Capitol I Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu

1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

JUDETULUI GIURGIU

PENTRU PERIOADA 2008 – 2013

(VARIANATA PRESCURTATA ROMANA-ENGLEZA)

Capitol II Analiza privind dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei şi a consumatorilor industriali la această infrastructură si realizarea corelării acesteia cu dezvoltarea regională și dezvoltarea durabilăCapitol III Analiza privind potențialul regional de dezvoltare și crearea polilor judeţeni de dezvoltareCapitol IV Sinteza programului de dezvoltare durabilă a județului Giurgiu pentru perioada 2008-2013Capitol V Prioritățile de dezvoltare ale județului Girgiu în perioada 2008-2013Capitol VI Planul de acțiune pentru dezvoltarea județului Giurgiu în perioada 2008-2013

2

CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU, în calitate de beneficiar a început cu data de 18 ianuarie 2008 implementarea proiectului „Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013 – condiţie pentru o integrare europeană competitivă a regiunii” GR 109, în parteneriat cu Instituţia Prefectului-judeţul Giurgiu.

Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul „Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local”, Prioritatea 2 – Introducerea de noi instrumente, proceduri şi mecanisme care să conducă la îmbunătăţirea gestionării fondurilor la nivel local şi mai ales managementul serviciilor publice, Domeniul I –Dezvoltare locală, linia bugetară PHARE RO 2006/018-147.01.03.02.03

Obiectivul general al proiectului a constat în îmbunătăţirea capacităţii de programare şi implementare a proiectelor de dezvoltare ale judeţului Giurgiu până în 2013, în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile ale agendei Lisabona şi Gotenborg, în scopul eficientizării gestionării fondurilor la nivel judeţean şi local şi îmbunătăţirea managementului administraţiei publice, precum şi a serviciilor publice.

Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni și a constat în următoarele activități principale:

o Promovarea proiectului şi diseminarea rezultateloro Dotarea cu echipament IT şi bunurio Elaborarea şi editarea strategiei de dezvoltare a judeţului

Giurgiuo Sesiuni de training

Etape majore în desfășurarea proiectului:

ETAPA I – Analiza contextului actual Activarea procesului incluziv – colectarea datelor, consultarea şi

implicarea tuturor actorilor strategici la nivel judeţean şi local Evaluarea nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare strategică a judeţului

Giurgiu pe sectoare prioritare Finalizarea analizei socio-economice

ETAPA II – Planificare strategică

3

Stabilirea unei viziuni de dezvoltare, definirea priorităţilor de dezvoltare ale judeţului în perioada 2008-2013 și domeniile majore de intervenție.

Realizarea Planului de acțiune pentru operaționalizarea Strategiei de Dezvoltare

ETAPA III – Monitorizare și evaluare Stabilirea indicatorilor de performanță și succes pentru măsurarea

impactului Strategiei de Dezvoltare

VIZIUNEJudeţul Giurgiu va fi un spaţiu cheie al comerţului sud est – european cu infrastructură şi servicii conexe de prim rang valorificând calitatea de nod de transport intermodal regional. Giurgiu va fi un judeţ atractiv prin crearea unui mediu social incluziv, creşterea calităţii vieţii printr-o transformare economică de succes, consolidarea mediului antreprenorial, fructificarea zestrei rurale, prin diversificare şi relansarea sistemului agricol cu ajutorul unei administraţii publice eficiente.

Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare este mai mult decât o obligaţie dictată de alinierea la recomandările europene sau naţionale sau de cerinţele conjuncturale ale întocmirii unei documentaţii de finanţare; nu e modă de moment în managementul administraţiei publice şi nici o „bifă” în programul politic al actorilor județeni.

Strategia de Dezvoltare este un document întocmit cu ajutorul cetăţenilor, pentru cetăţeni, menit să sprijine autorităţile locale în misiunea lor de a sluji comunitatea.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu analizează atât punctele tari ale judeţului cât şi oportunităţile care pot fi fructificate în perioada următoare, trecând în revistă punctele slabe şi deficienţele existente.

Dezvoltarea strategică, aşa cum este aceasta definită de către documentele programatice ale dezvoltării durabile constituie fundamentul pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor şi pentru creşterea sustenabilă a economiei.

4

Strategia de Dezvoltare a județului Giurgiu se constituie din 6 capitole majore. În continuare sunt sumarizate ideile de bază tratate de fiecare capitol în parte.

Cap. I Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu Premisa care stă la baza iniţierii proiectului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a judeţului Giurgiu este de a crea un document cadru care să răspundă obiectivului central de îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Giurgiu şi a tuturor beneficiarilor politicilor publice iniţiate de autorităţi în perioada de implementare.

Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu a avut drept scop diagnosticarea şi evaluarea nevoilor de dezvoltare strategică a judeţului Giurgiu pe sectoare prioritare. Rezultatele acestei etape au constituit fundamentarea pentru formularea Priorităților strategice de dezvoltare și acţiunilor din Planul de Acțiuni.Analiza diagnostic a sectoarelor cheie ale economiei judeţului reprezintă o evaluare obiectivă a situaţiei actuale cu o relevanţă aparte pentru a oferi imaginea potenţialului de dezvoltare a judeţului Giurgiu. Provocarea centrală într-un demers de acest gen este de a identifica acele pârghii de dezvoltare care să continue şi să valorifice prin adăugarea unui plus de valoare, resursele şi aspectele specifice, identitare judeţului Giurgiu dar şi de a îmbina tradiţia cu inovarea.Metodologia propusă de echipa de implementare1 conţine o componentă extrem de valoroasă, o abordare „de jos in sus” a planificării strategice şi dezvoltării locale,, abordare ce se bazează pe implicarea actorilor societali cheie. Mediul de afaceri şi societatea civilă au constituit repere fundamentale în cadrul procesului de consultare, actori centrali ai conceptului de dezvoltare comunitară.

Respectând acest principiu, prima componentă din Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013, Analiza socio-economică a Judeţului Giurgiu, s-a realizat în cadrul a două etape: colectarea informaţiilor privind nevoile de dezvoltare şi potenţialul existent la nivelul judeţului Giurgiu şi integrarea viziunii actorilor judeţeni şi locali prin procesul de consultare.

Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu este un document programatic pentru dezvoltarea ulterioară a judeţului Giurgiu bazat pe o diagnoză socio-

1 Consorţiu condus de GEA Strategy & Consulting5

economică şi un proces intensiv de consultare a experţilor şi publicului. Analiza conţine o evoluţie a sectoarelor cheie judeţene pentru a oferi o imagine realistă a situaţiei economice şi sociale

I.1.SOCIAL

1.1.1. Dezvoltare demografică

Analiza socială a judeţului Giurgiu are o importanţă aparte pentru succesul implementării Strategiei de dezvoltare judeţeană. Indicatorii sociali utilizaţi oferă o imagine a situaţiei actuale a calităţii vieţii populaţiei judeţene. Din analiza evoluţiei principalilor indicatori de dezvoltare umană prezentaţi se pot observa atât tendinţe negative cât şi anumite potenţialuri de dezvoltare pe anumiţi indicatori. Se poate remarca o evoluţie pozitivă a valorilor anumitor indicatori sociali precum mortalitatea sau mortalitatea infantilă. Sporul natural în judeţul Giurgiu , comparativ cu valori ale aceluiaşi indicator din alte judeţe ale României, reflectă valori sub media pe ţară. Cu toate acestea, pe termen lung este posibil ca această tendinţă să fie atenuată de rezultatele evoluţiei pozitive a unor indicatori precum nupţialitatea sau divorţialitatea.

1.1.2. Sănătate și servicii sociale

Din analiza realizată în acest capitol referitor la furnizarea serviciilor de sănătate şi a situaţiei pensionarilor s-au constatat numeroase aspecte problematice. În județul Giurgiu furnizarea serviciilor de sănătate este distribuită disproporțional în funcţie de mediile de rezidenţă, urban și rural. În ceea ce privește personalul medical, în special medicii pentru serviciile de ambulanță, se observă o distribuţie disproporţionată a ariilor de acoperire în funcţie de mediile de rezidenţă.

Un alt aspect relevant la nivelul județului Giurgiu este balanţa negativă a ocupării, cu un raport negativ între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, înregistrând cea mai ridicată valoare din ţară2.

1.1.3. Educație și Cercetare – Dezvoltare

2 17 pensionari la 10 angajaţi6

Educaţia are un rol cheie pentru dezvoltarea pe termen lung şi asigură sustenabilitatea intervenţiilor publice. Nevoia de a avea oameni pregătiţi este o nevoie structurală, necesitatea de a dezvolta resursa umană pentru a spori competitivitatea şi atractivitatea economiei dar şi profesionalismul serviciilor publice.

În funcţie de mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare, în județul Giurgiu se constată o localizare disproporţionată a unităţilor şcolare. Rata de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ este cea mai scăzută din ţară.

Încă un element important la nivelul sistemului educaţional arată că judeţul Giurgiu înregistrează cea mai scăzută rată de alfabetizare din ţară. O cauză a acestei probleme este generată de insuficienţa cadrelor didactice raportată la numărul de elevi, în învăţământul profesional.

1.1.4. Forța de muncă, șomaj și formare continuă

În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în judeţul Giurgiu s-au identificat o serie de evoluţii importante pentru dezvoltarea judeţului. Astfel, în timp ce populaţia activă majoritară este angajată în special în desfăşurarea de activităţi cu caracter agricol, există totuşi o puternică tendinţă de dezvoltare a altor sectoare ale economiei cum ar fi serviciile sau industria construcţiilor. Un alt aspect este legat de evoluţia populaţiei active în judeţ. Valoarea raportului între numărul persoanelor ocupate şi cel al pensionarilor este cu atât mai alarmantă cu cât tendinţa populaţiei active este în descreștere. Un alt element important este legat de fenomenul migraţiei forţei de muncă,, fenomen răspândit la nivelul întregii regiuni Sud Muntenia.

Principalele aspecte considerate prioritare pentru analiza pieţei muncii în judeţul Giurgiu sunt:

- Fenomenul migraţiei externe şi interne ia amploare - Compatibilizarea ofertei programelor de formare continuă trebuie

compatibilizată, conform opţiunilor absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi liceal pentru învăţământul profesional şi cererii de pe piaţa forţei de muncă;

I.2. ECONOMIC

1.2.1. Competitivitate economică

7

Judeţul Giurgiu este încă un judeţ predominant agricol, cu aproape 50% din populaţie angajată în acest sector. Lipsa de productivitate agricolă este generată de deficienţele infrastructurii, dimensiunile proprietăţii şi alţi factori structurali precum preeminenţa unei agriculturi de subzistenţă..

Economia judeţeană nu oferă încă toate condiţiile pentru a atrage un număr major de investiţii, cu toate acestea, deschiderea judeţului către căi majore rutiere, feroviare şi navale, constituie argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenţial. Portul Giurgiu şi Zona Liberă pot asigura un tranzit economic facil şi variat al mărfurilor care traversează coridorul comercial din sudul României.

Un alt elemente major de regres este reprezentat de absenţa asociativităţii mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale. În acest sens nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât de importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi considerată o deficienţă majoră, datorită lipsei unei mase critice pentru negocierea unor parteneriate public privat. În prezent, nu există un cadru formal de dialog între administraţia judeţeană, a unităţilor administrative şi comunitatea de afaceri.

Investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturi.

1.2.2. Agricultura județului Giurgiu

Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

Întrucât în continuare mai mult de jumătate din populaţie este activă în agricultura de subzistenţă se impun măsuri pentru eficientizarea agriculturii. Pentru a înregistra creştere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse umane calificate care să fie motorul aceastei creşteri. În prezent, Giurgiu are o populaţie îmbătrânită, servicii de sănătate de slabă calitate în mediul rural şi o slabă infrastructură de formare a resurselor umane. Judeţul înregistrează o evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent, judeţul Giurgiu nu mai poate

8

susţine statutul de judeţ agricol prosper al României, identificarea de modalităţi sustenabile de dezvoltare economică şi socială fiind imperios necesară.

Dintre soluţiile imediate pentru revigorarea agriculturii pot fi enumerate: gruparea micilor fermieri în asociaţii şi grupuri de producători şi găsirea de soluţii /alternative pentru sistemul de irigaţii. Insuficienta dezvoltare a competitivităţii fermelor agricole şi deficienţele formării educaţionale cu specific agricol îi împiedică pe fermieri să fie concurenţiali la nivelul pieţei. O soluţie este aşadar în promovarea de campanii de informare şi educare a micului fermier în concordanţă cu noile realităţii din sistemul agricol.

Consiliul Judeţean Giurgiu este o instituţie care îşi propune să devină un nod de coordonare a reformei sectorului agricol la nivel judeţean prin articularea tuturor factorilor de decizie din judeţ.

1.2.3. Transport și infrastructură tehnică Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării, dispune de un drum expres şi drumuri naţionale în marea majoritate în condiţii acceptabile de drum. În schimb, cu o nevoie de reabilitare de 63% din drumurile judeţene (care ocupă 54% din totalul drumurilor publice la nivel judeţean) judeţul Giurgiu are nevoie de investiţii pentru crearea condiţiilor de infrastructură care, pe termen lung se vor transpune în creşterea accesibilităţii, dezvoltarea afacerilor şi creştere nivelului de ocupare a populației.

Traficul maritim de mărfuri are un flux foarte redus comparativ cu nivelul naţional, doar 2,5% din traficul de mărfuri naţional. Capacitatea tehnică pentru crearea condiţiilor necesare lipseşte iar proiectele de modernizare sunt preconizate a se finaliza doar în anul 2013. În condiţiile actuale, portul Giurgiu nu poate deveni o variantă pentru transportul pentru mărfuri din portul Constanţa, pe un posibil traseu Constanţa – Giurgiu - Bucureşti. Cu toate aceste, această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat, acest aspect relevând potențialul ridicat de dezvoltare al județului Giurgiu.

9

Lipsa sistemului de alimentare cu apă, problema managementului integrat al deşeurilor şi distribuţia gazelor naturale constituie elemente care ţin pe loc dezvoltarea celei mai întinse zone a judeţului Giurgiu, zona rurală.

1.2.4. Turismul și agrementul în județul Giurgiu

Judeţul Giurgiu prezintă un relief şi o climă tipică Câmpiei Române, adecvate dezvoltării turismului. Acesta beneficiază de prezenţa a numeroase obiective turistice pe teritoriul său.

În ceea ce priveşte numărul de sosiri ale turiştilor judeţul înregistrează un număr scăzut, lucru compensat prin faptul că o mare parte dintre aceştia sunt turişti străini care în general beneficiază un buget de călătorie mai important.

Judeţul Giurgiu beneficiază de o promovare turistică neglijată datorată neexistentei unui organism public sau privat dedicat acestei acţiuni şi înregistrează o activitate culturală modestă (datorată numărului scăzut de vizitatori). Puternica sezonalitate estivală, datorată în mod special lipsei unei oferte concrete pentru lunile de iarnă reprezintă o reală ameninţare pentru viitoarea dezvoltare turistică a judeţului.

O resursă importantă a turismului este constituită din existenţa unui număr important de locuri de cazare pe motonave.

1.2.5. Capacitate administrativă

Capacitatea administrativă a localităţilor judeţului Giurgiu este în prezent limitată din cauza unor factori structurali. Aceşti factori împietează asupra dezvoltării instituţionale. Concluziile analizei administrative punctează în mare deficienţele dar şi aspectele pozitive ale guvernării locale la nivel judeţean.

Primăriile nu au resurse suficiente pentru a realiza un grad bun de absorbţie a fondurilor europene sau de altă natură. De aceea, soluţiile se găsesc în îmbunătăţirea asociativităţii, realizarea unor proiecte integrate la nivelul mai multor comune, utilizarea expertizei comune existente. Atragerea experţilor în management de proiect este esenţială din cauza insuficienţei resursei umane calificate. Printr-un sistem motivaţional corespunzător pot fi atraşi experţi bine pregătiţi din centrul universitar Bucureşti, profitând de proximitatea geografică.

10

Relaţia cu mediul de afaceri se realizează în principal la nivelul CJ Giurgiu şi a oraşelor principale din judeţ. Relaţia altor primării locale cu mediul de afaceri este sporadică şi incidentală. Primăriile trebuie să-şi îmbunătăţească comunicarea cu mediul de afaceri în mod activ, prin alocarea unor resurse umane sau materiale în acest sens (parteneriate public privat, angajarea unor experţi pregătiţi în acest sens)

Implicarea cetăţenilor în treburile comunităţii este un factor decisiv în legitimarea intervenţiilor publice. În acest sens, este importantă aplicarea legii şi implicarea publicului în dezbateri pe teme majore (infrastructură, investiţii)

Capacitatea instituţională materială este deficitară, în instituţii neexistând sisteme de gestionare a documentelor şi nici echipamente moderne de management. Soluţia constă în redactarea proiectelor în cadrul PO DCA, pentru îmbunătăţirea capacităţii de management local.

Un element cheie al modernizării capacităţii administrative a unităţilor administrativ teritoriale este o colaborare mai strânsă cu sistemul educaţional. Trebuie intensificate colaborările şi concretizate la nivel de proiecte comune.

Consiliul Judeţean Giurgiu are o capacitate administrativă importantă, devenind principala sursă de expertiză în domeniul guvernării locale pentru localităţile judeţului.

Capacitatea Consiliului Judeţean Giurgiu de a iniţia şi administra proiecte poate fi utilizată pentru creşterea capacităţii localităţilor limitrofe. Acest lucru se poate realiza atât prin parteneriate în proiecte comune cât şi prin realizarea unei zone metropolitane

Capitolul. II Analiza privind dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei şi consumatorilor industriali la această

infrastructură si realizarea corelării acesteia cu dezvoltarea regională și dezvoltarea durabilă

Starea infrastructurii de transport şi a infrastructurii de bază la nivel judeţean este similară cu starea infrastructura naţională., Fără a fi printre cele mai slab dezvoltate judeţe la nivel naţional din punct de vedere al infrastructurii dar cu aproape jumătate din totalul drumurilor aflate în realitate într-o stare avansată de uzură, judeţul Giurgiu trebuie să îşi canalizeze o parte din investiţii pentru asigurarea primului element de vizibilitate, „coperta” judeţului, infrastructura.

11

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu va cuprinde drept obiective prioritare problemele identificate în această secțiune, anume modernizarea drumurilor, a transportului fluvial şi va susţine dezvoltarea transportului, pentru a asigura o infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Pentru respectarea standardelor UE şi a acquis-ului comunitar în sectorul apă, principalul obiectiv al Strategiei îl constituie extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, astfel încât să se asigure servicii adecvate de furnizare a apei şi de canalizare.

Acţiunile prevăzute de Strategie vor promova creşterea nivelurilor de siguranţă şi minimizarea efectelor adverse asupra mediului, ceea ce va duce în esenţă la creşterea standardelor de viaţă ale populaţiei, aflându-se în deplină coordonare cu obiectivele formulate la nivel de Regiunea Sud-Muntenia.3

Susţinerea ideii de Giurgiu – judeţ de tranzit poate veni în ajutorul statutului actual de Giurgiu – judeţ agricol, contribuind la sursele de dezvoltarea ale judeţului.

Capitolul. III Analiza privind potențialul regional de dezvoltare, crearea polilor judeţeni de dezvoltare

La nivel intra-regional, principala caracteristică a regiunii Sud-Muntenia este diferenţa de dezvoltare dintre zona nordică (judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova) şi cea sudică (judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa), diferenţă datorată înzestrării cu resurse diferite, structurii economice – nordul industrial şi sudul agricol – dar şi altor factori structurali care au influenţat, de-a lungul timpului, evoluţia divergentă.

De altfel, partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea „buzunar” de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est).

3 Sursa: PDR 2007-2013, Regiunea Sud-Muntenia12

Dacă în partea nordică a regiunii polii de dezvoltare s-au evidenţiat deja - Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte – nu acelaşi lucru se poate spune în sud. Din punct de vedere al mărimii populaţiei, municipiile reşedinţă de judeţ - Alexandria, Giurgiu, Slobozia, Călăraşi - sunt totodată şi principalele centre ce polarizează activitatea economică şi socială din regiune. Totuşi, activitatea industrială scăzută, lipsa altor specializări economice dar şi lipsa unor instituţii de educaţie superioară sunt tot atâtea motive care diminuează potenţialul competitiv al acestor oraşe. Celelalte localităţi sunt centre de importanţă sub-regională sau locală.

În ciuda situaţiei actuale deficitare, sudul regiunii dispune de suficiente oportunităţi de dezvoltare, care pot constitui tot atâtea pârghii de reducere a deficitului de dezvoltare faţă de judeţele mai dezvoltate din nord.

Capitolul. IV. Sinteza programului de dezvoltare durabilă a județului Giurgiu pentru perioada 2008-2013

Ca o concluzie a analizei diagnostic, cele mai importante avantaje de dezvoltare ale judeţului Giurgiu sunt:

1. Plasarea pe culoarele de transport pan-europene VII şi IX. Fiind unul dintre cele mai importante puncte pe frontiera de sud a ţării şi totodată nod de tranzit rutier, feroviar şi naval, întregul judeţ, dar mai ales municipiul Giurgiu îşi pot valorifica poziţionarea geografică consolidându-şi rolul de zonă de tranzit, „poartă” de intrare în ţară şi legătura principală între Vestul Europei şi Orientul Apropiat. Această ţintă va trebui să fie acompaniată de investiţii semnificative în modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare, pentru promovarea transportului intermodal şi asigurarea serviciilor conexe de logistică pentru facilitarea tranzitul de mărfuri şi persoane.

2. Potenţialul agricol. Calitatea şi întinderea terenului, precum şi tradiţia activităţilor agricole constituie cele mai bune premise pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne în judeţul Giurgiu. Pentru aceasta este însă necesară reducerea drastică a ponderii agriculturii de subzistenţă, modernizarea sistemului de management în agricultură şi mărirea suprafeţei exploataţiilor agricole, introducerea de noi tehnologii, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea calificării resurselor umane în specializările cerute pe piaţa forţei de muncă (de ex. în apicultură, legumicultură, alte specializări agricole).

3. Proximitatea faţă de Bucureşti. Deopotrivă considerată avantaj şi dezavantaj, apropierea de capitala ţării influenţează în mod semnificativ

13

evoluţia judeţului. Faptul că Giurgiu va face parte din conurbaţia din jurul capitalei poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare de servicii-suport necesare activităţilor economice din capitală (de ex., analiza a reieşit deja o specializare în domeniul colectării şi managementului deşeurilor generată de nevoile agenţilor economici din Bucureşti).

Capitolul. V Prioritățile de dezvoltare ale județului Girgiu în perioada 2008-2013

Unul dintre obiectivele viitoarei Strategii este de a reconfirma identitatea judeţului Giurgiu pe fundamentele tradiţionale şi de a recâştiga încrederea populaţiei în posibilitatea de a avea un trai mai bun4. Fundaţia pentru aceste investiţii există. Trebuie stabilite prioritățile de dezvoltare, domeniile de intervenție și acțiunile prin care vor fi folosite aceste avantaje în mod armonios pentru promovarea unui judeţ mai atrăgător şi mai prosper.

Dezvoltarea strategică se bazează pe acele instrumente care sunt la îndemâna judeţului. Printre acestea se pot menţiona: situarea judeţului într-un nod de transport regional şi naţional, o bogată zestre agrară, proximitatea faţă de un centru universitar major, infrastructură de afaceri dezvoltată. Toate aceste instrumente constituie baza pentru dezvoltarea ulterioară a judeţului Giurgiu şi localităţilor componente, în contextul mai larg al dezvoltării naţionale şi regionale.

Profilul strategic al județului Giurgiu se bazează pe punctele tari şi oportunităţile identificate de către Grupul de Dezvoltare. Un aspect cheie în acest sens este modul în care poate fi exploatată poziţia geografică a judeţului. Conectarea sa la coridoare majore de transport europene precum şi accesul la comerţul fluvial pe Dunăre constituie avantaje comerciale importante care vor fi exploatate pe viitor mult mai eficace. Infrastructura de afaceri şi cea portuară vor fi modernizate pentru a putea face faţă cerinţelor comerţului modern iar infrastructura rutieră este o prioritate absolută pentru a pune în valoare comerţul de tranzit.

Un alt element pozitiv al judeţului Giurgiu este potenţialul de exploatare a resurselor agricole, în special în componenta de procesare a produselor alimentare. Odată ce agricultura va fi modernizată, procesarea produselor generate va constitui un element de valoare adăugată pentru fermierii judeţeni. Produsele procesate vor putea fi comercializate în interiorul Uniunii Europene,

4 Sondajul realizat arată că mulţi giurgiuvenii se identifică cu judeţul natal14

fapt ce va duce la îmbunătăţirea balanţiei comerciale şi a nivelului de trai al locuitorilor.

Prin întărirea relaţiei de vecinătate şi cooperare cu Bulgaria judeţului Giurgiu îşi va întări şi mai mult, un parteneriat strategic ce poate conduce la realizarea unei zone competitive investiţional ce poate capacita pe viitor crearea unei adevărate euroregiuni. Mijloacele prin care se poate realiza această ţintă sunt oferite de programele de cooperare tranfrontalieră europeană, ce oferă resursele pentru a dezvolta obiective de dezvoltare comune.

Judeţul Giurgiu este un judeţ cu potenţial major de a prelua anumite servicii sociale şi a dezvolta o bază pentru furnizarea acestora. Situaţia demografică a Regiunii Sud-Muntenia precum şi a Municipiului Bucureşti este deosebit de sensibilă, populaţia dependentă crescând constant. Judeţul Giurgiu are şansa de a dezvolta servicii sociale care să asigure necesarul unei populaţii îmbătrânite şi a oferi o şansă la un nivel de trai mai bun acestui segment al populaţiei.

O primă etapă în demersul de modernizare a județului Giurgiu este reprezentată de procesul de modernizare a serviciilor publice, de sănătate, transport, edilitare, de siguranţa cetăţeanului, a crea un mediu stabil şi de încredere pentru populaţia judeţului.

Dezvoltarea și profesionalizarea resurselor umane este o ţintă importantă pentru judeţ, corelată cu nevoia de a atrage noi investiţii economice care pot asigura o dezvoltare strategică sustenabilă. Prin instruire şi crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economică a judeţul Giurgiu poate fi corelată cu obiectivele Agendei Lisabona pentru crearea unei „societăți bazate pe cunoaştere”. Educaţia antreprenorială, încă de la nivelul şcolii şi formării iniţiale, este un factor important pentru realizarea ţintelor de tip Agenda Lisabona. Pentru economia judeţeană, forţa de muncă profesionalizată și infrastructura modernă sunt elemente care pot genera o valoare adăugată și o creștere economică reală. Localizarea în Giurgiu a unor investiţii noi constituie un obiectiv principal al autorităţilor judeţene şi o nevoie evidentă, identificată la nivelul percepţiei publice.

După analiza și evaluarea situației actuale a județului Giurgiu realizată în capitolele anterioare, s-a definit viziunia de dezvoltare (vezi. pag.1), priorităţile de dezvoltare ale judeţului în perioada 2008-2013 și domeniile majore de intervenție, prin care s-au detaliat pârghiile de intrvenție la nivel județean.

15

Prioritate 1: Dezvoltarea infrastructurii

Domeniul de Intervenție 1.1 Intensificarea investiţiilor în eficientizarea coridoarelor de transport pan-europene, incluzând infrastructura conexăDomeniul de Intervenție 1.2 Crearea infrastructurii aeroportuare şi integrarea transportului aerian în ansamblul intermodal la nivelul judeţuluiDomeniul de Intervenție 1.3 Îmbunătățirea accesului și a mobilității forței de muncă prin reabilitarea infrastructurii de transport în întreg județulDomeniul de Intervenție 1.4 Îmbunătățirea managementului zonelor agricole prin creșterea gradului de accesabilitate la utilități și serviciiDomeniul de Intervenție 1.5 Reducerea disparităților în ceea ce privește infrastructura educațională în mediul rural și corelarea acestuia cu nivelul de dezvoltare urbanDomeniul de Intervenție 1.6 Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea condițiilor de dezvoltare antreprenorială

Prioritate 2: Relansarea sectorului agricol

Domeniul de Intervenție 2.1 Promovarea de acțiuni pentru îmbunătățirea și consolidarea potențialului de resurse umane în mediul ruralDomeniul de Intervenție 2.2 Modernizarea exploatațiilor agricoleDomeniul de Intervenție 2.3. Consolidarea sinergiei dintre producția primară agricolă și industria alimentarăDomeniul de Intervenție 4 Sprijinirea grupurilor de producători și a altor forme asociativeDomeniul de Intervenție 2.5 Creșterea competitivității și diversificarea bazei economice în mediul rural

Prioritate 3: Diminuarea disparităților și promovarea incluziunii socialeDomeniul de Intervenție 3.1 Reducerea decalajelor în asigurarea serviciilor de sănătate și socialeDomeniul de Intervenție 3.2 Îmbunătățirea accesului şi calităţii sistemului educațional iniţial şi de formare continuăDomeniul de Intervenție 3.3 Ameliorarea clivajelor între cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncăDomeniul de Intervenție 3.4 Asigurarea mobilităţii resurselor umane, dar şi oferirea condiţiilor pentru reintegrare a unui posibil val invers de migrare

Prioritate 4: Dezvoltare antreprenorială16

Domeniul de Intervenție 4.1 Diversificarea economiei şi atragerea de servicii de vârf pentru dezvoltarea comerţului, transportului şi turismuluiDomeniul de Intervenție 4.2 Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor industriale prin atragerea şi concentrarea de investiţiiDomeniul de Intervenție 4.3 Promovarea culturii antreprenoriale, sprijinirea micilor antreprenori şi asigurarea de facilităţi economice pentru dezvoltarea IMM-urilorDomeniul de Intervenție 4.4 Dezvoltarea şi crearea de noi structuri de incubare şi susţinere a afacerilor

Prioritate 5: Valorificarea potențialului de colaborare transfrontalieră

Domeniul de Intervenție 5.1 Crearea condițiilor pentru colaborarea transfrontalieră la nivelul administraţiei pentru folosirea integrată şi optimă a resurselor publiceDomeniul de Intervenție 5.2 Stimularea mediului antreprenorial din judeţul Giurgiu pentru fructificarea oportunităţilor oferite de zona transfrontalieră Domeniul de Intervenție 5.3 Programe de formare adaptate pieței forței de muncă pentru creşterea mobilităţii şi a folosirii eficiente a resurselor umane în judeţul Giurgiu Domeniul de Intervenție 5.4 Întărirea parteneriatelor culturale și identitare, inclusiv pentru promovarea serviciilor din Judeţul Giurgiu

Prioritate 6. Protecția mediului și dezvoltare durabilă

Domeniul de Intervenție 6.1. Valorificarea resurselor regenerabile și reutilizarea resurselor naturale Domeniul de Intervenție 6.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice Domeniul de Intervenție 6.3 Îmbunătățirea calității stării de sănătate a populației prin asigurarea unui mediu curat și sănătos Domeniul de Intervenție 6.4 Promovarea unui turism ecologic

Prioritate 7: Creşterea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea procesului de elaborare şi implementare a politicilor

Domeniul de Intervenție 7.1 Modernizarea managementului public la nivelul Administrației Publice Locale Domeniul de Intervenție 7.2 Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor nerambursabile

17

Domeniul de Intervenție 7.3 Eficientizarea guvernării la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice Domeniul de Intervenție 7.4 Îmbunătăţirea democraţiei participative locale prin transparenţa publică Domeniul de Intervenție 7.5 Parteneriat şi asociativitate pentru dezvoltarea locală Domeniul de Intervenție 7.6 Informatizare pentru modernizarea guvernării

VI. Planul de acțiune pentru dezvoltarea Județului Giurgiu în perioada 2008-2013

Planul de Acțiune aferent Strategiei de Dezvoltare a județului Giurgiu se constituie ca un document programatic unitar şi coerent pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a judeţului Giurgiu.

În prezentul capitol, pentru fiecare Domeniu de Intervenție, specific fiecărei Priorități strategice de dezvoltare, enunțate în capitolul anterior, au fost formulate proiecte planificate pentru a contribui la implementarea Strategiei de Dezvoltare a județului Giurgiu.

Capitolul de față a prezentat Planul de Acțiune cuprinzând acţiunile prioritare la nivel de proiecte propuse pentru perioada de desfășurare a Strategiei de Dezvoltare.

Consiliul Judeţean Giurgiu este prezent în calitate de beneficiar direct sau ca partener ai altor beneficiari, de ex. Consilii Locale din județul Giurgiu, Prefectura județului Giurgiu, etc.

Totodată sunt prezentate sursele de finanțare prin care proiectele formulate pot fi accesate cât și termenul de realizare a fiecărui proiect.

Capitolele componente ale Strategiei de Dezvoltare a județului Giurgiu se pot consulta în întregime pe site-ul Consiliului Județean Giurgiu, www.cjgiurgiu.ro

18

Publicaţie realizată în cadrul proiectului "Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008 - 2013 - condiţie pentru o integrare europeană competitivă a regiunii" PHARE RO 2006/018-147.01.03.02.03 GR 109 derulat de Consiliul Judeţean Giurgiu cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local III – IVEditor: S.C. VEGA PROD 94 S.R.L.

Data publicării: IANUARIE 2009

Date de contact:

CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU,

municipiul Giurgiu, strada Bucureşti, numărul 10,

cod poştal 080045, judeţul Giurgiu

Telefon: 0040 246/ 21 56 85

Fax: 0040 246/ 21 65 11

e-mail: cjg@cjgiurgiu.ro;

web: http://www.cjgiurgiu.ro

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.”

Adresa de sesizări: cfcu.phare@mfinanţe.ro.

19