție : 12,9

Reducerea costurilor cu forța de muncă pe unitatea de produs rezultat 14,5 :

Reducerea costurilor materiale și de energie pe unitatea de producție : 14,1

Reducerea impactului asupra mediului : 13,8

Îmbunătățirea sănătății și gradului de securitate al muncii 16,2 :

Îmbunătățirea sănătății și securității angajaților : 17,4

Sursa: INS


55 / 85

lung privind o abordare coordonată și integrată a sistemului național de CDI şi anume: asigurarea de resurse, menținerea predictibilității, promovarea unui parteneriat public-privat credibil, crearea unei mase critice de cercetători.

Mediul înconjurător Calitatea mediului influențează derularea și dezvoltarea anumitor activități economice, în mod special cele de turism sau cele agricole. Totodată, în domeniul infrastructurii de mediu şi protecției mediului, prin Tratatul de Aderare la UE, România şi-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea acquis-ului european de mediu. Coroborat cu aceste angajamente, îmbunătățirea standardelor de viață ale populației şi concomitent a standardelor de mediu, reprezintă obiectivul principal în domeniul protecției mediului. Astfel, se urmăreşte reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În ceea ce priveşte schimbările climatice România se confruntă cu o serie de riscuri naturale sau datorate intervenției umane care reprezintă o amenințare pentru cetățenii, infrastructura şi resursele naturale ale României. Riscurile determinate de schimbările climatice sau amplificate de acestea au avut un impact major în ultimul deceniu. În unele cazuri, gravitatea fenomenelor a depăşit capacitatea națională de răspuns. Inundațiile, seceta, eroziunea costieră, incendiile de pădure şi alte fenomene extreme au determinat pierderi şi daune importante în toată țara. La nivelul județului Iași, 5,0% din terenuri sunt degradate și neproductive. La nivelul Zonei Metropolitane aceste terenuri ocupă 4,9% din suprafață. O atenție deosebită se îndreaptă către comunele Comarna, Holboca, Popricani, Țuțora și Ungheni, care au o pondere însemnată de terenuri degradate. În plus, comunele care dispun de o suprafață agricolă importantă necesită lucrări pentru reducerea riscurilor datorate schimbărilor climatice (secetă). Până în 2016, România trebuie să reducă cantitățile de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare, care sunt asumate prin tratatul de aderare la UE, până la 35% (1.680.000 t) în raport cu cantitățile totale de deşeuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995. Conform Foii de parcurs pentru România, există o acoperire incompletă a gospodăriilor cu colectare separată a deşeurilor, în special în zonele rurale. Astfel, rata de depozitare a deşeurilor municipale este de 98,7%, fiind una dintre

cele mai mari din UE, rata de reciclare este de 1,3% din deşeurile municipale, iar gradul de conectare a populației la serviciile de salubritate era de aproximativ 76% (90% în mediul urban şi 59% în mediul rural) la nivelul anului 2012. Prin urmare, este necesară modernizarea infrastructurii existente şi acoperirea colectării separate în toate județele pentru a se îndeplini, pe de o parte, obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deşeurile, care impune pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea a cel puțin 50% a hârtiei, metalului, sticlei şi plasticului din deşeurile menajere similar până în 2020 şi pregătirea pentru reutilizare reciclare şi alte forme de recuperare a cel puțin 70% din deşeurile din construcții şi demolări şi, pe de altă parte, cerințele în materie de redirecționare a deşeurilor prevăzute de Directiva privind depozitele de deşeuri. Depozitarea deşeurilor stradale, menajere şi asimilabile acestora din Zona Metropolitană provenite de la persoane fizice şi juridice se face numai în Depozitul ecologic de deşeuri – Țuțora, în conformitate cu prevederile legislației interne şi internaționale în acest domeniu România, în calitate de stat membru UE, are obligația să realizeze un management corespunzător al rețelei Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătățirea sau menținerea stării actuale a biodiversității, precum şi pentru sustenabilitatea managementului siturilor Natura 2000 este importantă implementarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune aprobate pentru situri/specii. Pe teritoriul Zonei Metropolitane sunt localizate 9 zone naturale protejate, rezervații și monumente ale naturii, ce se întind pe teritoriul comunelor: Bârnova, Lețcani, Miroslava, Schitu Duca, Victoria, Popricani, Țuțora, Prisăcani, Holboca. De asemenea, pe teritoriul metropolitan sunt 2 SPA (arii de protecție specială avifaunistică) declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România:

Eleşteele Jijiei și Miletinului, localizată în Județul Iaşi – comunele: Andrieşeni (3%), Coarnele Caprei (1%), Focuri (11%), Gropnița (72%), Movileni (31%), Popricani (19%), Probota (14%), Şipote (8%), Trifeşti (2%), Țigănaşi (46%), Victoria (6%), Vlădeni (38%).

Pădurea Bârnova, localizată în județele Iaşi şi Vaslui; județul Iaşi – comunele: Bârnova (32%), Ciurea (12%), Comarna (2%), Dobrovăț (49%), Grajduri (1%), Schitu Duca (50%), Tomeşti (11%).



În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrate 19 parcuri dendrologice, pe o suprafață de 58,67 hectare, din care 16 numai în municipiul Iași. Parcurile dendrologice sunt plantații realizate în jurul unor proprietăți, reprezentând valori de patrimoniu prin raritatea speciilor autohtone sau exotice de arbori și arbuști pe care le conțin. Multe dintre acestea au fost realizate cu ajutorul unor arhitecți peisagiști, având și o adevărată valoare artistică. România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația să respecte standardele comunitare de mediu şi eficiență energetică stabilite prin directivele specifice şi să contribuie la realizarea obiectivelor strategice şi politicilor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilă. Strategia Europa 2020 stabileşte pentru domeniul Energie, trei obiective majore 20/20/20, respectiv 20% reducere emisii de GES comparativ cu nivelul de referință înregistrat în 2005, 20% pondere în consumul final de energie, a producției provenită din resurse regenerabile respectiv 20% creştere a eficienței energetice la nivel național. Cu privire la indicatorii menționați, țintele asumate de România pentru reducerea emisiilor de GES şi îmbunătățirea eficienței energetice se ridică la media UE în timp ce pentru energii regenerabile, Guvernul a fixat o țintă mai ambițioasă de 24,3%. Finalizarea calendarului asumat de România privind liberalizarea prețurilor la energie până în 2020 impune o creştere semnificativă a eficienței energetice pentru sectoarele industriale în scopul menținerii competitivității economice a acestora pe piețele externe. O măsura în acest sens, ce constituie în acelaşi timp şi un vector important de îmbunătățire a relației energie-mediu o reprezintă cogenerarea de înaltă eficiență pentru întreprinderi. Această tehnologie are un impact pozitiv considerabil asupra reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră şi conservării resurselor. La nivelul anului 2013, era înregistrată o capacitate instalată de 330 MWe în cogenerare de înaltă eficiență, de mică putere, funcționând pe combustibili fosili şi aproximativ 20 MWe funcționând pe biomasă. România şi-a propus să aibă o capacitate instalată de cel puțin 700MWe în unități de cogenerare de înaltă eficiență.

Mediul legislativ Cadrul legislativ poate crea mediul de dezvoltare și creștere economică, dar totodată poate limita sau înfrâna evoluțiile economice. Prin intermediul acestor reglementari juridice, Statul fixează constrângerile și limitele în care întreprinderile pot opera. Mai mult decât atât, influența factorilor de natură juridică asupra întreprinderilor poate fi și mai accentuată, chiar dacă într-o manieră negativă, în situațiile în care, ca și în cazul României, au loc modificări frecvente și de amploare a actelor normative ori acestea nu sunt suficient de cuprinzătoare ori precise, ceea ce determină instabilitate și insecuritate juridică. Schimbarea frecventă a Codului fiscal aduce instabilitate în rândul mediului de afaceri, alături de alte modificări legislative ce au un impact major în derularea activității economice. Legislația în domeniul concurentei, al fiscalității, al protecției proprietății intelectuale, reglementările din dreptului muncii, privind salarizarea, protecția socială și securitatea în muncă, legislația în domeniul protecției consumatorilor reprezintă mediul legislativ al mediului de afaceri. Cele mai recente modificări legislative și cu un impact major, pot fi precizate:

Modificarea impozitului pe profit;

Scăderea cotelor de contribuții;

Creșterea accizelor;

Impunerea de noi taxe (ex.: taxa pe construcțiile speciale);

Modificarea plafoanelor de TVA (de la 35.000 euro la 65.000 euro);

Modificarea plafoanelor de achiziții publice;

Creșterea subvențiilor din agricultură și modificarea reglementărilor în domeniu;

Modificările privind concediile de maternitate;

Reducerea TVA-ului pentru produsele de panificație;

Taxarea inversă la livrarea de energie și la transferul de certificate verzi;

Modificare modalității de plată a TVA-ului;

Creșterea salariului minim;

Liberalizarea prețului la gaze naturale pentru consumatorii industriali (de la 31 decembrie 2014);

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit;


57 / 85

1.5. Obstacole în dezvoltarea economică a mediului rural din Zona Metropolitană Iași Infrastructură rutieră slab modernizată. Municipiul Iași se bucură de o accesibilitate bună, atât din punct de vedere rutier, cât și feroviar, principalele artere ce asigură legătura cu zone importante fiind drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). Existența acestor artere de acces reprezintă o oportunitate pentru comunele imediat apropiate de municipiul Iași, precum Lețcani, Valea Lupului sau Tomești. În schimb, comunele din extremitatea Zonei Metropolitane se confruntă cu probleme ce țin de accesibilitate, pe de o parte fiind traversate doar de drumuri comunale, iar pe de altă parte, calitatea acestora este precară. Conform studiilor realizate de Asociația Zona Metropolitană Iași, în comunele Rediu, Ungheni și Victoria drumurile locale sunt de pământ, iar în comuna Aroneanu, Bârnova și Miroslava ponderea drumurilor de pământ este considerabilă, de peste 50%. Totodată, starea drumurilor în comunele Zonei Metropolitane este proastă spre medie, necesitând investiții de reabilitare. Administrațiile publice se confruntă însă cu lipsa fondurilor necesare realizării lucrărilor de reabilitare a drumurilor locale. Lipsa transportului public metropolitan. Transportul public la nivel metropolitan reprezintă o premisă pentru dezvoltarea mobilității forței de muncă din zonele mediului rural din Zona Metropolitană. În prezent, acest tip de serviciu este slab dezvoltat în mediul rural, existând trasee ale Regiei Autonome de Transport Public (R.A.T.P.) în municipiul Iași către zona Ciurea, Tomești și Dancu - Holboca. Un prim impediment în dezvoltarea serviciului de transport metropolitan este legislația actuală care nu permite instituțiilor abilitate în domeniu să modifice traseele din Zona Metropolitană. Un alt impediment al dezvoltării transportului public în zona rurală este starea infrastructurii de transport existente, fiind necesare investiții în reabilitarea carosabilului, dar și în dotări specifice serviciului de transport, precum: mijloace de transport moderne, stații de călători, refugii și alveole, autogări, etc.

Dezvoltarea transportului public metropolitan impune măsuri de decongestionare a traficului din municipiul Iași, prin dezvoltarea, replasarea, modernizarea autogărilor existente. Așadar, se pot crea autogări de preluare a călătorilor în puncte din Zona Metropolitană Iași: Movileni, Victoria, Lețcani, Prisăcani, Schitu Duca sau Mogoșești, în funcție de propunerile de trasee din Zona Metropolitană. Deși transportul public este o problemă sau o necesitate exprimată la nivel metropolitan, dezvoltarea acestui serviciu este direct corelat de gradul de rentabilitate. Așadar, comunele din extremitățile Zonei Metropolitan Iași se pot confrunta cu situația în care acest tip de serviciu să fie prea costisitor și nerentabil, din punct de vedere al numărului de călători. Transportul public metropolitan trebuie corelat atât cu transportul inter-județean, intra-județean dar și cu transportul feroviar. Gradul scăzut de racordare la utilitățile publice. Nivelul de extindere al rețelelor de utilități publice (apă, canalizare, gaz, energie) reprezintă o necesitate atât pentru creșterea nivelului de trai al populației cât și pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Existența rețelelor de utilități crește atractivitatea zonelor rurale din punct de vedere al investițiilor. Conform datelor de la Recensământul Populației și al Locuințelor realizat în anul 2011, în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași 41,7% locuințe dispuneau de alimentare cu apă, 41,3% locuințe dispuneau de instalație de canalizare, 92,6% locuințe dispuneau de instalație electrică, 80,9% locuințe aveau bucătărie și doar 37,6% locuințe dispuneau de baie în interior. O infrastructură îmbunătățită permite afacerilor din mediul rural să se dezvolte şi încurajează spiritul antreprenorial şi inovator. Investițiile în infrastructură de apă/apă uzată în sistem centralizat vor contribui la creșterea atractivității dar și la îmbunătățirea calității apei potabile și la reducerea poluării cauzate de încărcătura organică biodegradabilă din gospodăriile rurale, avându-se în vedere dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, inclusiv în sensul unei mai bune înțelegeri şi asumări a angajamentelor de mediu și a provocărilor privind schimbările climatice.



Spirit antreprenorial slab dezvoltat. În mediul rural al Zonei Metropolitane erau doar 14,4% din numărul total al agenților economici activi de la nivel metropolitan, în anul 2013, principalul motor economic al Zonei Metropolitane fiind municipiul Iași. În plus, mediul rural se caracterizează printr-un spirit antreprenorial destul de scăzut, cauzat în principal de resursele financiare private restrânse, forța de muncă slab specializată și de slaba informare privind sursele de finanțare nerambursabile. Mai mult decât atât, și la nivelul județului Iași numărul înmatriculărilor a scăzut în anul 2013, cu 7,4%, comparativ cu anul anterior, în condițiile în care în anul 2012 creșterea numărului de înmatriculări a fost de doar 0,3%. Asocierea slabă în rândul producătorilor. Existența parcelelor agricole de dimensiuni reduse reprezintă un obstacol important în dezvoltarea sectorului agricol. Asocierea producătorilor agricoli locali este o măsură indicată în dezvoltarea sectorului și revitalizarea economică a mediului rural metropolitan. Deși potențialul agricol al comunelor din Zona Metropolitană este ridicat, gradul scăzut de asociere din rândul producătorilor agricoli contribuie la productivitatea scăzută a sectorului și la accesarea greoaie a piețelor. În ultimii ani s-au demarat acțiuni în vederea reducerii acestui obstacol. În acest sens, un exemplu este crearea brandului „legume de Aroneanu”. Datorită cooperării sunt posibile acțiuni inovative ce nu pot fi realizate în afara unei forme asociative. Astfel se va asigura îmbunătățirea accesului la acțiunile de informare și diseminare a rezultatelor, serviciile de consultanță, inclusiv la rezultatul activităților de cercetare, printr-un transfer mai bun al rezultatelor cercetării şi inovării, facilitat de către grupurile operaționale.

Forța de muncă necalificată. În mediul rural din Zona Metropolitană Iași sunt 2.074 firme cu domenii de activitate ce necesită anumite specializări, calificări. Angajatorii din mediul rural se confruntă deseori cu lipsa forței de muncă calificate, spre deosebire de municipiul Iași unde marile companii dispun de o accesibilitate mai facilă la forță de muncă specializată. Așadar, calificarea resurselor de muncă din mediul rural, în domenii precum agricultura, industria prelucrătoare, servicii și turism, reprezintă o necesitate în creșterea competitivității mediului rural din Zona Metropolitană Iași. La reducerea/ diminuarea acestei constrângeri pot contribui formatorii profesionali / instituțiile de învățământ prin corelarea ofertei de specializări/formare cu cererea de piața muncii, alături de mediul de afaceri prin calificarea la locul de muncă, prin fonduri proprii sau europene. Totodată, instituțiile publice pot contribui prin colaborare și informare la reducerea obstacolului forței de muncă necalificate/ nespecializate.

Populația îmbătrânită demografic. Comunele Țuțora, Prisăcani, Movileni, Comarna, Schitu Duca, Mogoșești, Ungheni, Victoria și Aroneanu se confruntă cu fenomenul populației îmbătrânite demografic, ponderea populației de 65 de ani și peste fiind cuprinsă în intervalul 14% - 25% . Astfel, presiunea socială din aceste localități crește, fiind necesare măsuri sociale, dar și de atragere a populației tinere. Acest aspect coroborat cu migrația forței de muncă tinere către centrul urban Municipiul Iași sau alte centre urbane din România cât și din străinătate reprezintă un impediment în dezvoltarea activității economice de la nivelul mediului rural.

„Trebuie identificate necesitățile, zonele de

interes și să facă o strategie (pentru atragerea

investitorilor).”

stakeholder local

„Principalele obstacole pe care le întâmpină

în special forța de muncă din mediul rural al

Zonei Metropolitane Iași sunt dezorientarea,

spiritul antreprenorial slab dezvoltat din

cauza necunoașterii pieței, schimbărilor

generate de criză, necunoașterii legislației

privind înființarea unei firme și a legislației

fiscale, lipsei de capital etc.”

stakeholder local

„Este necesară colaborarea și informarea

între autoritățile locale, instituțiile

subordonate guvernului

(A.N.O.F.M/A.J.O.F.M.), structurile asociative

ale firmelor/oamenilor de afaceri privind

problemele forței de muncă din mediul

rural.”

stakeholder local


59 / 85

2.1. Viziune și obiective strategice

2.2. Direcții de dezvoltare strategică

2.3. Plan de acțiuni

ACȚIUNI PRIORITARE

2.4. Mecanisme financiare

Strategia de dezvoltare economică și creștere a

competitivității în mediul rural al Zonei

Metropolitane Iași

II



II. Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în mediul rural al Zonei Metropolitane Iași

2.1. Viziune și obiective strategice Nivelul actual de competitivitate al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași este mediu, fiind necesare investiții semnificative pentru creșterea atractivității acestei zone. Localizarea acestor comune în proximitatea municipiului Iași reprezintă un factor important în dezvoltarea atât a serviciilor publice, dar și în atragerea de investiții ale mediului privat. Pe termen mediu și lung, mediul rural al Zonei Metropolitane se va concentra pe reducerea decalajelor sociale, demografice, tehnico-edilitare, de infrastructură, astfel încât fiecare comună să dispună de echipările, serviciile de bază la un nivel de dezvoltare ridicat, conducând astfel la creșterea atractivității acestor localități ca zone de locuit și zone economice importante. Zonele rurale metropolitane trebuie să aibă în vedere expansiunea spațială a municipiului Iași și relocarea anumitor activități economice în proximitatea municipiului. În primul rând, localitățile rurale din Zona Metropolitană trebuie să ofere un loc atractiv de locuit, dar și de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii săi, cât și pentru locuitorii municipiului Iași și pentru turiști.

În al doilea rând, mediul rural metropolitan trebuie să impulsioneze spiritul antreprenorial local și să atragă investiții noi, prin crearea unei infrastructuri specifice adecvate, prin crearea facilităților pentru mediul de afaceri și prin dezvoltarea resurselor umane. Modelul de succes al altor zone metropolitane din țară și din străinătate arată importanța dezvoltării infrastructurii de transport și de afaceri, precum și a facilităților pentru mediul de afaceri. Zona Metropolitană Iași trebuie să-și consolideze rolul economic la nivel regional și național, prin creșterea contribuției mediului rural, astfel încât să atingă un grad de performanță economică ridicat ce să-i permită poziționarea pe harta internațională a zonelor competitive economic. Viziunea de dezvoltare a mediului rural din Zona Metropolitană Iași se bazează pe sprijinirea domeniilor „motor”: industrie prelucrătoare, agricultură, turism și comerț, antrenând dezvoltarea economică și creșterea competitivității în aceste domenii.

VIZIUNE Mediul rural al Zonei Metropolitane Iași va reprezenta o

zonă atractivă pentru investiții, dezvoltarea economică și

creșterea competitivității bazându-se pe sprijinirea

domeniilor economice strategice, crearea unui mediu

economic dinamic, specializat și pe reducerea decalajelor de

dezvoltare.

OBIECTIVE

STRATEGICE:

O1. Dezvoltarea economică a mediului rural prin sprijinirea domeniilor

strategice: industria prelucrătoare, agricultura, turismul și comerțul;

O2. Creșterea competitivității mediului de afaceri din mediul rural prin

dezvoltarea spiritului antreprenorial, încurajarea formelor asociative și

diversificarea activităților economice locale;

O3. Creșterea atractivității investiționale a localităților din mediul rural al zonei

metropolitane;

O4. Creșterea atractivității mediului rural prin creșterea nivelului de trai al

locuitorilor și creșterea accesibilității la serviciile publice.


61 / 85

2.2. Direcții de dezvoltare strategică Prin Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași s-au stabilit 7 direcții de dezvoltare strategică. Stabilirea acestor direcții strategice s-a realizat în concordanță cu resursele, necesitățile și cu potențialul de dezvoltare al mediului rural din Zona Metropolitană Iași.

Direcții de dezvoltare strategică Măsuri

1. Sprijinirea sectorului agricol

1.1. Promovarea oportunităților de dezvoltare a agriculturii

ecologice

1.2. Valorificarea suprafețelor de apă

1.3. Valorificarea produselor agricole locale

1.4. Încurajarea și promovarea structurilor asociative din

domeniul agricol

1.5. Sprijinirea investițiilor în infrastructura agricolă

1.6. Creșterea accesibilității exploatațiilor agricole

2. Susținerea sectorul industriei

prelucrătoare

2.1. Valorificarea produselor locale specifice

2.2. Valorificarea spațiilor și terenurilor disponibile la nivel

local

3. Dezvoltarea sectorului turistic

3.1. Promovarea resurselor turistice locale la nivel județean

și regional

3.2. Includerea atracțiilor turistice locale în circuite turistice

3.3. Restaurarea, consolidarea, reabilitarea valorilor

culturale, istorice locale

3.4. Dezvoltarea serviciilor de informare turistică

4. Atragerea investițiilor

4.1. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere

4.2. Promovarea resurselor locale

4.3. Crearea și promovarea facilităților locale

4.4. Crearea structurilor de sprijinire a afacerilor în mediul

rural

5. Sprijinirea mediului de afaceri local

5.1. Sprijinirea specializării forței de muncă locale

5.2. Facilitarea antreprenoriatului local

5.3. Încurajarea inițiativelor de economie socială

6. Îmbunătățirea serviciilor publice

6.1. Modernizarea şi/sau extinderea rețelelor de utilități

publice

6.2. Creșterea accesibilității serviciilor de educație, sănătate,

sociale și de urgență

6.3. Dezvoltarea serviciilor publice de transport și salubritate

6.4. Realizarea, modernizarea, amenajarea spațiilor de

petrecere a timpului liber

7. Protejarea mediului natural

7.1. Îmbunătățirea spațiilor verzi

7.2. Implementarea sistemelor de producere a energiei din

surse regenerabile

7.3. Dezvoltarea infrastructurii de protecție împotriva

calamităților naturale

7.4. Promovarea practicilor de protecție a mediului în rândul

populației și a mediului de afaceri local



2.3. Plan de acțiuni

Direcții de dezvoltare strategică 1. Sprijinirea sectorului agricol

Măsuri Acțiuni

1.1. Promovarea oportunităților de dezvoltare a agriculturii ecologice 1.2. Valorificarea suprafețelor de apă 1.3. Valorificarea produselor agricole locale 1.4. Încurajarea și promovarea structurilor asociative din domeniul agricol 1.5. Sprijinirea investițiilor în infrastructura agricolă 1.6. Creșterea accesibilității exploatațiilor agricole Beneficiari / Parteneri:

Fermieri, Asociații/ Grupuri de producători, Administrații publice locale, GAL, Consiliul Județean Iași; Camera Agricolă Județeană Iași; Direcția pentru Agricultură a Județului Iași; Centrul Național de Cartografie; OCPI – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași Universități Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții ( FEADR, FEDR, FSE) Surse proprii Parteneriat Public Privat (PPP) Buget estimativ: 48.800 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

1.1.1. Promovarea tehnicilor agricole ecologice pentru reducerea poluării și respectarea standardelor

1.1.2. Târg anual de produse agricole ecologice la nivel metropolitan

1.1.3. Sprijinirea producătorilor ecologici locali în participarea la târguri de specialitate, atestare, etichetare, branding

1.2.1. Crearea, modernizarea, extinderea sistemelor de irigații

1.2.2. Amenajarea suprafețelor de apă pentru utilizarea în scop agricol

1.3.1. Piețe agroalimentare sezoniere sau permanente, pentru producătorii agricoli locali

1.3.2. Campanii de promovare pentru stimularea consumului de produse locale

1.3.3. Sprijinirea producătorilor locali în concentrarea pe marcă și tradiție

1.4.1. Consilierea producătorilor agricoli, în special privind opțiunile pentru înființarea/ înscrierea în asociații profesionale, participare la târguri specifice, acces la piețele urbane, avantajele unor metode simple de marketing

1.4.2. Promovarea şi susținerea înființării grupurilor de producători şi a asociațiilor profesionale pentru servicii conexe produselor agricole (colectare, depozitare, procesare, marketing, lobby etc.)

1.5.1. Îmbunătățirea competențelor și cunoștințelor în rândul fermierilor

1.5.2. Promovarea bunelor practici în agricultură

1.6.1. Adoptarea unui sistem geografic informațional pentru gestionarea bazelor de date cu caracter teritorial

1.6.2. Extinderea Sistemului Informatic destinat Gestiunii Registrului Agricol

1.6.3. Cadastru digital în mediul rural

1.6.4. Reabilitarea drumurilor de acces a exploatațiilor agricole


63 / 85

Direcții de dezvoltare strategică 2. Susținerea sectorul industriei prelucrătoare

Măsuri Acțiuni

2.1. Valorificarea produselor locale specifice 2.2. Valorificarea spațiilor și terenurilor disponibile la nivel local Beneficiari / Parteneri:

Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iași Unități de cercetare-dezvoltare și inovare Agenți economici privați Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții ( FEADR, FEDR, FSE) Fonduri guvernamentale Surse proprii Parteneriat Public Privat (PPP) Buget estimativ: 4.000 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

2.1.1. Crearea brandurilor locale

2.1.2. Organizarea târgurilor / festivalurilor periodice dedicate promovării produselor locale

2.1.3. Lobby pentru promovarea produselor locale la nivel regional și național

2.1.4. Crearea centrelor locale / metropolitane de colectare și prelucrare a produselor agricole

2.2.1. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic, infrastructură pentru structuri de tip cluster)

2.2.2. Crearea pachetului de măsuri fiscale locale pentru valorificarea spațiilor și terenurilor



Direcții de dezvoltare strategică 3. Dezvoltarea sectorului turistic

Măsuri Acțiuni

3.1. Promovarea resurselor turistice locale la nivel județean și regional 3.2. Includerea atracțiilor turistice locale în circuite turistice 3.3. Restaurarea, consolidarea, reabilitarea valorilor culturale, istorice locale 3.4. Dezvoltarea serviciilor de informare turistică Beneficiari / Parteneri:

ADI ZMI Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi Centre de informare/ promovare turistică Agenții de turism Administrare clădiri monument/patrimoniu Surse de finanțare:

POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR) Fonduri guvernamentale Surse proprii Buget estimativ: 26.000 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

3.1.1. Crearea instrumentelor / materialelor de promovare turistică

3.1.2. Amenajarea atracțiilor turistice naturale, crearea și distribuția instrumentelor de promovare

3.1.3. Încheierea de parteneriate cu actorii locali din turism

3.2.1. Amenajarea de căi de circulație pentru bicicliști, pe trasee de cicloturism paralel cu axul drumurilor județene

3.2.2. Crearea și promovarea traseelor turistice tematice la nivel metropolitan

3.2.3. Încheierea acordurilor de parteneriat cu agențiile de turism, centrele de informare și promovare turistice pentru promovarea atracțiilor turistice locale

3.3.1. Restaurarea monumentelor istorice și culturale de la nivel metropolitan

3.3.2. Promovarea turistică a monumentelor restaurate

3.4.1. Crearea indicatoarelor de orientare turistică

3.4.2. Crearea materialelor de orientare turistică (hărți)


65 / 85

Direcții de dezvoltare strategică 4. Atragerea investițiilor

Măsuri Acțiuni

4.1. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere 4.2. Promovarea resurselor locale 4.3. Crearea și promovarea facilităților locale 4.4. Crearea structurilor de sprijinire a afacerilor în mediul rural Beneficiari / Parteneri:

ADI Zona Metropolitană Iași Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi Agenți economici privați Asociații / instituții reprezentative ale mediului de afaceri Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR) Parteneriat Public Privat (PPP) Fonduri guvernamentale Surse proprii Buget estimativ: 204.800 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

4.1.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere județene

4.1.2. Reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale și sătești

4.2.1. Implementarea unui sistem geografic informațional pentru gestionarea bazelor de date cu caracter teritorial şi creşterea eficienței şi operativității în emiterea de autorizații şi documentații de urbanism, precum şi a deciziilor strategice pentru localizarea investițiilor (precum centre de procesare pentru produsele agricole)

4.2.2. Facilitarea realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii datelor disponibile şi serviciilor aferente pentru cetățeni, societăți comerciale, organizații non-guvernamentale şi alte instituții publice

4.2.3.Crearea, actualizarea, dezvoltarea instrumentelor virtuale de promovare locale

4.3.1. Crearea și promovarea pachetului de facilități fiscale pentru mediul de afaceri / Realizarea și derularea unei campanii de marketing precum și stabilirea unui pachet de facilități pentru atragerea de investitori

4.3.2. Implementarea sistemelor e-guvernare la nivel local dedicate mediului de afaceri

4.4.1. Dezvoltarea de structuri de tip parcuri industriale privind atragerea de potențiali investitori

4.4.2. Crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente şi a firmelor incubate



Direcții de dezvoltare strategică 5. Sprijinirea mediului de afaceri local

Măsuri Acțiuni

5.1. Sprijinirea specializării forței de muncă locale 5.2. Facilitarea antreprenoriatului local 5.3. Încurajarea inițiativelor de economie socială Beneficiari / Parteneri:

ADI Zona Metropolitană Iași Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi Agenți economici privați Camera Agricolă Județeană Iași Asociații / instituții reprezentative ale mediului de afaceri Instituții publice Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 POC 2014-2020 POCU 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR) Parteneriat Public Privat (PPP) Fonduri guvernamentale Surse proprii Buget estimativ: 3.500 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

5.1.1. Promovarea și facilitarea parteneriatelor între liceele agricole şi şcolile profesionale pe de o parte şi agenții economici din agricultură şi industria alimentară pentru pregătirea tinerilor funcție de necesarul de forță de muncă

5.1.2. Promovarea programelor de formare și specializare în rândul resurselor de muncă locale disponibile

5.1.3. Crearea unui centru de resurse la nivel metropolitan

5.1.4. Organizarea de vizite de studiu ale elevilor la agenții economici locali

5.2.1. Promovarea oportunităților de muncă din activități non-agricole în mediul rural

5.2.2. Campanii de promovare pentru stimularea consumului intern

5.2.3. Organizarea de întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri și ai administrației publice locale

5.2.4. Promovarea surselor de finanțare în rândul mediului de afaceri local

5.2.5. Crearea sau modernizarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă / internet

5.2.6. Crearea unui portal de business

5.3.1. Încurajarea inițiativelor de economie socială din mediul rural

5.3.2.Crearea unui centru de artizanat la nivel metropolitan


67 / 85

Direcții de dezvoltare strategică 6. Îmbunătățirea serviciilor publice

Măsuri Acțiuni

6.1. Modernizarea şi/sau extinderea rețelelor de utilități publice 6.2. Creșterea accesibilității serviciilor de educație, sănătate, sociale și de urgență 6.3. Dezvoltarea serviciilor publice de transport și salubritate 6.4. Realizarea, modernizarea, amenajarea spațiilor de petrecere a timpului liber Beneficiari / Parteneri:

ADI Zona Metropolitană Iași Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi Operator furnizare servicii apă-canal E-ON Moldova Distribuție Inspectoratul Școlar al Județului Iași Unități de învățământ Agenți economici privați Instituții publice ONG-uri Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR) Parteneriat Public Privat (PPP) Fonduri Norvegiene Fonduri guvernamentale Surse proprii Buget estimativ: 214.000 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

6.1.1. Modernizare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare

6.1.2. Modernizare și a infrastructurii de furnizare a curentului electric și gazelor naturale

6.1.3. Extinderea și modernizarea infrastructurii de furnizare a energiei electrice

6.1.4. Iluminat public metropolitan (inclusiv din surse regenerabile)

6.2.1. Reabilitarea clădirilor şi modernizarea spațiilor şcolare din mediul rural, dotarea cu echipamentele necesare

6.2.2. Dotarea cu echipamente TIC a unităților de învățământ

6.2.3. Îmbunătățire a infrastructurii medicale din mediul rural

6.2.4. Promovare a educației pentru sănătate

6.2.5. Construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate

6.2.6. Înființare centru social pentru persoane vârstnice

6.3.1. Dezvoltarea rețelei de transport în zona metropolitană Iași prin înființarea unor linii de tramvai rapid (Iași-Ciurea, Iași-Lețcani, Iași-Cristești)

6.3.2. Sisteme electronice de îmbunătățire a mobilității în zona metropolitană Iași (ticketing, prioritizare transport public, managementul parcărilor, informarea cetățenilor)

6.3.3. Dotări specifice serviciul de transport public metropolitan (mijloace de transport moderne, stații de călători, refugii, alveole, etc.)

6.3.4. Construcția / amenajarea autogărilor de preluare a călătorilor din Zona Metropolitană Iași

6.3.5. Managementul integrat al deșeurilor la nivel metropolitan

6.4.1. Amenajarea și dotarea bazelor sportive

6.4.2. Modernizarea, extinderea și dotarea căminelor culturale comunale

6.4.3. Modernizarea și dotarea bibliotecilor comunale



Direcții de dezvoltare strategică 7. Protejarea mediului natural

Măsuri Acțiuni

7.1. Îmbunătățirea spațiilor verzi 7.2. Implementarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile 7.3. Dezvoltarea infrastructurii de protecție împotriva calamităților naturale 7.4. Promovarea practicilor de protecție a mediului în rândul populației și a mediului de afaceri local Beneficiari / Parteneri:

ADI Zona Metropolitană Iași Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi Agenția de Protecție a Mediului Iași Parteneriat Public Privat (PPP) Agenți economici privați Instituții publice ONG-uri Surse de finanțare:

PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR, FC, INTEREG); Parteneriat Public Privat (PPP) Fonduri guvernamentale Surse proprii Buget estimativ: 120.000 mii euro Perioadă de implementare: 2014-2020

7.1.1. Lucrări de amenajare și întreținere a spațiilor verzi

7.1.2. Crearea de suprafețe împădurite

7.1.3. Amenajare de spatii verzi locuri de joacă pentru copii

7.2.1. Promovarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice

7.2.2. Sisteme de producere a energiei din surse regenerabile la nivelul mediului economic

7.3.1. Lucrări de ameliorare a gestionării solului

7.3.2. Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență

7.3.4. Împădurirea şi consolidarea terenurilor degradate contra alunecărilor

7.4.1. Extinderea și modernizarea infrastructurii de colectare, procesare și depozitare deșeuri

7.4.2. Promovarea colectării separate, la sursă, a deşeurilor biodegradabile în vederea producerii de compost

7.4.3. Creşterea nivelului de conştientizare şi instruire a populației şi autorităților locale din județ cu privire la problematica specifică a protecției mediului

7.4.4. Campanii de conștientizare a fermierilor privind aspectele de mediu, gestionarea eficientă a resurselor naturale


69 / 85

ACȚIUNI PRIORITARE

Titlu Proiect 1.3.1. Piețe agroalimentare sezoniere sau permanente, pentru producătorii agricoli locali

Scurtă descriere

În vederea facilitării comercializării produselor agricole vegetale și animaliere pe plan local precum și pentru promovarea consumului produselor locale, se vor organiza piețe / târguri sezoniere/permanente în centrul urban municipiul Iași și în unele localități rurale metropolitane.

În piețele agroalimentare din municipiu se pot organiza/amenaja anumite spații destinate exclusiv producătorilor metropolitani, unde să fie comercializate produse de sezon specifice zonei (ex.: cireșe de Comarna, legume de Aroneanu, etc.). În funcție de sezon și de produsele obținute în anumite localități rurale metropolitane se pot organiza piețe sezoniere (mobile), de tipul „farmers market week”, la care să fie comercializate produsele agricole locale (ex.: Aroneanu, Prisăcani, Comarna).

În realizarea /organizarea acestor piețe sunt foarte importante activitățile de marketing, branding, promovare (în rândul cetățenilor din zona metropolitană și în rândul agenților economici/ producătorilor din județ / regiune) și comunicare.

Beneficiar / Parteneri

Fermieri, Asociații/ Grupuri de producători, Administrații publice locale, GAL, Consiliul Județean Iași; Camera Agricolă Județeană Iași; Direcția pentru Agricultură a Județului Iași

Posibile surse de finanțare

PNDR 2014-2020 Surse proprii Parteneriat Public Privat (PPP)

Valoare estimată

2.500 mii euro

Perioadă de implementare

2014-2017 Cod măsură 1.3.

Titlu Proiect 1.3.2. Campanii de promovare pentru stimularea consumului de produse locale

Scurtă descriere

Încurajarea și susținerea producătorilor locali prin promovarea unui brand comun destinat zonei metropolitane Iași. Obiectivele acestui proiect vizează elaborarea unui brand local de produse în baza studiilor de piață efectuate și desfășurarea unei campanii de promovare și diferențiere a produselor locale.

Un rol important în desfășurarea acestui proiect sunt parteneriatele încheiate între agenții economici locali și producători / asociațiile de producători. În campania de promovare a produselor locale e benefică implicarea operatorilor de turism, prin utilizarea/ consumul și promovarea produselor locale specifice.


Fermieri, Asociații/ Grupuri de producători, Agenți economici; Administrații publice locale, GAL, Consiliul Județean Iași; Camera Agricolă Județeană Iași; AZMI;


Fonduri Europene nerambursabile: PNDR, POR 2014-2020 Surse proprii Parteneriat Public Privat (PPP)

Valoare estimată

300 mii euro


2017-2018 Cod măsură 1.3.



Titlu Proiect 1.6.3. Cadastru digital în mediul rural

Scurtă descriere

Proiectul are ca scop creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară. Acest plan va îmbunătăți eficiența procesului de înregistrare sporadică și va furniza infrastructura necesară pentru proiectele viitoare de înregistrare sistematică. Ca urmare a înregistrării proprietăților, atât private, cât și publice, populația din zonele rurale va putea beneficia de îmbunătățirea condițiilor economice și sociale, atât datorită securizării statutului proprietății, cât și implicațiilor clarificării situației terenurilor asupra bugetelor locale . În plus, vor fi create condițiile optime pentru pregătirea strategiilor, planurilor și programelor în domeniul infrastructurii, comunele din mediul rural îndeplinind astfel pre-condițiile pentru accesarea programelor Uniunii Europene în domeniul dezvoltării infrastructurii locale (dezvoltarea rețelelor de utilități publice și a rețelelor stradale, reabilitarea clădirilor de interes public, etc.), dar și în domeniul mediului și cel social. Mai mult, se vor crea premisele pentru securizarea și eficientizarea pieței funciare, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri.


Administrațiile Publice Locale și Consiliile locale; Consiliul Județean Iași; OCPI – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași


POR 2014-2020 Valoare estimată

2.500 mii euro


2016 - 2018 Cod măsură 1.6.

Titlu Proiect

2.2.1. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic, infrastructură pentru structuri de tip cluster)

Scurtă descriere

Scopul proiectului este sprijinirea dezvoltării economiei locale. Obiectivele specifice se referă la realizarea de investiții integrate (infrastructură și servicii) în structuri de sprijin pentru IMM-uri, în special start-uri și firme cu creștere rapidă.


Administrații publice locale Consiliul Județean Iași Agenți economici privați


POR 2014-2020 POC 2014-2020 Surse proprii Parteneriat Public Privat (PPP)

Valoare estimată

3.000 mii euro


2014-2020 Cod măsură 2.2.


71 / 85

Titlu Proiect 2.2.2. Crearea pachetului de măsuri fiscale locale pentru valorificarea spațiilor și terenurilor

Scurtă descriere

Adoptarea măsurilor la nivel local ce impulsionează utilizarea spațiilor și terenurilor disponibile pentru dezvoltarea activităților economice. În urma conturării acestui pachet de măsuri fiscale se vor crea instrumentele de promovare și de comunicare.


Administrații publice locale


Surse proprii Valoare estimată

30 mii euro


2014-2015 Cod măsură 2.2.

Titlu Proiect 4.1.2. Reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale și sătești

Scurtă descriere

Scopul proiectului este îmbunătățirea accesibilității zonei mai slab dezvoltate din Zona Metropolitană Iaşi, spre polul de dezvoltare economică Iaşi. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de investiții integrate, realizat în parteneriat interjudețean.


Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi


PNDR 2014-2020 POR 2014-2020 Fonduri europene Bugete proprii

Valoare estimată

50.000 mii euro


2014-2017 Cod măsură 4.1.

Titlu Proiect

4.3.1. Crearea și promovarea pachetului de facilități fiscale pentru mediul de afaceri / Realizarea și derularea unei campanii de marketing precum și stabilirea unui pachet de facilități pentru atragerea de investitori

Scurtă descriere

Crearea unui pachet de măsuri fiscale de la nivel local, pe categorii de agenți economici (locali, străini, start-up-uri, etc.) și pe activități economice. Crearea materialelor/instrumentelor de promovare a pachetului de facilități locale / metropolitane. Proiectul include elaborarea unei strategii de promovare, identificarea avantajelor comparative și competitive oferite de către Zona Metropolitană Iași și desfășurarea campaniei de marketing.


Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane Consiliul Județean Iaşi


Bugete proprii Valoare estimată

200 mii euro


2014-2016 Cod măsură 4.3.



Titlu Proiect

5.1.1. Promovarea și facilitarea parteneriatelor între liceele agricole şi şcolile profesionale pe de o parte şi agenții economici din agricultură şi industria alimentară pentru pregătirea tinerilor funcție de necesarul de forță de muncă

Scurtă descriere

Stagiul de pregătire practică în învățământul profesional și tehnic face parte din programul de pregătire realizat în vederea dobândirii competențelor profesionale în conformitate cu Standardul de pregătire profesională, Planul de învățământ și Curriculumul școlar. În acest sens, unitățile de învățământ cu profil tehnologic vor dezvolta în fiecare an parteneriate cu diferite instituții: de învățământ, agenți economici, organizații, instituții publice.


Unități de învățământ Agenți economici Instituții publice


POCU 2014-2020 Fonduri europene Bugete proprii

Valoare estimată

60 mii euro


2014-2020 Cod măsură 5.1.

Titlu Proiect 5.1.3. Crearea unui centru de resurse la nivel metropolitan

Scurtă descriere

Scopul proiectului este cel de a facilita accesul la locurile de muncă din zona metropolitană prin centralizarea resurselor de muncă disponibile. Astfel, la lucrările/ activitățile locale realizate de mediul privat sau cel public pot fi utilizate resurse de muncă locale.


Administrații publice, ONG-uri, Instituții publice


POCU 2014-2020 PNDR 2014-2020 Fonduri europene Bugete locale

Valoare estimată

500 mii euro


2014-2020 Cod măsură 5.1.

Titlu Proiect 5.2.5. Crearea sau modernizarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă / internet

Scurtă descriere

Crearea sau modernizarea segmentului de acces al rețelelor de comunicații electronice în bandă largă la punct fix şi în crearea sau modernizarea segmentului de distribuție al rețelelor de comunicații electronice în bandă largă, acolo unde acest segment nu există sau nu se încadrează în parametrii broadband. Modernizarea infrastructurii TIC și a serviciilor de comunicații în comunitățile locale va facilita o participare mai intensă a populației din spațiul rural la procesul de creștere economică, ducând astfel la reducerea disparităților legate de calitatea serviciilor dintre zonele rurale și centrele urbane.


Agenți economici Administrații publice


Bugete proprii Fonduri europene

Valoare estimată

800 mii euro


2015-206 Cod măsură 5.2.


73 / 85

Titlu Proiect 5.3.1. Încurajarea inițiativelor de economie socială din mediul rural

Scurtă descriere

Scopul proiectului este de a promova economia socială și de a sprijini entitățile de economie socială, în vederea integrării sociale și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile. Economia socială reprezintă un domeniu care poate genera locuri de muncă inclusiv pentru persoanele din grupurile vulnerabile, contribuind la incluziunea socială a acestora şi la dezvoltarea comunităților defavorizate. Totodată se vizează stimularea ocupării, prin intermediul activităților de economie socială.


Autorități publice centrale şi locale cu responsabilități în domeniul social Furnizori de servicii sociale/ ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale Entități de economie socială existente/ nou înființate ADI ZMI


POR 2014-2020 POCU 2014-2020 Alte fonduri europene Surse proprii Parteneriat public privat

Valoare estimată

1.000 mii euro


2014-2018 Cod măsură 5.3.

Titlu Proiect 6.1.1. Modernizare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare

Scurtă descriere

Scopul proiectului vizează creşterea nivelul calității vieții populației județului Iaşi prin creşterea accesibilității la rețeaua de distribuție şi colectare a apei potabile. Obiectivele proiectului se referă la modernizare şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei, a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate şi reabilitarea şi extinderea rețelelor de canalizare.


Operator regional APAVITAL Iaşi Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iaşi (ARSACIS) Consiliul Județean Iaşi Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane ADI ZMI


POR 2014-2020 PNDR 2014-2020 Surse proprii

Valoare estimată

68.500 mii euro


2014-2020 Cod măsură 6.1.

Titlu Proiect 6.1.4. Iluminat public metropolitan (inclusiv din surse regenerabile)

Scurtă descriere

Obiectivul general al proiectului este creşterea calității vieții prin implementarea unui sistem de iluminat public extins, modernizat, eficient din punct de vedere energetic şi economic care va avea efecte benefice însemnate pe termen mediu şi lung asupra cetățenilor .


Consiliul Județean Iaşi Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane ADI ZMI


POR 2014-2020 Surse proprii

Valoare estimată

2.500 mii euro


2014-2020 Cod măsură 6.1.



Titlu Proiect 6.2.3. Îmbunătățire a infrastructurii medicale din mediul rural

Scurtă descriere

Acțiunea vizează îmbunătățirea infrastructurii medicale din mediul rural, cu scopul creșterii calității serviciilor medicale la nivelul întregului județ și a îmbunătățirii accesului cetățenilor la servicii medicale de bază. Obiectivele specifice se referă la repararea și dotarea cabinetelor medicale – inclusiv cabinete stomatologice – din zonele rurale, astfel încât să se asigure condiții decente de funcționare pe întreg teritoriul metropolitan. Totodată, se are în vedere sprijinirea înființării de cabinete medicale acolo unde acestea lipsesc. Centrele de permanență sunt de asemenea vizate prin programul de investiții.


Consiliul Județean Iași; Consiliile locale ale UAT-urilor metropolitane


POR 2014-2020 Ministerul Sănătății; Surse proprii;

Valoare estimată

1.200 mii euro


2014-2020 Cod măsură 6.2.

Titlu Proiect 6.3.1. Dezvoltarea rețelei de transport în zona metropolitană Iași prin înființarea unor linii de tramvai rapid (Iași-Ciurea, Iași-Lețcani, Iași-Cristești)

Scurtă descriere

Pentru a răspunde necesității de mobilitate a locuitorilor din proximitatea municipiului se dorește dezvoltare a sistemului de transport public prin modernizarea şi achiziția de noi tramvaie, cât şi extinderea rețelei.


Administrații publice, ADI ZMI


POR Valoare estimată

12.500 mii euro


2015-2017 Cod măsură 6.3.


75 / 85

2.4. Mecanisme financiare

Atât mediul de afaceri, cât și instituțiile publice și administrațiile publice locale, precum și alte categorii de

beneficiari pot realiza proiecte pentru dezvoltarea economică și creșterea competitivității la nivel metropolitan

prin intermediul mecanismelor financiare:

Bugete proprii;

Credite;

Fonduri nerambursabile guvernamentale;

Fonduri nerambursabile europene.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 Noul Program National de Dezvoltare Rurală 2014-2020 susține dezvoltarea strategică a spațiului rural și vizează prin intermediul celor 14 măsuri infrastructura rurală și investițiile în ferme și în industria alimentară. Mai precis se va acorda o importanță deosebită măsurilor de investiții care vizează tinerii fermieri (Măsura 112), investiți în ferme (Măsura 121) și în industria alimentară (Măsura 123), precum și investiții în infrastructura rurală (Măsura 322). Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și în spațiul rural: Măsura 4 Investiții în active fizice Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” Alocare estimativă : 757,968 mld euro

Sprijin pentru: • Construirea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei; • Investiții în procesarea produselor agricole, inclusiv comercializarea, la nivel de fermă; • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei; • Instalații pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei, inclusiv de eficiență energetică

Beneficiari: fermieri (persoane juridice sau PFA), grupuri de producători și cooperative, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare

Valoarea maximă a proiectului – 1 mil euro pentru activități de producție; 1,5 milioane euro pentru investiții care conduc la crearea unui lanț scurt de aprovizionare (producție, procesare, comercializare)

Contribuția beneficiarului – minim 30% Submăsura 4.2 „Investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” Alocarea estimativă: 429,035 milioane euro

Sprijin pentru: • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare, inclusiv investiții de marketing; • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea de rețelele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare,sortare și capacități de ambalare; • Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității și respectarea standardelor și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană (standarde minime obligatorii legate de igienă, siguranța alimentelor etc. ); • Investiții pentru producerea și utilizarea energiei din resurse regenerabile în unitatea proprie; • Introducerea de tehnologii noi și eficiente de reducere a poluării.

Beneficiari: întreprinderi, grupuri de producători și cooperative Valoarea maximă a proiectului – 1,5 milioane de euro Contribuția beneficiarului – min. 30%



Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și forestiere” Alocare estimativă: 570,024 milioane euro

Sprijin pentru: • Înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii agricole de acces la fermă • Înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de irigații

Beneficiari: UAT și sau asociații ale acestora, organizații/federații ale proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole

Valoarea maximă a proiectului: 1,5 milioane euro Măsura 11 Agricultură ecologică – 200,86 milioane euro

Sprijin pentru operațiuni incluse în 2 tipuri de angajamente: • De conversie la agricultură ecologică • De menținere a certificării în agricultura ecologică

Beneficiari – fermieri Valoarea sprijinului va fi în funcție de suprafața cultivată și de tipul de cultură

Subprogram destinat sectorului pomicol Alocare estimativă – 320 milioane euro 1 Modernizare ferme – 260 mil euro 2. Prelucrarea și comercializarea produselor agricole – 40 milioane euro 3. Cooperare – 15 milioane euro 4. Grupuri de producători – 5 milioane euro Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (întreprinderi non agricole existente și întreprinderi nou înființate în spațiul rural) Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități non agricole în zone rurale” (întreprinderi nou-înființate) Alocare estimativă: 100 milioane euro

Se finanțează: • Investiții pentru producerea și comercializarea propriilor produse non-agricole • Investiții pentru activități meșteșugărești • Investiții pentru prestarea de servicii și agro-turism

Beneficiari: întreprinderi nou înființate Valoarea maximă a proiectului – între 10.000 și 70.000 de euro Sprijin public nerambursabil – 100%

Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități non agricole” (întreprinderi existente) Alocare estimativă: 150 milioane euro

Se finanțează: • Investiții pentru producerea și comercializarea produselor non-agricole proprii • Investiții pentru activități meșteșugărești • Investiții pentru prestarea de servicii • Investiții pentru infrastructură și activități de agrement și turism rural • Producere de combustibil din biomasă

Beneficiari: micro-întreprinderi și întreprinderi mici existente, din spațiul rural și fermele care își diversifică activitatea

Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale Submăsura 7.2 Infrastructura de bază la scară mică: rețele de drumuri de interes local, rețele publice de apă și rețele de apă uzată, infrastructura educațională/îngrijire Submăsura 7.6 . Protejarea patrimoniului cultural prin restaurarea, conservarea și accesibilizarea patrimoniului cultural de interes local și a așezămintelor monahale

Beneficiari: comunele și asociațiile acestora; ONG; Unități de cult Buget:

1 milion de euro/comună – pentru un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri sau apă uzată)

2,5 milioane de euro/comună – pentru investiții care vizează infrastructura apă și apă uzată

500 mii euro /proiect – infrastructură educațională/îngrijire


77 / 85

4 milioane euro/proiect – pentru proiectele colective (ADI din care fac parte comune)

500 mii euro/proiect pentru protejarea patrimoniului cultural Sprijin public nerambursabil – 100%

MĂSURI DE MEDIU ȘI CLIMĂ – 2387 milioane euro Agromediu și climă – Sprijin pentru

Terenuri agricole de înaltă valoare naturală

Practici agricole tradiționale

Pajiști importante pentru păsări

Pajiști importante pentru fluturi

Culturi verzi

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice –1230,79 milioane euro.

Programul Operațional Regional 2014-2020 Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – 700 milioane euro FEDR Priorități de investiții 2.1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale

crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente şi a firmelor incubate

Prioritatea de investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor pentru creșterea competitivității economice

construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale

activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice:

promovarea produselor şi serviciilor Beneficiari: IMMuri-lor cu un istoric de funcționare între 1 şi 3 ani non-agricole din mediul urban şi întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural, precum și incubatoarelor şi acceleratoarele de afaceri Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului – 95 milioane euro Prioritatea de investiții 7.1. Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice

Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în stațiuni balneare, climatice şi balneo-climatice.

Dezvoltarea rețelelor de captare şi / sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potențial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din stațiunile balneare, climatice şi balneo – climatice;

Crearea / modernizarea şi dotarea (inclusiv cu utilități) a bazelor de tratament din stațiunile balneare, climatice şi balneo – climatice, inclusiv a salinelor terapeutice;

Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente

Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat. Beneficiari: autorități ale administrației publice locale și parteneriate Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală.



Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale - 90 milioane euro Prioritatea de investiții 8.1. Investițiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional şi local, reducând inegalitățile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale

reabilitare/ modernizarea/ extinderea dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.)

construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate Beneficiari: autorități ale administrației publice locale și parteneriate

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare 2014‐2020 este un document strategic de programare care acoperă domeniile transport, mediu și energie regenerabilă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale şi locale. Axa Prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor 2,25 mld euro Obiectiv specific 4.1 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane şi creşterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației

Reabilitarea şi construcția de stații de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creştere a siguranței în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile

Dezvoltarea şi îmbunătățirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localitățile urbane şi rurale;

Beneficiari: autorități publice locale și ONG-uri Obiectiv specific 4.2 Creșterea capacității sistemelor de management integrat al deșeurilor și a gradului de reutilizare, reciclare a acestora

Consolidarea capacității instituționale a ADI şi a Consiliilor Județene în domeniul sistemelor integrate de management al deşeurilor

Axa Prioritară 5 - Protejarea și conservarea biodiversității, decontaminarea siturilor poluate istoric și monitorizarea calității aerului 321 milioane euro Obiectiv specific 5.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, fie la nivel național, fie la nivel de sit

Analiza socio-economică a impactului activității umane asupra siturilor Natura 2000, precum şi asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru stabilirea sistemului de compensații

Inventarierea speciilor sălbatice de interes comunitar în vederea determinării măsurilor pentru menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanță comunitară, fie la nivel național, fie la nivel de sit.

Crearea şi menținerea coridoarelor ecologice, menținerea coridoarelor de migrație a speciilor, conservarea conectivității şi funcționalității ecologice, menținerea şi/sau îmbunătățirea conectivității pentru rețeaua de arii protejate, inclusiv a rețelei Natura 2000;

Reconstrucția ecologică a ecosistemelor degradate Beneficiari : Instituțiile publice centrale şi locale, ONG-uri/alte organisme de interes public, cu rol de Custozi/Administratori ai ariilor naturale protejate/ situri Natura 2000


79 / 85

Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 Programul Operațional Competitivitate 2014‐2020 un document strategic de programare care susține creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în:

Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării (CDI) și

Sporirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor AXA PRIORITARĂ 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, Acțiuni finanțate:

1.1.1: Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere

Beneficiari: o întreprinderile mari, mijlocii sau mici pentru care activitatea de CD nu constituie obiectul principal de

activitate. Activitatea de CD poate să nu existe în obiectul de activitate al întreprinderii. o întreprinderi nou-create inovatoare care vor beneficia de facilitățile acordate prin noul Regulament de

exceptare în bloc de la notificare (GBER).

1.1.2: Măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative Beneficiari: instituțiile care implementează schemele de finanțare, sau fondul de participare (depinde de modul de implementare)

1.1.3: Credite şi garanții în favoarea IMM-urilor inovatoare şi a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață

Beneficiari: instituțiile desemnate să administreze schemele de finanțare.

1.1.4: Sprijinirea spin –off-urilor şi start –up-urilor inovatoare Beneficiari: Spin-off-uri; Start-up-uri 1.2 Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență. Acțiuni:

1.2.1: Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene şi alte programe CDI internaționale

BENEFICIARI: Organizații de cercetare de drept public şi/sau privat şi întreprinderi mari, mijlocii sau mici, care doresc să aplice şi/sau au o participare constantă la programele-cadru de cercetare ale UE sau alte programe internaționale de CDI.

1.2.2: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD BENEFICIARI: Organizații de cercetare de drept public şi/sau privat şi întreprinderile mari, mijlocii sau mici, cu activitate CD menționată în statut.

Programul COSME pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri Alocare 2,5 miliarde euro pentru perioada 2014-2020 COSME, este un instrument de finanțare care continuă în mare parte activitățile desfășurate în cadrul actualului program pentru competitivitate și inovare (CIP). Noul program vizează în special:

1) antreprenorii, mai ales cei de la nivelul IMM-urilor, care vor beneficia de acces mai ușor la finanțarea afacerii lor, 2) cetățenii care doresc să desfășoare activități economice independente și care se confruntă cu dificultăți în a înființa sau dezvolta propria afacere, 3) autoritățile statelor membre, care vor fi mai bine sprijinite în eforturile lor de a elabora și pune în aplicare o reformă eficientă a politicilor de profil.



Exemplu: Apel de proiecte: Diversificarea ofertelor și produselor turistice ale UE – produse turistice transnaționale sustenabile 2014 Obiectiv: Consolidarea competitivității în sectorul turismului european prin încurajarea diversificării ofertei de servicii turistice și a produselor Beneficiari: Entitățile publice, semi-publice și private constituite legal în țări ale UE Activități eligibile: proiecte care au dezvoltat o oferta de turism bazat pe sport sau activități de îngrijire/wellness și care sunt legate de unul dintre următoarele tipuri de turism: turism de coasta sau maritim, turism montan și rural. Valoare grant 250.000 euro Contribuția beneficiarului – minim 25%

Schema de ajutor de minimis „Locuri de muncă subvenționate” Finanțator – Uniunea Europeană și Guvernul României Obiectiv program Dezvoltarea aptitudinilor de munca ale tinerilor absolvenți ai unei instituții de învățământ secundar și terțiar în 2014, aflați în tranziție de la școală la viața activă, prin învățarea la locul de muncă și subvenționarea locurilor de muncă în vederea creșterii ratei de ocupare în rândul tinerilor. Beneficiari: IMM Ajutorul de minimis se acorda IMM-urilor sub forma de sume nerambursabile, pentru acoperirea cheltuielilor salariale complete cu angajații noi în limita a 1575 lei /lună pentru studii medii și 2328 lei /lună pentru studii superioare, pe o perioadă de minim 6 luni și maxim 12 luni. Valoarea maximă a subvenției acordate pentru plata salariului net este de 900 lei/lună pentru studii medii și 1300 lei/lună pentru studii superioare. Numărul maxim orientativ de posturi care vor face obiectul subvenționării, în funcție de categoria în care se încadrează beneficiarul schemei de minimis, este următorul: • Pentru microîntreprinderi – 3 locuri de muncă nou create • Pentru întreprinderile mijlocii – 7 locuri de muncă nou create • Pentru întreprinderile medii – 15 locuri de muncă nou create

Programe pentru IMM-uri finanțate de la bugetul de stat Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii Programul constă în acordarea unei linii de credit, în valoare maxima de 400.000 lei/IMM/an, cu următoarele facilitați, care pot fi acordate împreuna sau separat:

dobânda total subvenționată - subvenția acordata IMM-urilor de la bugetul de stat de către Ministerul Economiei, în proporție de 100% pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 9% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordata în condițiile Legii nr. 218/2012;

garanții în numele și în contul statului acordate de FNGCIMM, în calitate de mandatar al Ministerului Finanțelor Publice, pentru creditele contractate de beneficiarii eligibili care respecta condițiile programului și se încadrează în normele și procedurile interne ale instituțiilor de credit. Garanția în numele și în contul statului se acorda numai în situația în care beneficiarul programului nu dispune de garanții suficiente pentru accesarea liniei de credit.

Linia de credit cu dobânda subvenționata si/sau, după caz, cu garanție de stat este de maximum un an, perioada de rambursare a creditelor fiind stabilita de instituția de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia. Programul pentru tineri Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri” urmărește:

dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoașterea și gestionarea optima a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea piețelor;

stimularea și sprijinirea demarării și dezvoltării firmelor nou-înființate (start-up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finanțare;

facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanțare.


81 / 85

Solicitanți eligibili Pot beneficia de prevederile programului: persoanele fizice, denumite în continuare întreprinzători debutanți, care îndeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de înscriere în program, următoarele criterii de eligibilitate:

a) au capacitate juridica deplina de exercițiu, au vârsta de pana la 35 de ani, împliniți cel mai târziu în ziua înregistrării cererii de înmatriculare a societarii cu răspundere limitata în Registrul Comerțului; b) anterior datei înmatriculării societății în Registrul Comerțului nu au mai deținut și nu deține calitatea de acționar sau asociat al unei întreprinderi constituite în Spațiul Economic European; c) înființează pentru prima data o societate comerciala cu răspundere limitata în condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicata, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei Ordonanțe de urgenta nr. 6 din 09.02.2011; d) declara pe propria răspundere, sub sancțiunea legii penale pentru declarații mincinoase, ca îndeplinește condițiile prevăzute la lit. b, pe care o depune la Registrul Comerțului odată cu cererea de înmatriculare a societății; e) sa nu mai fi beneficiat de finanțare în cadrul acestui Program.

Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2014 este de 21.000.000 lei. Tipuri de facilitați prevăzute prin acest program:

a) acordarea de către Ministerul Economiei a unei alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalentul în lei), din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanțare. Alocațiile financiare nerambursabile se acorda în limita sumelor aprobate cu aceasta destinație în bugetul Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism; b) garanții acordate de Fondul National de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii S.A. – I.F.N. (FNGCIMM) pentru creditele contractate de “SRL-D” în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate, cu respectarea condițiilor prevăzute în normele și procedurile interne ale instituțiilor de credit și ale FNGCIMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei; c) scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariați, angajați pe perioada nedeterminată. Această perioadă constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea și calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează câștigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plătește contribuția individuală de asigurări sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depășesc cuantumul câștigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior; d) scutirea de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerțului, pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum și de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; e) consiliere, instruire și sprijin din partea OTIMMC în a cărui raza de competență își are sediul social.

Programul național Femeia manager Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii își propune să sprijine demararea și dezvoltarea afacerilor prin facilitarea accesului la finanțare, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și al prejudecăților existente la nivel local. Prin Program se finanțează implementarea celor mai bune planuri de afaceri depuse de femeile antreprenor. Pot beneficia de ajutor financiar nerambursabil microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) care desfășoară activități economice în mod independent sau întreprinderile individuale conduse de femei, cu o vechime de maxim 3 ani de la înscrierea în Registrul Comerțului.

http://www.plandeafacere.ro/



Programul START Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare – START încurajează și stimulează înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Programul START este derulat de Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism. Programul START este o schemă de ajutor de minimis. Obiectivul său îl constituie stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, îmbunătățirea performantelor economice ale celor existente, creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale întreprinzătorilor în scopul implicării acestora în structuri economice private. Pot beneficia de Programul START societățile comerciale (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii), infinitate conform legii în urma cu cel mult doi ani, cu capital privat și fără dificultăți financiare sau datorii la bugetul de stat. Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului Obiectivul Programului: Stimularea dezvoltării meșteșugurilor și a micii industrii din Romania, a întăririi clasei de mici meșteșugari și artizani, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operații executate manual și relansarea serviciilor și a produselor obținute de aceștia, în special a celor cu specific tradițional, inclusiv obiecte de artă populară și artizanat, promovarea acestor produse și servicii pe piețele naționale și internaționale. Acțiuni finanțate

organizarea a 8 târguri regionale ale meșteșugarilor și artizanilor sub forma unei expoziții cu vânzare;

organizarea de seminarii, mese rotunde, ateliere de lucru și prezentări în scopul promovării produselor și serviciilor realizate de către artizani și meșteșugari, câștigării de piețe externe noi pentru acest tip de produse și servicii, creșterii numărului întreprinzătorilor de succes și a îmbunătățirii competentelor antreprenoriale, obținerii vizibilității pe piața atât a meșteșugarilor cat și a produselor și serviciilor furnizate de aceștia, promovării serviciilor și produselor realizate apelându-se la tehnologii simple și având o componență de prelucrare manuală semnificativă

diseminarea de materiale informative

Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață Finanțator: Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPIMM) Buget: 18 milioane lei Obiectiv: Sprijinirea operatorilor economici, societăți comerciale și societăți cooperative, prin facilitarea accesului la finanțare, în scopul îmbunătățirii performanțelor economice și tehnice ale operatorilor economici, urmărind adaptarea la cerințele determinate de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, prin creșterea nivelului de competitivitate, crearea și menținerea locurilor de muncă, sporirea protecției consumatorilor și securității alimentare. Cheltuieli eligibile

achiziționarea de echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrala, server, monitor, imprimanta / copiator / multifuncționala, inclusiv sisteme portabile, licențe necesare desfășurării activității, sisteme audio-video,etc.);

achiziționarea de cititoare pentru cod de bare;

achiziționarea de cantare electronice cu/ fără printer pentru etichetare;

achiziționarea de aparate de marcat electronice fiscale;

achiziționarea de echipamente tehnologice mașini, utilaje și instalații de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate și instalații de măsurare, control și reglare necesare desfășurării activităților pentru care a solicitat finanțare, cu excepția jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, instrumentelor și automatelor muzicale;

achiziționarea de electro și motostivuitoare;


83 / 85

investițiile în active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse și servicii (etichetare ecologica, licențe), software pentru comerțul on-line, software-uri necesare desfășurării activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață;

achiziționarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatura birotica şi 3.3 sisteme de protecție a valorilor umane și materiale;

achiziționarea de mijloace de transport marfa sau microbuz transport persoane, în legătura directa cu activitățile codului CAEN pe care se accesează Programul;

certificarea unui sistem de management al calității/ mediului/sănătății și securității ocupaționale/siguranței alimentelor;

realizarea unui site pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor sau serviciilor promovate, pentru operatorii economici care nu dețin alt site și care trebuie sa fie funcțional la data depunerii cererii de eliberare a AFN;

achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităților pentru care a solicitat finanțare;

promovarea on-line a activităților de comercializare a produselor şi serviciilor de piață, elaborarea şi producția de materiale tipărite de promovare a activităților de comercializare a produselor şi serviciilor de piață, pe suport hârtie şi pe suport electronic;

participarea la cursuri de instruire pentru formare / calificare profesională / specializare / perfecționare profesională în domeniul activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață pentru care a solicitat finanțare, participarea la cursuri privind noțiuni fundamentale de igienă necesare în activitățile de comercializare a produselor și serviciilor de piață;

consultanta pentru obținerea finanțării în cadrul prezentului program.

Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri Obiectiv: Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Romania, prin înființarea unor noi incubatoare de afaceri, precum și prin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri deja existente. Solicitanți eligibili: Autoritatea Publica Locala sau autoritatea privata reprezentativa la nivel național în domeniu antreprenorialului. Beneficiari finali: Potențiali întreprinzători care intenționează sa înființeze o întreprindere în conformitate cu legislația naționala (IMM-uri nou-infinitate) sau întreprinderi deja existente (IMM-uri cu istoric de funcționare), care se încadrează în categoria IMM-urilor. Beneficiile firmelor incubate sunt: a) asigurarea, cu titlu gratuit, de spatii de birouri mobilate și dotate cu echipament IT&C, spații de producție în limita disponibilității; b) acces la săli de training, săli de conferințe, spatii expoziționale; c) acces la infrastructura de utilități a incubatorului (energie termica, electrica, apa, gaz etc.), acces la telecomunicații și internet; d) acces la servicii administrative (curățenie, paza, secretariat) prestate prin intermediul Administratorului Incubatorului; e) alocații financiare nerambursabile; f) acces servicii de informare și documentare oferite de Administratorul Incubatorului; g) acces la instruire, consultanță și asistență în perioada de pre-incubare pentru elaborarea planurilor de afaceri și d marketing, a studiilor de fezabilitate etc.; h) acces la asistenta pentru dezvoltarea de parteneriate naționale și internaționale.

LIFE+ Programul LIFE+ este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul său general vizează implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislației de mediu ale UE prin co-finanțarea proiectelor care adaugă valoare spațiului european. Obiectivul programului: a) sa contribuie la tranziția către o economie eficienta din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistența la schimbările climatice, și să contribuie la protejarea și îmbunătățirea



calității mediului și la oprirea și inversarea tendinței de declin a biodiversității, inclusiv prin sprijinirea rețelei “Natura 2000″ și abordarea degradării ecosistemelor;

b) să îmbunătățească dezvoltarea, punerea în aplicare și aplicarea politicii și legislației Uniunii în domeniul mediului și al climei, c) să susțină o guvernanță mai bună în domeniul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societății civile, a ONG-urilor și a actorilor locali;

Solicitanți eligibili:

Entități publice,

organizații private comerciale,

organizații private non-comerciale, incluzând ONG-urile. Prin intermediul subvențiilor pentru acțiuni se pot finanța următoarele proiecte:

(a) proiecte-pilot; (b) proiecte demonstrative; (c) proiecte de bune practici; (d) proiecte integrate; (e) proiecte de asistenta tehnica; (f) proiecte de consolidare a capacitații; (g) proiecte pregătitoare; (h) proiecte de informare, sensibilizare și diseminare; (i) orice alt tip de proiecte necesare


85 / 85

Strategia de dezvoltare economică și creștere a ... rural ZMI.pdf · Mediul rural metropolitan...

Documents

Transcript of Strategia de dezvoltare economică și creștere a ... rural ZMI.pdf · Mediul rural metropolitan...