37738818 Antreprenoriat Rural

CUPRINS

Mul]umiri 2

Introducere 4

Metodologie 6

Caracteristicile demografice ale grupului ]int\ 6

Valori antreprenoriale 8

Atitudini [i comportamente antreprenoriale 16

Calit\]i [i piedici `n cariera antreprenorial\ 19

Cuno[tin]ele teoretice de management de]inute de antreprenorii rurali 26

Necesarul de instruire [i training antreprenorial 34

Consultan]\ `n afaceri 37

Semnifica]ii asociate conceptelor de management 43

1. Ac]ionariat, Parteneriat 43

2. Amortizare 44

3. Training 45

4. Antreprenoriat 45

5. Cercetare-dezvoltare 46

6. Comand\ 46

7. Consultan]\ 47

8. Control 48

9. Coordonare 48

10. Credit 49

11. Dezvoltare durabil\ 49

12. Educa]ie 50

13. Egalitate de [anse 50

14. Fonduri structurale 51

15. Management 52

16. Marketing 52

17. Motivare 53

18. Organizare 54

19. Plan de afaceri 54

20. Planificare 55

21. Previziune 55

22. Proiect 56

Perspectivele managementului rural 56

1

ANTREPRENORIAT RURAL

MUL}UMIRI

Fiind o lucrare colectiv\, ea s-a realizat cu sprijinul multor oameni care ne-au`mp\rt\[it cuno[tin]ele [i experien]a lor. ~n primul rând trebuie s\-i eviden]iem pe cei942 antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\tori din mediul rural, care au f\cut efortul dea participa la realizarea cercet\rii cantitative [i de a completa un amplu chestionar la„Conferin]ele Regionale de promovare a culturii manageriale [i de motivare pentrumicii [i viitorii `ntreprinz\tori din mediul rural” din cadrul proiectului strategic „Rural-Manager”. Proiectul „Rural-Manager” are Contractul de finan]are POSDRU/13/5.2/S/8,fiind selectat `n cadrul Programului Opera]ional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane – POSDRU, axa 5, DMI 5.2., care e cofinan]at din Fondul Social European.„Rural-Manager” este implementat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri FNTM(www.fntm.ro), `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu organiza]iile Centrulde Training [i Dezvoltare al Asocia]iilor Angajatorilor din Bavaria - bfz gGmbh(www.bfz.de), S.C. Siveco România SA (www.siveco.ro) [i Asocia]ia Euro<26(www.euro26.ro).

Peste 80 de persoane au stat apoi `mpreun\ cu noi la lungi discu]ii `n cadrul focus-group-urilor, a brainstorming-urilor [i a interviurilor `n profunzime.F\r\ ideile prezentatede ei `n aceste cercet\ri calitative, nu ar fi fost posibil\ aceast\ lucrare. ~n plus, al]i 159func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere au acceptat [i ei s\ participe lacercetarea noastr\. Opiniile lor vor fi eviden]iate separat `n aceast\ lucrare.

Trebuie, de asemenea, s\ men]ion\m efortul celor 18 consultan]i regionali ai FNTMcare ne-au ajutat `n munca uria[\ de identificare a popula]iei de referin]\, de selectarea participan]ilor la conferin]e [i de convingere a celor mai mul]i dintre ei s\ participela cercetarea noastr\. Informa]iile furnizate de ace[tia ne-au fost de folos `n alc\tuireae[antioanelor jude]ene reprezentative, `nt\rindu-ne convingerea c\ vom ob]inerezultate corecte.

Totodat\ trebuie s\ amintim ajutorul profesorilor consultan]i care au f\cut numeroaseobserva]ii asupra chestionarelor, ghidurilor de interviu, materialelor [i rapoartelor. ~nacela[i timp, echipa de conducere a FNTM a fost al\turi de noi la toate fazelecercet\rii, `nl\turându-ne cu tact [i profesionalism abord\rile demodate [i limitate [iajutându-ne s\ producem date de calitate `ntr-un domeniu relativ dificil.

Aceast\ cercetare este foarte important\ pentru a identifica specificul culturiianteprenoriale rurale, pentru a diagnostica [i pentru a g\si explica]iile situa]ieiactuale, pentru a putea realiza predic]ii cu privire la evolu]ia culturii managerialerurale, precum [i solu]ii pentru dezvoltarea ei. In concluzie, nevoile de educa]ie [iasisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori au fost cercetateprofesionist, ajutând astfel la adaptarea continu\ a proiectului pe necesit\]i punctualespecifice.

Tuturor le acord\m mul]umirile noastre.

Bruno {tefan [i Marin Burcea

Biroul de Cercet\ri Sociale

Proiectul Rural - Manager

2

Echipa FNTM:

Marius Bostan – manager proiect / Pre[edinteFNTMValentin Miron – Vicepresedinte FNTMElena B\rbulescu – manager financiar / Directorexecutiv FNTMAndrei Gheorghe - asistent profesorManagement Strategic/ Director ProgrameLaura Popa – coordonator multiregionalAlexandru Popescu – expert juristAdrian Corobana – asistent proiectRadu Meghe[ – asistent proiectDan Ardelea – profesor Management Strategic,Coordonator E-learningViorel Udma – profesor Management Financiar /Dan Iscru – asistent profesor Business PlanMircea Tulea – asistent profesor ManagementFinanciar

Consultantii regionali FNTM:

Grigoru] Zsolt – AlbaCoriolan Baciu – SibiuPop Voica – Bra[ovPop Constantin – CovasnaR\zvan Vlasiu – Mure[Balla Peter – HarghitaAlexandru F`naru – Bac\uMircea Sprianu – Neam]Maria Gabriela Coman – Ia[iVieru Angelica – VasluiTaki Huiazi – SuceavaHincu Ovidiu – Boto[aniHora]iu Anghelescu – Buz\uAron Elisabeta – Gala]iBlaga Alexandru – Constan]aNedelcu Cristina – TulceaLiviu Bostan – VranceaEduard Bratu – Br\ila

Echipa BFZ:

Alexander Seidl – expert interna]ionalHannes Kerst – expert interna]ional

Echipa EURO<26:

Cristian Popescu – profesor Management deProiectMugurel Stan – asistent profesor Management deProiectC\t\lin Alexe – profesor Business Plan

Echipa SIVECO:

C\t\lin {tefan – coordonator tehnic e-LearningRadu Jug\reanu – Department Manager AeLeContentR\zvan Zota – profesor IT /Radu Constantinescu – asistent profesor IT /

Echipa BCS:

Bruno {tefan – pre[edinte BCS, Departamentulde {tiin]e Socio-Umane, UPBMarin Burcea – sociolog, Facultatea deAdministra]ie Public\ [i Afaceri, UniversitateaBucure[ti,Gina {tefan – director, statisticianNela Burcea – consultant, prof. dr.Sorin Adam Matei – sociolog, Purdue University,Indiana, SUACamelia L\t\ianu – sociolog, Estrella MountainCommunity College, Arizona, SUAGabriel L\t\ianu – sociolog, Estrella MountainCommunity College, Arizona, SUACodrin Scutaru – sociolog, Facultatea deSociologie [i Asisten]\ Social\ a Universit\]iiBucure[ti


3

INTRODUCERE

De-a lungul anilor au ap\rut o mul]ime de c\r]i despre cum s\ devenim boga]i. Importan]ioameni de afaceri au scris despre succesul lor [i al altora, `ndemnându-ne s\ `i copiem.Cercet\tori [i profesori au analizat carierele managerilor de top [i au scris c\r]i [i teorii desprecaracteristicile pe care trebuie s\ le dobândim pentru a accede `n vârf. Mai mult ca sigur acestec\r]i i-au ajutat pe unii `n drumul lor spre succes. Dar cei mai mul]i oameni nu le-au citit. {i-auf\cut afacerile bazându-se pe instinct, pe rela]ii, pe oportunit\]i. Cultura lor managerial\ este,cel mai adesea, s\rac\, fragmentat\ [i dobândit\ aproape `ntotdeauna dup\ demarareaafacerilor. Foarte pu]ini sunt oamenii care intr\ `n lumea afacerilor dup\ ce [i-au consolidat oeduca]ie managerial\. Cei mai mul]i nici nu consider\ necesar\ o preg\tire prealabil\, ca lacarte, `nceput\ `ntr-o sal\ de curs.Meseria de om de afaceri nu implic\ o preg\tire specializat\,a[a cum implic\ meseria de inginer sau cea de chirurg. Dar 90% din afaceri mor `n primul ande la `nfiin]area lor [i explica]ia ]ine [i de lipsa cuno[tin]elor de specialitate. Dac\ 90% dinpacien]ii unui doctor aflat la `nceputul carierei ar deceda `n urma opera]iilor [i tratamentelor lui,acel doctor ar fi imediat arestat [i i s-ar interzice dreptul de a practica meseria. E[ecurilemanageriale sunt `ns\ greu cuantificabile, dar pentru mul]i vizibile, iar ele reprezint\ un motivimportant al re]inerii celor mai mul]i oameni de a-[i deschide o afacere.

~n mediul rural afacerile se nasc mai greu decât la ora[e [i mor mai repede. Oportunit\]ilesc\zute `nt\resc ideea c\ preg\tirea managerial\ ocup\ un loc minor `n dobândirea succesului.De aceea, lecturile sunt [i mai rare, iar timpul pe care oamenii de la ora[e `l acord\ instruirii lorprofesionale este ocupat, `n mediul rural, de munca `n gospod\rie. Lipsa educa]ieiantreprenoriale este vizibil\ `n faptul c\ sunt foarte pu]ini oamenii de la ]ar\ care scriu proiecte,care acceseaz\ fonduri [i care dezvolt\ afaceri la nivel mare.

Pentru a stimula dezvoltarea cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului antreprenorial al`ntreprinz\torilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori din mediul rural, Funda]ia Na]ional\ a TinerilorManageri - FNTM a demarat proiectul„Rural-Manager” finan]at din FondulSocial European, selectat `n cadrulProgramului Opera]ional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane -POSDRU, axa 5, DMI 5.2, motto-ulacestuia fiind „Investește `n oameni!”.Grupul ]int\ al proiectului estecompus din `ntreprinzatori sau viitori`ntreprinzatori din mediul rural, `nspecial tineri, care pot generadezvoltare local\ [i oportunit\]i deocupare prin dezvoltarea propriilorafaceri din regiunile de dezvoltareNord-Est, Centru [i Sud-Est. Duratade implementare a Rural-Managereste de 16 luni (ianuarie 2009-aprilie 2010), iar regiunile ]int\ ale proiectului sunt: RegiuneaNord-Est (jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui), Regiunea Centru (jude]eleAlba, Bra[ov, Covasna, Harghita, Mure[, Sibiu) [i Regiunea Sud-Est (jude]ele Br\ila, Buz\u,Gala]i, Vrancea, Tulcea, Constan]a).

Proiectul „Rural-Manager” a urm\rit câteva aspecte importante:

1. Organizarea a 18 conferin]e locale, `n fiecare jude] din regiunile vizate, `n lunile martie-aprilie2009, `n vederea promov\rii culturii manageriale [i motiv\rii `ntreprinz\torilor pentru


4

`nceperea unui proces de educa]ie antreprenorial\, cu scopul `mbun\t\]irii performan]ei,cre[terii accesului la finan]are, `nsu[irii de bune practici [i idei de succes na]ionale [iinterna]ionale.

2. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale`ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere, `n mediul rural din regiunile NE,Centru [i SE.

3. ~nfiin]area a 9 birouri de consultan]\ ini]ial\, de tip Help-Desk (cate un birou la 2 jude]e),pentru acordarea de educa]ie [i consiliere managerial\ personalizat\ `ntreprinzatorilor, `nvederea ini]ierii unei afaceri sau dezvolt\rii afacerii existente, cre[terii competitivit\]ii lor pepia]\ [i, implicit, cre[terii economiei locale, `ncepând din martie 2009. Ora[ele unde se vorinfiin]a aceste birouri sunt: Alba Iulia, T`rgu Mure[, Predeal, Bac\u, Suceava, Ia[i, Foc[ani,Buz\u, Constan]a.

4. Furnizarea de servicii de instruire, consiliere [i sprijin pentru manageri, mici sau viitori`ntreprinz\tori (selecta]i `n urma conferin]elor), printr-un portal inovativ - instrument integrat,ce va con]ine: o platform\ de e-Learning, consultan]\ [i networking, operabil\ din luna august2009, o platform\ e-business, care va promova produsele [i serviciile beneficiarilor [i un siteal proiectului ce se constituie `n centru de resurse la dispozi]ia participan]ilor [i primarilor dinmediul rural.

O consecin]\ a dezvolt\rii acestui instrument integrat este crearea unei re]ele de cooperare`ntre beneficiarii proiectului, pentru facilitarea transferului de bune practici [i ini]ierea departeneriate `ntre ace[tia. Prin rela]ionarea participan]ilor la sesiunile de instruire non-formal\,tradi]ional\, cât [i on-line, se realizeaz\ transferul de cuno[tin]e, bune practici [i pove[ti desucces `ntre `ntreprinz\torii din regiunile vizate. Platforma integrat\ de e-Learning [i cea de e-business au rolul de a facilita cooperarea dintre beneficiarii din toate regiunile [i crearea uneire]ele interregionale.

Pentru m\surarea [tiin]ific\ a nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprin-z\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural, FNTM a inclus `n proiect[i realizarea unei cercet\ri complexe, care s\ cuprind\ mai multe aspecte:

� Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ,realizat `n rândul func]ionarilor publici

� Efectuarea a 3 focus-group-uri (câte unul pentru fiecare regiune) despre motiva]iile,a[tept\rile [i comportamentul antreprenorial

� Efectuarea a 3 brainstorminguri (câte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile [i`n]elesurile cotidiene asociate conceptelor din [tiin]a managementului

� Efectuarea a 30 interviuri `n profunzime (câte 10 `n fiecare regiune) despre experien]eleantreprenoriale.

Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\, ce a fost câ[tigat\de Biroul de Cercet\ri Sociale – BCS.


5

METODOLOGIEPentru studierea nevoilor de formare s-au `mbinat cercet\rile cantitative cu cele calitative. Afost alc\tuit\ o echip\ de exper]i `n sociologie, cadre universitare, cercet\tori cu o bogat\practic\ profesional\. ~mpreun\ cu echipa de exper]i `n management ai FNTM a fost construitun chestionar despre valorile, comportamentul [i motiva]iile antreprenoriale, despre cuno[tin]elede management [i experien]a `n consultan]\ [i despre percep]iile reciproce ale oamenilor deafaceri [i oamenilor din administra]ia public\. Chestionarul a fost pretestat de membrii echipelorBCS [i FNTM, definitivat [i aprobat de FNTM.

Pentru alc\tuirea e[antionului s-a ]inut cont de ponderea popula]iei rurale din fiecare jude] `ntotalul celor 3 regiuni [i s-a convenit s\ se asigure o dispersie teritorial\ cât mai mare. Pentrufiecare localitate rural\ s-a alc\tuit o list\ cu `ntreprinz\torii [i poten]iali `ntreprinz\torii, pe bazainforma]iilor colectate de coordonatorii jude]eni ai FNTM [i BCS.Din acea list\ au fost selectateprin pas statistic aproximativ 1.100 persoane, care au fost invitate s\ participe la conferin]eleregionale din cadrul proiectului strategic „Rural-Manager”. Dintre participan]ii la conferin]e, 942persoane au acceptat s\ participe [i la cercetarea sociologic\. Cele 942 persoane locuiesc `n493 localit\]i – `n medie câte 2 persoane dintr-o localitate. E[antionul este reprezentativ pentrugrupul ]int\ (antreprenori [i posibili `ntreprinz\tori din mediul rural din 18 jude]e din zonele Nord-Est, Centru [i Sud-Est) cu o eroare de +/-3,2%.

Din cele 942 persoane, 23 au participat la focus-groupuri, 22 la brainstorminguri [i 30 lainterviuri `n profunzime. La conferin]ele regionale din Alba Iulia, Ia[i [i Foc[ani au fost realizatecâte un focus-group, un brainstorming [i 10 interviuri `n profunzime pentru a identifica maicorect motiva]iile, a[tept\rile [i ideile oamenilor despre diverse aspecte manageriale.Cercet\rile calitative s-au desf\[urat `n s\li special amenajate pentru acest scop [i au fostmoderate de autorii prezentului raport. Criteriul de alegere a participan]ilor la focus-grupuri [ibrainstorming au fost full - probabilistic, aleatoriu, cu pas statistic din listele cu participan]i la`ntâlnire. Participarea a fost voluntar\. Participan]ilor li s-a precizat c\ refuzul de participare nuva influen]a [ansele de participare `n cadrul Proiectului. Focus-groupurile [i brainstorminguriles-au desf\[urat `naintea Conferin]elor pentru a nu altera datele calitative culese, prin informa]iafurnizat\ `n cadrul evenimentelor.

CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE ALE GRUPULUI}INT|Dou\ treimi dintre oamenii care au o afacere sau vor s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural suntb\rba]i (66,3%). Cei mai mul]i sunt c\s\tori]i, au copii [i sunt ata[a]i de mediul rural. Femeiledornice s\ `nceap\ o afacere provin `n special din rândul persoanelor cu studii superioare, suntdivor]ate sau au o rela]ie nelegalizat\ (concubinaj), au un calculator personal [i stau mai multdecât b\rba]ii pe Internet. Au `ns\ venituri mai mici decât ace[tia, au mai pu]ine credite la b\nci[i au o experien]\ interna]ional\ mai mic\ decât b\rba]ii (au muncit sau au studiat mai pu]in `nstr\in\tate).

Datele sunt similare celor furnizate de cercet\rile `ntreprinse de Observatorul European al IMM-urilor, care afirm\ c\ una din cinci IMM-uri este condus\ de o femeie. Cele mai multe societ\]i careau ca manageri femei activeaz\ `n domeniul serviciilor. Num\rul IMM-urilor conduse de sexulfrumos difer\ de la ]ar\ la ]ar\, cele mai multe fiind `n Fran]a, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda[i Elve]ia (unde un sfert dintre `ntreprinz\tori sunt femei). ~n Grecia, Austria, Marea Britanie [iDanemarca num\rul `ntreprinz\torilor femei este mai mic (14-16%).

C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB


6

Aproape 60% au studii medii [i doar 10% au studii economice universitare, confirmând ipotezac\ diploma nu este necesar\ pentru a reu[i `n afaceri. Mai mult decât atât, jum\tate dinparticipan]ii la studiu au sau doresc s\ `nceap\ o afacere `ntr-un domeniu `n care nu de]in ocalificare certificat\ printr-o diplom\. Doar `n cazul managerilor neac]ionari am constatat ospecializare economic\ universitar\ `n propor]ie de peste dou\ treimi.

Vârsta medie a participan]ilor la studiu a fost de 33 ani, cei mai tineri având 18 ani, iar cei maivârstnici 67 ani. Dup\ 45 ani dorin]a de a `ncepe o afacere este tot mai sc\zut\. Am constatatc\ tinerii – studen]i, [omeri, salaria]i sau agricultori – sunt foarte interesa]i s\ cunoasc\ maimulte aspecte despre lumea afacerilor [i `[i declar\ inten]ia de a-[i deschide o firm\. Cele maimari re]ineri le au agricultorii, datorit\ inexisten]ei unei pie]e de desfacere a produselor lor `napropierea zonei de reziden]\.

Cercetarea confirm\ datele din Uniunea European\ care arat\ c\ vârsta medie a `ntreprinz\toriloreste `n jur de 35 ani, ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui o firm\ nu imediatdup\ terminarea studiilor.


~n c\utarea unor similarit\]i `ntr-un lot atât de eterogen ca cel studiat, am grupat participan]ii `n3 categorii, din care una am divizat-o apoi `n mai multe criterii:

1. Manageri neac]ionari – 3%

2. Patroni [i persoane fizice autorizate (PFA) – 29,3%

3. Poten]iali antreprenori (dispu[i s\ `nceap\ o afacere) – 67,7%, din care:

a. Salaria]i `n sectorul public – 13,6%

b. Salaria]i `n sectorul privat – 17,8%

c. Lucr\tori pe cont propriu – 8,2%

d. Agricultori cu gospod\rie proprie – 10,4%

e. Alt statut (studen]i, [omeri) 17,7%

De[i pu]ini, pe managerii neac]ionari i-am tratat separat deoarece am constatat c\ aveau cel mairidicat nivel de preg\tire economic\. Ei sunt directori la firme cu un num\r mare de angaja]i, au `nmedie 38 ani, cunosc limbi str\ine, utilizeaz\ frecvent calculatorul [i Internetul, au credite la banc\.

Dintre patroni, aproape jum\tate au afaceri `n domeniul produc]iei (agricole, zootehnice,prelucrarea lemnului, panifica]ie, construc]ii, confec]ii), un sfert se ocup\ de servicii (agro-turism, transport, notariat, consultan]\), iar un sfert de comer]. Cele mai multe firme din mediulrural sunt de dimensiuni mici – 90% au mai pu]in de 10 angaja]i. Ele func]ioneaz\ `ns\ la unnivel mul]umitor pentru trei sferturi dintre patroni, ceea ce `nseamn\ c\ satisfac]ia lor nu depindede amploarea afacerii derulate.

Statistic 98-99% din afacerile care se desf\[oar\ `n lume, indiferent de continent sau ]ar\, suntde mici dimensiuni, pân\ la 10 angaja]i. Num\rul mediu de salaria]i pe `ntreprindere este de 2pentru micro-`ntreprinderi, 20 pentru `ntreprinderi mici [i 103 pentru `ntreprinderi mijlocii, `n timpce num\rul mediu de salaria]i pe total IMM este de 6,2, conform Agen]iei Na]ionale pentru~ntreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie – ANIMMC

C\t\lin Alexe – profesor Business Plan/ Catedra de Management, UPB


7

Dac\ lumea patronilor [i a managerilor e dominat\ de b\rba]i, cea a func]ionarilor publici e maiechilibrat `mp\r]it\ pe sexe [i am observat multe femei din administra]ia public\ dispuse s\ intre`n lumea business-ului. Ca [i `n cazul managerilor, salaria]ii din sectorul public au un nivel deinstruc]ie [colar\ ridicat (60% au facultatea absolvit\), utilizeaz\ frecvent calculatorul [ist\pânesc relativ bine limbile str\ine.Trei sferturi dintre ei sunt c\s\tori]i [i cei mai mul]i au copii.

Spre deosebire de func]ionarii publici, salaria]ii din sectorul privat sunt preponderentnec\s\tori]i, au un nivel mediu de preg\tire [colar\, au venituri mai mici decât colegii lor de lastat. Acest lucru trebuie corelat cu media vârstei lor (26 ani) – mai mic\ decât a categoriilorocupa]ionale anterior men]ionate. V\zând deci afacerile derulate de patronii lor, salaria]ii dinmediul privat vor imediat s\ le calce pe urme, deschizându-[i o afacere proprie. Nu au `nceputo afacere din acelea[i motive ca to]i poten]ialii `ntreprinz\tori: nu au avut capitalul [i utilajelepentru pornire (41%), nu au avut o idee bun\ pentru afaceri (17%), nu au avut rela]iile necesare(11%), nu s-au considerat preg\ti]i pentru a[a ceva (10%).

Lucr\torii pe cont propriu (comercian]i, me[te[ugari ne`nregistra]i fiscal) `mpreun\ cu agricultoriiau un profil social u[or diferit: utilizeaz\ cel mai pu]in calculatorul [i Internetul, st\pânesc celmai pu]in limbile str\ine, nu prea fac `mprumuturi la b\nci [i au o experien]\ profesional\interna]ional\ sc\zut\ (doar 15% dintre agricultori declar\ c\ au `nv\]at sau au muncit `nstr\in\tate). ~n schimb au o activitate de marketing important\: aproape jum\tate din agricultoriiintervieva]i au vândut personal produse agricole sau animaliere la pia]\ anul trecut (b\rba]ii dedou\ ori mai mult decât femeile). ~n jude]ele din Ardeal vânzarea produselor proprii la pia]\ emai intens\ decât `n nord-estul ]\rii.

Aproape to]i studen]ii [i [omerii intervieva]i sunt nec\s\tori]i, vorbitori de limbi str\ine [i `[ipetrec mare parte din timp pe Internet. Nu au credite la b\nci [i au cel mai sc\zut venit dintreto]i participan]ii la studiu (cca. 200 EURO lunar). ~n lotul poten]ialilor antreprenori ei au mediade vârst\ cea mai sc\zut\: 23 ani.

Dincolo de aceste categorii (ocupa]ionale, de gen, vârst\, nivel de educa]ie, experien]\ de lucrucu calculatorul, de lucru `n str\in\tate, de lucru cu b\ncile), nu am constatat alte tipare socio-demografice responsabile pentru dorin]a oamenilor de a `ncepe un business `n spa]iul s\tesc.Erau gra[i [i slabi, `nal]i [i scunzi, t\cu]i [i volubili, unii dintre ei erau infirmi, iar al]ii aveauevident probleme medicale ce necesitau tratament chiar `n timpul interviurilor. Simpatizaupartide diverse de pe scena politic\ sau le dispre]uiau deopotriv\ pe toate. Gurmanzi saurezerva]i `n domeniul culinar, autoritari sau nu, to]i aveau dorin]a de a reu[i `n lumeamanagementului rural. ~ncercând s\ afl\m ce i-a `ndemnat spre domeniul afacerilor, le-amadresat mai multe `ntreb\ri despre valorile [i modul lor de a gândi.

VALORI ANTREPRENORIALEValorile sunt definite de speciali[ti ca preferin]e pentru anumite situa]ii, lucruri, idei sau persoane`n raport cu altele, orient\ri emo]ionale cu semnifica]ii pozitive sau negative, c\rora le suntasociate reac]ii de atrac]ie sau de respingere. Constituind nucleul personalit\]ii indivizilor [icolectivit\]ilor, preferin]ele se grupeaz\ `n sisteme de valori, iar acestea ordoneaz\ realitateaprin transformarea preferin]elor `n norme.Cu cât sunt mai puternic afirmate, cu atât ele dau maiclar sens [i direc]ie `n via]\.

Uneori valorile indivizilor [i grupurilor sociale sunt greu de observat.Oamenii [i institu]iile clameaz\câteodat\ valori `n care nu cred pentru c\ a[a consider\ c\ este dezirabil social [i evit\ s\ `[i afi[ezeadev\ratele preferin]e de teama unui oprobiu public.Când comunismul a trecut `n desuetudine dup\1989, oamenii care credeau `n el evitau s\ `[i afirme credin]a `n mod direct, dar [i-o exprimau `ntr-un mod `nv\luit, prin proverbe [i maxime.Sociologii spun c\ valorile pot fi surprinse mai bine când`i punempe oameni `n situa]ia de a alege `ntre proverbe contrare, `ntre perechi demaxime.Verificândaceast\ teorie `n cazul antreprenorilor rurali am descoperit urm\toarele preferin]e:


8

Cei mai dispu[i s\ se asocieze cu persoane nepotrivite, s\ se fac\ frate cu dracul pentru atrece lacul sunt managerii neac]ionari (o treime dintre ei). Patronii au `ns\ cel mai multconvingerea c\ trebuie s\ se asocieze doar cu cei ca ei (mai bine de dou\ treimi dintre ei afirm\acest lucru).

Patronii, agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu cred cel mai mult `n ideea c\ „dac\ vrei s\ faciceva, f\-o singur” (un sfert dintre ei) [i tot ei ader\ cel mai mult la ideea complementar\ c\„prea mul]i buc\tari dau ciorba `n foc”.

Nevoia de siguran]\ apare la aproape jum\tate din agricultori, pe când dorin]a de a risca `ianim\ pe 70% dintre patroni. Interesant este c\ femeile sunt mai dispuse s\ ri[te decât b\rba]ii.

Valorile manageriale pot fi m\surate [i prin alte tipuri de `ntreb\ri. ~ncrederea `n capacitatea dea conduce o afacere este elementul cheie care face ca acea afacere s\ func]ioneze. To]i`ntreprinz\torii [tiu c\ dac\ vor s\ pun\ un business pe picioare trebuie s\ se implice [i s\cread\ `n succes. ~ncrederea `n afaceri `nseamn\ responsabilitate, risc, perseveren]\, `nsu[ireaunui set de valori manageriale. Chiar dac\ aceste valori nu sunt asumate prin statut, nu suntafi[ate public, ele sunt interiorizate de `ntreprinz\tori `nainte de a porni afacerea.

Speciali[tii au identificat de-a lungul anilor mai multe caracteristici individuale care asigur\succesul `n afaceri. Din `mbinarea diverselor teorii am construit scala antreprenorial\ `n 11trepte.Aceast\ scal\ are la baz\ o filosofie managerial\ care spune c\ succesul, ca [i e[ecul,vin `n primul rând din ac]iunile pe care indivizii le `ntreprind singuri [i mai pu]in din ac]iunilecelorlal]i. Ceea ce `nseamn\ c\ indivizii trebuie s\-[i asume responsabilitatea propriilor decizii[i ac]iuni [i s\ adopte un stil de lucru managerial. Acest stil presupune un calcul al riscului si oasumare a lui, o mai mare creativitate, o capacitate de organizare, o aplecare c\tre nevoilepie]ei, o folosire mai eficient\ a timpului, o abilitate `n luarea deciziilor, etc.

Indicele general al scalei antreprenoriale este de 2,07, pe un interval de la 1 la 4, unde 1`nseamn\ o deschidere total\ spre antreprenoriat, iar 4 o `ndep\rtare total\ de el. Pentru fiecaretreapt\ a scalei antreprenoriale valoarea indicilor este urm\toarea:


9

Obs. Pentru fiecare pereche de maxime diferen]ele pân\ la 100% sunt date de non-r\spunsuri sau de r\spunsuri de tip „nu [tiu”(`ntre 10 [i 20%).


10

Analiza asupra managerilor [i poten]ialilor manageri din mediul rural realizat\ `n prim\vara anului2009 ne prezint\ comportamente diferite pe fiecare treapt\ a scalei antreprenoriale amintite.

RISCUL ~N AFACERI

Constat\m a[adar un comportament managerial prudent. Pu]ini accept\ riscul `n afaceri. Eleste acceptat `n special de cei foarte tineri (sub 25 ani), de managerii neac]ionari [i de patroni,dar este evitat frecvent de func]ionarii publici [i de cei din sudul ]\rii.

Eu zic c\ riscul e lucrul cel mai important pe care trebuie s\-l prevezi [i e un curaj enorm pentrua merge, pentru a face o afacere. Afacerea e risc. Când faci o investi]ie mare te `ntrebi: pierd, nupierd? Risc? Curajul trebuie s\ fie foarte mare. (b\rbat, 48 ani, studii medii, c\s\torit, 2 copii, VN)

Cel care `[i asum\ riscul de a deschideo afacere, o activitate [i a o duce pân\la cap\t grea via]\ duce. Omul nudoarme noaptea. ~l prinde diminea]atreaz. (femeie, 41 ani, studii medii,c\s\torit\, 1 copil, VN)

Orice afacere are un risc. Poti pierdetot. ~n momentul `n care po]i face oinvesti]ie, nu po]i fi foarte sigur ce se va`ntâmpla. ~n momentul `n care ieidecizia apar riscurile. Riscuri`ntotdeauna sunt. {i nu [tiu, t\ria decaracter s\ po]i s\ iei o decizie, te po]igândi [i la ideea c\ s-ar putea s\ cad\tot. Asta conteaz\ la un om de succes.

T\ria de caracter, asumarea riscului. (femeie, 27 ani, inginer, AB)

Dac\ exist\ un factor de risc, nu sunt singur c\ m\ bag, c\ pot continua. (b\rbat, 39 ani,poten]ial `ntreprinz\tor, studii superioare, IS)

Nu sunt genul de om care s\ m\ tem de ceva [i tot timpul risc. Tot timpul, chiar dac\ a[ pierde

23,7%accept frecventriscul `n via]\

48,1%`n general, acceptriscul moderat `n

via]\

19,1%rareori prefer

situa]iile riscante

6,9%nu accept situa]iile

riscante

2,2%Nu [tiu / Nur\spund


11

[tiu c\ a[ putea s\ o iau de la `nceput din nou. {i experien]\ [i studii trebuie. Ce am f\cut acumam luat de la zero. Nu am avut nimic `n afar\ de un calculator, la `nceput, nu am avut nimic. Doarambi]ie. (b\rbat, 33 ani, antreprenor, studii superioare, IS)

~n lumea afacerilor `ntreprinz\torul risc\ permanent dar, `n general, riscul s\u este calculat. Riscul dea da faliment este foartemare, `ndeosebi `n rândul `ntreprinderilormici.Aproximativ 25%din num\rulfirmelor dau faliment `n primul an de la `nfiin]are, iar 75% dup\ patru ani. Oricine se lanseaz\ `ntr-oafacere trebuie s\ se gândeasc\ c\ poate s\ e[ueze [i, `n aceste condi]ii, este necesar s\ se cunoasc\foarte bine pentru a vedea dac\ este `n stare s\ fac\ fa]\ unei astfel de situa]ii.

~ntreprinz\torii `[i calculeaz\ `ntotdeauna riscul. Le place provocarea, dar nu se aventureaz\. Evit\situa]iile cu risc sc\zut deoarece nu v\d `n ele o provocare [i, de asemenea, evit\ situa]iile cu riscridicat deoarece sunt persoane care vor s\ reu[easc\.E[ecul trebuie acceptat ca o experien]\ din care`nve]i [i care te ajut\ s\-]i canalizezi ac]iunile viitoare spre rezultate pozitive. Un om cu spirit antre-prenorial trebuie s\ se accepte a[a cum este [i s\-[i dep\[easc\ sl\biciunile.


CONTROLUL PROPRIULUI DESTIN

Cât prive[te controlul propriului destin, observ\m c\mareamajoritate a `ntreprinz\torilor `[i dore[teo mai mare independen]\. Pu]ini sunt cei c\rora le place s\ depind\ de al]ii. Doar salaria]ii dindomeniul privat, agricultorii [i cei trecu]i de 40 ani prefer\ cevamai mult s\ depind\ de al]ii `n afaceri.

Niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ depind de cineva, niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ ascult ordine. Pentruc\ nu m\ mul]umesc numai cu statutul de angajat, s\ zic a[a, dintr-o clas\ medie. Niciodat\nu mi-a pl\cut lucrul acesta. Am o concep]ie mai deschis\ `n rela]ia asta. Nu: eu dau ordine,tu execu]i. Suntem prieteni, suntem egali, ne ajut\m reciproc. Ce nu [tiu eu, [tii tu [amd.(femeie, studii medii, AB)

Eu mi-a[ da toat\ silin]a, dar mai departe depind de mai mul]i factori. Si asta m\ face vulnerabil.(b\rbat, studii superioare, IS)

Depinde de gradul de dependen]\ fa]\ de cel\lalt. Atunci când depinzi prea mult de un anumitfurnizor sau client, e[ti prea expus. Trebuie s\ ai ceva rezerve ca `n momentul `n care cel\laltare probleme s\ nu cazi [i tu. (b\rbat, studii medii, VN)

Depindem prea mult de schimbarea guvernelor [i asta nu-mi place. Se fac lucruri de calitateslab\. (b\rbat, studii superioare, VN)

ATITUDINEA FA}| DE NOU

36,2%mi-a pl\cut`ntotdeauna`n via]\ s\ nu

depindde al]ii

50,7%`n general nu-miplace s\ depind de

al]ii

10,6%nu m\ deranjeaz\prea tare s\ depind`n afaceri de al]ii

1,1%prefer ca al]ii s\-[ibat\ capul pentru

mine

1,4%nu [tiu/nu r\spund

53,5%`mi place s\

promovez nout\]ile

35,6%`n general, accept

nout\]ile

7,6%nu m\ deranjeazas\ promoveznout\]ile

1,2%prefer ca lucruriles\ r\mân\ a[a

cum sunt


Atitudinea fa]\ de nou este pozitiv\ la aproape to]i poten]ialii `ntreprinz\tori din lumea satelor.Contrar percep]iei comune despre conservatorismul rural, cercetarea arat\ o mare deschiderea antreprenorilor c\tre nou, o dorin]\ de a promova nout\]ile `n comunit\]ile s\te[ti. Iar cei careau deja o afacere se consider\ aproape to]i avangardi[ti `n comunele lor. Gândul c\ ar puteadeschide o afacere produce la to]i o deschidere, o acceptare a nout\]ilor `n via]a lor.Conservatorismul agricultorilor, m\surat [i de alte cercet\ri, se reduce rapid odat\ cu sesizareaoportunit\]ilor de afaceri.

Am vrut s\ aduc pentru mediul rural ceva nou.Nivelul de via]\ a crescut, oamenii nu mai au timps\ preg\teasc\ ceva foarte rapid `n timpul zilei. {i mul]i cuno[teau produsele din mediul urban,dar nu le aveau `n mediul rural. (femeie, 33 ani, studii medii, afacere cu patiserii, IS)

Consultan]a, dup\ p\rerea mea, `ndreptat\ ca obiectiv pentru cel din mediul rural este o noutatela aceast\ or\. A[ spune necunoscut\ pân\ anul trecut. Sau, dac\ se cuno[tea, nu vreau s\sup\r pe nimeni, nu cred c\ a fost performat\. Am `ncercat anul trecut, acum doi ani, s\ zicempe la institu]iile de stat - nu [tiu dac\ fac bine dac\ dau nume - [i nu prea aflai informa]ii. Fiindo noutate. ..s\ zic de vreun un an de zile, accesând [i internetul , am v\zut c\ se ofer\ [iconsultan]\ `n domeniu {i mai ales cursurile astea sunt mai mult decât bine venite, am r\massurprins pl\cut [i de idee [i de persoanele care au organizat dar [i de stadiul dr\gu] la care sediscut\ ast\zii [i `ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. ~ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. Dac\ s-argeneraliza s-ar schimba din temelii lumea satelor. (b\rbat, 39 ani, studii superioare, IS)

NEVOIA DE ~MPLINIRE

Nevoia de a deveni o persoan\ important\, de a ajunge cineva este mare la aproape to]i ceistudia]i, mai pu]in la agricultori [i la func]ionarii publici care, de[i `[i doresc s\ porneasc\ oafacere, nu au gânduri de m\rire ci, mai degrab\, de rezolvare a unor nevoi financiare.

Trebuie s\ ai un fond ca sa faci un lucru; s\ vrei s\ sco]i acel fond la iveal\ ca s\ te `mpline[tica om. (femeie, 28 ani, studii medii, VN)

ACCEPTAREA INCERTITUDINII

Acesta este un indicator care arat\ c\ `ntreprinz\torii evit\ situa]iile neclare, nu v\d `n ele oprovocare [i nu doresc s\ piard\ aventurându-se pe un teren necunoscut. Oamenii vor s\ fac\afaceri pentru a spori siguran]a mediului `n care tr\iesc. Paradoxal, cei care au deja o afacerecaut\ cel mai mult situa]iile certe. Doar agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu accept\ maifrecvent incertitudinea pentru c\ s-au obi[nuit s\ tr\iasc\ `n medii greu controlabile de c\tre ei(condi]iile climaterice, clien]i imprevizibili, etc.).


12

25,7%doresc cu

insisten]\ s\ devinpersoan\important\

42%`n general simt

nevoia de a ajungecineva

21,1%cred ca mi-ar places\ devin cineva

8%nu-mi bat capul cugânduri de marire


16,6%accept

incertitudinea cape un lucru firesc

`n afaceri

30,1%de cele mai multeori accept [i situa]ii

incomode

11,4%`n general nu m\deranjeaz\ incerti-

tudinea

39,7%prefer situa]iile

certe



13

Tr\im `ntr-un mediu incert, cu o avalan[\ de informa]ii [i de lucruri noi. E greu s\ faci diferen]a`ntre ceea ce [tii [i ceea ce ar trebui s\ [tii. (femeie, 41 ani, studii superioare, VN)

P\i `n primul rând ar fi un venit mai bun, ar fi acea siguran]\ pe tine ca persoan\. ~n momentul`n care e[ti angajat `ntr-o societate ai [anse ca mâine s\-]i spun\ `ntreprinz\torul s\ pleci. A[aai ceva sigur. Depinde de tine dup\ cum `]i faci programul. (b\rbat, 20 ani, student, IS)

~NCREDEREA ~N PROPRIA PERSOAN|

~ncrederea `n for]ele proprii este un ingredient necesar al oric\rei afaceri. Oamenii nesiguri peei au nevoie s\ le fie confirmat\ valoarea. Au ini]iative reduse [i caut\ sprijin [i sfaturi de la ceidin jur. Cercetarea ne arat\ c\ dou\ treimi din subiec]i au mare `ncredere `n for]ele proprii. Ceimai nesiguri pe ei sunt studen]ii [i salaria]ii din mediul privat. ~ncrederea `n sine cre[te odat\cu vârsta, cu experien]a [i cu veniturile dobândite.

Experien]a `]i d\ `ncredere `n tine. De aceea trebuie s\ participi la cursuri, s\ lucrezi `n multelocuri, s\ ai un CV bun. (femeie, 21 ani, student\, AB)

Trebuie s\ fii [i optimist, s\ ai `ncredere `n ceea ce faci. Omul e consumator [i de alimente [ide produse de cur\]enie [i dac\ [tii s\ le organizezi pe toate, [i pre]urile, [i tot, [i `n]elegerea`ntre clien]i [i patron. Eu nu m\ consider o partoan\, eu plecând de la munca de jos, inclusivcur\]enie, v\d altfel lucrurile. Acum lucrez ca agent comercial pentru c\ nu vreau s\ stau acas\,sunt mul]umit\ [i nu de salariu. Niciodat\ nu am pus problema de bani, ci când am f\cut ceva,am f\cut de pl\cere. (femeie, 40 ani, studii medii, salariat `n sectorul privat, IS)

~n primul rând trebuie s\ ai `ncredere `n tine, dac\ nu ai, mai bine nu te mai apuca.Trebuie apois\ ai [i o baz\ financiar\. F\r\ bani este [i greu s\ gânde[ti liber. Chiar dac\ ai co-finan]are,nimeni nu are o c\ru]\ de bani. Mai este ceva, oamenii de la ]ar\ sunt cam `nchi[i, nu e vinalor, a[a au tr\it. Ca s\ reu[e[ti trebuie s\ le deschizi orizontul. (b\rbat, 36 ani, studii medii, VN)

PERSEVEREN}A

Perseveren]a este `nsu[irea care face ca afacerile s\ mearg\ mai bine [i aproape to]i subiec]iistudiului nostru au l\udat consecven]a [i s-au considerat ei `n[i[i „dintr-o bucat\”, spunând c\dac\ nu ar avea ambi]ie [i hot\râre ar ajunge s\raci. Pentru câ]iva lucr\tori pe cont propriu,[omeri [i agricultori perseveren]a e uneori obositoare [i doreau s\ „o lase mai moale cu munca”o perioad\.

Ceea ce duce la reu[ita unei afaceri este ambi]ia, perseveren]a celui care vrea s\ deschid\ cevaacolo (`n mediul rural). Dac\ e[ti del\s\tor `n via]\ g\se[ti fel de fel de probleme, dar pân\ când nu

31,2%am o puternic\

`ncredere `n for]eleproprii

36,9%`n general am

`ncredere `n for]eleproprii

16,3%pentru a fi sigur,

solicit altora sfaturi

14,1%m\ sf\tuiesc

mereu cu cinevacând `ncep oafacere

1,4%nu [tiu/

nu r\spund

36,7%urm\resc cu

hot\râre scopulpopus, nu m\deranjeaz\piedicile

38,6%urm\resc `n modconstant scopul

propus

21%`n general,

urm\resc scopulpropus

1,8%nu prea perseverez

`n urm\rireascopului propus

1,8%nu [tiu/

nu r\spund


14

e[ti perseverent `n ceea ce vrei s\ faci, nu rezolvi nimic. (femeie, 40 ani, studii superioare, func]ionarpublic, VN)

Am [i pierdut de multe ori, dar am fost perseverent [i am avut rezultate. Am avut toate tipurile deactivit\]i, acum m\ reorientez pe agricultur\, un domeniu de care toat\ lumea fuge. Am curajuls\ m\ bag, chiar dac\ lumea spune c\ e o afacere proast\, pentru c\ nu exist\ nicio afacereproast\. M\ uit c\ al]ii au reu[it `n domeniul \sta. Fondurile [i sprijinul care vor fi alocate Românieivor fi pe agricultur\, nu industrie sau altceva. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, patron, IS)

~n primul rând trebuie s\ ai o mare voin]\ ca s\ duci la cap\t ceea ce `]i propui. Adic\ s\ fii atâtde rezistent la toate for]ele sau factorii perturbatori [i s\ ai o credin]\, `n primul rând s\ fii sigurc\ drumul care l-ai propus `l vei parcurge [i vei ajunge la finalitate. (b\rbat, 34 ani, studiisuperioare, patron, IS)

SPIRITUL DE INI}IATIV|

Voluntarismul este o consecin]\ a perseveren]ei manageriale. El `i face `ns\ pe lideri s\ mearg\singuri `nainte, s\ nu se sf\tuiasc\ cu al]ii. Ascultându-se mai mult pe sine [i mai pu]in pe al]ii,oamenii din mediul rural vor s\ construiasc\ afaceri personale [i mai pu]in afaceri publice, `[idoresc mai mult un management al sinelui [i mai pu]in al domeniului. Managerii neac]ionarisunt ceva mai deschi[i consultan]ei, sfaturilor decât posibilii antreprenori.

Dac\ nu e[ti convins c\ afacerea o s\ func]ioneze, tu, care e[ti ini]iatorul, degeaba porne[ti.Dac\ nu pui suflet, degeaba prime[ti sfaturi de la al]ii... To]i a[teapt\ s\ vin\ banii, dar nu vincu o ini]iativ\. V\ dau un exemplu: m\ duc cu ambasadorul `n zona Ighiului [i el `mi zice c\ `lduc `ntr-o zon\ moart\. Totul era cenu[iu [i existau subven]ii pentru fa]ade de la Prim\rie.Ini]iativ\, fantezie, asta lipse[te. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, func]ionar public, AB)

Cei care mai au ini]iativ\ vor s\ fac\ totul pe cont propriu [i nu-[i dau seama c\ deplas\rile decolo colo ridic\ costurile finale. Ei trebuie s\ `nve]e s\-i asculte pe cei cu experien]\. (b\rbat,55 ani, studii superioare, manager, VN)

Ne trebuie mai mul]i oameni cu ini]iativ\, ne trebuie un stat care s\-[i vad\ de treaba lui, s\asigure cadru. Iar oamenii s\ aib\ mai mult curaj, s\ nu le fie fric\ s\ `ncerce s\-[i schimbesinguri destinul. De aia sunt [i `n asocia]ia asta a tinerilor antreprenori. Ca un salariat `ntr-ocompanie mare po]i s\ evoluezi, dar ca antreprenor, posibilit\]ile de câ[tig sunt mult mai mari.(b\rbat, 33 ani, studii superioare, patron, IS)

SESIZAREA OPORTUNIT|}ILOR

17,4%am un sim]deosebit alsesiz\rii

oportunit\]ilor

66,8%`n general sesizezoportunit\]ile care

apar

0,2%nu prea am fler `n

sesizareaoportunit\]ilor

2,2%nu sesisezoportunit\]ile

3,4%nu [tiu/

nu r\spund

4,2%nu am nevoie

niciodat\ de sfaturipentru a

`ntreprinde oafacere

70,4%de[i nu am

`ntotdeauna nevoiede sfaturi,

câteodat\ le accept

15,7%`mi realizez `n modconstant actiunile,f\r\ a a[tepta`ndrum\ri

7,2%prefer munca de

rutin\ [i indica]iile

2,4nu [tiu/nu r\spund


15

Sesizarea oportunit\]ilor are leg\tur\ cu ceea ce speciali[tii numesc „`n]elepciune managerial\”sau „maturitate `n afaceri”. Este un instinct ce a fost educat s\ se centreze pe descoperirea[anselor de reu[it\ `n orice condi]ii. Patronii care au afaceri mai vechi de 10 ani au spus aproapeto]i c\ ei nu au nevoie de ocazii ca s\ arate ce pot, pentru c\ ei creeaz\ ocaziile.Oamenii obi[nui]iv\d aproape mereu piedicile, pe când oamenii de afaceri v\d provoc\rile, oportunit\]ile.

Dac\-a[ sta de vorb\ cu un miliardar a[vrea s\ [tiu cum cum a reu[it afacerile,cum a g\sit oportunit\]ile [i cum a [tiuts\ [i le creeze. Pentru c\ nu to]i v\doportunit\]ile, nu to]i au instinctul dezvol-tat. (femeie, 31 ani, studii superioare,func]ionar public, AB)

Oportunit\]ile de finan]are lipsesc la ma-joritatea. Pentru c\ trebuie s\ implemen-tezi un proiect [i cum se cunoa[teprocedura pe baz\ de decontare, iarchiar dac\ sunt proiecte finan]ate pân\ la70-80 % reprezint\ o problem\ co-finan-]area pân\ la decontare. Mai ales pentrupersoanele fizice care nu sunt persoanecu o activitate economic\ `n spate cares\ aib\ deja o firm\. (b\rbat, 35 ani, patron, AB)

Tipografia este o oportunitate oriunde [i oricând, fiindc\ hârtiile sunt foarte multe `n toatedomeniile. {i o tipografie produce de la tipizate pân\ la pliante, etichete [i orice altceva vre]ise poate. ~n orice domeniu e nevoie de scris. E nevoie absolut\ `n oricare domeniu. {i esteceva viabil [i acum, la ceea ce, la criza ce nume[te lumea, eu nu numesc criz\. Dac\ vrei s\g\se[ti de lucru, este. (B\rbat, 28 ani, patron, AB)

Oportunit\]i de a face ceva la sate exist\, dar sunt reduse de infrastructur\. Plecând de lasimplul fapt al drumurilor. Ca s\ `mi dezvolt afacerea trebuie s\ ajung `n comuna respectiv\.M\opresc imediat cum dau de noroi. Nu am cum s\ ajung. {i autorit\]ile locale nu fac nimic.(femeie, 30 ani, studii medii, IS)

Administra]ia public\ ar trebui s\ lucreze cu o firm\ de consultan]\ pentru c\ sunt oportunit\]icare poate nu se v\d. Aici la ... avem un lac [i s-ar putea dezvolta o groaz\ de chestii, darcineva trebuie s\ le vad\ [i cineva trebuie s\ le lanseze. Trebuie scoase `n eviden]\ [i totul cutransparen]\, cu licita]ii pe bune. Nu po]i s\ construie[ti ceva f\r\ s\ vezi ce ai de construit. Nupo]i construi o cas\ f\r\ proiect. Administra]ia s\ fac\ proiectele [i `ntreprinz\torii s\ aleag\.(b\rbat, 28 ani, lucr\tor pe cont propriu, IS)

DISPONIBILITATEA PENTRU MUNC|

Dorin]a de a munci este un indicator managerial care deriv\ dintr-o etic\ a succesului ce spunec\ nu exist\ „scurt\turi” `n drumul spre succes, ci doar munc\ asidu\, cu d\ruire. Epuizarea,oboseala apar mai ales la cei pu]in captiva]i de munca lor. Pentru oamenii de succes muncaeste o voca]ie, nu o ocupa]ie, este o activitate care le permite s\ scoat\ din ei adev\ratele

16,9%nu m\ simt obosit

niciodat\

49,9%m\ simt foarte bine`n majoritatea

timpului

29%`n general, m\ simtdestul de bine

2,5%nu m\ simt prea

des `n deplin\tateafor]elor



16

valori [i mai pu]in o activitate care `i ajut\ s\ ob]in\ venituri mari. Cercetarea noastr\ a constatatc\ cei care [i-au deschis de curând o afacere se simt cel mai mult epuiza]i de munc\, pe cândangaja]ii cu vechime sunt cei mai odihni]i.

Satul `]i ofer\ câteva oportunit\]i. Mult mai mult\ lini[te, for]\ de munc\ mult mai ieftin\, mult maibine preg\tit\ [i dispus\ s\ munceasc\, s\ activeze `n activitatea respectiv\, pentru c\ la ora[sunt foarte pu]ini oameni care ar vrea s\ lucreze `ntr-o ferm\. (b\rbat, 38 ani, studii medii, VN)

Noi suntem dispu[i s\ muncim mult [i cei cinsti]i [i gospodari apreciaz\ acest lucru, dar suntcei care stau pe margine [i bârfesc. {i bârfa e rea, te trage `n jos. (b\rbat, 39 ani, agricultor,studii medii, VN)

Când am `nceput afacerea cu so]ul meu am considerat c\ trebuie s\ `ncep cu munca de jos,s\ v\d `ntr-adev\r dac\ se câ[tig\ ceva din aceast\ afacere [i am v\zut c\ merge dac\-]i daisilin]a. (femeie, 30 ani, studii medii, patron pensiune, AB)

M-a[ asocia cu cineva.Tu vii cu banul, eu fac munca. Jum\tate - jum\tate. S\ nu avem discu]iimai târziu. Pentru c\ [i eu am muncit ca s\ ridic sau s\ fac ceea ce a ajuns firma, nu numai tu.Deci, drepturi egale. (femeie, 28 ani, studii medii, agricultor, IS)

EVENTUALITATEA UNUI E{EC

E[ecul `i ]ine deoparte pe mul]i de lumea afacerilor. Teama e mai mare la femei [i cre[te odat\cu `naintarea `n vârst\. Cei mai mul]i oameni care vor s\ `nceap\ o afacere prefer\ s\ nu segândeasc\ prea mult la posibilele e[ecuri [i s\ le accepte atunci când apar.

La un moment dat se spune c\ din e[ecuri se ridic\ oamenii mari, nu? Sunt multe care se spun.Cuvintele a[a u[or se pot `nvârti c\ te z\p\ce[ti din vorbe. (b\rbat, 41 ani, studii medii, AB)

S\ fie inteligen]i, iste]i, s\ le mearg\ mintea, s\-[i asume, s\ [tie s\-[i asume [i e[ecul [i s\-l[i dep\[easc\ [i s\ `nceap\ altceva, dac\ vede c\ nu merge. Când reu[e[ti s\ ]i-l dep\[e[ti,s\ nu clachezi, s\ nu te blamezi [i s\ continui atunci ai [anse s\ ajungi la succes. (femeie, 29ani, studii medii, AB)

Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [iabandoneaz\. (femeie, 36 ani, studii medii, VN)

ATITUDINI {I COMPORTAMENTE ANTREPRENORIALENefiind produsul min]ii unor indivizi ci al unor experien]e sociale, valorile dobândesc expresie`n comportamentul oamenilor [i organiza]iilor. Atitudinile [i comportamentul lor sunt u[or de`n]eles pentru c\ valorile p\trund `n aproape tot ce fac. Fiind denumite de unii speciali[ti caprograme mentale sau software-ul min]ii, valorile imprim\ oamenilor anumite tiparecomportamentale, anumite percep]ii atitudinale. Când `n mintea unui adolescent s-a sedimentatideea c\ vrea s\ urmeze facultatea de medicin\, el va `ncepe s\ se comporte diferit de colegiilui care vor s\ dea la facultatea de arte sau care nu vor s\ urmeze nici o facultate: va avea omai mare aplecare asupra tratamentului unor boli, va c\uta compania unor mentori dindomeniu, a unor colegi cu preocup\ri comune, va petrece mai mult timp studiind lucr\rimedicale, etc.

16,6%nu m\ sperie deloc

e[ecul

41,2%accept e[ecul cu

pruden]\

36,6%nu m\ gândesc laun e[ec atuncicând `ncep ceva

3,9%sunt `ngrozit de uneventual e[ec

1,7%nu stiu/nu r\spund


17

~n acela[i mod putem `n]elege [i comportamentele antreprenoriale rurale. Când unii oameni dela ]ar\ au `nceput s\ accepte ideea c\ ar putea deveni patroni, s-au uitat cu mai mare aten]iela ceilal]i patroni, s-au uitat mai bine la pia]a rural\, `n discu]iile lor au `ncol]it temeantreprenoriale, iar atitudinea lor a `nceput s\ se schimbe. S-a `ntâmplat ceea ce ErvingGoffman numea „gestionarea impresiilor”: imitându-i pe unii, diferen]iindu-se de al]ii, au `nceputs\-[i controleze conduita [i s\ adopte o masc\, un rol social, pe care s-au pus s\-l joace pescenele publice ale mediului lor: mai `ntâi `n familie, apoi `n grupurile de prieteni, `n spa]iilepublice ale satelor, `n `ntâlnirile cu diver[i parteneri. Ca ni[te actori, au `nceput s\-[i etalezeacele comportamente menite a genera impresiile dorite. Mai `ntâi au adoptat un set de gesturiexpresive, de simboluri de statut, apoi au construit un univers al aparen]elor manageriale,anumite standarde morale. Pe m\sur\ ce sinele managerial se configura, comportamentele seschimbau. Oamenii `ncepeau s\ se poarte ca ni[te patroni: ]inuta lor nu mai era cea demuncitori, agricultori, me[te[ugari, etc; `n discu]iile lor abordau frecvent teme antreprenoriale.Tehnicile de „management al impresiilor” sunt aplicate diferit de fiecare: de unii cu mai multsucces, de al]ii `ntr-un mod atât de nepotrivit `ncât totul pare o caricaturizare a rolului de patron.Spectacolul vie]ii cotidiene rurale opereaz\ o selec]ie a actorilor potrivi]i [i o `ndep\rtare abufonilor [i a celor cu rolurile prost `nv\]ate.

Pe scena acestor teatre sociale am observat jocurile de rol [i i-am `ntrerupt pe actori punându-le câteva `ntreb\ri despre cum se percep pe sine. Graficul de mai jos este ca o fotografie f\cut\pe rampa c\minelor culturale s\te[ti.

Ca fotografia s\ fie mai clar\ trebuie s\ compar\m pu]in actorii `ntre ei: patronii se cred cei maisociabili, iar [omerii cei mai pu]in sociabili, dar [i ace[tia din urm\ renun]\ la atitudinea retras\,timid\, atunci când vor s\ devin\ antreprenori. Severitatea patronilor e cel mai pu]in imitat\ deagricultori, dar managerii neac]ionari copiaz\ parc\ la indigo blânde]ea sau asprimea patronilorlor. Patronii se cred oameni noroco[i, dar [i salaria]ii lor cu venituri mici `ncep s\ se cread\noroco[i atunci când le-a `ncol]it gândul c\ pot fi `ntreprinz\tori.To]i cei care vor s\ devin\ patroni`i imit\ parc\ pe cei ajun[i deja `n acest rol, chiar [i `n ceea ce prive[te percep]ia bog\]iilorproprii: doar [omerii [i agricultorii se cred ceva mai s\raci, `ns\ doar o treime dintre ei.

Cei care au un statut social inferior nu vor s\ se vad\ fisuri `n retorica [i gestica lor

antreprenorial\. Ei cred c\ s\r\cia `idefavorizeaz\ `n drumul spre o carier\managerial\ [i de aceea `[ireevalueaz\ averile, punându-le `nregistrul lor simbolic pe un plan relativegal cu al unor patroni din mediul lor.Mai ales `n zona Ardealului micii`ntreprinz\tori (proprietari de pensiunituristice, de gatere, de magazines\te[ti, etc) sunt privi]i de c\tre veciniilor posibili antreprenori la fel de boga]isau de s\raci. Ei reduc diferen]ele destatut `n mintea lor, coborându-i pepatroni sau ridicându-se pe sine,pentru a face mai u[oar\ intrarea lor `n

lumea managerial\.

E[ti educat s\ te compor]i a[a. Dac\ e[ti s\rac ]i-e fric\ s\ comanzi. Trebuie s\ te por]i ca unbogat. (femeie, 41 ani, c\s\torit\, 1 copil, VN)

C\ lucrurile stau a[a, putem exemplifica prin compara]ie cu un lot de control. ~n acela[i timp cucercetarea de fa]\ am aplicat un chestionar similar [i unui grup de 159 func]ionari publici carenu doresc s\ devin\ antreprenori. Ace[tia se percep la fel de boga]i ca [omerii care vor s\devin\ patroni, de[i diferen]ele de venit sunt triple `ntre ei, `n favoarea func]ionarilor publici(1.600 lei câ[tigul lunar al func]ionarilor publici versus 550 lei câ[tigul lunar al [omerilor).

La fel, func]ionarii publici neinteresa]i de schimbarea statutului social se cred cu 20% maibolnavi decât func]ionarii publici dispu[i s\ devin\ patroni, `[i valorizeaz\ mai mult timiditatea[i pun mai mare pre] pe severitate.

~n ceea ce prive[te atitudinea fa]\ de munca pe care o depun, antreprenorii [i posibilii`ntreprinz\tori au urm\toarele opinii:

Doar pentru 50% dintre poten]ialii antreprenori munca pe care o desf\[oar\ este ceea ce [i-au dorit s\ fac\. Salaria]ii din domeniul privat `[i doresc cel mai mult s\-[i schimbe munca.Pentru ei slujba pe care o au le afecteaz\ negativ via]a de familie, iar pentru [omeri, slujba pe


18


19

care n-o au le afecteaz\ [i mai grav situa]ia familial\.

Studen]ii au cel mai mult timp liber, pe când patronii [i agricultorii au cel mai pu]in timp pentruei `n[i[i. De[i desf\[oar\ multe alte treburi casnice, femeile consider\ c\ au mai mult timp liberdecât b\rba]ii. Iar oamenii cu facultate spun c\ muncesc mai mult decât cei cu [coalaprofesional\. La fel, ardelenii spun cel mai des c\ munca le las\ timp si pentru altceva, pe cândmoldovenii se cred cei mai epuiza]i de munca depus\.

Managerii neac]ionari sunt cei mai mul]umi]i de posibilit\]ile pe care le au pentru a promova,pe când lucr\torii pe cont propriu acuz\ cel mai frecvent lipsa posibilit\]ilor de afirmare.

Agricultorii se plâng mai des decât to]i c\ munca lor nu este apreciat\ [i respectat\ de cet\]eni, pecând patronii [i studen]ii sunt mândri c\ statutul lor ocupa]ional este bine v\zut `n spa]iul public.

Veniturile insuficiente sunt factori de nemul]umire pentru jum\tate din salaria]ii din sectorulpublic, dar nu `n aceia[i pondere pentru studen]i [i [omeri (care [i-au declarat sumesemnificativ mai mici decât func]ionarii publici). Jum\tate din posibilii antreprenori sunt mul]umi]ide veniturile pe care le câ[tig\. Vor venituri mai mari dar, mai mult decât bani, vor s\ creasc\`n ochii lor [i ai altora, s\ fie creativi [i s\ lucreze cu oameni pl\cu]i.

Dac\ ar `ncepe o afacere, agricultorii ar fi cei mai motiva]i de veniturile ob]inute din ea (63%).Constat\m `ns\ c\ se produce o deplasare spre motiva]ii de ordin mai `nalt (de „autoactualizare”– cum le numea Abraham Maslow, de `mplinire, de creativitate) odat\ cu cre[terea anilor destudii [colare ale posibililor `ntreprinz\tori. La cei cu facultatea absolvit\, ca [i la femei, e maiimportant\ dorin]a de a se pune `n valoare decât dorin]a de a câ[tiga bani. La fel este [i la ceidin centrul ]\rii, spre deosebire de cei din sud, care sunt impulsiona]i `n primul rând de dorin]ade a avea câ[tiguri mari.

CALIT|}I {I PIEDICI ~N CARIERA ANTREPRENORIAL|De[i atractiv\ pentru mul]i oameni, cariera de patron nu este urmat\ decât de foarte pu]ini. ~nmediul rural tot mai mul]i oameni se ]in departe de ea. ~n ultimii ani s-au `nfiin]at `n sate firme`ntr-un ritm mai accelerat decât `nainte, dar num\rul lor este `n continuare mic, iar sumele pecare ele le ruleaz\ sunt modeste. ~ntrebându-i pe subiec]ii no[tri ce `i `mpiedic\ pe oamenii dinmediul rural care `ncep o afacere s\ devin\ boga]i, am ob]inut o multitudine de r\spunsuri.Grupându-le pe cele asem\n\toare, au rezultat urm\toarele categorii:


20

Lipsa de informare este principala piedic\ `n calea `mbog\]irii pentru aproape to]i subiec]ii. Lamanagerii neac]ionari procentele sunt aproape duble.

Lipse[te cu des\vâr[ire informa]ia. Foarte greu ajungi la un calculator. La o surs\ de net. Foarte,foarte greu. Lips\ de semnal la telefoanele mobile. Cel mai grav: lipsa de informa]ie. Foartegreu ajungi la un calculator care `n zilele noastre e indispesabil.(femeie, 28 ani, lucr\tor pe contpropriu, AB)

Trebuie s\ ai informa]ii despre ceea ce vrei s\ porne[ti. S\ cuno[ti domeniul, comercial saucre[terea animalelor. S\ ai aptitudini `n domeniul respectiv [i s\ ai anumite informa]ii.(b\rbat,inginer, 60 ani, posibil antreprenor, AB)

Informa]ii despre mediul de afaceri `n care vrea s\ intre, despre rela]iile cu furnizorii. Folose[tepentru rela]ii. (femeie, 21 ani, student\, AB)

Pe mine m-a ajutat faptul c\ am fost autodidact [i am c\utat informa]ia, am c\utat [i am rezolvatlucrurile. Neavând prea multe posibilit\]i financiare era greu s\ pasez anumite responsabilit\]ila persoane sau firme pentru c\ trebuiau pl\tite. A fost economie de bani la momentul respectiv.(b\rbat, 33 ani, patron, AB)

O mai u[oar\ apropiere de sursele de informa]ii `n primul rând, apoi informa]ie mai accesibil\,detaliat\, mai pe `n]eles...Accesibilitate, da, u[urin]\, posibilitatea de consultan]\. Dac\ are onedumerire sau o `ntrebare ar putea s-o realizeze mult mai u[or prin schimbul acesta din re]ea.Pune `ntrebarea, un specialist sau cine este centrul unde se coordoneaz\ activitatea ar puteras\-i dea o rela]ie sau chiar s\-i explice ce pa[i ar putea s\ fac\ `n direc]ia pe care o solicit\. Armai fi un avantaj faptul c\ se elimin\ mult drumurile. Eu am v\zut c\ sunt proiecte din astea peagricultur\..... ~n primul rând tot timpul trebuie s\ fiu cu ochii `n mai multe locuri. Adic\ s\urm\resc informa]ia, deci s\ fiu pe faz\ la orice schimbare care poate s\ ne afecteze ac]iuneasau activitatea care o desf\[or. {i urm\resc mai multe surse: fie rubrici de specialitate, peinternet pagini de consultan]\ [i paginile cu informa]ii privind noile proiecte sau proiectele careurmeaz\ s\ se def\[oare. E un lucru destul de stresant. (b\rbat, 37 ani, manager, IS)

Lipsesc informa]iile, dac\ te mai `ntâlne[ti cu ni[te oameni mai afli ceva, dar la Prim\rie nu teinformeaz\ nimic. Nu se fac [edin]e, adun\ri cu cresc\torii de animale de ex, s\ ne informeze.


21

E o lips\ de organizare. Poate sunt mai mul]i ca mine [i mai buni care nu sunt informa]i. (b\rbat,30 ani, studii medii, patron, IS)

Trebuie s\ fii informat. Po]i s\ faci o afacere. Când pleci la un bussines nu pleci cu nimic `n spate,cum a fost cazul meu sau al multor altora.Ce pleac\ de aici `ncolo ar pleca cu un bagaj de informa]ii.Informa]ia ajungemult mai greu acolo.Aici ar fi o problem\. (b\rbat, 42 ani, studii medii, patron,VN)

Agricultorii consider\ `ns\ c\ principala piedic\ e dat\ de lipsa fondurilor. Fie pentru realizareaunor culturi cu soiuri mai bune, fie pentru `ntre]inerea lor (iriga]ii, stropit), fie pentru vânzareaproduselor cu pre]uri mai bune. Atât a fondurilor proprii, cât, mai ales, a fondurilor celorlal]i.

Eu ca s\ depun un dosar pentru un program trebuia s\ m\ duc la banc\, `n alte p\r]i, duraprea mult [i cost\ prea mult proiectul `n sine pân\ se ajunge ca s\ primeasc\ acei bani pentrudezvoltare. Am o cuno[tin]\ care a vrut s\ `nceap\ o afacere cu porci, undeva la 400 de capete.Doar pentru proiect i s-au cerut 10 000 de euro. E foarte mult când nu ai bani. (b\rbat, 33 ani,studii medii, horticultor, AB)

~mi trebuie fonduri pentru dotare: [i pentru aparatur\ [i pentru tot ce trebuie pentru o gr\dini]\.(femeie, 27 ani, studii medii, AB)

Lipsa cuno[tin]elor de marketing [i de management este a treia cauz\ important\ a s\r\ciei `nmediul rural, iar patronii spun acest lucru mai des decât posibilii antreprenori.

Nu po]i performa f\r\ s\ ai cuno[tin]e economice. (b\rbat, 42 ani, manager, IS)

Moderatorul: Crede]i c\ Gigi Becali sepricepe la management financiar?

R\spuns: Nu, dar are oameni care seocup\ de asta.

Acum depinde [i de experien]\. Mai`nve]i [i din mers. Dac\ organizezi binetreaba – [i bani [i oameni [i rela]ii –po]i s\ ajungi s\ ai succes. (femeie, 38ani, studii medii, IS)

P\rerea mea c\ trebuie s\ cunoasc\pia]a pentru domeniul `n care vrea s\se apuce, s\ cunoasc\ foare bine pia]ade desfacere. Indiferent `n ce domeniute apuci, pia]a de afaceri, pia]a dedesfacere trebuie s\ cuno[ti. (b\rbat, 33 ani, patron, AB)

Teama c\ nu vor reu[i, lipsa curajului este pentru mul]i un factor de frân\ `n calea dezvolt\rii.Pentru lucr\torii pe cont propriu, ea este de dou\ ori mai important\ decât la ceilal]i:

Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [iabandoneaz\... Este [i teama s\ nu se fac\ de râs. Asta-l face s\ piard\ mai mult. (femeie, 33ani, patron, AB)

~n primul rând este teama de pia]\. Dup\ mine pia]a [tranguleaz\ o afacere. Pia]a `nseamn\ ocerere relativ constant\, acum `n sc\dere. E o problem\ s\ deschizi un magazin `n mediul rural.Am prieteni care au 4, 5 magazine la sat [i o duc tot mai greu. Se vinde mai pu]in [i pâinea [iuleiul. Nu vorbim doar acum de criz\, vorbim de anul trecut. Acum este tot mai greu s\ `ncepide la zero o afacere... Oamenilor le e fric\ s\ fac\ un credit la o banc\ pentru c\ se tem c\ nupot pl\ti ratele [i se gândesc c\ pierd casa cu care gireaz\. (b\rbat, 42 ani, patron, studiieconomice superioare, AB)

Tinerii au mai mult curaj. Se mi[c\ mai u[or, au mai mult\ energie. Oamenii care au trecut deja


22

de o parte din via]\ sunt m\cina]i de anumite probleme, poate boli, e mai greu s\ porneasc\.(b\rbat, 31 ani, studii medii, patron, IS)

~n calea bog\]iei stau a[adar multe piedici. Percep]ia acestor piedici este `ns\ diferit\ atuncicând oamenii vorbesc despre ei decât atunci când vorbesc despre al]ii. ~n calea succesului lorstau piedici de natur\ extrinsec\ – banii, rela]iile [i comunitatea `n care tr\iesc – pe când pentrucei din jur piedicile sunt de natur\ intrinsec\: inteligen]a, competen]a, `ncrederea, capacitateade a conduce, voin]a de asumare a riscurilor.

Aceast\ fotografie `n oglind\ a lipsurilor proprii [i a lipsurilor altor oameni ne arat\ c\ diferen]ierea

de percep]ii face parte dintr-un proces de cre[tere a stimei de sine. Ca s\ intre pe scenamanageriatului rural, actorii sociali rescriu [i reinventeaz\ roluri imaginare pentru ei [i pentruceilal]i din jur, v\zându-se pe ei ca personaje pozitive `nconjurate de o serie de piedici externe,iar pe ceilal]i ca personaje negative, ca o turm\ de pro[ti, incompeten]i, frico[i [i la[i, necinsti]i [ilipsi]i de imagina]ie, ce formeaz\ o comunitate nociv\, care frâneaz\ dezvoltarea [i succesuleroului pozitiv. Aceast\ percep]ie diferit\ a piedicilor c\tre succes ne arat\ c\ rela]iile interumanedin lumea satelor se reinventeaz\, sub aspect nonverbal [i imaginar, `ntr-un mod care induceefecte negative vizibile, de[i neinten]ionate [i neprogramate. Rod al unui deficit de comunicareinterpersonal\ de tip „fa]\-`n-fa]\”, aceast\ percep]ie diferit\ `i ajut\ pe oameni s\ controlezeconduita celorlal]i prin redefinirea mediului lor [i inducerea unui anumit climat social. Coborându-i imaginar pe ceilal]i `ntr-o lume cu caractere meschine, ei `[i justific\ astfel un poten]ial e[ecantreprenorial [i `[i creaz\ soclul `n cazul unui succes, ce trebuie v\zut ca fiind monumental.

Este semnificativ c\ aceast\ diferen]\ de percep]ie se reduce `n cazul patronilor. Cu cât firma lorare o vechime mai mare, cu atât diferen]ele sunt mai reduse. Dar ele cresc invers propor]ional cunum\rul anilor de [colarizare: cu cât au un nivel educa]ional mai sc\zut, cu atât oamenii tind s\-iconsidere pe ceilal]i din jur tot mai pro[ti [i incompeten]i.Oamenii preocupa]i de lumeamanagerial\dar care nu ajungmai repede `n aceast\ lume tind s\ aibe o percep]ie tot mai deformat\ despre ea[i s\ o judece prin prisma unor aparen]e.Gesturi m\runte ale celorlal]i cap\t\ semnifica]ii deosebite`n ochii lor, construind un univers al aparen]elor [i, de aici, o comunicare duplicitar\.

Ca s\ exemplific\m s\ ne oprim asupra percep]iei vecinilor. I-am `ntrebat `n timpul focus-group-urilor pe oameni cum cred c\ `i v\d vecinii pe ei [i cum `i v\d ei pe vecini. Acolo unde am avutposibilitatea, i-am pus `n interviurile `n profunzime pe vecini s\ ne spun\ p\rerea lor despreparticipan]ii la focusuri cu care se `nvecineaz\.

~ntrebare: Cum v\ privesc vecinii?

R\spuns: sunt cam oftico[i, spun uite b\, \la face [i eu nu. Vecinii mei sunt mai pu]in realiza]idecât mine... ~n fa]\ sunt pu]ini care spun ceva, dar vezi cum `]i `ntorc spatele. (b\rbat, 43 ani,lucr\tor pe cont propriu, studii medii, IS)

Vecinul: e un vecin pe care `l admir. A `ncercat mai multe domenii din 1992 [i nu s-a l\sat. (47ani, studii medii, agricultor, IS)

~ntrebare: Vi se pare c\ vecinii sunt oameni realiza]i?

R\spuns: Nu. Le cunosc problemele pe care le au. {i odat\ ce ai probleme, nu po]i s\ fii un omrealizat. E[ti un om realizat când nu `]i pui problema banilor de pe o zi pe alta. Plus familia, caree pe primul loc [i apoi e restul. Un om care nu are familie, nu e realizat. Dup\ p\rerea lui poatezice c\ e realizat, dup\ p\rerea mea nu. Ca s\ fii un om realizat trebuie s\ ai [i un ban, ca s\nu te gânde[ti la el. Banul e f\cut ca s\ respire, ca s\ circule. ~n momentul când vreau s\ m\duc la sfâr[it de s\pt\m\n\ sau 3 zile `n Austria [i `mi permit acest lucru, atunci sunt un omrealizat. Nu neap\rat s\ fiu miliardar. Sau s\-mi pot cump\ra ceva, nu neap\rat s\ fac o cas\enorm\, ci cu 2-3 camere, câte ai nevoie. (b\rbat, 33 ani, studii medii, patron de pensiune, AB)

Vecinul: La noi `n ... pu]ine familii nu stau bine financiar. Fiecare s-a descurcat. Unii au avutterenuri, al]ii afaceri cu lemne. Sunt de admirat. Casele lor arat\ bine, s-au str\duit mult. Aici to]ine str\duim. La noi e concuren]\. Dac\ vecinul `[i pune acoperi[ X hai s\-mi pun [i eu. Dac\vecinul `[i pune gresie pe exterior, hai s\-mi pun [i eu, s\ fie [i casa mea frumoas\. E opermanent\ concuren]\. (44 ani, studii medii, patron de pensiune [i de gater, AB)

~ntrebare: Ce au `n plus vecinii dvs.?

R\spuns: Poate au mai mult curaj [i au demarat o afacere `nainte de a `ncepe eu. Chiar pot s\spun c\ decep]ia cu franciza nu m-a f\cut s\ m\ retrag din cauza lor. Mi-a dat mai mult\`ncredere `n mine. S\ `ncerc eu, pe picioarele mele ceva. Nu neap\rat s\ preiau o afacere dela al]ii. Lovindu-m\ de problemele pe care le-am `ntâmpinat. Dac\ ei au reu[it, o s\ reu[esc [ieu `ntr-un final. (femeie, 31 ani, studii medii, IS)

~ntrebare: V\ sim]i]i mai bogat sau mai s\rac decât vecinii dvs.?

R\spuns: Mai `nst\rit; unii m\ v\d cu du[m\nie. (b\rbat, studii medii, cresc\tor de animale, IS)

~ntrebare: V-a]i asocia cu un vecin s\ dezvolta]i afacerea?

R\spuns: Cu un vecin nu m-a[ asocia, c\ apa de ploaie nu ]ine mult.

~ntrebare: Cum crede]i c\ v\ privesc vecinii?

R\spuns: sunt unii care m\ privesc cu invidie. Fiind `n mediul rural ar putea fi formatori de opinii,


23


24

dar eu `mi v\d de treaba mea. (b\rbat, 40 ani, patron, studii medii, VN)

~n lumea rural\, oamenii vor s\ exprime despre ei lucruri de valoare `nalt\ [i a[teapt\ ca ceilal]is\ fie impresiona]i de aceste calit\]i. ~n prezen]a celorlal]i, oamenii au un caracter promisiv,punându-i pe cei din jur `n situa]ia de a-i percepe ca l\ud\ro[i. Invidia [i dispre]ul `nso]esc tacitrela]iile de vecin\tate, dar ele sunt mascate de polite]uri [i aprecieri reciproce.

Nu atât de diferite sunt percep]iile reciproce ale altor dou\ grupuri sociale: oamenii de afaceri[i oamenii din administra]ia public\.

Oamenii din administra]ia public\ ì v\d mai degrab\ corup]i decât cinsti]i pe oamenii de afaceridin jude]ului lor, dar percep]ia este reciproc\ [i chiar u[or mai negativ\. Surprinde `ns\ faptulc\ posibilii antreprenori exceleaz\ `n acuzele de corup]ie aduse oamenilor de afaceri, adic\celor `n breasla c\rora doresc s\ intre. Surprinde `n acela[i timp [i faptul c\ func]ionarii publiciì v\d pe ceilal]i func]ionari publici la fel de cinsti]i sau de corup]i precum ì v\d cei mai mul]ioameni. Nu exist\ nicio solidaritate de breasl\ `n percep]ia propriilor colegi.Mai mult decât atât,transpare din aceste interviuri o cârcoteal\, o blamare a tuturor grupurilor sociale cu care ausau urmeaz\ s\ aib\ de-a face `n cariera antreprenorial\. Studen]ii care `[i doresc s\ devin\patroni ì acuz\ cel mai mult de corup]ie pe patronii din jude]ele lor. Acest dispre] fa]\ de patronisau func]ionari trebuie pus `n corela]ie cu dispre]ul mai sus amintit fa]\ de cei mai mul]i oamenidin jurul lor (lipsi]i de inteligen]\, de competen]\, de caracter, etc) [i `n]eles ca parte a unuiproces de diferen]iere. ~ntr-una din primele `ntreb\ri din chestionar am constatat c\ tinerii au oatitudine pozitiv\ fa]\ de nou [i percep negativ cele mai multe lucruri, st\ri [i persoane care auleg\tur\ cu societatea `nvechit\ `n care tr\iesc. Cred despre ei c\ reprezint\ schimbarea `nbine a societ\]ii. Ca s\-[i creasc\ stima de sine produc o sc\dere a stimei fa]\ de ceilal]i `n


25

mintea lor. Posibilii antreprenori ([i din rândul lor se deta[eaz\ radical studen]ii [i salaria]ii dindomeniul privat) acuz\ o cârd\[ie a func]ionarilor [i a patronilor `n jefuirea banilor publici.

Particip la licita]ii, dar am r\mas cu participarea la multe. Nu pot s\ prind lucr\rile. Fac birocra]iicaietele de sarcini ca s\ câ[tige doar anumi]i patroni cu care au aranjamente. (b\rbat, 35 ani,patron, studii superioare, IS)

Dac\ cei din grupul poten]ialilor patroni `i privesc negativ pe oamenii de afaceri [i pe cei dinadministra]ia public\ a jude]ului lor din dorin]a de valorizare a propriei imagini, patronii [ifunc]ionarii publici se percep relativ la fel. Având de-a face frecvent unii cu al]ii au ajuns la osuprapunere a imaginilor reciproce. Ceea ce surprinde este c\ defectele sunt acceptate ca fiinddate, inerente ocupa]iilor lor [i nu ca fiind tr\s\turi, caracteristici personale. Dependen]a depoliticieni, slaba preg\tire profesional\, afacerile cu bani publici [i corup]ia sunt parc\ elementedintr-un decor specific mediului lor, care nu au leg\tur\ cu schimb\rile frecvente ale actorilorsociali `n aceste bresle. Ele se lipesc rapid, ca `ntr-o vraj\, de personalit\]ile oamenilor care intr\`n aceste medii de afaceri sau de birocra]ii publice. Pu]ini rezist\ `n aceste lumi f\r\ a c\p\taaceste caracteristici; de aceea le accept\ ca naturale, fire[ti.

Pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n vârst\ oamenii trec de la diferen]ierea fa]\ de ceilal]i la asem\nareacu ei. Patronii vârstnici nu-i mai v\d pe ceilal]i patroni atât de frecvent ca fiind corup]i sauincompeten]i. Func]ionarii publici trecu]i de 40 ani au o mai mare `n]elegere fa]\ de colegii lorde breasl\, sau cel pu]in se ab]in de la etichet\ri.


26

Cei care vor s\-[i schimbe statutul ocupa]ional [i s\ devin\ patroni adopt\ un discurs radical fa]\de oamenii de afaceri [i mai ales fa]\ de oamenii din administra]ia public\. Pu[i `ns\ `n situa]iaipotetic\ de a decide ce schimb\ri ar adopta dac\ ar fi `ntr-o func]ie de conducere `n administra]ialocalit\]ii lor, oamenii au avut solu]ii diverse, unele vagi, u[or demagogice, altele punctuale,concrete. Cei cu studii medii spun cel mai frecvent c\ ar aduce bani din fonduri structurale, tineriispun c\ ar promova oameni tineri, patronii ar acorda facilit\]i investitorilor, func]ionarii vorbescde o mai bun\ organizare (eficientizare, debirocratizare, sisteme de colectare a taxelor, etc). Ceicu studii superioare trecuti de 35 ani au vorbit de proiecte concrete: de aducere a gazului `ncomun\, de reabilitarea unor drumuri si canaliz\ri, de cur\]enia localit\]ii, de locuri de agrement,etc. Agricultorii au spus c\ vor da utilaje [i facilit\]i celor ce lucreaz\ p\mântul (semin]e, sistemde recoltare a produselor, etc.). Colec]ia de propuneri administrative primite la de subiec]iistudiului nostru ne arat\ c\ ace[tia sunt preocupa]i de problemele prim\riei [i consiliului local[i `n]eleg c\ aceste institu]ii sunt responsabile de prosperitatea satelor.

CUNO{TIN}ELETEORETICE DE MANAGEMENTDE}INUTE DE ANTREPRENORII DIN MEDIUL RURALPatronii [i cei care bat la por]ile carierei antreprenoriale se cred preg\ti]i s\ gestioneze afaceri.~ntreba]i despre competen]ele specifice `n domenii de management, r\spunsurile au ar\tataltceva:

Din punct de vedere al r\spunsurilor pe grupurile ]int\ ale proiectului, distribu]ia `n cadrulfiec\rei teme este diferit\.Testele de semnifica]ie arat\ c\, dincolo de procente, avem anumiteasocieri `ntre gradul de cunoa[tere a unor teme [i grupul ]int\ al proiectului.

~ntreprinz\torii sunt mai `nclina]i s\ se considere foarte preg\ti]i `n utilizarea calculatorului [itehnologiei informa]iei, s\ considere c\ [tiu suficient de multe lucruri despre elaborarea unuiplan de afaceri, despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i despre ceea ce`ndeob[te consider\m a fi management finaciar: planificarea câ[tigurilor, calcul costurilor,urm\rirea stocurilor [i a produc]iei.


27

Dac\ nu ai cuno[tin]e de management strategic, trebuie s\ angajezi pe cineva, ai nevoie sigur.Dac\ angajezi un manager trebuie s\ aib\ studii superioare, iar salariile trec de 1.500 RON. Fietrebuie s\-]i pui tu mintea la contribu]ie, având banii [i cuno[tin]e, e foarte greu s\ stimulezi un oms\ lucreze pentru tine a[a cum ai face-o tu. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).

Trebuie s\ [tii s\ faci un plan de afaceri. ~nainte de toate trebuie s\ stabile[ti pia]a, ceea ceofer\, cu cine ai putea s\ colaborezi. F\r\ un plan de afaceri poate ar fi mers acum 10, 15 ani.(b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).

Trebuie f\cut un plan de afaceri care trebuie foarte bine urmat. Cum impune [i Uniunea.Trebuies\ te gânde[ti de la `nceput cât cheltui, care va fi recolta, o s\ fie câ[tig sau n-o s\ fie. Un planal afacerii. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii medii).

E important planul de afaceri pentru c\ reu[e[te s\ se organizeze s\ administreze propriaafacere. (b\rbat, AB, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).

Planul de afaceri trebuie s\ fie bine stabilit. Eu am plecat cu o baz\, cu contracte semnate `naintede a m\ apuca de a investi efectiv. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).

Calculatorul ne folose[te foarte mult. La contabilitate, internet, am site pentru pensiune care aducefoarte mul]i clien]i. ~l folosesc `n fiecare zi. (femeie, AB,18-35 ani, antreprenor, studii medii)

Domeniul calculatoarelor ar trebui s\ fie pe plan principal. Ast\zi unde mergi, unde ajungi, f\r\calculator nu se poate lucra. Este o chestiune necesar\. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor,studii medii).

La noi `n România chiar exist\ un avantaj: costurile pentru IT sunt mult mai mici decât `n altestate dup\ câte [tiu. Nu prea ne putem permite s\ fim abona]i la internet. (femeie, IS, 36 -57ani, antreprenor, studii superioare)

Managerii sunt mai `nclina]i s\ aprecieze c\ [tiu foarte bine cum se contracteaz\ un creditcomercial [i cred c\ au foarte multe cuno[tin]e de management financiar. ~n ceea ce prive[teplanificarea activit\]ii comerciale/produc]ie [i utilizarea IT&C tind s\-[i declare mai degrab\pu]in\tatea informa]iei, a preg\tirii.

Poten]ialii `ntreprinz\torii sunt mai `n-clina]i s\-[i afirme necunoa[terea `nmajoritatea domeniilor investigate: ela-borarea unui plan de afaceri, modalit\]ide contractare a unui credit, manage-ment financiar, planificarea activit\]ilorde produc]ie/comerciale, managementstrategic [i utilizarea IT&C.

{i despre credite, bine`n]eles, c\trebuie cuno[tin]e. ~n primul rând pot s\acceseze. Se duc pe drum singuri,ajung direct la banc\ [i atunci setrezesc `n fa]a unui contract de creditpe care, poate necitindu-l atent, `lsemneaz\ ca primarul [i ajung la un moment dat s\ intre `n conflict cu cei de la care a ob]inutcreditul. (b\rbat, IS, 36-57 ani, potential antreprenor, studii superioare)

Acum nu [tiu ce `nseamn\ proiect [i nu m\ implic. Sau b\nuiesc c\ fiecare, dac\ vrea s\ fac\o afacere bazat\ pe un proiect, trebuie s\ aib\ o anumit\ sum\. (b\rbat, VN, 36-57 ani,antreprenor, studii medii)

Nu [tiu, c\ nu am v\zut niciodat\ programe pentru pensiuni pe calculator. (femeie, AB,18-35ani, poten]ial antreprenor, studii medii)


28

Sugestiv este faptul c\ `n dou\ domenii foarte actuale – managementul proiectelor [i accesareafondurilor europene – nu avem asocieri semnificative cu gradul de cunoa[tere/preg\tire. Acestfapt `nt\re[te ideea unei preg\tiri nediferen]iate `n interiorul grupurilor sau, altfel spus,apartenen]a la un anumit statut nu influen]eaz\ gradul de cunoa[tere `n domeniu.

Procentul relativ mul]umitor al celor care utilizeaz\ calculatorul [i tehnologia informa]ei,aproximativ 64 %, arat\ oportunitatea implement\rii unui program de preg\tire `ndomeniul managementului afacerilor printr-o platform\ e-learning, care are avantajeconsiderabile fa]\ de o instruire clasic\.

Cristian Popescu – profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB

O `ntrebare deosebit de actual\: reprezint\ stocul educa]ional un factor semnificativ `n cunoa[-terea domeniilor antreprenoriale? R\spunsul este unul afirmativ. Cre[terea nivelului de instruc]iese reflect\ `n percep]ia privind cunoa[terea `n domeniile antreprenoriale. Cei cu studiisuperioare tind s\ declare c\ sunt foarte bine preg\ti]i `n modalit\]ile de contractare a unuicredit, `n ceea ce prive[te management financiar, accesarea fondurilor europene [i utilizareaIT&C.Tind s\ fie mai `nclina]i s\-[i aprecieze ca suficiente cuno[tin]ele despre elaborarea unuiplan de afaceri, planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i management strategic.

Cei cu studii medii sunt mai `nclina]i s\ considere ca au pu]ine cuno[tin]e despre elaborareaunui plan de afaceri, despre contractarea unui credit [i utilizarea calculatorului. Au tendin]a s\considere ca au foarte reduse sau deloc cuno[tin]e despre managementul proiectelor [iaccesarea fondurilor europene.

Din perspectiva apartene]ei la gen, nu avem multe asocieri statistice cu gradul de preg\tire pediferitele domenii ale managementului.Totu[i b\rba]ii tind mai degrab\ s\ considere ca fiind foartebune cuno[tin]ele lor despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i suficiente cele privindmanagementul financiar al firmei.Femeile tind s\ considere ca având pu]ine cuno[tin]ele lor despreplanificarea câ[tigurilor, calcul costurilor, urm\rirea stocurilor [i foarte reduse cele privindmodalit\]ilede contactare a unui credit comercial [i planificare a activit\]ilor de produc]ie/comer].

Un factor important `n evaluarea cuno[tin]elor antreprenoriale `l reprezint\ [i suportul deeduca]ie dat de alte competen]e `n afara celor manageriale. Doar 18% au considerat c\ au [ialte specializ\ri `n afara celor investigate.


29

Pricipalul atu pe care `l enun]\ 41% din cei care au declarat c\ au [i alte competen]e este celal priceperii tehnice `n activitatea `n care se implic\ sau se vor implica: `n agricultur\, construc]ii,auto, apicultur\, piscicultura, etc. Urm\torul domeniu `n care consider\ c\ au competen]e estecel legat de marketing/publicitate – 14% din ei spun c\ se pricep la vânz\ri. Cei care au enun]at[i alte competen]e au detaliat `n fapt aspecte din ceea ce s-ar numi no]iuni aplicate demanagement financiar, de conducerea afacerii, de contractarea creditelor. Ace[tia din urm\sunt cel mai adesea func]ionari publici sau salaria]i bancari.

Cuno[tin]ele teoretice de]inute de grupul ]int\ `n domeniile managementului afacerilor,eviden]iate de r\spunsurile la `ntreb\rile referitoare la aprecierea preg\tirii personale `n acestedomenii relev\ f\r\ echivoc necesitatea perfec]ion\rii printr-un program de instruire adecvat.Astfel, din cei intervieva]i, `ntre 63 % [i 80 % consider\ c\ au cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu [tiu(nu pot aprecia) `n subiecte ca management strategic, plan de afaceri, management de proiect saumanagement financiar. Necesitatea urm\rii unui program de preg\tire `n domeniulmanagementului afacerilor, este sus]inut\ [i de procentul foarte redus, cca. 11 %, intervieva]icare au precizat c\ de]in cuno[tin]e `n arii conexe [i de sprijin a dezvolt\rii afacerilor, cum ar fi:managementul resurselor umane, comunicare `n afaceri, planificare, cercetare dezvoltare,asigur\ri, drept, consultan]\, [.a.


Educa]ia antreprenorial\ este dobândit\ de oameni pe mai multe c\i: `n facult\]ile de specialitate,`n urma particip\rii la cursuri, traininguri, programe, proiecte focalizate pe anumite domeniimanageriale [i, `n mod autodidact, prin lecturi [i experien]e personale. ~n ceea ce prive[teeduca]ia universitar\ lucrurile sunt clare: 42% dintre patroni [i poten]iali antreprenori au urmat ofacultate, iar din ei doar un sfert au studii economice – adic\ 10% din totalul grupului ]int\.

Cât prive[te specializ\rile punctuale, mai pu]in de un sfert dintre ei declar\ c\ au participat lacursuri [i traininguri antreprenoriale:

Tabel nr. 1. A]i mai participat la cursuri / training / programe / proiecte pe temeantreprenoriale sau manageriale?

Suntem `n interiorul unui grup pu]in preocupat de cursuri/traininguri pe teme antreprenoriale saumanageriale. Faptul c\ peste 1/5 din participan]ii la Conferin]ele Rural-Manager au experien]aunui curs/training pe teme antreprenoriale arat\ totu[i dorin]a de perfec]ionare antreprenorial\.Diferen]ele `ntre grupurile ]int\ ale Proiectului `n materie de training sunt mici, dar ele ne arat\totu[i c\ agricultorii, [omerii [i lucr\torii pe cont propriu sunt cei mai dep\rta]i de ceea ce`nseamn\ o minim\ preg\tire antreprenorial\ (16%).

~n ceea ce prive[te cursurile audiate se constat\ c\ pe primele locuri sunt cele de preg\tiremanagerial\, de dezvoltarea afacerilor sau de managementul/gestionarea proiectelor. Cursurilecare vizeaz\ diferite ramuri ale managementului mai cumuleaz\ aproape 10%. Interesant estefaptul c\ aproape 8% au audiat cursuri care pun accent pe nevoia de calitate [i certificare `n afaceri.

Cursurile cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nu au fost vizate departicipan]ii la Conferin]ele Rural-Manager decât `n procent foarte mic: 2%. Acesta se datoreaz\[i ofertei foarte mici de cursuri `n aceast\ direc]ie de pe pia]a de training.


Total Manageri Patroni, Poten]ialineac]ionari PFA `ntreprinz\tori

Da 22.2 25.0 28.6 19.3Nu 77.8 75.0 71.4 80.7

Analiza pe grupurile ]int\ ale Proiectului arat\ diferen]e semnificative; `ntreprinz\torii au fostpreocupa]i de cursuri pentru dezvoltarea afacerii (15.7%), de gestionarea afacerii [i management`n general (11.1%). O analiz\ mai detaliat\ necesit\ grupul de altfel eterogen „poten]iali`ntreprinz\tori”: prioritare au fost cursurile de gestionarea proiectelor (16.2%), urmate de notiunilede management (13.8%), dezvoltarea afacerii [i cursuri despre calitate, certific\ri, asigur\ri.Ponderea antreprenorilor care au urmat cursuri este aproape dubl\ (30.4%) fa]\ de celelaltecategorii: 17.3% cei din sectorul privat, 16.8% cei pe cont propriu, 16.3 % agricultori.

Se constat\ c\ cei care vin din sectorul bugetar au participat `n propor]ie de 1/3 la cursuri degestionarea proiectelor, tehnici de comunicare dezvoltare a afacerilor(11.1%). Pntru cei care vindin sectorul privat accentul a fost pus pe management `n general (22.5%), asigur\ri [i certific\ria calit\]ii (17.5%) [i management financiar (12.5%). Pentru lucr\torii pe cont propriu aten]ia amers spre dezvoltarea afacerilor [i management finaciar (21.1%).

Din perspectiva anilor la care au participat la cursuri se observ\ c\ `n anul 2008 s-au desf\[urataproape un sfert din cursurile pe teme antreprenoriale la care au participat cei interesa]i detraining. De asemenea anii 2006 [i 2007 au cumulat peste un sfert din totalul cursurilor audiate;deci anii 2006-2008 cumuleaz\ aproape jum\tate din totalitatea cursurilor audiate.

Tabel nr. 2. Distribu]ia pe ani a cursurilor audiate

Practic avem 296 de cursuri urmate de 210 subiecti, ceea ce `nseamn\ o medie de 1,4 cursuripe subiect interesat de specializ\ri antreprenoriale.


30

ani nr.cursuri % din total cursuriaudiate

pana in 2003 41 12.22004 13 3.92005 18 5.42006 37 11.02007 50 14.92008 79 23.52009 17 5.1

Nu specific\ anul 40 11.9Total 336 100

~n privin]a duratei medii a cursurilor absolvite se constat\ o medie de aproape 4 luni pe cursaudiat `ntr-un interval de durata de la o zi la 2 ani. Dac\ am exclude pe cei care au urmat unmaster sau studii aprofundate pe domeniu, durata medie pe curs ar fi de aproximativ 2.44 luni.Durata medie a particip\rii la cursuri a fost mai mare `n rândul poten]ialilor antreprenori, `nrândul femeilor [i a celor care nu au absolvit universitatea.

Referindu-ne la durata medie a cursurilor absolvite, cu precau]iunea necesar\ ce ]ine de timpuldesf\[ur\rii cursului [i a num\rului mic de cursuri pe fiecare domeniu, un curs de accesareafondurilor europene a avut o durat\ estimat\ de 2 s\pt\mâni, la fel ca [i cele de managementstrategic, financiar, elaborarea unui plan de afaceri. Cursurile de marketing, de gestionareaproiectelor au avut o durata estimata de 2 luni. Cursurile de gestionarea resurselor umane, dedezvoltarea afacerii au fost derulate pe parcursul a 4 luni. Cursurile de comunicare au solicitataproape un semestru.

Tabel nr. 3. Durata cursurilor audiate

Cât prive[te gradul de mul]umire fa]\ de cursurile audiate, situa]ia st\ `n felul urm\tor:


31

num\r durat\ duratacursuri (luni) medie a cursului

no]iuni de managementgeneral 30 144.36 4.8gestionarea proiectelor 24 44.08 1.8pentru dezvoltarea afacerii 22 82.26 3.7asigur\ri [i certific\ri 13 10.23 0.8marketing 10 21.23 2.1no]iuni/tehnici de gestionarea resurselor umane 8 31.03 3.9managementul organiz\riiproduc]iei 7 34 4.9accesare fonduri europene 6 1.95 0.3management financiar 6 2.5 0.4elaborarea unui plande afaceri 5 4.05 0.8tehnici de comunicare cuclien]ii /partenerii /comunit\]ile 4 22.5 5.6informa]ii/oportunit\]i dinmediul de afaceri 1 1 1.0management strategic 1 0.5 0.5nu precizeaz\ o tem\ anume 4 9.25 2.3precizeaz\ doar institu]ia 11 35.7 3.2total 152 444.64 2.9


32

Pe o scal\ de la 1 la 4,unde 1 `nseamn\ c\ i-au folosit foarte mult cuno[tin]ele [i 4 c\ i-aufolosit foarte pu]in, nota medie a fost: 1,70. Ceea ce `nseamn\ c\ utilitatea cursurilor audiates-a plasat mai degrab\ spre „mult”, nu spre „foarte mult”. Sub aspectul statutului ocupa]ionalavem u[oare diferen]e de apreciere a utilit\]ii cuno[tin]elor dobândite. Astfel manageriiapreciaz\ cu 1.67, `ntreprinz\torii cu 1.69 iar poten]ialii `ntreprinz\tori cu 1.72. Explica]ia esteambivalent\; poate fi interpretat\ prin faptul c\ publicul cel mai exigent este cel al poten]ialilorantreprenori, dar [i prin imposibilitatea de a pune `n practic\ ceea ce au aflat.

Sub aspectul genului, femeile par a fi mai nemul]umite de folosin]a cursurilor: 1,73 spredeosebire de b\rba]i unde nota medie a fost de 1.69. Din perspeciva instruc]iei [colarenemul]umirea cre[te odat\ cu nivelul de instruc]ie: 1.25 [coal\ profesional\,1.50 [coal\postliceal\ [i 1.77 cei cu studii superioare.

Tabel nr. 4. Indicele satisfac]iei fa]\ de cursurile urmate

Cele mai apreciate cursuri au fost cele privind tehnicile de comunicare cu clien]ii/par-tenerii/comunit\]ile [i cursurile despre norme de calitate, certific\ri. La polul opus se situeaz\cursurile despre elaborarea unui plan de afaceri, management financiar [i marketing.

cursul media satisfac]ieitehnici de comunicare cu clien]ii/partenerii/ comunit\]ile 1.27asigur\ri [i certific\ri 1.46pentru dezvoltarea afacerii 1.61no]iuni / tehnici de gestionarea resurselor umane 1.68accesare fonduri europene 1.72no]iuni de management general 1.74informa]ii/oportunit\]i dinmediul de afaceri 1.75managementul organiz\rii produc]iei 1.76gestionarea proiectelor 1.77management strategic 1.78marketing 1.88management financiar 1.96elaborarea unui plan de afaceri 1.97media general\ 1.67


33

Acest grafic ne arat\ c\ percep]ia asupra utilit\]ii cursurilor este dat\ mai degrab\ de modul `ncare ele sunt predate [i mai pu]in de con]inutul lor intrinsec.

Oamenii au urmat cursuri de specializare managerial\ la mai multe institu]ii. Cei dornici deinstruire au urmat `n medie 1,4 cursuri. Institu]iile preferate pentru formarea managerial\ au fost:

Patronii au optat `n propor]ii relativ egale pentru toate cele 3 tipuri de institu]ii de formare.Poten]ialii `ntreprinz\tori au fost la cursuri organizate `n principal de institu]iile statului [i agen]iileprivate. Explica]ia e dat\ de ponderea mare a func]ionarilor publici `n acest grup de „poten]iali`ntreprinz\tori”.

Tabel nr. 5. Distribu]ia pe institu]ii [i pe ani a cursurilor urmate

Se constat\ o activitate mai dinamic\ a firmelor private `n 2009, a statului `n 2008 [i a ONG-urilor tot `n 2008. {i `n acela[i timp o pr\bu[ire radical\ a pie]ei de formare de]inut\ de funda]ii[i asocia]ii neguvernamentale `n acest an, odat\ cu intrarea `n criza economic\.

Motivele neparticip\rii la cursuri sunt diverse. Iese `ns\ `n eviden]\ lipsa oportunit\]ilor deformare managerial\: 73,6%.

pân\ `n 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 totalstat 12.8 5.0 7.8 18.3 22.8 27.2 6.1 100privat 17.9 7.2 7.7 15.9 11.3 17.4 22.6 100ONG 17.1 5.4 7.2 15.3 23.4 31.5 0.0 100


34

Singura asociere statistic\ relevant\ este cea dintre cei care au studii liceale [i faptul c\ nu auavut posiblitatea de a participa la astfel de cursuri.

Un fapt sesizabil din prezentarea datelor este acela c\ oportunit\]i de a urma cursurile au avutmai degrab\ poten]ialii `ntreprinz\tori. ~n cadrul acestei categorii lucr\torii din sectorul public [i ceide pe cont propriu au invocat mai putin decât ceilal]i poten]iali antreprenori faptul c\ nu au avutoportunitatea (68.3 % fa]\ de 73,6% cât a fost media `n cadrul grupului “poten]iali `ntreprinz\tori”).Agricultorii, [omerii [i salaria]ii din domeniul privat au fost cei mai numero[i care au declarat c\nu au avut ocazia s\ participe la cursuri de formare managerial\ (peste 80%)

NECESARUL DE INSTRUIRE {I TRAININGANTREPRENORIALDincolo de percep]ia pozitiv\ despre sine, patronii [i viitorii patroni din mediul rural resimt nevoiaunei perfec]ion\ri manageriale, a unei specializ\ri `n [tiin]a conducerii unei afaceri. ~ntreba]idespre nevoile lor de instruire, r\spunsurile au fost urm\toarele:

~n ordinea priorit\]ilor pe primul plan sunt v\zute cuno[tin]ele ce ]in de managementul financiar,urmate de accesarea fondurilor europene, managementul proiectelor [i elaborarea planului deafaceri. Interesant este faptul c\ a doua op]iune se concentreaz\ pe accesarea fonduriloreuropene [i elaborarea unui plan de afaceri. ~n al treilea rând apare pe lâng\ accesareafondurilor, managementul produc]iei.

Dac\ am cumula r\spunsurile, ignorând ordinul de prioritate, ierarhia ar fi: accesarea fonduriloreuropene (63,3%), elaborarea unui plan de afaceri(52,9%), managementul proiectelor (44,3%),managementul financiar (41,7%). Avem astfel o grupare evident\ `n jurul momentului: accesulla fonduri [i tot ce ar `nsemna punerea `n practic\ a unui proiect structural. ~n partea a doua seplaseaz\ managementul produc]iei(29,4%), managementul strategic (24%) [i utilzareacalculatorului (20,7%).


35

Testele de semnifica]ie arat\ c\ managerii tind s\ fie mai preocupa]i de instruire pentruelaborarea planurilor de afaceri, pe când poten]ialii `ntreprinz\tori de instruire pe managementulproiectelor. Din perspectiva genului, femeile tind mai degrab\ s\ fie preocupate de elaborareaplanului de afaceri, iar b\rba]ii de perfec]ionarea `n managementul produc]iei.

Din perspectiva studiilor se observ\ c\ cei care au o preg\tire medie sunt mai `nclina]i sprecursuri de management financiar [i al produc]iei. Absolven]ii de studii superioare sunt mai`nclina]i spre perfec]ionarea `n domeniile managementului proiectelor, managementuluifinanciar [i strategic.

Specializ\rile complementare managementului sunt [i ele dorite de cei interesa]i s\ conduc\afaceri. Cele mai mari nevoi sunt legate de marketing.

Nevoia de a se perfec]iona `n vânz\ri este uria[\ la toate grupurile analizate. Pentru [omeri [ipentru salaria]ii din domeniul privat ea este dep\[it\ de dorin]a de a se perfec]iona `ncunoa[terea limbilor str\ine. La lucr\torii pe cont propriu informatica e pe primul loc. Aceast\preponderen]\ a marketingului `n nevoile de formare este explicat\ de dorin]a oamenilor dinmediul rural de a `n]elege cum pot s\ g\seasc\ noi pie]e [i noi clien]i pentru produsele lor.Precum am observat mai `nainte, ei se consider\ bine preg\ti]i tehnic `n domeniile `n care vors\-[i desf\[oare afacerea, dar se simt descoperi]i la capitolul de vânz\ri ale produselor lor. Ceitineri pun accentul pe st\pânirea limbilor str\ine din dorin]a de a c\uta clien]i [i `n alte ]\ri. Ceivârstnici `[i doresc mai degrab\ o perfec]ionare `n tehnici de negociere, `n dorin]a de a ob]inemai mult profit de la clien]ii existen]i.

Important este c\ peste 60% din subiec]i ar fi dispu[i categoric s\ urmeze un program deformare antreprenorial\. Managerii neac]ionari ar fi primii `ncânta]i de un asemenea program,la fel si femeile [i cei cu studii superioare tehnice. Absolven]ii de [coal\ profesional\, agricultorii[i lucr\torii pe cont propriu au avut cele mai mari rezerve fa]\ de un asemenea program deinstruire, dar [i `n cazul lor am constatat un entuziasm ridicat (peste 50%).


36

Chiar [i atunci când au cunoscut efortul pe care trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unuiastfel de program de instruire managerial\, oamenii nu [i-au pierdut interesul fa]\ de el. Acestlucru arat\ o mare disponibilitate de a `nv\]a.

O surpriz\ a acestei cercet\ri a fost aceea c\ oamenii doresc s\ participe la o instruiremodern\, de tip e-learning, prin care s\ comunice pe Internet cu profesorii [i colegii. ~n aceia[im\sur\ doresc ca ideile lor de afaceri s\ fie dezb\tute la cursuri, s\ fie transformate `n proiectepractice. Contrar a[tept\rilor, nu fug de examene [i evalu\ri, ci le accept\ ca lucruri benefice`n cariera lor managerial\. Tinerii au o disponibilitate [i mai mare de a urma astfel de cursuri,indiferent de nivelul de educa]ie existent.


37

Disponibilitatea se reduce atunci când este vorba de plata cursurilor.

A[ vrea s\ particip la cursuri de performan]\ `n afaceri. Nu a[ pl\ti pentru ele. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii)

Dac\ vrei un lucru bun p\rerea mea e c\ trebuie s\ pl\te[ti. (b\rbat, IS ,18-35 ani, antreprenor,studii medii)

Normal, a[ pl\ti. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii)

Da, o cotiza]ie mic\ poate c\ (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii)

Bine`n]eles, nimeni nu face pe gratis. Numai s\ fie util. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor,studii medii)

Pentru o idee bun\ de ce nu? E prematur s\ spun. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor, studiimedii)

Nu [tiu dac\ mi-a[ permite. (femeie, AB,18-35 ani antreprenor, studii medii)

Disponibilitatea de a pl\ti cursuri de formare e mai mare la managerii neac]ionari, la func]ionariipublici [i la patroni [i e mai mic\ la agricultori, [omeri [i lucr\tori pe cont propriu. Absolven]iide facultate sunt mai dispu[i s\ pl\teasc\ decât cei cu [coli profesionale, iar femeile sunt maidispuse decât b\rba]ii s\ achite costurile unei specializ\ri `n afaceri. Pe m\sur\ ce `nainteaz\`n vârst\, oamenii sunt tot mai `nclina]i s\ pl\teasc\ cheltuielile unui curs de instruiremanagerial\.

~n acela[i timp, sumele mari sunt factori de dezangajare educa]ional\. Oamenii [tiu c\ trebuies\ pl\teasc\ pentru cursuri de perfec]ionare managerial\, dar prefer\ s\ achite sume mici. {iadesea declar\ c\ `[i doresc ca aceste cursuri s\ fie pl\tite de altcineva, nu de ei `n[i[i.

CONSULTAN}| ~N AFACERIConsultan]a `n afaceri este o experien]\ rar\: doar 12,4% din participan]ii la studiu au apelat laconsultan]\ pân\ acum.

La o descriere detaliat\ pe grupurile ]int\ ale proiectului constat\m diferen]e semnificative `ntrecele trei grupuri. Astfel `ntreprinz\torii au experien]a activit\]ii de consultan]\ `ntr-un procentsemnificativ 28%, spre deosebire de managerii neac]ionari cu 18 % [i poten]ialii `ntreprinz\toricu 5.5%. De[i “poten]iali `ntreprinz\tori” reprezint\ un grup eterogen (cuprinde lucr\tori dinsectorul public, privat, agricultori, lucr\tori pe cont propriu) nu avem diferen]e semnificativstatistice `n interiorul grupului. Acest fapt `nt\re[te ipoteza gradului redus de cultur\antreprenorial\ pe care `l au oamenii din acest segment important pentru revigorarea ruralului:poten]ialii `ntreprinz\tori.

Tabel nr. 6. Apelarea la consultan]\ `n func]ie de grupurile ]int\ ale proiectului

Un aspect foarte important al problemei consultan]ei pentru mediul rural `l constituie subiectulconsultan]ei solicitate pân\ la momentul anchetei sociologice pe baz\ de chestionar.R\spunsurile libere, f\r\ variante prestabilite, arat\ astfel:

manageri `ntreprinz\tori poten]iali Totalneac]ionari `ntreprinz\tori e[antion

Au apelat la consultan]\ 17.9 27.9 5.5 12.4Nu au apelat la consultan]\ 82.1 72.1 94.5 87.6Total 100 100 100 100


38

Gruparea acestor r\spunsuri pe teme ne arat\ urm\toarea ierarhie:

1. Accesarea fondurilor europene: 44,4%

2. Dezvoltarea afacerii: 24,8%

3. Altele: 30,8%

Vedem deci c\ pentru aproape jum\tate dintre beneficiarii de consultan]\ obiectivul l-a constituitaccesarea de fonduri nerambursabile, fonduri preaderare [i alte fonduri europene. Pentru unsfert din apelan]i dezvoltarea afacerii, prin sfaturi tehnice a fost ra]iunea contact\rii unuiconsultant. Pentru certific\ri, asigur\ri, aspecte juridice, financiare, contabile au optat al]i 30%din oamenii care au utilizat consultan]a. Testul de semnifica]ie ne arat\ c\ nu avem asocierisemnificativ statistice `ntre tema consultan]ei [i domeniul `n care-[i desf\[oar\ activitatea.

~ntrebarea privind anii `n care au apelat la consultan]\ ne ofer\ r\spunsuri surprinz\toare:

Tabel nr. 7. Distribu]ia pe ani a celor care au apelat la consultan]\

anii %pana in 2004 19.7

2005 7.72006 11.92007 11.92008 23.92009 24.8

100


39

Se poate observa c\ o cincime din cei care au apelat la consultan]\ au realizat acest lucrupân\ `n 2004. ~n primele 4 luni ale acestui an au apelat la consultan]\ cât `n `ntreg anul 2008sau `n 2006 [i 2007 la un loc. De aici rezult\ cre[terea exploziv\ a cererii de consultan]\, nevoiade sprijin pentru accesarea de fonduri europene.

Au fost mul]umi]i de consultan]\? Este o `ntrebare fireasc\ oric\rui demers de evaluare.Majoritatea celor care au apelat la consultan]\:51% au fost mul]umi]i [i foarte mul]umi]i deconsultan]a primit\ spre deosebire de 37% dintre ei care s-au declarat nemul]umi]i [i foartenemul]umi]i.

Pe teme de consultan]\ procentul cel mai ridicat al celor mul]umi]i de consultan]\ se `nregistreaz\`n cazul celor care au apelat pentru diferite probleme practice din activitatea unei firme:contabilitate, marketing, legislativ\ [i altele. 15 % dintre cei care se a[teptau la un sfat practic auau fost nemul]umi]i. Pe locul secund `n topul mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\ sunt ceicare au solicitat ajutor pentru accesarea unor fonduri: 62% spre deosebire de 31% cât s-audeclarat nemul]umi]i. Cei mai nemul]umi]i au fost cei care au solicitat consultan]\ pentrudezvoltarea afacerii: 69%, spre deosebire de 31% care s-au declarat mul]umi]i.

A evoluat `n vreun fel calitatea consultan]ei `n ultimii anii? Singura u[oar\ asociere semnificativstatistic\ este una negativ\ [i se refer\ la cei care au solicitat consultan]\ `n 2007. Se constat\`n ultimii 2 ani o cre[tere a mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\. Cred c\ putem vorbi `nprimul trimestru al anului 2009 mai degrab\ de un nivel ridicat de a[teptare fa]\ de activitateade consultan]\ decât de realiz\ri propriu-zise;majoritatea consultan]ei solicitate este pe fonduristructurale.

Subiectii participan]i la cercetare au fost `ntreba]i despre nevoia de consultan]\ din jude]ul lor.~ntrebarea a fost deschis\, fiecare respondent exprimându-[i opinia `n propriile cuvinte. Ratade r\spuns la `ntrebare a fost de 48,6% din total participan]i, similar\ cu ponderile curente dinsondajele de opinie. Responden]ii au indicat `n medie 2,2 r\spunsuri din trei posibile. Analizatedin punctul de vedere al grupurilor ]int\ ale proiectului, [i-au exprimat opinia despre nevoia deconsultan]\ 61% dintre manageri, 58% `n rândul `ntreprinz\torilor [i de 44% din rândulpoten]ialilor antreprenorilor. Testele de semnifica]ie arat\ c\ `ntreprinz\tori sunt mai `nclina]ispre exprimarea unei nevoi de consultan]\.

“Fondurile europene au fost un subiect de foarte mare interes `n cadrul Conferin]elor“caravan\” Rural-Manager. Auditoriul format din mul]i tineri [i - par]ial - din oameniexperimenta]i a fost interesat de m\surile de finan]are pentru ferme, `ns\ interesul major[i elementul de noutate pentru ei a fost `n special m\sura 312 a PNDR dedicat\ micro-


40

`ntreprinderilor, având `n vedere c\ satul românesc nu se poate dezvolta numai pe baz\de agricultur\ [i turism, ci are mare nevoie de mica industrie [i servicii variate. Faptul c\`n multe jude]e din ]ar\ au fost f\cute peste noapte ora[e noi, cu caracter agrar saumono-industrial face ca mare parte din satele jude]elor s\ devin\ “captive” prim\riiloracestor ora[e [i s\ fie excluse de la finan]are prin m\suri ca 312 [i 313“pensiuni rurale”,fapt accentuat de c\tre managerii [i antreprenorii cunoscu]i `n ]ar\. Zonele periurbanetrebuie introduse grabnic `napoi `n aria de finan]are a acestor m\suri, iar decizia pripit\luat\ prin interpretarea `ngust\ a directivelor UE trebuie readaptat\ la specificul mediuluirural din Romania.”

Radu Limpede, consultant `n fonduri europene, FNTM

Din perspectiva reziden]ei participan]ilor, cei care [i-au manifestat o nevoie concret\ deconsultan]\ au fost cei din regiunea Centru: 54% dintre participan]i, apoi cei din Nord-Vest:50% [i Sud-Est: 42%. {i-au exprimat opinia la `ntrebare cu prec\dere cei cu studii superioare,urma]i de cei cu liceu; altfel spus nivelul de instruc]ie influen]eaz\, con[tientizez\ sprijinul pecare o consultan]\ `l poate aduce afacerii.

Cei care au apelat la o consultan]\ au formulat `n propor]ie de peste 68% o cerin]\ concret\fa]\ de acest\ activitate. Este un procent semnificativ mai mare decât cel `nregistrat `n rândulcelor care nu au mai apelat la consultan]\, dar au formulat o cerin]\ de consultan]\: 46%.Avemastfel un exemplu al importan]ei ac]iunilor de sensibilizare asupra importan]ei consultan]ei,asupra posibilit\]ilor oferite de aceasta `n rezolvarea problemelor afacerii.

Interesant de subliniat este faptul c\ nemul]umirea fa]\ de consultan]a primit\ nu a descurajatinfluen]area formul\rii unei cerin]e de suport `n activitatea firmei; au formulat chiar `ntr-unprocent mai mare, decât cei mul]umi]i de consultan]\, nevoi concrete de consultan]\.

Se constat\ c\ `n topul nevoilor de consultan]\, cu aproape o cincime din totalul cerin]elorformulate se situeaz\ ob]inerea unor fonduri europene, rambursabile sau nu.

Nu `ntâmpl\tor a doua cerin]\ este legat\ de furnizarea de informa]ii despre oportunit\]ile de afaceridin zon\, despre idei de afaceri. Este mai degrab\ teama c\ ideile lor de afaceri nu pot fi sus]inute


41

cu fonduri europene [i prefer\ s\-[i plieze afacerile pe domeniile sus]inute cu bani europeni.

Analiza pe grupurile ]int\ ale proiectului “Rural Manager” arat\ diferen]e semnificative `n privin]anecesarului de consultan]\. Dac\ primele dou\ pozi]ii sunt comune pentru toate grupurile ]int\,celelalte teme au ranguri de prioritate diferite. Pentru manageri `nt\rirea cuno[tin]elor de manage-ment, gestionarea proiectelor [i consultan]a pentru dezvoltarea afacerilor reprezint\ a treia prioritate,urmate de consultan]a pe teme de resurse umane [i management financiar [i contabilitate.

Pentru `ntreprinz\tori topul necesarului de consultan]\ este completat cu dezvoltarea afacerii,apoi cu nevoia de cuno[tin]e de marketing, de felul `n care `[i pot fructifica mai bine produsele[i serviciile, de felul `n care `[i pot gestiona mai bine partea financiar-contabil\, demanagementul financiar `n general.

Pentru poten]ialii `ntreprinz\tori suportul `n pornirea [i dezvoltarea afacerii este aproape la felde important ca informa]ia despre oportunitatea de afaceri din zon\. Astfel apare clar corela]iadintre orientarea spre o afacere sus]inut\ de fonduri europene [i demararea afacerii.

Nevoia de a `nv\]a s\-[i gestioneze proiectele, de a c\uta pia]\ de desfacere pentru produselesau serviciile afacerii se coreleaz\ cu nevoia de `nsu[ire a no]iunilor de management, deelaborare a unui plan de afaceri.

A influen]at tipul de experien]\ `n materie de consultan]\ cererea/necesarul pe viitor al acestuitip de suport? Cei care au experin]a unei consultan]e pentru ob]inerea unei finan]\ri/fondurieuropene au `n propor]ie de 1/3 interes tot pentru acest tip de consultan]\, pe locul secundsituându-se consultan]a pentru dezvoltarea afacerii [i gestionarea proiectului.

Cei care au experien]a consultan]ei pentru dezvoltarea afacerii se `ndreapt\ `n secundar, dup\necesarul de fonduri, spre nevoia cunoa[terii gestion\rii proiectelor [i apoi `ntr-o mai mic\m\sur\ spre nevoia de informa]ii/oportunit\]i de dezvoltare a afacerii.

Cei care prin consultan]\ au `ncercat s\-[i rezolve probleme punctuale din cadrul businessului caut\`n egal\ m\sur\ consultan]\ pe accesarea fondurilor europene cât [i pe oportunit\]i de afaceri.Sunt astfel cei care [i-au dezvoltat firma pe format clasic [i caut\ idei [i fonduri pentru extindere.

Analizând necesarul de consultan]\ [i din perspectiva aprecierii subiective a func]ion\rii afaceriise observ\ c\ managerii [i antrepenorii care declar\ c\ afacerea merge foarte bine vor mai


42

degrab\ informa]ii [i idei de afaceri [i apoi consultan]\ pentru fonduri europene. Cei care spunc\ afacerea lor merge bine vor mai degrab\ consultan]\ pentru fonduri, apoi pentru informa]ii[i apoi pentru consolidarea afacerii. Cei ce `[i apreciaz\ afacerea c\ merge oarecum bine ardori `n special consultan]\ pentru ob]inerea unor fonduri, apoi pentru informa]ii [i `n final pentrudezvoltarea afacerii. Pentru `ntreprinz\torii care cred c\ afacerea lor nu merge bine importantesunt `n egal\ m\sur\ accesul la informa]ii de afaceri [i fonduri europene. ~ntr-un fel nevoileacestui grup de antreprenori sunt mai apropiate de cele ale poten]ialilor antreprenori. Se poatespune, la limit\, c\ grupul majoritar al poten]ialilor antreprenori se creeaz\ `n jurulantreprenoriatului de subzisten]\.

Din perspectiva domeniului `n care `[i desf\soar\ afacerea nu se constat\ asocieri semnificativstatistice `ntre tipul afacerii [i un necesar anume de consultan]\, fapt care `nt\re[te ideea uneiomogenit\]i a mediului de afaceri rural. Cei din servicii au mai multe informa]ii despreoportunit\]ile de afaceri decât cei din comer] sau produc]ie.

~ntrebându-i pe oameni unde caut\ de obicei sfaturi [i asisten]\, am constatat c\ cei mai mul]iau men]ionat Internetul.

Google a devenit fratele nostru `n materie de sfaturi. Afli r\spuns la orice cau]i (b\rbat, 35 ani,patron, studii superioare, AB)

Distribu]ia surselor de consultan]\ `n cadrul principalelor grupuri ]int\ ale proiectului arat\diferen]e semnificative.Managerii sunt printre cei care caut\ consultan]\ profesionalizat\; 71%din asisten]a de care au nevoie [i-o procur\ de pe internet, publica]ii [i b\nci.~ntreprinz\torii [ipoten]ial `ntreprinz\torii apeleaz\ `n aproape 60% din cazuri la surse profesioniste. Mediulinformal este mai important `n materie de asisten]\, sfaturi pentru poten]ial `ntreprinz\tori: 20%,decât pentru `ntreprinz\tori (16%), sau manageri (9%).

Se observ\ c\ odat\ cu profesionalizarea afacerii, cu trecerea la antreprenoriat sau manageriatse produce [i trecerea spre surse formale de consultan]\ sau asisten]\.

Influen]eaz\ sursa asisten]ei succesul `n afacere? Datele arat\ o u[oar\ asociere `ntre sursaasisten]ei [i mersul afacerii, `n sensul c\ apelarea la surse profesioniste de informare [iconsultan]\ cre[te probabilitatea ca afacerea s\ fie mai prosper\.

Tabelul nr. 8 Corela]ia `ntre sursa de informa]ii [i mersul afacerii

categoria bine asa si asa rauInternet 31.8 30.9 33~n reviste, c\r]i, publica]iide specialitate 24.6 20.6 24Institu]iile/agen]iile statului 14.9 16.5 10Prieteni 10.7 13.6 17Banc\ 8.0 7.0 4Companii privatede specialitate 6.9 6.6 5Rude 2.1 3.3 5Alte p\r]i 1.0 0.0 1Nu caut\ asisten]\ 0.0 1.5 1N=330 r\spunsuri


43

SEMNIFICA}II ASOCIATE CONCEPTELOR DEMANAGEMENTCercet\rile `ntreprinse `n rândul patro-nilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori arat\deci o educa]ie managerial\ f\râmi-]at\, cu multe lacune dar `n acela[itimp focalizat\ pe aspectele cerute depia]a rural\.

Pentru investigarea semnifica]iilor coti-diene asociate conceptelor din [tiin]amanagementului am realizat 3 brain-storming-uri cu participan]i la Conferin-]ele Regionale ale proiectului Rural -Manager din localit\]ile Alba Iulia, Ia[i [iFoc[ani, câte o localitate `n fiecare regi-une de dezvoltare din cadrul proiectului.Obiectivul `ntâlnirilor a fost de a `mbun\t\]i activitatea detraining din cadrul proiectului. La brainstorming-uri au participat, `n medie, câte 7 subiec]i.

Pentru `ndeplinirea cerin]elor proiectului am adaptat tehnica brainstorming-ului. Din punct devedere tehnic, dup\ prezentarea facilitatorului, a obiectivelor [i participan]ilor, brainstorming-ula avut urm\toarele etape:

a) solicitarea adresat\ participan]ilor de a spune cuvinte, semnifica]ii pe care le asociaz\ unuiconcept;

b) realizarea de c\tre participan]i a unor grup\ri de concepte [i aprofundarea semnifica]iilor `ncadrul acestora;

c) discutarea categoriilor conceptuale [i c\utarea sensului ata[at conceptului.

Vom prezenta grup\rile conceptuale realizate `n cadrul fiec\rui concept investigat [i discu]iilecare au premers alegerii sensului comun al conceptului.

1. AC}IONARIAT, PARTENERIATAria de r\spândire cotidian\ a sensurilor celor 2 concepte este foarte divers\.Termenii enun]a]iau fost grupa]i `n urm\toarele categorii:

1. descriere/definire a conceptelor men]ionate;

2. diferen]e dintre cele dou\ concepte apropiate;

3. rela]iile dintre asocia]i/parteneri;

4. calit\]ile asociate persoanelor care sunt acceptate/dorite ca asocia]i/parteneri.

1. Ideile asociate conceptelor „ac]ionariat – parteneriat” pot fi sintetizate astfel: parte a uneiafaceri, care implic\ participarea mai multor persoane, pentru `ndeplinirea unor scopuri [iobiective comune: mai multe persoane care au un scop comun;mai multe persoane care seajut\ reciproc pentru `ndeplinirea unui obiectiv comun; doi sau mai mul]i proprietari careurm\resc ob]inerea de profit; mai multe persoane care sunt `ntr-o afacere, parte a unei afaceri,o asociere de oameni sau firme pentru dezvoltarea unei afaceri. Aprofundarea discu]iilorasupra termenilor defini]i, `n sfera acestor semnifica]ii, a condus spre ideea de scop comun,de unire a mai multor persoane pentru multiplicarea banilor; sau altfel spus spre ideea deobiectiv comun al activit\]ii economice. Prin asociere, [ansele de reu[it\ `ntr-o afacere sunt


44

mai mari - lucrurile pot fi f\cute mai bine, sunt mai mute posibilit\]i, cre[te for]a economic\,`ns\ `ntotdeauna aten]ia trebuie s\ fie sporit\ la partener - e o grij\ `n plus, un risc.

2. Un aspect discutat a fost [i cel vizând diferen]ele dintre cele dou\ concepte apropiate. Astfel,principalul factor de diferen]iere este cel al implic\rii: ac]ionarul este asemuit deponentului labanc\, al celui care a b\gat bani [i a[teapt\ dobânda, dividendele, sau al fondatorului/deschiz\torului de afacere, `n timp ce partenerul este asociat celui care are partea sa deimplicare `n afacere, `n dezvoltarea afacerii, al celui care vine [i dezvolt\ un produs. Deasemenea, partenerului i se cere implicare afectiv\ („colegul de suferin]\”, „o grij\ `n plus”),parteneriatul fiind asociat cu „c\s\toria”. Ideea central\ este cea de dorin]\ comun\ derealizare a unui profit.

3. Partenerii ar trebui s\ fie oameni complementari, cu diferite competen]e, cu un anumit nivelde preg\tire, care s\ colaboreze, s\ respecte regulile, condi]iile, s\ fie egali, `n final s\ devin\o for]\ economic\.

4. ~n privin]a calit\]ilor pe care ar trebui s\ le aib\ asociatul sau partenerul s-a ales ca aspectfundamental, esen]ial, `ncrederea: par-tenerul trebuie s\ fie un om de `n-credere. Aceast\ tr\s\tura a fostselectat\ dintr-o serie de calit\]i men]i-onate ca fiind foarte importante la unpartener: cinste, instinct de conduc\tor,implicat.

Dintre cele patru idei de baz\: obiectiv /scop comun, dorin]\ comun\ de rea-lizare, ideea de putere [i `ncredere,semnifica]ia principal\ sus]inut\ departicipan]ii la discu]ie a fost „dorin]acomun\” .

2. AMORTIZARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „amortizare”:

1. semnifica]iile atribuite conceptului

2. sentimente ata[ate conceptului

Sensurile asociate conceptului „amortizare” pot fi grupate astfel:

� recuperarea unei investi]ii, `n timp: recuperare, recuperarea investi]iei, recuperare `n timp;

� se porne[te de la ideea de asigurare a bazei unei afaceri, de la investi]ia/cheltuiala ini]ial\ `nafacere: s\ asiguri o baz\, cheltuieli ca s\ consolidezi baza ta de pornire, o ac]iune când seface o investi]ie. Se continu\ apoi cu un calcul sec al amortiz\rii - cheltuieli, investi]ie, uzur\,precizându-se sensul acestei no]iuni [i `n termeni contabili: diferen]a `ntre cheltuieli [i profit,egal `ntre investi]ie [i uzur\. Se ajunge apoi la ideea de profit, pe termen mai scurt sau mailung: ai sc\pat de `ncurc\tur\ [i acum po]i s\ faci un pas `nainte, profit, `mbun\t\]ire.

� o alt\ grupare a defini]iilor poate fi f\cut\ pe ideea de reducere a impactului [ocurilor asupraafacerii: reduci impactul unor lovituri, amortizezi [ocurile, nu prime[ti loviturile, protec]ie, stabilitate- e[ti `ntr-o situa]ie de oarecare siguran]\. Este sensul de atenuare, aplanare a posibilelorevenimente neprev\zute, nepl\cute.

Aprofundarea discu]iilor `n cadrul acestui grup de idei asociate conceptului a condus la ideeade ansamblu: investi]ie ini]ial\ pentru cheltuielile de mai târziu.

Reflec]ia asupra grupului de sentimenteinspirate de conceptul de amortizare -confort, `mbun\t\]ire, protec]ie,stabilitate, siguran]\ - a relevatsubiectivul ata[at acestui concept,sintetizat mai cu seam\ `n sentimentulde siguran]\.

Dintre cele trei grup\ri de idei de baz\:investi]ie ini]ial\, recuperare, profit, ate-nuare [i siguran]\ semnifica]ia care s-a impus a fost cea de rezerv\ pentrumai târziu.

3.TRAININGCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „antrenare”:

1. competen]a antrenorului/managerului

2. efortul/preg\tirea

3. sus]inerea, `ncurajarea

Dezbaterea pe marginea conceptului „antrenare” a condus la urm\toarele idei:

� o prim\ etap\ este cea de constituire a unei echipe, se antreneaz\ o echip\: constituirea uneiechipe, a antrena mai mul]i, a aduce mai mul]i indivizi pentru desf\[urarea ac]iunii;

� o a doua etap\ presupune un efort sus]inut de preg\tire – totul este antrenat `ntr-o mic\m\sur\. Cel de-al doilea grup de idei s-a constituit `n jurul cuvintelor efort [i preg\tire. S-ainsistat pe ideea de preg\tire prealabil\ [i continu\, de efort [i sudoare necesare pentru adobândi experien]\, rezisten]\, succes. Sensul comun acceptat a fost cel de efort continuu:preg\tirea dinainte, preg\tirea continu\, efortul depus `naintea activit\]ii propriu-zise,sudoarea care asigur\ succesul;

� preg\tirea [i `nv\]area trebuie organizate, participan]ii la discu]ie eviden]iind importan]apriceperii de care trebuie s\ dea dovad\ antrenorul/managerul sau poten]ialul manager,competen]ei antrenorului `n constituirea unei echipe, `n modelarea acesteia folosindexperien]a, cuno[tin]ele de care dispune. Antrenorul este cel care are mai multe sarcini:impulsionare, stimulare, `ncurajare, motivare, modelare, `ndrumare, `nv\]are. Dintre cele treicalit\]i selectate ca fiind esen]iale – pricepere, experien]\, efort continuu [i sus]inere –predominant a fost cel de experien]\.

Important este ca cei din echip\ s\ aib\ ini]iativ\, dorin]\, ambi]ie.

� tot acest efort, preg\tirea, asigur\, `n viitor, reu[ita: ai siguran]a c\ vei face bine, `n momentulac]iunii ai controlul din spate, preg\tit, trebuie s\ ajungi sus;

Astfel pornind de la dorin]\, ini]iativ\, ambi]ie se ofer\ `ncurajare, impuls, motivare/stimularepentru a dobândi siguran]a c\ lucrurile vor merge bine. Sensul principal acceptat de majoritateaparticipan]ilor la discu]ie a fost cel de sus]inere a ac]iunii.

4. ANTREPRENORIATCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „antreprenoriat”:

1. definire a antreprenoriatului


45

2. calit\]ile antreprenorului

O prim\ grupare a ideilor generate `n jurul conceptului de antreprenoriat poate fi f\cut\ `n jurulno]iunilor: afacere, antrepriz\, parteneriat. Antreprenoriatul este asociat cu urm\toarele ac]iuni:demararea unor afaceri, angajare `ntr-o activitate economic\, men]inerea `ntr-o activitateeconomic\; apoi este detaliat rostul afacerii – prestare de servicii, execu]ie, consiliere, dezvoltare.

Concluzia acestor discu]ii a eviden]iat sensul principal sus]inut de participan]ii la discu]ie: uncontract ce leag\ toate, produc\tor [i beneficiar .

~n cel de-al doilea grup de idei, legat de persoana [i calit\]ile necesare antreprenorului,raport\rile au fost foarte diversificate. Antreprenorul este un om cu idei, un om curajos, care-[iasum\ un risc pornind o afacere, un deschiz\tor, un investitor, un om puternic, care duce pân\la cap\t o afacere. Este totodat\ un om cu bani – bani folosi]i pentru investi]ie, dar [i pentru a-[i asigura un anumit standard de via]\ – este un om cu situa]ie. Antreprenorul este un om carenu mai doarme noaptea, un om care p\[e[te `n „noapte/necunoscut”, care trebuie s\ aib\ ochi[i de zi [i de noapte (cu ochi de pisic\).

Semnifica]ia sus]inut\ a fost cea de „nebunie”, de curaj `n `nfruntarea lucrurilor cunoscute [inecunoscute.

Ideea principal\, considerat\ sintetizatoare pentru toate semnifica]iile formulate: câ[tigul scontat.

5. CERCETARE- DEZVOLTARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptelor „cercetare-dezvoltare„:

1. explorare;

2. performan]\;

3. profit

Aprofundarea discu]iilor pe gruparea„explorare” a investigat `ntreaga palet\de idei: de la a sonda, a studia, aexplora toate posibilit\]ile, a controla, aavea previziune, pân\ la descoperireade noi posibilit\]i, noi tehnici, spreinova]ie. Sensul comun ata[at a fostmai degrab\ cel de c\utare.

~n cadrul celei de-a doua grup\ri, axat\mai degrab\ pe termeni asocia]i precum

evolu]ie, extindere, progres, performan]\, `mbun\t\]ire, sensul comun a fost cel de cerin]ele viitorului.

Al treilea grup de idei a dezb\tut atât condi]iile necesare activit\]ii, cât [i scopul activit\]ii –profitul. Pornind discu]ia de la dorin]a general\ de mai bine, de ob]inere a unor fonduri, s-ailustrat ideea de dezvoltare care aduce profit, câ[tig pentru a putea continua lan]ul c\ut\rilor alcercet\rilor, al men]inerii `n afaceri.

Consensul s-a situat mai degrab\ `n zona profitului ca sus]inere a cercet\rii - dezvolt\rii.

6. COMAND|Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „comand\”:

� aspectul obiectiv al ac]iunii de comand\;


46

� calit\]ile persoanei care `[i asum\ rolul de comandant;

� implica]iile deciziei.

Primul grup de idei s-a constituit `n jurul aspectului obiectiv al conceptului: ordin, impunere,execu]ia unei cerin]e (a executa ceva, `]i spune cineva ce s\ faci), a cere cuiva s\ execute oac]iune, ap\sare pe un buton. Sensul agreat `n urma discu]iei a fost cel de autoritate.

Al doilea grup de idei s-a focalizat pe calit\]ile persoanei care-[i asum\ rolul de comand\, cutot ce implic\ acest lucru. Cel care comand\ trebuie s\ [tie s\ se impun\ `ntr-un grup, s\ [ties\-[i coordoneze subalternii, s\ aib\ capacitatea de a influen]a pe cineva, s\ schimbe direc]iade ac]iune. E u[or s\ comanzi o ma[in\, dar e dificil s\ comanzi oameni, fiecare având propriaopinie. Pentru a-[i impune propriul punct de vedere trebuie s\ fie explicit, s\ fie bine preg\tit.Uneori trebuie s\ aib\ argumente când solicit\ executarea unei ac]iuni, de[i al]i participan]i ladiscu]ie consider\ c\ [eful nu trebuie s\ dea neap\rat explica]ii. Nu toat\ lumea poate s\comande, dup\ cum nu oricine poate s\ fie `n subordine. Depinde de educa]ia primit\. Ceis\raci au mai pu]ine [anse s\ devin\ comandan]i, ca [i cei n\scu]i `ntr-un mediu mai jos.

Un al treilea grup de idei s-a conturat `n leg\tur\ cu implica]iile deciziei, cu responsabilitateaunei persoane care-[i asum\ rolul de comand\, presupune asumarea riscului. Indiferent dac\se `ntâmpl\ un lucru bun sau r\u, `ntr-o echip\, comandantul este responsabil.

Discu]iile care au putut fi sintetizate `n cele trei `n]elesuri - autoritate, persoana care-[i asum\rolul de comand\ [i constrângerile mediului - au eviden]iat accentul general pe ideea de rolexpres, clar `n societate.

7. CONSULTAN}|Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „consultan]\ „:

� firma, ca prestatoare de servicii;

� aspectul personal, personalizarea serviciului de consultan]\;

� con]inutul consultan]ei.

Primul grup de asocieri s-a realizat `n jurul ideii de firm\, de serviciu prestat. Astfel, de laasocia]ii ca: firme care ofer\ servicii, serviciu indispensabil oric\rui domeniu economic, seajunge la ideea c\ este ”modul de a `ncerca s\ prinzi altceva decât [tii”. Ideea `mp\rt\[it\ estecea de domeniu de activitate, cu un rol clar definit.

Al doilea grup de asocieri a fost realizat `n jurul personaliz\rii serviciului de consultan]\. De laasocieri simple de gen consultantul, sf\tuitorul, un prieten, cel c\ruia `i ceri ajutorul, cel alespentru a `mp\r]i ideea ta cu el, s-a continuat cu “persoane preg\tite `ntr-un anumit domeniu”de la care a[tep]i sprijin, `ndrumare, dialog pentru a te lumina asupra a ceea ce dore[ti s\`ntreprinzi. ~n cuvintele unui participant am reg\sit sinteza acestei grup\ri: consultan]\ estecapacitatea unei persoane de a oferi sfaturi sau de a face cunoscut\ altei persoane posibilit\]i[i oportunit\]i de toate felurile, capacitatea unei persoane de a influen]a sau de a sf\tui pe alt\persoan\ s\ foloseasc\ anumite oportunit\]i, de a-l `ndruma, de a-i ar\ta calea, de a-l ajuta s\-[i traseze drumul lui. Sensul comun agreat este cel de partener `n afacerea ta.

Al treilea grup de asocieri se produce `n jurul con]inutului consult\rii. Astfel se grupeaz\informarea, cunoa[terea, documentarea, verificarea [i chiar opinia lui despre cum ar trebui s\mearg\ afacerea. Discu]iile converg mai cu seam\ spre `n]elesul de informare pertinent\.

Din discu]iile cumulate, folosind cele trei sensuri majore – domeniu, partener al afacerii [ispecialist, paradoxal numitorul comun `l reprezint\ efectul consultan]ei: capacitateaantreprenorului de a selecta, `ntre ceea ce [tie [i ceea ce trebuie s\ [tie, decizia corect\.


47

8. CONTROLCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „control „:

� func]iile [i rolul controlului;

� sentimentele create de exercitarea controlului;

� caracterul controlului

Un prim grup de idei asociaz\ func]iile [i rolul controlului:

� verificare, monitorizare; descoperirea punctelor critice, a accidentelor care se pot `ntâmpla;`ndrumare; [i `n final cheia de a reveni pe drumul cel bun `n executarea unor ac]iuni. Discu]iaaprofundat\ `n cadrul grupului de idei asociate a pus accentul pe ideea de siguran]\ final\ `ndesf\[urarea activit\]ii. Absen]a controlului `nseamn\ risc.

� domeniu de activitate a unor firme, institu]ie, tip serviciu prestat;

Un al doilea grup se plaseaz\ `n sfera sentimentelor create de exercitarea controlului. Paletade idei este foarte vast\: de la cel care verific\ executarea comenzii, cel st\pân pe situa]ie, celce manipuleaz\ pân\ la sentimentul de autocontrol [i frica de control a celui care execut\ ocomand\. Ideea desprins\ din discutarea acestui grup este cea de corectitudine, ca cerin]\ `ntimpul desf\[ur\rii activit\]ii

Un al treilea grup vizeaz\ caracterul controlului. Controlul trebuie s\ vizeze calitatea produselor,a serviciilor. Controlul trebuie s\ se manifeste pe parcursul `ntregii vie]i, secund\ de secund\,continuu, pe parcursul desf\[ur\rii unor etape, a unei activit\]i, `n orice moment când execu]iceva. Orice trebuie controlat. Aprofundând `n]elegerea termenilor din grupul de idei sensuldesprins a fost cel de precau]ie, ca `nsu[ire a controlului.

Controlul este necesar, `nsemnând siguran]\, corectitudine [i precau]ie.

9. COORDONARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului “coordonare”:

� categoriile subsumate conceptului de coordonare;

� con]inutul activit\]ii de coordonare;

� coordonatorul.

Prima grup\ de idei asociate conceptului coordonare este cea a conceptelor subsumate: aranjare,colaborare, ordine, ordonare [i stabilire de atribu]iuni. Avem astfel o explorare a universuluiconceptual ata[at coordon\rii. Aparent paradoxal discu]iile `n cadrul acestei grup\ri de idei auatins mai degrab\ o parte practic\; precaritatea resurselor impune o prioritizare a evenimentelor,o desf\[urare precis\ a atribu]iilor `n cadrul echipei. {i toate acestea `ntr-un climat de discu]ii, deexplica]ii. Accentul comentariilor a fost pus `n special pe termenul de prioritizare.

A doua grup\ de asocieri detaliaz\ activitatea de coordonare. Astfel se subliniaz\ decelarea penivele de execu]ie, e[alonarea evenimentelor, cu prioritizarea acestora, [i toate acestearealizându-se `n cadrul echipei. Aspectul central este pus pe [tiin]a, pe organizarea activit\]ilor.

Al treilea grup de discu]ii se poate constitui `n jurul persoanei coordonatorului, a calit\]ilor [iatribu]iunilor cerute pentru `ndeplinirea acestui rol. El este un manager, un organizator, cel carestabile[te sarcinile [i func]iile fiec\ruia. Calit\]ile solicitate sunt foarte diverse: de la bineinformat, `n]elept, cel ce inspir\ `ncredere nu fric\ celor din jur, cel care trece dincolo [i intuie[tece se va `ntâmpla, are ochi peste tot, [tie r\spunsurile la provoc\ri. Doar c\pitanul echipeipoate fi coordonator, nu [i antrenorul. Esen]a discu]iilor s-ar sintetiza `n rolul activ alcoordonatorului `n derularea activit\]ii.


48

Discu]ia pe cele trei sensuri de baz\ – prioritizare, [tiin]a coordon\rii [i calit\]ile personale alecoordonatorului – cel ales a fost cel al persoanei care realizeaz\ coordonarea, cel respectat deceilal]i din diferite motive, priceperea [i `ncrederea inspirat\ fiind la loc de cinste.

10. CREDITCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „credit”:

� componentele [i obiectivele credit\rii;

� termenii asocia]i conceptului;

� `ncredere

Un prim grupaj de idei a fost cel legat de componentele [i obiectivele credit\rii. Astfel, sistemulbancar este asociat cu surs\ de finan]are, de ie[ire din impas, surs\ de dezvoltare, extindere,performan]\ [i investi]ii. Altfel spus de c\tre unul dintre participan]i: “Credit `nseamn\ a lua ni[tebani de undeva, a `mprumuta de la banc\, de la CEC s\ po]i s\ te dezvol]i [i, `n timp, s\-i dai`napoi” Evident, discu]ia `n cadrul grupului a accentuat termenul `nc\ neenun]at – bani. Baniireprezint\ combustibilul care pune `nmi[care mecanismul [i faciliteaz\ `n-deplinirea obiectivelor.

Un al doilea grup de idei din cadrulbrainstormingului a fost cel al terme-nilor [i subconceptelor creditului. Por-nind de la termeni precum nevoie,sprijin, stimulent, ajutor, [i trecând princurajul solicit\rii unui credit, expunân-du-te cerin]elor: ipotec\, `mprumut,dobând\, obliga]ii, termene de ram-bursare, penaliz\ri, datorie contabile,retr\ie[ti lumea `n toat\ complexitateaei. Unul din participan]i a realizat odiferen]iere semantic\ `ntre sprijin [i sus]inere: “A sprijini este o proptea mai mult, sus]inerea epân\ la cap\t. Ia mana dup\ el [i gata. Iar creditul e un sprijin” .

Liantul discu]iei a fost cel de mecanism, de ansamblu conceptual.

Al treilea grup se construie[te practic `n jurul unui singur termen: `ncredere. Bani acorda]i decreditor pe `ncredere, `mprumuta]i de creditat cu `ncrederea / speran]a c\-i va putea returna,[i nu `n ultimul rând gândurile care `nso]esc creditul luat.

Una din reflexiile participan]ilor este sugestiv\ `n acest sens: “La ce mai folose[te creditul \sta`n afar\ de a da gânduri? ~n primul rând d\ `ncredere, `n al doilea rând gânduri, apoi speran]\.Ce `]i mai d\? Te scoate din impas. Te duce pe ideea de dezvoltare, dar te duce [i precum a]ispus voi, spre datorii, obliga]ii, nu [tiu ce.” Evident cuvântul cheie a fost cel de `ncredere.

Discu]ia final\ asupra celor 3 termeni (bani, mecanism, `ncredere) a condus spre ideea definan]are, de bani.

11. DEZVOLTARE DURABIL|Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „dezvoltare durabil\”:

� defini]ie [i condi]iile dezvolt\rii durabile;

� angajamentul necesar realiz\rii dezvolt\rii durabile;


49

� dezvoltare pozitiv\ vs. dezvoltare negativ\.

Un prim grupaj de idei este cel legat de defini]ia [i condi]iile realiz\rii unei dezvolt\ri durabile.Dezvoltarea durabil\ `nseamn\: lucruri bune, ceva rezistent pe termen lung, ce r\mâne `n urmata, f\cut ca s\ tr\iasc\ bine [i nepo]ii. Comunitatea beneficiaz\ de lucrurile acelea [i ele dauna[tere la lucruri mai bune, ceva care r\mâne [i peste ani, ceva ce poate fi replicat, ceva cares\ mearg\, ceva unde nu este implicat politicul. O exemplificare a conceptului de dezvoltaredurabil\ o g\sim `ntr-o luare de pozitie: “Ceva care reu[e[te s\ se `ntâmple `n comunit\]i [i s\dureze [i s\ dea na[tere la alte lucruri bune. Construiesc ceva sau dezvolt nu numai s\ mearg\la timp finaliz\rii dar s\ fie [i rezistent\ `n timp. Eu vreau s\ o v\d [i peste 2 000 de anichestiunea aia”. Sensul comun agreat `n discu]ia grupului de idei este cel al dezvolt\rii carerezist\. Rezisten]a unei dezvolt\ri este practic trecerea probei, a provoc\rilor cotidiene, curente.

Un al doilea grup de idei se refer\ la angajamentul necesar realiz\rii unei dezvolt\rii durabile:dorin]\, talent, [tiin]\, rezisten]\, perseveren]\, sus]inere [i nu `n ultimul rând [ans\. „{ansaunei dezvolt\ri durabile este `n fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi trebuie s\ aib\ un plan, dardepinde de cum gânde[ti, cum aplici. Eu m\ dezvolt mai mult, el r\mâne `n urm\. Asta e o[ans\ egal\ spre dezvoltare durabil\”. Sensul comun `n acordul acestui grup `l reprezint\dorin]a de a face lucruri durabile.

O a treia asociere de idei a mers pe separarea `ntre dezvoltarea pozitiv\ [i dezvoltarea negativ\.Chiar dac\ dezvoltarea `n sine `nseamn\ o realizare de lucruri bune, po]i distinge `ntredezvoltare pozitiv\ [i dezvoltare negativ\. Dezvoltare negativ\: se construie[te mult, d\ delucru o perioad\; mult [i pe stoc. Dezvoltare pozitiv\ ar `nsemna mult [i vandabil.

Discu]ia final\ cu cele trei sensuri acceptate - dezvolt\rii care rezist\, dorin]a de durabil [ivandabil - a reliefat suportul general care trebuie alocat segmentului de dezvoltare pozitiv\.

12. EDUCA}IECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „educa]ie”:

� termeni apropia]i conceptului;

� efectele percepute ale educa]iei;

� efectele materiale ale dezvolt\rii educa]ionale.

Primul grup de asocieri vizeaz\ termeni apropia]i/sinonimi conceptului de educa]ie: preg\tire,`nv\]are, studii, instruire, `nsu[irea cuno[tin]elor, perfec]ionare. Discu]ia `n cadrul subgrupuluia punctat, a accentuat importan]a pe care o are asimilarea de cuno[tin]e.

Al doilea grup de asocieri a fost `n jurul efectelor percepute ale educa]iei asupra individului:]inut\, civiliza]ie, modelare, comportament, cei 7 ani de acas\, seriozitate, respect, gândire,modul de a `n]elege, percepe [i de a vorbi despre lucruri [i fenomene. Diferen]a `ntre educa]ie[i instruire a fost accentuat\ de unii participan]i; educa]ia mai `nseamn\ [i pl\cerea ta de aface ceva, pe când instruirea e mai degrab\ faptul obligatoriu. Accentul reliefat de participan]iila discu]ie a fost cel de comportament, ca rezultat al educa]iei.

Un al treilea grup de asocieri a fost cel purtat `n jurul efectelor materiale. Participan]ii la discu]iecred c\ educa]ia se reflect\ `n nivelul de trai, `n profesia pe care [i-au ales-o.

Discu]ia final\ asupra ideilor asociate conceptului de educa]ia a subliniat importan]acomportamentului `n definirea educa]iei.

13. EGALITATE DE {ANSECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „egalitate de [anse”:


50

1. despre caracterul utopic al conceptului;

2. despre accep]iunile conceptului `n opinia participan]ilor la discu]ie;

3. Qui prodest?

4. condi]iilor de manifestare a “egalit\]ii de [anse”.

Despre primul grup de asocieri – al caracterului improbabil de manifestare a conceptului –participan]ii s-au exprimat `n diferi]i termeni: ceva utopic, greu de realizat, ceva teoretic. Osocietate trebuie s\ fie “prea pus\ la punct [i educat\ pentru a se putea manifesta acest fapt”.{i `n consecin]\ s-ar putea s\ existe. Discu]iile au punctat faptul c\ societatea este structurat\altfel, cu fenomene de nepotism, cumetrie, corup]ie. ~n opinia lor chiar dac\ scriptic exist\ legi,practic nu se aplic\: “Sunt foarte multe legi nerespectate, nu numai la noi, peste tot `n lume. ~ngeneral. S-au dat legi. Se duc la concurs [i tot nu conteaz\. Ca lege e bun\, scriptic. Au venitmai mul]i oameni. Fiecare lege e f\cut\ ca s\ fie `nc\lcat\ sau ocolit\”.

Al doilea grup de asociere a vizat accep]iunile curente ale termenului: acces, drepturi egale, s\facem s\ fie egalitate de pornire, [ansa/posibilitatea de a ajunge din urm\ pe altcineva,posibilitatea fiec\ruia de a face ceva. Discu]iile pe subgrup s-au canalizat pe posibilitateafiec\ruia de a face ceva, pe ideea de competi]ie liber\.

Un al treilea grup de asocieri conduce la asocierea conceptului cu cei defavoriza]i. O alt\ ideeaeste c\ no]iunea poate fi o reminiscen]\ a vechiului regim. Mediul antreprenorial nu este, `nopina lor, un loc de manifestare a conceptului.

Al patrulea subgrup a vizat, practic, condi]iile de manifestare a conceptului, condi]ii care facposibil\, `n mediul antreprenorial, competi]ia. “Numai dac\ exist\ egalitate de [anse poate s\fie competi]ie. ~ntr-o societate normal\ trebuie s\ aib\ to]i posibilitatea de a se `nscrie `ncompeti]ie, c\ unul e mai gr\su], c\ altul e mai slab, dar posibilitatea s\ se `nscrie s\ aib\ to]i.De aia s-au f\cut licita]iile astea. Egalitate de a pleca la o competi]ie. Un câ[tig\tor trebuie s\fie, nu se poate. A participa cu [anse egale, f\r\ a umbla cu substan]e dopante, este cuadev\rat competi]ie”. O exemplificare a conceptului, la nivel de societate este prezentat\ `ncontinuare: “Sunt foarte mul]i copii, familia nu are venituri, s\ urmeze cursuri la un liceu bun.Sistemul nu `ncurajeaz\ prin burse. Dar ar putea s\ fie de exemplu: to]i copiii care au peste 8ani s\ urmeze o [coal\. S\ aib\ posibilitatea majoritatea. Adic\ zici dac\ e[ti bun s\ po]i s\ fiiprins f\r\ s\ ai finan]e. S\ nu fii condi]ionat de al]i factori. Celor buni [i a celor f\r\ posibilit\]i.C\ sunt buni [i nu au posibilit\]i financiare. Sau vrei s\ accesezi un proiect. Poate nu ai un startpentru `nceput dar po]i s\ fii sprijinit [i s\ faci ceva”.

Discu]iile `n cadrul subgrupului au mai subliniat [i faptul c\ egalitatea de [anse are dimensiuneade sistem: “Societatea trebuie s\ o ofere. Nu ]ine de individ. Eu când m-am referit la o societatenormal\ m-am referit la o societate care func]ioneaz\ pe baza unor legi, a unor c\r]i”

Discu]iile finale au subliniat c\ `ntre caracterul utopic, `ntre accep]iunile teoretice, `ntre amintireavechiului sistem [i protejarea celor slabi [i condi]iile reale din economia [i societatearomâneasc\ respectarea regulilor este fundamental\. Respectarea legii este expresia egalit\]iide [anse.

14. FONDURI STRUCTURALECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „fonduri structurale”:

1. efectul fondurilor asupra „min]ii” antreprenorului

2. dezvoltare

3. sistem de creditare


51

Primul grup de idei prefigureaz\ „visele” antreprenorului, la auzul conceptului “fonduristructurale”: planuri, explorarea tuturor posibilit\]ilor, realizarea de lucruri utile, diversificareaactivit\]ii, angajare, obliga]ii, responsabilitate. ~n urma aprofund\rii discu]iilor s-a eviden]iatideea posibilit\]ilor de ac]iune deschise prin accesarea unor fonduri structurale.

O a doua grup\ cuprinde ideile enun]ate `n leg\tur\ cu scopul, utilitatea acestor bani. Baniieuropeni ar putea fi bani folosi]i pentru dezvoltare, ar reprezenta fonduri pentru dezvoltareurban\ [i rural\. Prin infuzia de capital din cadrul Uniunii Europene s-ar genera locuri de munc\[i ar fi posibil astfel un nivel de trai mai bun. {i pentru antreprenor s-ar crea posibilitatea profitului– `n accep]iunea responden]ilor.

A treia grup\ de asocieri se produce `n jurul banilor. Banii europeni sunt pentru proiecte eligibile,pentru proiecte serioase, sunt bani returnabili. Evident, banii vin pentru destina]ii precise, clare.Antreprenorii v\d banii veni]i pe proiecte structurale [i ca fonduri pentru desf\[urarea proprieiactivit\]i, ca fonduri de rezerv\.

Discu]iile aprofundate pe cele trei sensuri - posibilit\]i deschise de fondurile structurale,dezvoltare [i bani - au `nt\rit rolul banilor pentru dezvoltarea domeniilor vitale, cu condi]ia s\fie bine chibzui]i, orienta]i spre dezvoltare, pentru realizarea unor obiective precise.

15. MANAGEMENTCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „management “:

� termeni apropia]i conceptului de management;

� calit\]ile managerului.

Un prim aspect `l constituie cel al termenilor apropia]i conceptului de „management”. Au fostamintite coordonare, conducere, organizare, planificare, plan, plan financiar, plan de afaceri,concept , control, ini]iativ\, libertate, [tiin]\, studii de pia]\. Avem astfel paleta larga a principiilor[i descrierea conceptului de management. Evident, ar mai fi fost de enumerat [i al]i termeni.Aprofundarea discu]iilor a scos `n vedere faptul c\ “managementul este esen]a afacerilor”, c\reprezint\ un obiect de studiu pe care trebuie s\-l parcurgi `nainte de a te apuca de o afacere.

Un al doilea aspect vizeaz\ persoana central\ a conceptului de management:managerul. Astfelmanager `nseamn\ lider, conduc\tor, administrator, [ef, boss.Managementul se mai transpune`n atribu]iuni ale managerului: stabile[te ierarhic oamenii, impune disciplina, face aprovizionare(merceolog), este directorul economic. Pentru a realiza aceste atribu]iuni el trebuie s\ fie opersoan\ informat\, preg\tit\, aflat mereu `n `ntâlniri de afaceri. Pe lâng\ aceste calit\]i„tehnice” el mai trebuie s\ aib\ [i talent. El a mai fost asimilat unui „magician - c\ poate s\prevad\ `n func]ie de oferte, `nainte cât\ marf\ `i trebuie, chiar dac\ nu este patron direct ci esteangajat ca manager”. Discu]iile purtate pe seama acestor atribu]iuni ale managerului au scos`n eviden]\ faptul c\ „un organizator al unei institu]ii, cu tot ce `nseamn\ cheltuieli [iresponsabilit\]i” reprezint\ esen]a practic\ a managementului. Un bun manager este un om custudii de management, cu solide cuno[tin]e de afaceri.

16. MARKETINGCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „marketing “:

1. concepte din [tiin]a marketingului

2. prezentare-publicitate- vânzare

3. calit\]i necesare `n activitatea de marketing

1. ~n cadrul primului grup ne referim la termeni precum: gestionare, promovare, comer], manage-


52

ment, studiu de pia]\, vânzare, valorificarea produsului, pre], produs, distribu]ie. Acest\ scurt\palet\ de termeni atrage aten]ia asupra diversit\]ii practice a conceptului de marketing, asupra`ntrep\trunderii dintre termenii economici la nivelul de baz\ al activit\]ii economice.

2. Al doilea grup `l reprezint\ cel format de prezentare–publicitate–vânzare. ~n ideile exprimateprezentarea este legat\ de conceptele de frumos, produs propriu [i publicitate. Pentruresponden]i tandemul prezentare–publicitate–vânzare reprezint\ aspectul practic al activit\]iide marketing; este felul `n care vinzi, parte a afacerii tale. Strâns legat de cuplul prezentare-vânzare `n cadrul discu]iei a fost contextul concuren]ial `n care se produce prezentarea-vânzarea produsului. ~n opinia celor prezen]i la discu]ie, marketingul ar mai `nsemna valori-ficarea produsului, vânzarea unorproduse `n locurile cele mai c\utate, cuvad, a vinde un produs pe o pia]\ con-curen]ial\ bogat\.

3. Un alt grup de asocieri se produce `njurul aspectelor native ale practicienilordin marketing. Se vorbe[te de talent, dearta de a vinde un produs, de a-l pre-zenta `n concordan]a pre]-calitate; saucalitate la un pre] acceptabil. De multeori `n aspectele practice marketing mai`nseamn\ un intermediar.

Concluziile discu]iilor `n jurul acestui concept au fost sintetizate astfel: marketing `nseamn\[tiin]a de a vinde. Degeaba produci mult [i prost. Dac\ un produs e frumos, un desen e superb,este o marf\ unic\, e creat\ de tine [amd, dar nu ai posibilitate, nu po]i s\ ajungi s\ o prezin]ioamenilor care pot da un pre] mai bun, nu faci nimic. Marketing `nseamn\ s\ faci un lucru s\fie v\zut de foarte mul]i oameni.

17. MOTIVARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „motivare“:

1. sus]inere/suport `n derularea unei ac]iuni;

2. hot\râre/convingere `n `nf\ptuirea unui act;

3. r\splata unei ac]iuni

1. ~ntr-o prim\ asociere de idei pot fi grupate multe dintre enun]urile spontane ale participan]ilor:sus]inere, stimulare, impuls, `ncurajare. Analiza termenilor enun]a]i au subliniat importan]asuportului extern `n derularea unei ac]iuni.

2. O a doua asociere de idei a[eaz\ laolalt\ termeni precum: ceea ce `mi propun s\ fac, ceeace `mi propun s\ ob]in, dorin]a de a câ[tiga, dorin]a de a ajunge sus la un concurs, ambi]ia,dorin]a de a i se recunoa[te meritele. Discu]iile `n cadrul acestei asocieri de idei au punctatimportan]a resortului interior `n `nf\ptuirea unui act.

3. A treia categorie a privit motivarea din perspectiva beneficiilor ob]inute. Astfel s-au formulattermeni precum: interes, glorie, ob]inerea de profit, avantaj material, succes, bani, rela]iiledintre persoanele implicate. Analiza ideilor enun]ate a accentuat faptul c\ r\splata este unresort puternic al motiv\rii.

Discu]ia concluziv\ vis-a-vis de cele trei sensuri implicate – suport, dorin]\ [i r\splat\ – auar\tat importan]a traiectului carier\- bani–reu[it\ `n formarea motiva]iei pentru ac]iune.


53

18. ORGANIZARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „organizare“:

1. termeni apropia]i conceptului

2. definiri ale conceptului de organizare;

3. implica]ii ale organiz\rii asupra individului.

Au fost enun]a]i termeni precum: calcul, contabilitate, plan, ordine, `mpreun\, libertate,ordonare, disciplin\, coordonare, conducere, ini]iere, ierarhie. Au fost astfel reliefate aspectefoarte diverse ale conceptului de organizare. ~n cadrul discu]iilor finale au fost accentua]itermenii coordonare [i planificare.

~n cadrul celui de-al doilea grup de idei spontane, au fost practic `ncerc\ri de definire, din parteaparticipan]ilor, din perspectiva vie]ii cotidiene, a conceptului de organizare. Astfel au fostenun]ate aser]iuni precum:

„eu `n]eleg prin organizare un grup de oameni care s\ analizeze anumite idei [i s\ pun\ capla cap fiecare am\nunt [i s\ vad\ ca lucrurile s\ mearg\ `ntr-un sens pozitiv”;

„a organiza `nseamn\ a nu l\sa totul la voia `ntâmpl\rii, a planifica ni[te detalii”;

„a pune la punct toate detaliile pentru ce urmeaz\ s\ fac când ajung `n locul respectiv”;

„cum `]i generezi, cum `]i conduci proprii t\i subordona]i. O planificare, s\ zicem.Tot organizaree. O planificare s\ atingi ni[te ]inte, ni[te scopuri, b\nuiesc”;

„ a te organiza, adic\ a `ncepe o ac]iune `n care trebuie s\ fie un grup de oameni organizat, nupoate merge la un succes f\r\ s\ aib\ un conduc\tor al ac]iunii respective”

Discu]iile aprofundate `n cadrul acestei categorii au accentuat faptul c\ trebuie s\ ai ]inteprecise, obiective [i scopuri.

~n urma analizei ideilor din cadrul celui de-al treilea grup s-a exemplificat prin nivele deorganizare pe care individul le parcurge `n via]\:

“este un copil, s\ gândeasc\ ca un copil, când a trecut la stadiul de adult, s\ gândeasc\ lastadiul de adult. Atunci e organizat. Pân\ la o anumit\ vârst\ ia lucrurile a[a u[or...Dup\ aceea,dac\ apuci pe cont propriu, e mai greu. Trebuie s\ le rezolvi tu. Nu le mai poate rezolva tata,nici mama. Atunci trebuie s\ te organizezi”;

“adic\ pân\ te c\s\tore[ti e[ti mai, nu e[ti a[a ordonat, e[ti mai liber”;

„~n]eleg c\ ar fi ideea s\ aranjezi lucrurile s\ mearg\ bine, s\ `]i planifici cum o s\ faci ca s\reu[e[ti. S\ planifice fiecare etap\ a vie]ii”.

~n finalul discu]iei, analiza celor 3 sensuri identificare pe categorii - coordonarea, stabilirea de]inte precise [i grade diferite de complexitate – au condus spre ideea c\ organizarea este unparcurs logic care implica ordonarea – coordonarea – controlarea activit\]ii.

19. PLAN DE AFACERICategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „plan de afaceri“:

1. drumul de la idee la afacere;

2. “tehnicul” din gândirea unei antreprenor;

3. obiectivele afacerii.

1. ~n cadrul acestei categorii au fost al\turate urm\toarele: idee, idei de afacere, punerea `npractic\ a unei idei. Pentru punerea `n practic\ a unei idei este nevoie de un `ntreg proces:


54

informare, cursuri de informare, cercetare, documentare, analiz\, absolvirea unei idei deafaceri, studiu. Fundamentarea „teoretic\” a planului de afaceri este condi]ia parcurgeriidrumului de la idee la afacere.

2. ~n aceast\ categorie au fost incluse: cheltuieli plus venituri; venituri minus cheltuieli egal profit,venit brut, ce trebuie urmat ca s\ ajungi s\ faci ceva, atât pe termen scurt cât [i pe termenlung, calcul pe hârtie, de la angaja]i la investi]ie. ~n opinia responden]ilor, partea tehnic\ a uneiidei de plan de afacere te ajut\ `n momentele grele, este o socoteal\ pentru momente grele.

3. A treia grupare de idei vizeaz\ obiectivele afacerii. Planul de afacere este v\zut prin asocierecu termeni precum : profit, afacere, dezvoltare: “Un plan de afacere `nseamn\ c\ `]i propui ...s\ te dezvol]i. Faci un plan de afaceri pe care trebuie s\-l urmezi, ca `n câ]iva ani s\ po]i s\te dezvol]i. Ai un ansamblu de m\suri pe care le pui pe hârtie, care trebuie respectate.Porne[ti de la un lucru, de la un anumit\ sum\, de la capitalul s\u social, peste 5 ani trebuies\ ajungi s\ aib\ un milion, dar de dolari; s\ transformi un milion de lei `ntr-un milion dedolari”. Se revine astfel la obiectivul general al afacerii: profitul, iar planul de afacereprefigureaz\ succesul.

~n finalul discu]iei, dup\ rediscutarea concluziei celor trei grupuri, sensul acceptat pentru ideeade plan de afacere a fost: pui ni[te calcule pe hârtie ca s\ po]i s\ te dezvol]i.

20. PLANIFICARECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „planificare “:

1. semnifica]ia termenilor programare –ordonare - parcurgere

2. finalitatea ac]iunii de planificare

1. Principalele idei asociate acestei grup\ri sunt: scop, termene, ordonare, programarea uneiac]iuni de la faza de ini]iere pân\ la finalizare, parcurgerea unor etape, un calendar, disciplin\,conducere. Analiza ideilor enun]ate `n cadrul acestui grup a subliniat importan]a activit\]ii deconcepere, de prevedere a etapelor de desf\[urare a procesului. Elementul comun al acestoridei a fost - `n opina participan]ilor - gândirea; a te gândi la ceea ce vrei s\ faci, la cum vreis\ faci. Peste un anumit nivel planificare `nseamn\ c\ mergi dincolo de calendar, de cumgânde[ti, `nseamn\ succes, `nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\.

2. Principalele idei asociate acestei grup\ri : munc\, succes, glorie, bani, bun conduc\tor.Discu]iile despre aceste idei au subliniat c\ peste un anumit nivel planificare `nseamn\ succes,`nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\, `nseamn\ bani.

Ceea ce le leag\ ideile discutate este, cum spune un participant: „Domnule, asta e muncamea, partea de conducere… [i la fel se poate spune mintea mea”.

21. PREVIZIUNECategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „previziune“:

1. capacitatea unei persoane de a anticipa anumite lucruri

2. ceva ce ]ine de stilul omului, de felul precaut al lui de a fi

3. Activit\]i implicate `n cadrul previziunii

Ideile reunite `n cadrul primei categorii sunt: ceva instinctual, o orientare dup\ instinct, viziune,a vedea `n viitor, un vis – s\ vezi cum vor evolua lucrurile, a avea puterea de a anticipa. Acest\grupare accentueaz\ aspectul ira]ional al termenului. Previziunea este o capacitateextrasenzorial\, care te ajut\ s\ iei o decizie la un moment dat.


55

~n cadrul celei de-a doua grup\ri, principalele idei enun]ate au fost: a fi precaut de la `nceput,s\ te gânde[ti la ce se poate `ntâmpla, s\ iei `n considerare toate variantele posibile, s\ fii atentla detalii, s\ te asiguri cumva c\ totul o s\ mearg\ bine, s\ previzionezi urm\rile, a gândi ce ebine [i ce e r\u, s\ iei `n calcul anumite fapte, s\ gânde[ti [i spre bine [i spre r\u. Analizaacestor idei a condus spre sublinierea rolului analizei `n activitatea de prevedere.

~n a treia grupare au fost incluse urm\toarele idei: informare, orientare, anticipare, cercetare,analiz\, experien]\, simulare, studierea mersului pie]ii.

Esen]a previzion\rii este, `n opinia participan]ilor, s\ te gânde[ti [i la riscuri [i la realiz\ri.Previziunea este imaginea min]ii.

22. PROIECTCategorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „proiect“:

1. proiectul ca idee, ca obiectivarea unei idei

2. concepte apropiate „proiectului”

~n primul grup de idei am inclus: idee, punerea `n practic\ a unei idei, o idee `n jurul c\reia vinac]ionarii. Discu]iile au scos `n eviden]\ importan]a ideii pentru pornirea unei afaceri.

~n cel de-al doilea grup am inclus urm\toarele semnifica]ii: schi]\, schem\, ansamblu, plan deafacere, construc]ie, aplica]ie, dezvoltare, planificare, implementare, management, marketing.Analiza ideilor din cadrul grup\rii a accentuat nevoia de `n]elegere a conceptelor din sferamanagementului de proiect.

„Proiectul este de fapt o dorin]\, este ceea ce une[te anumite ac]iuni pe care vrei s\ le faci.~nseamn\ a respecta anumite proceduri `n `ndeplinirea unui lucru, cu cheltuieli [i venituri. Unvis care se pune pe hârtie”.

PERSPECTIVELE MANAGEMENTULUI PENTRU GRUPULSTUDIATIdeea deschiderii unei afaceri proprii `n mediul rural atrage un public foarte larg. Dorin]a de aporni la drum este impulsionat\ de o serie de factori naturali – terenul [i clima faciliteaz\ dez-voltarea unor afaceri specifice, diferite de cele din mediul urban.

~n zona Centru turismul este principala atrac]ie pentru investi]ii: obiectivele ce pot fi vizitate [imun]ii pe care pot fi amenajate pârtii de sky, combinate cu frumuse]ea locurilor montane [iclima deosebit\ `i determin\ pe mul]i oameni s\ cread\ c\ satele lor s-ar putea transforma `nsta]iuni turistice. ~n al doilea rând cre[terea animalelor, agricultura [i piscicultura sunt activit\]ieconomice care se pot dezvolta `n jude]ele din Ardeal, deoarece concuren]a este mic\, iar for]ade munc\ este suficient\.

~n zona Nord-Est agricultura, cre[terea animalelor, viticultura [i pomicultura sunt activit\]itradi]ionale, facilitate de terenuri fertile [i mân\ de lucru ieftin\. Ascensiunea din ultimii ani aconstruc]iilor unor fabrici `n mediul rural schimb\ viziunea poten]ialilor antreprenori spreme[te[uguri [i servicii auxiliare [i de `ntre]inere.

~n zona Sud-Est comer]ul este stimulat de pozi]ia strategic\ ce situeaz\ jude]ele pe c\ile de accesspre multe regiuni ale ]\rii (Moldova, Ardeal, Muntenia). Viticultura [i agricultura au fost activit\]itradi]ionale, dar nu sunt valorificate `ndeajuns. De[i pu]in dezvoltat\ turistic, aceast\ zon\ de]inecâteva oaze de atractivitate, care `i `ndeamn\ pe mul]i s\ `nceap\ o afacere `n agro-turism.

~ntrebându-i pe participan]ii la studiu ce afacere ar dori s\ `nceap\, r\spunsurile au fost diverse:


56

Principala piedic\ `n calea dezvolt\rii acestor afaceri o reprezint\ pentru 90% din subiec]i lipsabanilor. {i asta deoarece suma medie necesar\ pentru demararea afacerilor este de 147.000EURO. Cele mai mici sume men]ionate de participan]ii la studiu au fost 10.000 EURO, iar celemai mari 1.000.000 EURO. ~n ceea ce `[i propun s\ fac\ oamenii se consider\ nu doar binepreg\ti]i profesional, ci [i dispu[i s\ lucreze mult, la standarde `nalte [i s\ `nve]e lucruri noi.Dou\ treimi dintre ei [tiu c\ aceast\ afacere implic\ munca zilnic\ la calculator [i pe Internet,un website [i o mai mare aten]ie spre lucruri ignorate pân\ acum: management, contabilitate,rela]ii cu clien]ii, cu administra]ia public\, etc. {i sunt dispu[i s\ accepte o schimbare major\`n via]a lor `n schimbul unui sprijin pentru demararea afacerii.

Având `n vedere c\ un procent relativ ridicat, 44,3%, recunosc [i exprim\ nevoia de instruire `ndomeniul managementului proiectelor, coroborat cu cuno[tin]ele relativ reduse ale grupului ]int\fa]\ de acest subiect, 75,7 % din intervieva]i apreciind c\ de]in cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu[tiu, apreciem necesitatea abord\rii unei temetici `n acest domeniu.

~n acela[i timp, consider\m util ca abordarea tematicii s\ fie axat\ pe managementul proiectelorcu caracter individual [i de firm\, ]inând cont c\ grupul ]int\ este format din 67,7 % poten]iali`ntreprinz\tori, dispu[i s\ `nceap\ o afacere, iar 29,3 % manageriaz\ deja afacerea proprie.



57

Dac\ ar fi s\ `ncepe]i mâine o afacere, care ar fi aceea? Din ce domeniu?

Cercetarea scoate `n eviden]\ faptul c\ fiecare persoan\ este unic\. Oamenii, indiferent c\ suntpatroni, manageri sau poten]ial `ntreprinz\tori, au experien]e diferite, au tr\it situa]ii de via]\diferite, v\d conceptele `n mod diferit, au cuno[tin]e mai mult sau mai pu]in fundamentate, dar to]iurm\resc succesul `n via]\, iar modalitatea de ob]inere a acestuia este `ntrev\zut\ `n ini]irea [idezvoltarea unei afaceri proprii.

Experien]ele anterioare ale persoanelor chestionate sunt `n general vaste [i variate [i nu difer\`n mare m\sur\ de cele ale persoanelor din mediul urban.. Aceste experien]e determin\ situa]iaprezent\ a acestora.To]i cei care deja au intrat `n lumea afacerilor [i to]i poten]ialii `ntreprinz\tori,care bat la u[a acestei lumi, au `nv\]at din experien]\ s\ se adapteze schimb\rilor, dar cheiaprincipal\ a succesului de durat\, sesizat\ de participan]ii la anchet\, este dorin]a manifestat\ dea investi continuu `n propria preg\tire. Modulul Plan de afacere, a[a cum a fost conceput, ]inândseama de publicul ]int\, va urm\ri sprijinirea tuturor persoanelor care au pornit pe acest drumlung [i anevoios al form\rii [i al succesului `n via]\. Pentru participant este o curs\, contracronometru pe durata a 6 luni, care va cere cu siguran]\ sacrificii. Important este, `ns\, s\participe [i cine [tie... poate se va putea num\ra printre cei care vor trece linia de sosire, unii `npicioare, al]ii abia mai respirând, dar to]i vor fi `nving\tori prin perseveren]a de care au dat dovad\.


“Cercetarea relev\ faptul c\ nevoia depreg\tire managerial\ este uria[\.Antreprenorii simt nevoia de a `nv\]a s\-[i fac\ un plan de afaceri. ~nceputulcrizei acutizeaza aceast\ nevoiefinanta]orii [i investitorii punând maimult accent pe capacitatea demanagement [i pe mic[orarea riscului.

Mic[orarea oportunit\]ilor poate ficompensat\ de ridicarea nivelului decuno[tin]e pentru ca antreprenorul s\`ncerce s\ se men]in\ pe o curb\ desucces constant\. El va trebui s\`n]eleag\ unde se afl\, unde vrea s\

ajung\ [i cum s\ fac\ asta. Cuno[tin]ele de baz\ privind managementul sunt mai mult ca oricândnecesare [i ele vor fi un factor care poate aduce valoare ad\ugat\ afacerilor existente [i celor pecale s\ `nceap\. Ele pot face diferen]a dintre succes [i faliment.”

Marius Bostan, Manager de proiect, Pre[edinte FNTM

“Cercetarea a ar\tat c\ la Conferin]ele Regionale Rural-Manager prin tematicile alese dindomeniul managementului, a bunelor practici, a oportunit\]ilor de finan]are, a avantajelorcompetitive prin utilizarea Internetului [i prin viitoarea utilizare a platformei de e-learning pentrucalificare, au atins exact acele puncte, care sunt deficitare `n mediul rural. Succesul conferin]elor[i al proiectului se reflect\ [i `n num\rul mare de participan]i din fiecare jude], prin interesul dea participa la calificarea prin e-learning [i prin discu]iile purtate atât cu participan]i cât [i cureprezentan]i ai organelor si ai institu]iilor r\spunz\toare pentru dezvoltarea mediului rural.”

Hannes Kerst, expert multiregional, BFZ Germania


58

“Exemplul Bavariei poate fi folosit pentru România ca model de bun\ practic\. Dorim s\ folosimpentru România lec]ii inv\]ate din dezvoltarea rural\ a Bavariei. Anual, `n Bavaria consiliem peste60 de mii de persoane. Vom folosi experien]a acumulat\ de-a lungul anilor pentru a stimula [i `nRomânia dezvoltarea resurselor umane. ”

Alexander Seidl, expert interna]ional, BFZ Germania

“In cadrul proiectului particip\ un num\r `nsemnat de tineri din mediul rural, antreprenori [i viitoriantreprenori ce de]in sau vor s\ ini]ieze afaceri `n domenii de activitate diverse. Pe parcursulproiectului vom `ncerca s\ sprijinim beneficiarii s\ scrie [i s\ depun\ o cerere de finan]are saus\ i[i solu]ioneze o problem\ `n ini]ierea sau dezvoltarea afacerii. Consultan]ii regionali identific\necesit\]ile mediului de afaceri, formalizeaz\ cererea de consultan]\, realizeaz\ vizite labeneficiari, astfel `ncât fiecare `ntreprinz\tor s\ se bucure de o aten]ie special\. Având `n vederec\ nevoile de educa]ie [i asisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori suntcercetate profesionist, Programul Rural-Manager va fi adaptat continuu pe necesit\]i punctualespecifice mediului de afaceri din zonele rurale.”

Laura Popa, coordonator multiregional FNTM

„Atingerea obiectivelor proiectului Rural-Manager nu ar fi posibil\ f\r\ o profund\ [i profesionist\cercetare a grupului ]int\ `n paralel [i complementar cu dezvoltarea curiculelor pentru cursurilede e-Learning. Consider c\ abordarea propus\ [i adoptat\ `n cadrul proiectului a fost cea maifericit\ [i rezultatul este pe masur\. Profilul antreprenorului din mediul rural precum si a[tept\rileacestora rezultate din cercetarea complexa sunt instrumente esen]iale pentru profesori [iasisten]i atunci când vom parcurge cursul de e-Learning `mpreun\ cu beneficiarii no[tri. Deasemenea cercetarea atingând [i deciden]ii din administra]ie se constituie `ntr-un instrument util,chiar esen]ial, ca o baz\ de plecare pentru fundamentarea si continuarea ac]iunilor de dezvoltarea mediului rural.”

Dan Ardelea, Profesor Management strategic FNTM


59

37738818 Antreprenoriat Rural

Documents

Transcript of 37738818 Antreprenoriat Rural