Pidu Giurgiu

PARTEA SCRISĂ

Elaborator : S.C. URBCONNET SRL Ianuarie 2010

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI GIURGIU

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

Beneficiar : Primăria Municipiului Giurgiu Primar : Dnul Lucian Iliescu Domiciliu fiscal : Şos. Bucureşti, Nr. 49 – 51, municipiul Giurgiu, judeţul Giurgiu Tel/Fax : 0246/213 588 0246/215 405 Elaborator : S.C. URBCONNET S.R.L. Calea Călăraşilor, Nr 173, Sector 3, Bucureşti Tel : 021.326.57.94/95, Fax : 021.326.57.92 Colectivul de elaborare : Responsabil proiect : Ec. Mihaela Hoinaru Ing. Corina Sandu Ing. Gruia Lupăştean Ec. Mirabela Cenuşă Ec. Silviu Iordache Arh. Aurora Jelea Data : Ianuarie 2010

URBCONNET ®

1


CUPRINS

A) PARTEA SCRISĂ.....................................................................................................................3

INTRODUCERE...................................................................................................................... 3

Mesajul primăriei ................................................................................................................ 3

Misiunea Primăriei Giurgiu .............................................................................................. 4

Viziunea Primăriei Giurgiu ............................................................................................... 4

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană ........................................ 5

1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii ................................ 5

1.2. Caracteristici geografice, demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană –

Municipiul Giurgiu............................................................................................................. 9

1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană în Municipiul Giurgiu.. 37

1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană ................................................. 60

1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană............................... 64

1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană .............................................. 66

2. Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană.................................................. 77

2.1. Obiective strategice.................................................................................................... 77

2.2. Priorităţi de dezvoltare ............................................................................................. 87

3. Planul de acţiune ........................................................................................................ 96

3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea planului integrat.. 98

3.2. Harta oraşului cu localizarea proiectelor individuale ale planului integrat de

dezvoltare......................................................................................................................... 108

3.3. Managementul implementării planului integrat ................................................ 109

3.4. Informarea publicului în procesul elaborării planului....................................... 116

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 118

ANEXE.............................................................................................................................. 119

B) PARTEA DESENATĂ..........................................................................................................123

C) PREZENTARE .......................................................................................................................136

URBCONNET ®

2


A) PARTEA SCRISĂ INTRODUCERE

Mesajul primăriei

Orice comunitate urbană trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a aratat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când există o coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategică este un instrument de management care permite unei administraţii locale să se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea şi viziunea sa. Strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu va cuprinde drept obiectiv prioritar modernizarea drumurilor, pentru a asigura o infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Conectarea municipiului la obiective moderne de infrastructură va conduce la creşterea accesibilităţii şi la sporirea siguranţei circulaţiei, a gradului de confort al călătoriilor şi la fluidizarea traficului urban.

Reabilitarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri publice a fost şi este în continuare o prioritate a politicii economice, drumurile reprezentând cel mai utilizat mod de transport, contribuind la creşterea gradului de accesibilitate la nivel regional şi local. Tranzitul prin Giurgiu va trebui să aducă prosperitate locuitorilor săi prin activităţi de comerţ, productive şi de servicii suport pentru zona sudică a României, pentru România în ansamblu şi pentru sudul şi sud-estul Europei.

Un alt obiectiv prioritar este creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii prin desfăşurarea permanentă de măsuri preventive. Prin creşterea gradului de siguranţă şi diminuarea fenomenului corupţiei se are în vedere creşterea calităţii vieţii locuitorilor prin reducerea sentimentului de nesiguranţă, creşterea gradului de civilizaţie al locuitorilor şi atragerea investiţiilor în zonă în vederea dezvoltării durabile a municipiului.

URBCONNET ®

3


Misiunea Primăriei Giurgiu

Procesul de modernizare a serviciilor publice, de sănătate, transport, edilitare, de siguranţa cetăţeanului, pentru a crea un mediu stabil şi de încredere pentru populaţia judeţului, este un obiectiv prioritar al strategiei de dezvoltare urbană care urmăreşte canalizarea eforturilor administraţiei către satisfacerea nevoilor cetăţenilor, către creşterea calităţii vieţii, păstrarea identităţii locale, dar şi pregătirea comunităţii pentru generaţiile viitoare.

Oferirea de servicii publice de calitate cetăţenilor municipiului, prin întărirea capacităţii administrative necesare pentru consolidarea autonomiei financiare şi administrative, perfecţionarea managementului în administraţia locală şi pentru dezvoltarea spaţiului economico-social are drept scop creşterea nivelului de trai al cetăţenilor oraşului. Beneficiarul final, cel pentru care se realizează întreg acest demers, este reprezentat de cetăţenii municipiului Giurgiu, obiectivul principal fiind creşterea nivelului de trai.

Beneficiarii actului administrativ - cetăţenii, ca indivizi sau asociaţi în diverse organizaţii pot şi trebuie să înveţe să se folosească de instrumentele legale pentru responsabilizarea administraţiei publice locale.

Dezvoltarea durabilă nu ar fi posibilă fără aportul fiecarui individ în parte. Aici apare responsabilitatea socială a fiecăruia dintre noi, element esenţial pentru dezvoltarea zonei, integrat în arealul de dezvoltare a municipiului.

„Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare da a-şi satisface nevoile lor ”. (Gro Bruntland)

„Dezvoltarea economică nu poate fi oprită dacă strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potriveasca cu limitele ecologice oferite de mediul inconjurătorşi de resursele planetei” (Raport Brundland, WCED)

Viziunea Primăriei Giurgiu

Urmărim ca municipiul Giurgiu să devină un spaţiu cheie al comerţului sud est – european cu infrastructură şi servicii conexe de prim rang valorificând calitatea de nod de transport intermodal regional. Giurgiu va fi atractiv prin crearea unui mediu social incluziv, prin creşterea calităţii vieţii printr-o transformare economică de succes, prin consolidarea mediului antreprenorial, prin diversificare şi dezvoltare durabilă.

Având ca scop satisfacţia permanentă a cetăţenilor şi a agenţilor economici din municipiu, planificarea strategică a dezvoltării urbane înseamnă o succesiune de decizii luate pe baza unei evaluări anterioare a situaţiei comunitaţii locale. Municipiul Giurgiu trebuie să devină un centru al oportunităţilor , un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; cu autorităţi locale deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică.

URBCONNET ®

4


1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană

Definirea zonei de acţiune urbană

În cazul oraşelor /municipiilor – centre urbane (cazul municipiului Giurgiu),

planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării de mică anvergură, limitat la zone de actiune urbană identificată conform definiţiei :

„Zona de acţiune urbană reprezintă un teritoriu/areal clar delimitat în cadrul unui oraş/municipiu, de regulă contiguu, fără enclave, identificat pe baza unor criterii bine stabilite şi fundamentat de analiza efectuată în Planul Integrat, areal unde sunt concentrate anumite probleme care – în vederea soluţionării – necesită o abordare integrată. În această zonă se vor concentra proiectele propuse în vederea rezolvării problemelor identificate, proiecte pentru care se solicită finanţare în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional. Zona de acţiune urbană poate cuprinde ansamblul oraşului său un areal bine delimitat în cadrul acestuia, a cărei populaţie este de minim 10.000 locuitori ”.

În cazul de faţă zona de acţiune urbană identificată cuprinde ansamblul municipiului Giurgiu, a cărei populaţie este de aproximativ 70.000 locuitori.

1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii Municipiul Giurgiu este cel mai mare oraş din judetul Giurgiu. Una dintre cele mai importante pârghii de dezvoltare pe care poate miza

municipiul Giurgiu este exploatarea avantajului de intersecţie pe teritoriul municipiului a unei reţele complexe de transport, constituită din drumuri naţionale şi internaţionale. Investiţiile în infrastructura de transport, pe cale rutieră, navală, aeriană si feroviară constituie premise fundamentale pentru fructificarea statutului de municipiu de tranzit în sudul României. Tranzitul prin Giurgiu trebuie să aducă prosperitate locuitorilor săi prin activităţi de comerţ, activitati productive şi activitati de servicii suport pentru zona sudică a României. Situaţia din teritoriu arată însă o stare precară a infrastructurii, care în prezent stopează atragerea investitorilor în municipiu. Problemele analizate şi care trebuie soluţionate simultan cuprind aproape tot arealul municipiului.

Printre obiectivele avute în vedere de către municipalitate se numără :

1. Realizarea în condiţii de urgenţă a drumului de centură care să facă legătura dintre viitorul drum expres Bucureşti–Giurgiu şi podul peste Dunăre, liniile de feribot, platformele industriale nord şi sud;

2. Modernizarea căii ferate, în special a spaţiilor de garare şi a conexiunilor acestora cu platformele industriale şi cu zona portuară;

URBCONNET ®

5


3. Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele călători, mărfuri, sportiv (iachting), turism şi agrement, astfel încât oraşul port Giurgiu să poată deveni un punct intermediar puternic între Rotterdam şi Constanţa, care să deservească şi capitala ţării, municipiul Bucureşti.

4. Realizarea reţelei de aducţiune şi distribuţie gaze naturale, care ar permite creşterea atractivităţii economice a oraşului prin disponibilitatea pentru încă o resursă energetică;

5. Modernizarea şi extinderea reţelelor tehnico-edilitare, care ar permite creşterea activităţii economice prin asigurarea utilităţilor necesare pentru toate unităţile vechi şi noi.

6. Dezvoltarea turismului şi eco-turismului pe fluviul Dunărea pe baza unui program menit să asigure punerea în valoare a potenţialului turistic din zonă.

7. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care prelucrează materii prime oferite de agricultură (au potenţial de dezvoltare următoarele subramuri: morărit şi panificaţie, conserve de legume, producţia de ulei, zahăr şi bere, prelucrarea cărnii şi industrializarea laptelui);

8. Susţinerea în continuare a acelor întreprinderi deja existente care fac faţă concurenţei specifice economiei de piaţă;

9. Retehnologizarea acelor secţii ale întreprinderilor construite în perioada industrializării forţate care pot produce tipuri de produse cerute pe piaţă cu tehnologii nepoluante (de exemplu, secţii ale Combinatului Chimic);

10. Repunerea în funcţiune a Şantierului Naval ţinând seama că există forţă de muncă calificată şi spaţii amenajate corespunzător;

11. Înfiinţarea unui terminal de transcontainere în port care să permită transferarea containerelor de pe un mijloc de transport pe altul (auto, feroviar sau naval);

12. Susţinerea activităţilor desfăşurate în Zona Liberă şi încurajarea prezenţei altor investitori în zonă, ceea ce ar asigura diversificarea activităţilor;

13. Realizarea unei zone de interes supramunicipal în port pentru unităţile economice cu activităţi preponderent legate de transporturile fluviale şi de reprezentare a Zonei Libere, sedii şi birouri de firme;

14. Înfiinţarea unei burse de cereale şi a unor capacităţi de depozitare corespunzătoare (silozuri) care să preia producţia cerealieră din zonă;

15. Înfiinţarea unei pieţe en-gros dotată cu capacităţi de sortare şi preambalare care să preia producţia agricolă, animală şi vegetală de la micii producători individuali şi să o distribuie spre marile pieţe, inclusiv spre Bucureşti şi export;

16. Lămurirea statutului Centralei Termoelectrice astfel încât să se treacă cât mai repede la retehnologizarea ei în scopul creşterii eficienţei, reducerii sau eliminării poluării.

URBCONNET ®

6


17. Îmbunătăţirea densităţilor de locuire şi a dotării tehnico-edilitare în cartierele: Obor, Alexandriei, Ghizdarului, Sloboziei.

18. Introducerea în toate zonele de locuit a echipărilor edilitare şi a dotărilor specifice.

19. Executarea locuinţelor colective din ans. Hotel Steaua Dunării (44 ap.) şi Dudului III (55 ap).

20. Utilizarea spaţiilor reziduale pentru dotări de cartier şi spaţii verzi. 21. Îmbunătăţirea confortului termic al apartamentelor existente. 22. Îmbunătăţirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin

recondiţionarea finisajelor corelat lucrărilor de izolare termică, amenajări exterioare, spaţii verzi, etc.

23. Descentralizarea distribuţiei şi contorizării apei, apei calde şi agentului termic pentru locuinţe.

24. Refacerea fondului de locuit existent şi realizarea de locuinţe noi în regim de înălţime conform documentaţiilor urbanistice.

25. Extinderea, reconfigurarea şi dimensionarea optimă a reţelei stradale în vederea asigurării unor comunicaţii facile în zonele rezidenţiale cât şi între acestea şi celelalte zone ale oraşului.

26. Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit. 27. Mărirea suprafeţelor verzi şi amenajarea unor noi spaţii de agrement Pe baza obiectivelor enunţate mai sus şi a strategiei de dezvoltare a municipiului

Giurgiu, s-a elaborat harta potenţialei zone de implementare a planului. Astfel, pentru creşterea accesibilităţii în zonă şi reducerea traficului greu s-a stabilit ca primă prioritate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a municipiului Giurgiu reabilitarea şi extinderea şoselei de centură.

Realizarea variantelor ocolitoare a circulaţiei rutiere va creşte gradul de siguranţă a traficului şi transportului auto prin devierea în principal a traficului de tranzit şi asigurarea de legături publice de transport durabile în zonă. Centura exterioară va dezvolta traficul rutier dintre oraş şi zona de influenţă, precum şi traficul de legatură cu reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale şi va asigura interconectarea şi interoperabilitatea necesare creşterii cooperării interregionale şi internaţionale. Prin această investiţie se va îmbunătăţi accesibilitatea regiunii şi mobilitatea populaţiei, bunurilor şi serviciilor, aceasta ducând la stimularea dezvoltării economice durabile.

În vederea creşterii calităţii vieţii şi a mediului economic în municipiul Giurgiu s-a propus reabilitarea şi modernizarea străzilor din centrul municipiului. Prin reparaţiile capitale şi modernizarea unor străzi din oraş se urmăreşte optimizarea circulaţiei, sporirea siguranţei circulaţiei atât pe traseul reabilitat cât şi pe străzile cu acces la aceasta, ducând în final la sporirea fluenţei traficului având în vedere faptul că traficul va creşte simţitor după realizarea acestor investiţii. Se va reduce astfel timpul de transport pe străzile urbane, se vor îmbunatăţi condiţiile de circulaţie rutieră, eliminandu-se confuziile şi manevrele periculoase, în final reducându-se accidentele şi

URBCONNET ®

7


blocajele. Arterele modernizate vor spori confortul conducătorului auto, ducând la eliminarea stresului acestuia, şi în consecinţă va creşte siguranţa în trafic pentru satisfacerea deplinã a utilizatorului/călătorului şi, pe termen lung, economisirea de energie şi timp va duce la reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice. Dezvoltarea infrastructurii rutiere urbane va facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive, în vederea stimulării dezvoltării economice a municipiului.

O altă prioritate identificată în zonă a fost creşterea siguranţei cetăţenilor prin instalarea unui sistem de supraveghere stradală în apropierea şcolilor, intersecţiilor şi a unor obiective de interes public. Ca urmare a preocupării autorităţilor locale pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii sociale prin desfăşurarea în permanenţă a măsurilor preventiv-profilactice, se are în vedere amplasarea sistemului de supraveghere pentru prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în spaţiile publice. Pentru menţinerea trendului descendent al infracţiunilor comise cu violenţă se are în vedere amplasarea sistemului de supraveghere şi în pieţe. Pentru intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii juvenile se are în vedere amplasarea sistemului de supraveghere şi în instituţii de învăţământ. Pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii sociale se are în vedere şi amplasarea sistemului de supraveghere în artere-străzi-intersecţii. Se preconizează şi amenajarea unui dispecerat central de supraveghere, îmbunătăţindu-se astfel cooperarea interinstituţională în scopul combaterii eficiente a criminalităţii. Aceste măsuri vor duce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor prin reducerea sentimentului de nesiguranţă, creşterea gradului de civilizatie a locuitorilor şi atragerea investiţiilor, prin creşterea gradului de siguranţă a zonei de acţiune urbană.

URBCONNET ®

8


1.2. Caracteristici geografice, demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană – Municipiul Giurgiu

Date generale

Coordonate georgrafice 43º53’ latitudine nordincă şi 25º59’ longitudine estica

Judeţ Giurgiu Regiune Sud-Muntenia Comune vecine Daia, Slobozia, Băneasa Distanţa pâna la marile oraşe (reţeaua de drumuri)

Bucureşti (62 km); Ploieşti (122 km) Constanţa (325 km); Găeşti (139 km); Videle (163 km.); Alexandria (99 km); Zimnicea (59 km); Olteniţa (71 km).

Acces transport Drum (E85, E70, DN5C, DN5B), cale ferată, cale fluvială (fluviul Dunarea)

Altitudine 23 m Temperaturi:

• Media anuală 11.5 ºC • Cea mai mare medie 17.34 ºC (Iulie) • Cea mai mică medie 7.36 ºC (Ianuarie)

Precipitaţii anuale 600 mm Teritoriu – suprafaţa anuală 4695 ha Suprafaţa agricolă 2158 ha Reţea totala de drum 123 km Reţea totala de apă 206,03 km Reţea de canalizare 183,5 km Reţea totala de electricitate 265,1 km Totalul caselor construite 24257 Populaţie 69987 Raportul de sexe 48% barbaţi, 52% femei Densitatea populaţiei 1447 locuitori/km2 Creşterea anuală a populaţiei 434 (2004) Persoane angajate 22779 Totalul elevilor 14874 Totalul profesorilor 945 Abonaţi telefon (posturi fixe) 8304

URBCONNET ®

9


Aşezare Municipiul Giurgiu, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume este situat în partea

sudică a ţării, în lunca şi pe malul stâng al Dunării, la altitudinea de 23-26 . Teritoriul său este străbătut de paralela de 45 º 53 latitudine nordică şi de meridianul de 25 º 59 longitudine estică, desfăşurându-se pe 4.43. latitudine şi 9.21. longitudine.

Poziţia administrativă Situat în partea de sud a României, în cadrul marii unităţi geografice numită

Câmpia Română, pe cursul inferior al Dunării judeţul Giurgiu se încadrează la nivelul regional în jumătatea nedezvoltată, mai săracă a Regiunii Sud-Muntenia. Municipiul Giurgiu este singurul municipiu din judetul Giurgiu învecinandu-se cu oraşul Ruse (Bulgaria) – în sud, comuna Daia – în nord, comuna Slobozia – în sud-vest, comuna Băneasa – în nord-est. Giurgiu este un municipiu de dimensiune medie, având în special o funcţie industrială şi de furnizor de servicii pentru populaţia din zonă.

Distanţa faţă de oraşele mari Giurgiu se află la 62 km de capitala ţării, pe ruta Bucureşti – Sofia – Atena sau

Bucureşti – Istanbul. Municipiul se afla pe drumul european E85/E70 (DN5 – Bucureşti – Giurgiu) ce se continuă în Bulgaria şi Grecia şi se afla la o distanţă de 62 de km de Bucureşti, 122 km de Ploieşti şi 325 km de Constanţa.

Magistrala feroviară europeană care porneşte din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legătura cu Atena.

Municipiul Giurgiu este accesibil cu trenul pe linia Bucureşti – Giurgiu precum şi pe linia Alexandria – Giurgiu. Municipiul Giurgiu este accesibil şi pe căi fluviale prin intermediul fluviului Dunărea, acesta trecând pe la sudul municipiului, legând localitatea de Marea Neagra şi Marea Nordului.

Relief şi suprafaţă În zona oraşului Giurgiu, Dunărea, în evoluţia ei, a părăsit mai multe terase pe

malul stâng, care apar retezate, pe când cele de pe malul drept sunt pronunţat dezvoltate. Acţiunea de erodare a Dunării, începută la sfârşitul cuaternarului mediu, a îndreptat cursul fluviului spre sud, iar pe vechea albie au apărut braţe şi bălţi. Teritoriul oraşului Giurgiu reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului, în mare parte rezultat al acţiunii Dunării (în holocen), constituit fiind din luncă, insule, bălţi şi canale (braţe). Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi de peste 10 km, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se

URBCONNET ®

10


desprinde fâşia grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri. După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor lacustre mai spre nord, la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie. Prima terasă, situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalţă cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domină lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35 m, fiind constituite structural din două complexe litologice: complexul bazal, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri şi complexul superior, predominant argilo-nisipos. În spaţiul municipiului Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de Giurgiu se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţial turistic.

Municipiul are o suprafaţă de 4695 ha din care 2158 ha, reprezentând 45,9%, este teren agricol.

Clima Clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin

contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din ţară. Temperatura medie anuală este de 11,5º C. În luna iulie media termică depăşeşte 23 ºC, iar în ianuarie oscilează între 1,5º C şi 5,4º C. Radiaţia solară depăşeşte 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului. Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaţiilor, care, anual, înregistrează 500-600 mm, având mare variabilitate în timp. Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.

Zona oraşului Giurgiu se află sub influenţa deplasării unor mase de aer, a căror frecvenţă, durată şi intensitate diferă de la o direcţie la alta. Astfel, Crivăţul, vânt puternic şi rece, bate iarna dinspre nordest şi determină geruri, îngheţuri intense, polei şi viscole. Austrul, cunoscut ca un vânt uscat, bate aproape în toate anotimpurile dinspre sud sau sudvest, aducând ger iarna şi secetă vara. Băltăreţul, vânt umed specific bălţilor Dunării, bate mai ales toamna şi primăvara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind însoţit de nori groşi care aduc o ploaie măruntă şi caldă.

Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvenţă mai mare dinspre est, şi fiind un vânt fierbinte şi uscat, provoacă secetă, eroziunea solului şi furtuni de praf. Pentru zona strict limitată a oraşului Giurgiu, Valea Dunării prezintă o influenţă parţial moderatoare în contextul microclimatului local, prin efectul său de canalizare al curenţilor de aer. Pe vale se pot acumula însă şi mase de aer rece care, prin stagnare şi poziţie, favorizează formarea inversiunilor termice.

Flora şi fauna Teritoriul oraşului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepă şi luncă. La

nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar

URBCONNET ®

11


brumăriu, garniţa, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc, jugastru în amestec cu numeroşi arbuşti, în care frecvenţa cea mai mare o au lemnul câinesc, sângerul, cornul. Pajiştile stepice primare şi derivate s-au restrâns datorită activităţii omului, ocupând suprafeţe mai mari de-a lungul căilor ferate şi drumurilor sau la marginea aşezărilor, constituind vegetaţia ruderală, în timp ce vegetaţia segetală însoţeşte mai ales culturile agricole. Culturile de plante păioase mai des întâlnite sunt comunităţile de pir, jales, iarba şarpelui, firuţa. Pe solurile sau aluviunile de luncă, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul pajiştilor sunt formate din graminee iarba câmpului, coada vulpii, firuţa, pir şi jales. Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi : salcie, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile. În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei.

Fauna este constituită în general din specii termofile. Ca formaţiuni faunistice zonale se distinge mai întâi fauna stejăretelor: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure. Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează un mozaic de formaţiuni animale a căror distribuţie depinde atât de durata perioadei de vegetaţie, cât şi de raportul dintre celelalte elemente ale mediului, un rol important avându-l inundaţiile. Aici îşi găsesc adăpost şi loc de cuibărit stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, broasca râioasă, şarpele de apă, broasca de lac, buhaiul de baltă, raţa mare, fazanul de câmp, nagâţul, gârliţa, piţigoiul de stuf, prepeliţa, raţa sălbatică, gaiţa, mierla, pupăza, graurul şi cucul. Multe dintre aceste păsări atrag după ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună.

Puţin variate, mamiferele cuprind doar câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea. Zona de păduri cuprinsă în extravilanul municipiului Giurgiu, întinsă pe 615,2 ha, este propusă ca zonă naturală protejată (aceste păduri sunt de grupa I, având funcţiuni speciale de protecţie şi nu de producţie). În intravilan, în perimetrul Zonei Libere, se află 40,8 hectare de pădure.

Resurse naturale Solul din Câmpia Română este în general, foarte bogat şi fertil, în special tipul

de sol cernoziom care este favorabil cultivării de cereale, floarea soarelui, plante tehnice şi medicinale.

Municipiul Giurgiu nu dispune de exploatări de resurse minerale, cu excepţia exploatărilor balastiere din albia Dunării.

Amplasarea pe malul Dunării conferă municipiului Giurgiu posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră, fapt care în prezent nu aduce avantaje majore municipiului, capacitatea tehnică de trafic portuar de mărfuri fiind limitată. Mai mult, există analize care indică că tocmai ieşirea la Dunăre poate acţiona

URBCONNET ®

12


ca o barieră transfrontalieră pentru dezvoltarea comerţului în zonele riverane, aşa cum este şi cazul municipiului Giurgiu.

Pe viitor, proximitatea şi creşterea economică a municipiului Bucureşti pare să se extindă şi în ariile aflate în aria vecină, cuprinzând şi municipiul Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbaţii complexe în jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasării zilnice care ar putea constitui un punct-cheie pentru dezvoltarea economică pentru municipiului Giurgiu dar şi o ameninţare pentru identitatea oraşului Giurgiu, prin atragerea locuitorilor pentru locuri de muncă mai avantajoase în Bucureşti.

Analiza SWOT a influenţelor aşezării asupra dezvoltării municipiului Giurgiu

Puncte tari Puncte slabe • Poziţie geografică favorabilă, cu

varietate de resurse naturale • Apartenenţa la coridorul de

transport pan-european VII prin ieşirea la cursul inferior al Dunării

• Apartenenţa la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier şi feroviar

• Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucureşti-Giurgiu

• Existenţa căii fluviale Dunărea şi a punctului de trecere a frontierei

• Mediu de viată mai puţin poluat

• Plasarea în apropierea capitalei nu favorizează atragerea populaţiei în zonă

• Prin statutul de municipiu riveran la Dunăre poate fi o barieră transfrontalieră pentru comerţul internaţional

• Inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor poate afecta mediul înconjurător şi poate duce la creşterea poluării zonei

Oportunităţi Ameninţări

• Creşterea capacităţii tehnice a portului Giurgiu

• Consolidarea conceptului de municipiu de tranzit de mărfuri şi turişti

• Ratarea oportunităţii de creare a unei identităţi clar definite prin atragerea locuitorilor spre Bucureşti

• Migraţia populaţiei spre Bucureşti, uşor accesibil, fiind la distanţă mică de municipiul Giurgiu

Populaţia Populatia municipiului Giurgiu a crescut din anul 1012 când era de 20629 de

locuitori la 67.942 în anul 2009. Evoluţia a fost ascendentă până în anul 1992, an după care a început să încet-încet să scădă, urmând tendinţa la nivel naţional. De exemplu, faţă de anul 1998 când s-a înregistrat un număr de 72.763 locuitori, în anul 1999 au fost cu 131 locuitori mai puţin. Începand cu anul 1999, municipiul Giurgiu, ca multe alte

URBCONNET ®

13


localităţi din Romania, s-a confruntat cu fenomenul migraţiei temporare sau definitive a populaţiei, fapt ce s-a răsfâns în scăderea numărului de locuitori. Această evoluţie este prezentată în tabelul de mai jos:

01000020000300004000050000600007000080000

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2004 2007 2009

Populaţie

Populaţia stabilă în municipiul Giurgiu reprezintă 24,5% din totalul populaţiei judeţului.

ANII Nr

crt Indicatorul U.M.

2004 2005 2006 2007 2008 2009* 1. Populaţia stabilă

la 1 iulie – total, din care :

pers. 70041 69819 69479 69923 68083 67942

• masculin pers. 33750 33587 33395 34137 32589 32511 • feminin pers. 36291 36232 36084 35786 35494 35431

2. Densitatea populatiei

Loc/kmp

1471,1 1487,4 1480,2 1468,3 1450,4 1447,4

* populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 Estimarea tendinţelor viitoare ale evoluţie demografice a municipiului se

fondează pe următoarele elemente: • numărul şi structura pe sexe şi vârstă a populaţiei în perioada 1930-1992; • caracteristicile evoluţiei populaţiei în perioada 1912-1995 ; • caracteristicile mişcării naturale şi migratorii în perioada 1980-1994 ; • viitoarea dezvoltare a localităţii şi a nivelului standardului de viaţă

(locuri de muncă, venituri, niveluri de dotare şi echipare al localităţii).

În raport cu considerentele enunţate, se apreciază că se vor produce modificări în evoluţia demografică: în mişcarea migratorie nu va mai fi de la sat către oraş ci invers; va apare fenomenul de reîntoarcere la origini, datorat în special reducerii drastice a numărului locurilor de muncă.

Principalul factor al unei posibile creşteri demografice va fi sporul natural. Mărimea contingentului feminin fertil, în raport cu structura pe grupe de vârstă din

URBCONNET ®

14


1992 şi cu plecările din localitate, în perioada 2004-2010 rămâne aproximativ aceleaşi, fapt ce va face ca premisele unei creşteri a numărului de născuţi vii să se obţină prin acţiuni eficiente de stimulare a natalităţii, iar sporul natural să crească şi prin scăderea mortalităţii generale.

2004 2010 2015

Scenariu Scenariu Structura populaţiei

Optimist Pesimist Optimist Pesimist Populaţie (total) 69987 72500 69000 75000 70000 Repartiţia pe sexe Masculin 33629 34800 33120 36000 33600 Feminin 36357 37700 35880 39000 36400 Repartiţia pe vârste

• 0-14 16456 17037 16215 17625 16450 • 15-59 45018 46632 44380 48240 45024 • peste 60 de ani 8606 8910 8480 9217 8603

Structura pe naţionalităţi înregistrată la sfârşitul anului 2004 se prezenta

astfel:

Total locuitori 69987 • români 66846 • rromi 2943 • maghiari 40 • germani 32

Structura pe confesiuni religioase a populaţiei municipiului Giurgiu:

Total locuitori 69987

• ortodoxă 68448 • adventist de ziua a şaptea 295 • creştină după evanghelie 138 • evanghelică 21 • alte religii 437

Demografia municipiului Giurgiu :

Naşteri Decese Spor natural Căsătorii Anul 2004

1109 675 +434 415

URBCONNET ®

15


Analizând datele de mai sus se constată că în ultimii ani s-a înregistrat un spor natural pozitiv al populaţiei, numărul de naşteri dar şi de decese fiind totuşi mai scăzut comparativ cu anii precedenti. Această tendinţă se înscrie în tendinţa generală a fenomenelor demografice din România.

De asemenea s-a înregistrat o scădere uşoară a numărului de căsătorii, mai puţine cu 8% decât în anii precedenti şi continuă să se înregistreze un număr relativ mare de divorţuri.

Aceste fenomene demografice şi rata ridicată a divorţurilor au ca motiv principal situaţia economică precară a celei mai mari părţi a populaţiei municipiului.

Şomaj şi personal angajat

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani în

Municipiul Giurgiu:

Populaţia stabilă 18-62 ani

Număr şomeri Ponderea şomerilor Anul 2009/luna

total femei total femei total femei ianuarie 47732 24746 1171 659 2,5 2,7 februarie 47732 24746 1295 696 2,7 2,8 martie 47732 24746 1405 728 2,8 2,9 aprilie 47732 24746 1548 803 3,2 3,2 mai 47732 24746 1633 842 3,4 3,4 iunie 47732 24746 1640 851 3,4 3,4 iulie 47732 24746 1990 1062 4,2 4,3 august 47732 24746 2190 1154 4,6 4,7 septembrie 47732 24746 2227 1137 4,7 4,6 octombrie 47732 24746 2175 1085 4,6 4,4

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna ianuarie a.c., comparativ cu

luna ianuarie a anului 2008, rata şomajului înregistrată in rândul bărbaţilor a scăzut cu 0,4 puncte procentuale ajungând la valoarea de 4,7%, prin scăderea numărului de şomeri bărbaţi cu 202 persoane, în timp ce rata şomajului în rândul femeilor a crescut cu 0,1% ajungând la valoarea de 4,5%.

În ceea ce priveşte distribuţia teritorială, în luna ianuarie 2009, din numarul total de 4.217 şomeri inregistraţi, 1.239 persoane provin din mediul urban, reprezentând 29,4%, iar 2.978 persoane provin din mediul rural, ceea ce a reprezentat 70,6%.

În cursul lunii ianuarie a.c., numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 892 persoane, repartizate astfel:

URBCONNET ®

16


749

138 5

Inscrieri noiReactivariTransfer

749 persoane – prin înscrieri noi, din care:

• 334 persoane, prin disponibilizări colective şi curente de personal ; • 5 persoane, proaspăt absolvenţi; • 319 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi; • 91 persoane provin din categoria şomerilor neindemnizaţi care

solicită acordarea de adeverinţe conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

138 persoane – prin reactivări, din care:

• 12 reactivări drepturi băneşti ale şomerilor indemnizaţi; • 126 reînnoiri cereri loc de munca ale şomerilor neîndemnizaţi;

5 persoane – prin transfer, din care:

• 5 proaspat absolvenţi care au trecut în regim de indemnizare.

334

5319

91Disponibilizari colective

Proaspat absolventi

Someri neindemnizati

Someri neindemnizati cuvenit minim garantat

Deasemenea, în aceeaşi perioadă, au fost scoşi din evidenţele Agenţiei Judeţene

pentru Ocuparea Forţei de Muncă, un numar total de 856 şomeri, prin: • încadrarea în muncă a 334 persoane, din care 322 persoane (96,4%)

au fost încadrate în muncă pe perioada nedeterminată, iar 12 persoane au fost încadrate pe perioadă determinată (3,6%);

• ieşiri din categoria şomerilor indemnizaţi ca urmare a suspendărilor, încetărilor de drepturi băneşti – diferite situaţii (pensionări, concedii

URBCONNET ®

17


de maternitate, plecări în străinatate, admitere într-o formă de învăţământ) – 55 persoane;

• ieşiri din categoria şomerilor neindemnizaţi, care nu au mai solicitat menţinerea cererii de loc de muncă peste 6 luni – 462 persoane ;

• transferuri dintr-o categorie în alta – 5 persoane.

20.4

5

55322

12

334

Iesiri din cat. Somerilor neimdemnizatifara solicitarea mentinerii cereriiTransferuri intre categorii

Iesiri din cat. Somerilor indemnizati dindiferite situatiiIncadrare pe perioada nedererminata

Incadrare pe perioada determinata

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la data de

31 ianuarie 2009, se poate observa că, din numărul total al şomerilor înregistraţi, 76,4% sunt persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional, 21,3% sunt persoane cu nivel de instruire liceal şi post liceal şi 2,3% sunt persoane având nivel de instruire universitar. Persoanele cu nivel de educaţie şi pregătire ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă al şomerilor înregistraţi, observăm că, grupa de vârsta în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri este cea de 40-49 ani (25,1%), dar grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani (24,3%) şi 40-49 de ani (25,1%), urmată de grupa de vârstă sub 25 ani (18,9%), datorită menţinerii în evidenţele agenţiei a absolvenţilor de învătământ.

La şomerii indemnizaţi, categoriile cele mai afectate au fost: persoanele cu vârsta între 40-49 ani, şi anume 322 persoane care reprezintă un procent de 27,6% din totalul şomerilor îndemnizaţi şi persoanele cu vârsta intre 30-99 de ani, 256 persoane, reprezentând un procent de 22,0% în totalul de şomeri indemnizaţi.

La şomerii neindemnizaţi, categoriile cele mai afectate sunt: cele cu vârsta între 30-39 de ani, 769 persoane (25,2%), şi cea a persoanelor cu vârsta între 40-49 de ani, 735 persoane (24,1%).

În ceea ce priveste structura şomajului dupa durată, situaţia se prezinta astfel: şomerii aflaţi în şomaj pe o perioadă cuprinsă între 1 zi şi 6 luni (1.694 persoane) deţin ponderea cea mai mare şi reprezintă 40,2% din totalul şomerilor înregistraţi; urmează categoria şomerilor aflaţi în şomaj pe o perioada mai mare de 12 luni, respectiv 1.667 persoane (39,5%) şi cea a şomerilor aflaţi în şomaj între 6 şi 12 luni, respectiv 856 persoane (20,3%).

URBCONNET ®

18


1694

1667

856

40,2 % - Somaj intre 1-6 luni39,5 % - Somaj peste 12 luni20,3% - Somaj intre 6-12 luni

În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, în luna ianuarie a.c., se aflau

înregistraţi în evidenţele agenţiei 411 tineri sub 25 de ani, aflaţi în şomaj pe o perioadă mai mare de 6 luni, iar 1.381 persoane erau şomeri adulţi aflaţi în şomaj pe o perioada mai mare de 12 luni. Ponderea şomerilor de lungă durată în numarul total de şomeri, în luna ianuarie, este de 42,5%.

Din totalul de 1.792 someri de lungă durată, 350 persoane sunt cuprinse în măsuri active (19,5%), din care : 93 tineri şomeri de lungă durată şi 257 şomeri adulţi de lungă durată.

Structura pe sectoare de activitate ale economiei naţionale a populaţiei active la recensamântul din martie 2002 în municipiul Giurgiu :

Principalele activităţi -persoane- Total populatie activă ocupată, din care: 22779

• agricultură şi silvicultură 744• piscicultură 40• industria extravtivă 69• industria prelucratoare 4057• industria energiei electrice 1224• construcţii 1263• comerţ 3304• hoteluri şi restaurante 307• transporturi şi depozitare 2508• activităţi financiare 534• tranzacţii imobiliare 819• administraţie publică 4493• învătământ 1237• sănătate 1324• activităţi de servicii colective 823• activităţi în gospodării personale 33

URBCONNET ®

19


Analiza SWOT a populaţiei municipiului Giurgiu

Puncte tari Puncte slabe • Forţă de muncă disponibilă • Activităţi de comerţ şi mic

productive • Locuri de muncă vacante în

construcţii, industria textilă, construcţii navale

• Existenţa de zone industriale • Şantierul naval

• Deficit de populaţie activă • Fenomen de îmbătrânire a

populaţiei • Cel mai mare raport între

persoanele active şi pensionari din ţară

• Ofertă scăzută pe piaţa muncii

Oportunităţi Ameninţări • Formarea resurselor umane • Pregătirea populaţiei neocupate

prin programe de reconversie profesională şi ocupare

• Posibilitatea obţinerii de finanţări din fonduri structurale pentru dezvoltarea resurselor umane

• Migraţia forţei de muncă în ţări din Uniunea Europeană şi spre Bucureşti

• Declin demografic , accentuat de migraţia forţei de muncă

• Îmbătrânirea populaţiei

Starea infracţională

Din punct de vedere statistic, în primele 9 luni ale anului 2009, situaţia

infracţiunilor sesizate la nivelul Poliţiei Municipiul Giurgiu se prezintă astfel:

URBCONNET ®

20


După analizarea apelurilor primite prin S.N.U.A.U.-112 în luna Octombrie 2009, s-a evidenţiat o zonă a municipiului, cuprinsă între Bld. CFR, Str. Tineretului, Str. Negru Vodă, Bld. Bucureşti şi Str. 1 Decembrie 1918, unde se concentrează cea mai mare parte a sesizărilor privind tulburări ale ordinii şi liniştii publice Alte zone vulnerabile din acest punct de vedere sunt Şos. Alexandriei şi Şos. Sloboziei în zona „Istru”.

Evoluţia evenimentelor rutiere

În primele 10 luni ale anului 2009, pe raza municipiului s-au produs 15 accidente grave care au generat un număr de 3 morţi şi 12 răniţi grav. În graficul de mai jos este prezentată distribuţia acestora pe străzi:

URBCONNET ®

21


Locaţiile unde au avut loc accidentele grave:

Numărul accidentelor uşoare care au avut loc pe raza judeţului Giurgiu a

crescut de la 138 la 191 cu 38%, iar al răniţilor uşor de la 175 la 231 cu aprox 32%:

Din totalul de 191 de accidente uşoare care s-au produs pe raza judeţului

Giurgiu, în Municipiul Giurgiu s-au produs 51 de accidente uşoare ceea ce reprezintă proximativ 27% din totalul accidentelor. Acestea au generat un număr de 55 răniţi uşor.

Străzile de pe raza Municipiului Giurgiu unde au avut loc cele mai multe accidente uşoare sunt:

• Strada Bucureşti unde s-au produs 22 de accidente uşoare; • Strada Gării-4 accidente uşoare; • Bd. Mihai Vitezul- 3 accidente uşoare;

URBCONNET ®

22


• Strada Bălănoaiei.

Locaţiile unde au avut loc aceste accidente sunt prezentate în graficul de mai jos:

Educaţia

Situaţia infrastructurii şcolare (unităţi educaţionale, grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziu, şcoli complementare, licee, săli de clasă, laboratoare şcolare, ateliere şcolare) între anii 1997-2005, conform datelor de la Inspectoratul Şcolar este prezentată în tabelele de mai jos, situaţie care se referă atât la numărul de persoane înscrise în diferite trepte de învăţământ, cât şi la evoluţia bazei materiale.

URBCONNET ®

23


Numărul de persoane înscrise în învăţământ, pe niveluri de educaţie: Anul şcolar

Copii înscrişi în grăd.

Elevi înscrişi în şc.prim.

Elevi înscrişi în şc.gim.

Elevi înscrişi în licee

Elevi înscrişi în şc.prof.

Elevi înscrişi în şc.compl.

Elevi înscrişi în şc.maiştri.

1997-1998

6302 17531 13984 5679 947 133 55

1998-1999

6563 16369 15455 4802 1054 254 51

1999-2000

6426 15217 16241 4501 1031 429

2000-2001

6303 14342 16681 4434 1181 442

2001-2002

6327 13724 16278 4672 1275 426

2002-2003

6199 13684 15237 5285 1522 270

2003-2004

6644 14591 14107 5488 1893 47

2004-2005

6844 14108 13397 5920 2105

Baza materială pentru învăţământ a evoluat între 1997 şi 2005 astfel:

Anul şcolar Nr. Grăd. Total secţii şi PJ

Nr. Şc. I – IV Nr. Şc. V – VIII

Nr. Licee Nr. Şc. Prof.

1997-1998 171 75 113 9 1 1998-1999 176 75 113 9 1 1999-2000 175 75 113 10 1 2000-2001 174 72 113 10 1 2001-2002 173 74 110 10 1 2002-2003 173 77 104 10 1 2003-2004 169 78 101 10 1 2004-2005 173 77 101 10 1

URBCONNET ®

24


Anul şcolar 1997-1998

Unit de inv. Nr.încăperi Săli de clasă cabinete

Laboratoare Săli gim. Ateliere

Grădiniţe 342 Şc.primare şi gimnaziale

1020 64 42 9

Licee şi gr.şcolare

190 48 9 34

Şc.prof. 13 2 1 7

Anul şcolar 1998-1999 Unit de inv. Nr. încăperi Săli de cls. şi

cabinete Laboratoare Săli gim. Ateliere

Grădiniţe 348 Şc.primare şi gimnaziale

1028 64 42 9

Licee şi gr.şcolare

190 48 9 34

Şc.prof. 13 2 1 7



Grădiniţe 344 Sc.primare şi gimnaziale

1028 64 42 9

Licee şi gr.scolare

195 48 9 34

Sc.prof. 13 2 1 7




1028 64 42 9


195 48 9 34

Sc.prof. 13 2 1 7

URBCONNET ®

25





1028 64 42 9


195 48 9 34

Sc.prof. 13 2 1 7




1028 64 42 9


195 48 9 34

Sc.prof. 13 2 1 7




1028 64 42 9


195 48 9 34

Sc.prof. 13 2 1 7




1028 64 42 9


205 49 11 32

Sc.prof. 13 2 1 7

URBCONNET ®

26


Învăţământ Unul din factorii determinanţi în stabilirea nivelului de educaţie al populaţiei

este reprezentat de gradul de accesabilitate la serviciile de învăţământ. Acesta este dat de gradul de acoperire al unităţilor de învăţământ în raport cu mediul de rezidenţă a populaţiei şcolare.

În cazul judeţului Giurgiu, în anul şcolar 2007-2008, reţeaua de învăţământ cuprindea 110 unităţi şcolare dintre care 6 grădiniţe independente, 86 şcoli generale, 4 licee teoretice şi vocaţionale, 9 grupuri şcolare, o şcoală de muzică, clubul sportiv şcolar, Palatul copiilor, o şcoală postliceală şi un Centru de recuperare, educare şi integrare.

O pondere ridicată din totalul unităţilor de învăţământ este ocupată de cele aflate în cel mai mare oraş al judeţului, municipiul Giurgiu. Pe teritoriul acestuia funcţionează o secţie de învăţământ superior a Academiei de Studii Economice Bucureşti, un Centru Teritorial de Învăţămât la Distanţă al Universităţii Spiru Haret, un Centru European Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE) şi un Incubator de Afaceri (situat în parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord)

Începând cu 1990, populaţia şcolară totală a scăzut în judeţul Giurgiu de la 51.085 cât se înregistra în acest an, la 41.679 în 2007. Cu această valoare, judeţul Giurgiu se află pe ultimul loc în Regiunea Sud Muntenia.

În ceea ce priveşte numărul elevilor înscrişi în municipiul Giurgiu la formele de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial precum şi cel superior se înregistrează de asemenea o scădere constantă în ultimii ani.

În ciuda acestor tendinţe negative, o situaţie diferită se prezintă în cazul învăţământului profesional şi de ucenici precum şi cel postliceal şi de maiştri. Astfel, dacă în primul caz creşterea este evidentă în anul şcolar 2005/2006 comparativ cu anul şcolar 2003/2004 (de la 2063 la 2101), în cazul învăţământului postliceal se poate observa de asemenea o creştere uşoară care denotă tendinţa preferinţelor absolvenţilor de liceu din municipiul Giurgiu pentru această formă de învăţământ.

Aceste două tipuri de învăţământ sunt de altfel singurele care înregistrează o creştere, comparativ cu celelalte niveluri de învăţământ, inclusiv cel superior.

Datele privind evoluţia preferinţelor pentru diferitele forme de învăţământ şi specializări nu este însoţită însă de o pondere corespunzătoare a numărului cadrelor didactice care revin elevilor înscrişi în unităţile de învăţământ de profil. Astfel, în timp ce în cazul nivelului de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi postliceal raportul între numărul de elevi şi numărul de cadre didactice se menţine în jurul unei valori care permite un nivel al educaţiei corespunzător (până în 25 de elevi), nu aceeaşi situaţie se constată în cazul învăţământului profesional. Numărul de elevi care revine unui cadru didactic este cu mult mai mare decât în cazul celorlalte niveluri de învăţământ (peste 300).

Din analiza situaţiei educaţiei la nivelul municipiului Giurgiu se desprind câteva aspecte problematice care necesită intervenţii, şi anume:

URBCONNET ®

27


• acoperire disproporţionată a unităţilor şcolare în funcţie de mediul de rezidenţă a populaţiei şcolare (rata de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ este cea mai scăzută din ţară);

• municipiul Giurgiu înregistrează o rată scăzută de alfabetizare; • numărul insuficient de cadre didactice raportat la număr de elevi pentru

învăţământul profesional;

Succesul implementării unor politici de dezvoltare depinde de nivelul de pregătire a populaţiei comunităţii în care acestea sunt iniţiate. Din acest punct de vedere oportunităţile de dezvoltare în diverse domenii pot fi puse în valoare numai atunci când nivelul de pregătire al membrilor comunităţii respective poate răspunde provocărilor pe care le oferă respectivele oportunităţi. Nivelul de pregătire şi natura specializărilor influenţează pe termen lung disponibilitatea resurselor umane de a se adapta cererilor formulate pe piaţa muncii conform gradului de dezvoltare a diferitelor ramuri ale economiei. Analiza evoluţiei indicatorilor referitori la serviciile de educaţie trebuie să cuprindă şi în cazul municipiului Giurgiu nu atât tendinţele în orientarea profesională, pe specializări, a resurselor umane dar şi modul în care oferta de educaţie răspunde prognozelor economice referitoare la evoluţiile unor ramuri economice în cadrul municipiului.

În ceea ce priveşte municipiul Giurgiu o astfel de analiză este cu atât mai mult importantă cu cât indicatorii generali referitori la nivelul de educaţie conturează o imagine relativ negativă în ceea ce priveşte domeniul educaţiei. Astfel, municipiul Giurgiu are cea mai mică valoare a ratei de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ (54,2%) comparativ cu media pe ţară (72,9%). O valoare la fel de îngrijorătoare se înregistrează şi în cazul indicatorului referitor la rata de alfabetizare al populaţiei adulte care în municipiul Giurgiu este cea mai scăzută din ţară 92,2 faţă de 97,5 cât se înregistrează la nivelul întregii ţări.

Formarea profesională continuă, ca parte a ofertei educaţionale, reprezintă unul din instrumentele care contribuie la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, persoanele care urmează un program de formare profesională dobândind competenţele necesare pentru a fi încadrate în muncă în meserii deficitare pe piaţa forţei de muncă dezvoltându-şi, în acelaşi timp, aptitudinile care să le permită găsirea cu uşurinţă a unui loc de muncă corespunzător pregătirii deţinute.

Formarea continuă are, din acest punct de vedere, un impact direct asupra gradului de absorbţie pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte situaţia din municipiul Giurgiu, în anul 2007, au fost cuprinse în programe de formare profesională gratuite 697 persoane, dintre aceştia 651 persoane au fost şomeri.

URBCONNET ®

28


Numărul persoane angajate în învăţământ în perioada 1997-2005 a scăzut astfel : Anul de referinţă Nr. Persoane angajate în înv. 1997 3348 1998 3259 1999 3261 2000 3060 2001 3047 2002 3034 2003 3057 2004 3004 2005 2991

În învăţământul preuniversitar din Giurgiu majoritatea cadrelor didactice au gradele I şi II.

Învăţământul profesional pregăteşte pentru piaţa muncii elevi în meseriile : confecţioner, vânzător produse alimentare şi nealimentare, operator chimie industrială, operator hidro, vulcanizator, zugrav – vopsitor – tapetar, faianţar, zidar, construcţii generale, electrician în construcţii, electromecanic nave, electromecanic, instalator instalaţii sanitare şi gaze, mecanic utilaje şi instalaţii în construcţii, dulgher – tâmplar – parchetar, lăcătuş mecanic prestări servicii, sudor, mecanic auto, tinichigiu, vopsitor auto, cofetar – patiser, lucrător protecţia mediului, constructor structuri monolite, fierar betonist-montator prefabricate, constructor drumuri şi poduri, zidarpietrar tencuitor, izolator, electrician reţele electrice şi posturi de transformare.

Învăţământul liceal din Giurgiu pregăteşte absolvenţi cu specializările : filologie ; filologie-cu predarea intensivă a unei limbi străine ; ştiinţe socio-umane ; matematică-informatică ; ştiinţele naturii, tehnologic, învăţători-educatori ; bibliotecar-documentarist ; finanţe-contabilitate ; alimentaţie publică şi turism ; comerţ merceologie şi servicii ; lucrător în administraţia publică ; agent protecţia mediului ; laborant analize fizico-chimice ; mecanic construcţii metalice ; electromecanic auto ; motorist nave ; electronist – montator – depanator pentru tehnica de calcul ; electronist automatist ; electronist în telecomunicaţii.

Absolvenţii învăţământului postliceal au următoarele specializări : asistent medical generalist, asistent gestiune, funcţionar bancar, secretar – steno – birotică, electronist echipamente de telecomunicaţii, tehnician-devize şi măsurători în construcţii, operator portuar.

Învăţământul superior pregăteşte specialişti în : economie-economişti, învăţământ-institutori în limba franceză-engleză, administraţie publică şi imobiliară, administraţia zonelor libere, administraţie vamală, turism şi servicii, protecţia mediului, calitatea produselor şi serviciilor.

URBCONNET ®

29


Nivelul de invăţământ Total Unităţi Efective elevi Cadre didactice

Prescolar 13 1249 68 Primar şi gimnazial 9 7461 374

Liceal, zi, seral, frecvenţa redusă 6 3816 270 Seminar teologic 1 151 9

Profesional 4 1277 104 Postliceal sanitar

UCECOM- GRUP ŞCOLAR CHIMIE ION BARBU. GRUP ŞCOLAR NAVAL

1 1 1

94 31 19

18 11 7

Special 1 105 21 Superior-din care:

1 filială a UNIVERSITĂŢII PITEŞTI 1 filială a ASE BUCUREŞTI

1 unitate învăţământ particular uniteh 1 Centru Teritorial de Învăţămât la

Distanţă al Universităţii Spiru Haret 1 Centru European Interuniversitar

Româno Bulgar 1 Incubator de Afaceri

3

571

47

TOTAL 41 14874 945 Unităţi conexe:

• Şcoala de muzică şi arte plastice • Clubul Sportiv Şcolar • Palatul Copiilor

1 1 1

290 378 2474

21 11 21

URBCONNET ®

30


Analiza SWOT a nivelului educaţional al populaţiei din municipiul Giurgiu

Puncte tari Puncte slabe • Existenţa de nivele de învăţământ

postliceale care califică personal în diferite meserii

• Existenţa unităţilor de învăţământ universitar

• Pregătire corespunzătoare a personalului didactic

• Personal didactic insuficient în învăţământul profesional

• Rată de alfabetizare scăzută • Scăderea numărului personalului

din învăţământ • Învăţământ tehnic slab calitativ • Acoperire disproporţională a

unităţilor şcolare în funcţie de mediul de rezidenţă a populaţiei şcolare

Oportunităţi Ameninţări • Parteneriat public privat şi privat

educaţional • Accesarea de fonduri structurale

prin Programul Operaţional de Dezvoltare a resurselor umane

• Reducerea populaţiei cu studii superioare datorită migraţii tinerilor către Bucureşti

• Accentuarea discrepanţelor între calificările existente şi necesităţile forţei de muncă

• Degradarea sistemului educaţional

Activitatea de cercetare-dezvoltare Cercetarea reprezintă unul din domeniile care contribuie direct la dezvoltarea

unei comunităţi. Posibilitatea realizării de transferuri tehnologice ca urmare a dezvoltării în centre de cercetare a unor tehnici inovatoare poate reprezenta unul din elementele esenţiale în stabilirea unor politici de dezvoltare.

Municipiul Giurgiu nu face excepţie de la aceste prerogative ale dezvoltării, influenţa educaţiei asupra gradului de dezvoltare socioeconomică fiind resimţită şi în cazul populaţiei acestui municipiu. Identificarea potenţialului de dezvoltare a municipiului poate fi realizată prin analiza nivelului actual de educaţie precum şi a tendinţelor viitoare în ceea ce priveşte gradul şi calitatea furnizării acestui serviciu.

Competitivitatea cercetării poate fi măsurată şi în funcţie de numărul de transferuri tehnologice realizată în diferite domenii de activitate. Datorită lipsei unui centru universitar, precum şi incapacităţii economiei locale de a absoarbe noi tehnologii, activitatea de cercetare şi dezvoltare nu este foarte dezvoltată în municipiul Giurgiu. Numărul salariaţilor din cercetare este în judeţul Giurgiu printre cele mai mici din regiunea Sud Muntenia (34), numai judeţele Teleorman (15) şi Ialomiţa (5) având un număr mai mic.

URBCONNET ®

31


Această tendinţă negativă se constată şi din evoluţia numărului de angajaţi în domeniu. Astfel, comparativ cu anii anteriori numărul angajaţilor se află în scădere, de la 41 de salariaţi cât erau în 2000 până la 34 cât se numărau în 2006.

Populaţia ocupată în activităţi de cercetare

2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total ţară 32639 32799 33077 33361 33222 30802 Regiunea Sud-Muntenia

3627 3747 3689 3583 3197 2983

Argeş 1868 1914 1861 1856 1621 1504 Călăraşi 609 605 563 558 477 407 Dâmboviţa 267 191 166 178 213 287 Giurgiu 41 35 39 33 29 31 Ialomiţa - - 7 6 4 5 Prahova 799 950 1037 933 834 734 Teleorman 43 52 16 19 19 15

Situaţia personalului în domeniul cercetării este cauzată şi de schimbarea

statutului unora din centrele de cercetare care funcţionează pe raza judeţului. Un exemplu este cel al Institutului de Cercetare şi Inginerie Tehnologică pentru Irigaţii şi Drenaje din comuna Băneasa care a trecut în subordinea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti. O astfel de schimbare la care contribuie tendinţa de reducere a personalului ce activează în domeniul cercetării a condus la scăderea potenţialului de cercetare al judeţului. În municipiul Giurgiu nu există activitate de cercetare.

Cultură În prezent, activitatea culturală a municipiului Giurgiu se desfăşoară în

următoarele instituţii culturale: - Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” - Teatrul Valah Giurgiu - Casa de cultură „Ion Vinea” - Şcoala de Arte şi Muzică „Victor Karpis” Giurgiu în cadrul căreia, pe lângă

cercuri, cenacluri artistice şi activităţi de distracţie şi destindere, funcţionează o Universitate Populară şi un Centru Zonal metodologic pentru Educaţia Adulţilor şi Filarmonica (una dintre cele mai tinere instituţii muzicale profesioniste din ţară). Copiii se pot iniţia şi forma în diverse domenii şi la Şcoala de muzică şi arte plastice Victor Karpis sau la Palatul elevilor.

- Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Culturale

URBCONNET ®

32


- Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” - În cele 32 biblioteci din care 22 biblioteci şcolare şi 10 de biblioteci publice În ceea ce priveşte reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice care a funcţionat în

anul 2007 aceasta a avut o suprafaţă totală de expunere de 1418 m2. Muzeele înregistrate de către Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Giurgiu sunt:

- Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”- cu secţii de: arheologie, etnografie, artă plastică, numismatică şi istorie memorialistică, carte rară şi bunuri biblifile;

- Muzeul Poliţiei de Frontieră, cu specific de istorie militară. - Muzeul şcolar Mihai Eminescu, cu specific istorie locală; Numărul vizitatorilor în anul 2007 a fost de 2802 persoane, în creştere cu 706

(+33,7%) faţă de anul 2006. Numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) la 31 decembrie 2007 a fost de

93878. Numărul expoziţiilor de bază organizate în muzeele din Giurgiu în anul 2007 a fost de 5, iar numărul expoziţiilor temporare organizate în municipiul a fost de 8. Au fost itinerate 5 expoziţii în ţară şi una în străinătate. De asemenea au mai fost 2 expoziţii găzduite de muzeu şi una organizată de un alt muzeu din ţară. În cursul anului 2007 au fost editate 4 titluri de publicaţii într-un tiraj anual de 2600.

Activitatea culturală în municipiul Giurgiu poate fi caracterizată drept

mediocră, acest fapt fiind datorat în principal de proximitatea faţă de Municipiul Bucureşti, un pol cultural în adevăratul sens al cuvântului.

În oraş mai funcţionează un cinematograf, o galerie de artă, o Casă de Cultură a Poliţiei de Frontieră şi şapte librării. În sfera mass-media există un studio de televiziune prin cablu, un post de radio, un cotidian, 6 săptămânale şi alte publicaţii periodice.

Viaţa religioasă este reprezentată de 7 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una baptistă, una adventistă şi una penticostală. Biserica Ortodoxă Română şi-a anunţat intenţia întemeierii unei noi episcopii, cu sediul la Giurgiu.

Sport şi agrement Giurgiu beneficiază de un fond sportiv slab dezvoltat, compus din câteva săli

de sport existente în şcoli, o sală de antrenamente şi competiţii, şi două stadioane. Situaţia celor două stadioane din municipiu se prezintă astfel :

URBCONNET ®

33


Zone sportive în Municipiul Giurgiu Suprafaţa existentă Suprafaţa necesară Nr.

Crt Denumire

spaţiu Stare

echipament mp mp/loc mp mp/loc Stadion Marin

Anastasovici bună 31000 0,62 - -

Stadion SNG rea 15000 - - - TOTAL 46000 0,62 74000

Pe stadionul Marin Anastasovici ce se află în proprietatea Primăriei Giurgiu,

evoluează echipa de fotbal locală «Dunărea Giurgiu » în divizia a II-a. Stadionul “Şantierul Naval Giurgiu”(SNG) se află în zona liberă Giurgiu şi este propus pentru transferarea sa în zona industrială.

În anul 2002 a fost înfiinţat prin hotărâre de guvern Clubul Sportiv Municipal Giurgiu, acesta fiind o structură sportivă în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Secţiile pe ramură de sport din cadrul CSM Giurgiu sunt: atletism, box, judo, tir-talere, tenis de masă, nataţie, caiac-canoe.

Lacurile, bălţile şi fluviul din imediata vecinătate au favorizat practicarea pescuitului sportiv în zona Municipiului Giurgiu.

Se remarcă totuşi un deficit de zone sportive la nivelul întregului oraş impunându-se construirea de baze sportive, de săli şi terenuri de sport în vederea promovării culturii sportive în municipiu. De asemenea vor trebui construite şi modernizate săli şi terenuri de sport în toate instituţiile de învăţământ din municipiu.

Turismul Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Giurgiu în anul 2007 a fost de 22842, cu

3284 mai mare faţă de anul precedent, înregistrând o creştere de +16,8%. Municipiul Giurgiu este un important port dunărean pe traseul coridorului de

transport nr.VII Dunăre-Canal Rinn-Mein Dunau fiind legat pe calea fluvială de 9 ţări, precum şi de Marea Neagră şi Marea Nordului.

Magistrala feroviară pan-europeană, care porneşte de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul şi, prin Salonic, face legătura cu Atena. Între Giurgiu şi Ruse se află singurul pod peste Dunare între România şi Bulgaria, pod care a fost construit între anii 1952-1954 şi a fost denumit simbolic “Podul Prieteniei”. Acesta este cel mai lung pod de peste Dunăre. Este construit pe doua nivele, ferovial si rutier (cu două benzi si trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcaţiune mai înalta. Este construit din oţel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev. Constructia a durat 2 ani, inaugurarea realizându-se la 20 iunie 1954 şi are o lungime de 2,8 km.

URBCONNET ®

34


19558

22842

0

5000

10000

15000

20000

25000

An 2006 An 2007

nr. turisti

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

in anii 2006 si 2007

Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi menţionate ruinele vechii cetăţi medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele închinate eroilor Războiului de Independenţă şi al ostaşilor francezi căzuţi la Giurgiu în primul război mondial, catedrala “Adormirea Maicii Domnului”, Biserica “Înălţarea Domnului” şi Biserica “Buna Vestire” unde se păstrează pictura interioară originală realizată de Gheorghe Tătărăscu.

Cel mai reprezentativ obiectiv turistic al municipiului Giurgiu îl reprezintă Mausoleul Eroilor. Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din iniţiativa filialei Societăţii „Cultul Eroilor“ din oraşul Giurgiu, după un plan al arhitectului State Baloşin. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi români (identificaţi), 69 eroi germani (identificaţi) şi 213 eroi (necunoscuţi) decedaţi la Giurgiu, Naipu, Prunaru şi Bălăria sau în prizonierat în Bulgaria. Mausoleul este inscris la pozitia nr. 251, având codul GR-II-m-B-14877.02, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.

Turismul, în special în municipiul Giurgiu, este slab dezvoltat. De acest domeniu se ocupă trei societăţi: S.C. Danubius S.A. (cu capital de stat), S.C. Vip Tours S.R.L. (cu capital privat), Biroul de Turism pentru Tineret (cu activitate restrânsă în prezent). Administraţia Judeţeană a Taberelor Şcolare intermediază organizarea de tabere, dar nu dispune de locuri de cazare.

Capacitatea de cazare a localităţii este asigurată de 3 hoteluri, un motel şi un camping, însumând un număr total de 412 locuri. Singura amenajare de agrement a oraşului o constituie ştrandul municipal 1,73 ha, aflat în port, pe malul Dunării.

În afara teritoriului administrativ al oraşului sunt situate cinci corpuri de pădure în suprafaţă de 1067 ha, din care unul singur dispune de o amenajare folosibilă ca dotare de turism (tabără pentru copii). Trei din aceste păduri (Bălanu 72 ha, Guţu

URBCONNET ®

35


169 ha, Turbatu 289 ha) pot îndeplini funcţii de recreere şi de agrement, ele aflându-se sub distanţa de 25 km de municipiu (conform normelor silvice).

Pădurile riverane Dunării, aflate cu ecosistemul în echilibru, se încadrează în subgrupa păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier şi pot fi folosite parţial în activitatea de ecoturism.

Municipiul Giurgiu găzduieşte anual în luna septembrie Festivalul Concurs de muzică populară “Pe marginea Dunării”. La acest eveniment participă un număr mare de concurenți, solişti vocali şi instrumentişti, din aproape toate zonele folclorice ale ţării, aprecierea concurenţilor fiind făcută de către un juriu alcătuit din personalităţi din domeniu.

Anual, în luna aprilie primaria Municipiului Giurgiu organizează evenimentul „Zilele Municipiului Giurgiu” ce găzduieşte multiple evenimente culturale şi artistice. Printre evenimente se numără spectacole de muzică, dans şi teatru la Ateneul „Nicolae Bălănescu”. De asemenea, cu ocazia Zilelor Municipiului Giurgiu, pe scena amenajată în centrul oraşului, lângă prefectura Giurgiu , concertează diferiţi solişti naţionali.

Analiza SWOT a activităţii culturale, sportive şi turistice a municipiului Giurgiu

Puncte tari Puncte slabe • Numărul în creştere al vizitatorilor

muzeelor şi colecţiilor din localitate • Organizarea de expoziţii în

municipiu • Iniţierea de expoziţii în ţară şi în

străinătate • Post de radio local • Existenţa Clubului Sportiv Municipal • Practicarea pescuitului sportiv în

fluviu, lacurile şi bălţile din vecinătate

• Ruinele cetăţii medievale Giurgiu • Unicitatea rezervaţiilor din pădurea

Comana şi Manafu din vecinătatea municipiului

• Prezenţa turiştilor străini

• Infrastructura de acces la obiectivele turistice deficitară

• Lipsa unei structuri locale de promovare turistică

• Număr scăzut de sosiri ale turiştilor • Activitate culturală mediocră • Existenţa unui singur cinematograf • Starea precară de echipare a

stadionului „Şantierului Naval Giurgiu” (SNG)

• Puternica sezonalitate estivală

Oportunităţi Ameninţări • Reabilitarea numeroaselor obiective

turistice • Număr important de locuri de cazare

pe motonave • Prezenţa turiştilor străini

• Starea avansată de deteriorare a anumitor obiective turistice

• Interesul scăzut faţă de promovarea turistică

• Transformarea municipiului într-o zonă turistică de tranzit

URBCONNET ®

36


1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană în Municipiul Giurgiu

Situaţia economică a municipiului Giurgiu În economia municipiului Giurgiu, sectorul privat ocupă un loc extrem de

important, rezultat al tradiţiei industriale a regiunii în sectoare precum industria constructoare de maşini şi metalurgie. Giurgiu este un oraş unde tradiţia industrială nu este una structurală.

Municipiul Giurgiu nu ocupă la indicatorul PIB un loc fruntaş, cauză a acestui fenomen fiind şi absenţa marilor investiţii industriale realizate în municipiu, precum şi subutilizarea resurselor de infrastructură (de exemplu: portul fluvial).

Numărul mic de companii existente în municipiul Giurgiu este generat atât de o slabă cultură antreprenorială, cât şi de migraţia companiilor către Bucureşti, care fiind situat în imediata proximitate şi fiind un pol economic, constituie o atracţie pentru mediul de afaceri al municipiului.

Un alt element important al competitivităţii economice a judeţului este generat de prezenţa şi interesul companiilor internaţionale de a investi la nivel local. Poartă la Dunăre, Giurgiu este o zonă cu potenţial major pentru investiţii străine directe.

De asemenea, structura firmelor la nivelul municipiului Giurgiu este în principal orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea municipiului Giurgiu ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional.

În ceea ce priveşte numărul IMM-urilor active, în Giurgiu activează 3.618 unităţi (7,1% din nivelul regional). Municipiul Giurgiu nu punctează favorabil la indicatorul cultură antreprenorială, un indicator relevant în acest sens fiind numărul scăzut al firmelor la o mie de locuitori. În municipiul Giurgiu, există un număr de 12,51 de firme la 1000 de locuitori, în acest caz ocupând antepenultimul loc la nivel regional.

Cifra de afaceri a companiilor din municipiul Giurgiu pe de altă parte este un indicator important al investiţiilor realizate în ultimii ani. Proximitatea faţă de Bucureşti nu generează doar un fenomen de concentrare al afacerilor în capitală, zonă unde companiile pot deveni mai competitive datorită gradului ridicat de competitivitate al indicatorilor structurali, ci şi o tendinţă de relocare a unor mari companii importante care şi-au creat în municipiu baza logistică. Investiţii în industria alimentară precum cele realizate de Lacta SA sau Tnuva România Dairies în anii anteriori sunt de natură să mărească cifra de afaceri totală brută a municipiului.

Un loc important îl ocupă pe de altă parte cele 86 de companii localizate în municipiul Giurgiu care au peste 50 de salariaţi. Dintre acestea, societatea Romstrade angajează 1110 angajaţi, SC Shypyard ATG Giurgiu are 421 de angajaţi iar Nova Force SRL, 397 de angajaţi.

Se poate uşor constata că nu există o specializare economică foarte clară în municipiul Giurgiu. Din punct de vedere al specializărilor industriale, AJOFM

URBCONNET ®

37


menţionează existenţa lucrătorilor calificaţi în industria grea (sudori, metalurgi) şi industria navală. Diversitatea specializărilor economice a companiilor din municipiul Giurgiu sunt şi rezultatul faptului că municipiul este conectat la una dintre cele mai importante rute europene, drumul european E 70 dar şi la conexiunea fluvială danubiană prin intermediul portului Giurgiu. Varietatea economică a municipiului Giurgiu este generată tocmai de plasarea acestuia într-un nod comercial important. Pe deasupra, economia tradiţională a municipiului Giurgiu s-a adaptat cerinţelor pieţei actuale, generând o serie de investiţii în sectoare variate de activitate, de la activitatea de construcţii la energie şi activitate comercială portuară.

Din punct de vedere al indicatorului clasă de mărime ale firmelor din municipiu, microîntreprinderile reprezintă o mare majoritate, cu un număr de 2519 companii înregistrate, dintre care 1581 au ca obiect de activitate comerţul, ceea ce denotă o slăbiciune a sectorului mic productiv dintre care 76 activează în industria prelucrătoare. Întreprinderile mici sunt în număr de 223 în timp ce înteprinderile medii sunt în număr de 62. La nivelul municipiului Giurgiu funcţionează 8 firme mari dintre care 3 activează în industria energetică.

2519

223

62

8

MicrointeprinderiIndeprinderi miciInteprinderi mediiInprinderi mari

URBCONNET ®

38


Ponderea sectorială în economia municipiului a industriei, comerţului,

construcţiilor şi alte servicii

Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime în anul 2007: Municipiul Giurgiu Total din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi 0-9 10-49 50-249 250 şi peste Total municipiu 2812 2519 223 62 8

In anul 2009, în Municipiul Giurgiu activau 6923 de firme din care aproximativ 63% desfăşurau activităţi de comerţ.

Principalele activităţi economice (conform codurilor CAEN) în municipiul Giurgiu sunt:

• 4711 – Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun = 1027 firme;

• 4719 – Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare = 1083 firme;

• 4120 – Lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale = 653 firme;

• 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri = 1065 firme; • 4321 – Lucrări de instalaţii electrice =686 firme; • 4677 – Comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor = 503 firme; • 4673 – Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie

şi echipamentelor sanitare = 834 firme ; • 4751 – Comerţ cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate = 935 firme; • 1413 – Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) = 137

firme. Dezvoltarea unor activităţi industriale productive în municipiul Giurgiu este

un obiectiv mai dificil de realizat din cauza faptului că agenţii economici, neavând o

URBCONNET ®

39


tradiţie industrială, s-au reprofilat pe sectoare de comerţ, servicii, transporturi dar şi de producţie mică.

Peste 40% din numărul total de întreprinderi active au activitate principală : Comerţ. Totuşi, cel mai mare număr mediu de salariaţi s-a înregistrat în Industrie.

La sfârşitul anului 2008, sectorul industrie reprezenta 11,5% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie,construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere an fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului “Comerţ”, respectiv 40,1%.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (40,5%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 9,7.

Întreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (37,2%), urmate de cele din servicii (27,2%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 27 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor de dezvoltare a fost obţinută, în 2008, în proporţie de 38,4% în industrie, 12,0% în construcţii, 20,2% în comerţ şi 29,4% în servicii.

Structura investiţiilor în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 36,9%, construcţii 16,8%, comerţ 16,2% iar servicii 30,1%.

Rezultatul brut al exerciţiului (profit) a înregistrat valori pozitive în toate cele patru sectoare.

Structura firmelor la nivelul municipiului Giurgiu este în principal orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea municipiului Giurgiu ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional.

Industria Structura producţiei industriale pe principalele activităţi % :

TOTAL 100,0

Industria extractivă 15,3 Extracţia hidrocarburilor şi servicii anexe 2,1 Alte activităţi extractive 13,2

Industria prelucrătoare 68,7 Alimentară şi băuturi 34,4 Textilă şi produse textile 5,8 Confecţii din textile, blănuri şi piele 3,4 Pielărie şi încălţăminte 0,5 Prelucrarea lemnulului (exclusiv mobilă) 1,2 Chimie şi fibre sintetice şi artificiale 0,1 Alte produse din minerale nemetalice 3,2 Metalurgie 2,2

URBCONNET ®

40


Construcţii metalice şi produse din metal 3,6 Maşini şi echipamente 2,5 Mijloace de transport rutier 0,1 Alte mijloace de transport 11,5 Mobilier şi alte activităţi neclasificate 0,2

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 16,0 Producţia, transportul şi distribuţia de energie

electrică şi termică, gaze şi apă caldă 13,8

Gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei

2,2

Indicatorii statistici pentru producţia industrială sunt:

• indicii producţiei industriale –serie brută (anul 2007 faţă de 2006) = 107,2%

• indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 faţă de 2006) = 109,2%. În municipiu există un parc industrial, şi anume: Parcul Tehnologic şi

Industrial Giurgiu Nord - unde îşi desfăşoară activitatea 13 societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi cu posibilităţi de extindere de până la 3.500 salariaţi, în domeniile următoare: ţesătorie, finisaj, confecţii, chimicale, prelucrarea şi fasonarea sticlei plate, mobilă.

Parcul Industrial Giurgiu se întinde pe o suprafaţă de 13,4 ha şi se aflã situat

în zona de nord a oraşului Giurgiu pe drumul naţional DN5. Atuurile economico-comerciale ale Parcului Industrial Giurgiu sunt în principal:

• Distanţa faţã de capitalã este de 62 km iar faţã de Aeroportul Otopeni de 75 km;

• Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord se aflã la 3 km de portul Dunãrean din Giurgiu;

• Vama Giurgiu se aflã la 1 km de PTIGN; • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord are ieşire la calea feratã

Giurgiu-Nord.

Patrimoniul Parcului Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se compune din teren, clãdiri, infrastructurã, date spre folosinţã pe o perioadã de 30 ani de cãtre acţionarii S.C. Dunãreana S.A. Giurgiu. Parcul Industrial este o societate mixtă, acţionarii săi realizând investiţii importante ce angajează o parte importantă a forţei de muncă. În prezent există o nevoie majoră de a îmbunătăţi infrastructura parcului, acest lucru intrând în sarcina administratorului parcului industrial S.C. Parc Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord S.A., societate pe acţiuni înregistratã la Registrul Comerţului al judeţului Giurgiu cu nr. J52/350/04.12.2002.

URBCONNET ®

41


Acţionarii Parcului Industrial

Denumire agent economic Activ principalã Nr. Locuri de

muncã create S.C. Dunăreana s.a. finisaj textil, servicii

mecanico-energetice 150

S.C. Sunshine s.r.l finisaj textil 75 S.C. Noua Eră s.a confecţii 300 S.C. Fradam s.r.l confecţii umbrele 75 S.C. Confezione Tessili România s.r.l

confecţii 250

S.C. Key One Jeans s.r.l confecţii jeans 100 S.C. Romchimtex s.a auxiliari chimicale 20 S.C. Star Chemichals s.r.l chimicale 10 S.C. Rombis s.a industrie alimentarã 200 Incubatorul de afaceri pregătire a tinerilor pentru

afaceri 40

S.C. Pamartex s.r.l. ţesătorie 120 S.C. Unibell Nord s.r.l industrie alimentară 60

În municipiul Giurgiu funcţionează de asemenea S.C. Administraţia Zonei

Libere Giurgiu S.A., care este întinsă pe o suprafaţă de 160 ha şi care beneficiază de lucrări de infrastructură, de suprastructură, legături telefonice prin fibră optică, spaţii libere pentru producţie şi comerţ. În prezent aici îşi desfăşoară activitatea cca. 3000 de persoane în cele peste 200 de societăţi comerciale cu capital străin, mixt sau românesc, precum şi firme străine.

Interesul pentru Zona Liberă Giurgiu nu se limitează la facilităţile fiscale şi vamale, investitorii apreciind amplasamentul favorabil care conferă legături de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare şi fluviale internaţionale. Printre companiile care îşi desfăşoară activitatea în Zona Liberă Giurgiu menţionăm: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto România, etc.

Portul Giurgiu, deşi nu aduce un aport semnificativ la veniturile judeţului, trebuie menţionat însă are o contribuţie prin faptul că, de exemplu, primele două companii care au intrat într-un top regional asupra primelor 30 de companii din regiune, după criteriul cifrei de afaceri, sunt două firme care fac comerţ cu calculatoare în incinta Zonei Libere din port (Flamingo Computers şiAger Business Tech).

Pentru atragerea de noi clienţi, Administratia Zonei Libere Giurgiu a început o

noua activitate, de operare containere şi mărfuri generale în Terminalul din Zona

URBCONNET ®

42


Liberă Giurgiu. Până la momentul deschiderii acestui prim terminal, în nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime româneşti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atât in sectorul de navigaţie la graniţa dintre România şi Bulgaria, cât şi în sectorul strict românesc.

Obiectivul este integrat într-o structură generatoare de fluxuri de trafic prin legăturile cu principalele terminale la Dunăre (din ţări ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele de containere din Constanta, dar şi cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

Numărul de investiţii noi realizate în judeţul Giurgiu este totuşi în creştere constantă, orientat din ce în ce mai mult către activităţi industrial productive. Motivaţia de a investi în municipiul Giurgiu se bazează într-o mare măsură şi pe creşterea competitivităţii zonei Bucureşti, fapt ce generează nevoia unor societăţi de identificare a unor zone cu factori de producţie mai ieftini, zonă care este conectată la traseele comerciale fluviale şi care va beneficia în următorii ani de investiţii majore în infrastructură, investiţii care vor fi suportate în principal prin intermediul Fondurilor Structurale.

Balanţa comercială a economiei municipiului Giurgiu este constant negativă, diferenţa dintre importuri şi exporturi crescând în ultimii ani. Nivelul exporturilor din municipiul Giurgiu nu a depăşit 20.000 mii Euro în timp ce importurile au atins cifra de 100.000 mii euro în 2006. Balanţa negativă este generată şi de faptul că municipiul Giurgiu nu exportă produse cu valoare adăugată mare. În Giurgiu exporturile sunt reprezentate de produse textile, electronice sau alte produse cu valoare adăugată mică. Agricultura nu deţine ponderi în totalul de exporturi din cauza faptului că producţia agricolă se comercializează în mare parte pe piaţa internă. Acest fenomen este generat de slaba productivitate a sectorului, dimensiunile mici ale exploataţiilor agricole şi economiei de subzistenţă familială.

URBCONNET ®

43


Analiza SWOT a activităţii economice în municipiul Giurgiu

Puncte tari Puncte slabe

• Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucureşti-Giurgiu

• Apropierea de Bucureşti • Zona Liberă Giurgiu • Şantierul naval • Sit-uri industriale • Forţă de muncă disponibilă

• Infrastructura deficitară • Dezindustrializare • Slaba structurare a comunităţii de

afaceri • Grad slab de inovare industrială • Slaba promovare a potenţialelor

de investiţii Oportunităţi Amenintăţi

• Accesarea de fonduri structurale de către industria productivă

• Investiţii în procesarea alimentară de tip bio

• Parteneriate comerciale cu Bulgaria şi alte state

• Formarea corespunzătoare a resurselor umane

• Eficientizarea activităţii portuare

• Polarizarea investiţiilor către Bucureşti

• Grad scăzut de absorbţie al fondurilor europene

• Lipsa de suport instituţional • Migraţia forţei de muncă • Competiţia regională • Îmbătrânirea populaţiei • Degradarea sistemului

educaţional

Accesibilitate La nivelul Regiunii Sud-Muntenia, majoritatea căilor de acces rutier sunt pe

axul Nord-Sud (în afară de Autostrada Soarelui) fapt care constituie un punct geostrategic relevant pentru municipiul Giurgiu.

Pe teritoriul municipiului Giurgiu se intersectează axe de transport şi drumuri naţionale care pot susţine componenta transport pentru a constitui un element-cheie în dezvoltarea municipiului Giurgiu în viitor. Din punct de vedere strategic, municipiul Giurgiu este un important punct nodal de infrastructură la nivel european şi poate deveni principal punct de conexiune regională pe următoarele axe:

• cursul inferior al Dunării

• nord – sud, Bucureşti – Giurgiu – Russe

Bucurându-se de intersecţia axei de transport N-S şi de apartenenţa la coridorul pan-european VII prin segmentul Dunăre şi la coridorul pan-european IX de transport rutier şi feroviar (segment în traseul „… Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis”) municipiul Giurgiu are suficiente premise pentru a deveni un municipiu de tranzit pentru un circuit intens de marfă şi persoane.

Prin exploatarea avantajului de a fi integrat în aceste coridoare, Giurgiu are şansa de a fi poarta României prin includerea sa în principalele artere de transport din

URBCONNET ®

44


Europa de Est. Pentru Giurgiu, acest fapt indică faptul că, datorită avantajului său geografic, şi anume acela că pe teritoriul lui trec două dintre cele trei coridoare pan-europene care tranzitează România, municipiul are potenţialul de a deveni principalul mijloc de acces al României la transport rutier desfăşurat pentru Europa de Est şi cu deschidere spre Vest.

Raportându-ne la premisele existente, este previzibil ca, pe viitor, dacă se vor folosi eficient aceste avantaje, tranzitul prin Giurgiu va trebui să aducă prosperitate locuitorilor săi prin activităţi de comerţ, productive şi de servicii suport pentru zona sudică a României, pentru România în ansamblu şi pentru sudul şi sud-estul Europei. Situaţia din teritoriu arată însă o stare precară a infrastructurii, care în prezent îngreunează atragerea investitorilor în municipiu.

În prezent, sistemul rutier din municipiul Giurgiu este insuficient reabilitat ceea ce poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziţia geografică şi de accesul la punctele strategice de transport de pe suprafaţa judeţului, dacă nu se acţionează asupra lărgirii gradului de accesabilitate fie în diverse zone rurale cu activitate semnificativă în agricultură (de ex. comunele din zona de Est) sau în zone de agrement ale judeţului, cum ar fi arealul lacului Comana, rezervaţie protejată a statului român.

Lungimea totală a drumurilor publice la nivelul judeţului Giurgiu în anul 2006 era de 1136 Km, cu o densitate de 32,20%/Km², în creştere cu 0,4% faţă de anul precedent, singura creştere înregistrată în ultimii 5 ani. Cu toate că în ultimii ani s-au modernizat multe artere rutiere, gradul de modernizare a infrastructurii la nivel de judeţ este foarte scăzut, de 33,36%.

Reabilitarea infrastructurii rutiere în municipiul Giurgiu va genera pe termen

lung un impact economic şi social pozitiv prin atragerea de investitori şi crearea de noi locuri de muncă care vor duce la creşterea veniturilor locuitorilor municipiului Giurgiu şi implicit la îmbunătăţirea nivelului de trai.

Drumul expres reprezintă o adevărată „coloana vertebrală” a infrastructurii rutiere în judeţ, acesta segmentând teritoriul pe axa Nord-Sud.

Pentru a îndeplini această componentă de infrastructură pentru dezvoltarea municipiului, priorităţile autorităţilor judeţene acţionează complementar pentru evitarea degradării accentuată a stării tehnice a drumurilor şi realizarea de lucrări de reabilitare.

O aproximare a traficului în judeţul Giurgiu poate fi realizată doar parţial pe baza datelor referitoare la parcursul vehiculelor înregistrate în anul 2007. La nivel de transport rutier judeţean şi interjudeţean se înregistrează 3765,6 mii-km în creştere cu 16,08 mii-km faţă de anul 2006.

Starea generală a drumurilor judeţene este precară, din datele oficiale rezultând necesitatea reabilitării a minimum 330 Km, adică în proporţie de 63%. În ceea ce priveşte lucrările de reabilitare recente asupra drumurilor judeţene, cifrele indică un nivel foarte scăzut. În ultimii 3 ani au fost în derulare 17 proiecte de reabilitare de drumuri judeţene având ca sursă de finanţare principală creditele bancare interne. În

URBCONNET ®

45


anul 2007 drumurile judeţene au fost reabilitate în procent de 9,60% şi în procent de 6,30% în anul 2008 (până în momentul realizării analizei prezente).

În prezent 2 proiecte sunt depuse spre aprobare prin programul de finanţare Programul Operaţional Regional (POR) respectiv pentru reabilitarea şi modernizarea drumului DJ 411 = 44,541 km şi DJ 603 = 32,231 km.

Gradul preconizat de modernizare a drumurilor judeţene pentru următorii 4 ani este de 34,0 % din totalul drumurilor judeţene nemodernizate. Principalele drumuri care vor fi reabilitate în următorii ani sunt DJ 503A- 30,10 km, DJ 412 – 12,25 km şi DJ 412A – 14,06 km, deci 56,41 Km. Împreună cu proiectele aflate în derulare se ajunge la reabilitarea a 133 Km de drumuri judeţene din necesarul de reabilitare de 330 Km, adică se va acoperi necesarul de reabilitare a drumurilor judeţene doar în procent de 40%.

În judeţul Giurgiu sunt înregistrate 33 poduri din care 5 necesită reparaţii capitale.

Parcursul vehiculelor din transportul rutier judeţean şi interjudeţean a avut o evoluţie aproximativ constantă pe tot parcursul anului 2007, cea mai ridicată valoare înregistrându-se în ultimul trimestru al anului (1054,3 mii-km) iar cea mai scăzută în trimestrul I 2007 (864,7 mii-km).

În ceea ce priveşte mijloacele de transport, la sfârşitul anului 2007, în judeţul Giurgiu erau înmatriculate 126 autobuze (reprezentând 6,1% din cele existente în regiunea Sud-Muntenia şi 0,7 % din total ţară), 226 microbuze (9,9%, respectiv 1,3%) şi 31704 autoturisme (7,3%, respectiv 0,9%). Persoanele fizice deţineau 23,0 % din numărul total al autobuzelor, 19,5% din numărul microbuzelor şi 91,9% din numărul autoturismelor.

Parcursul vehiculelor din transportul rutier judetean si

interjudetean in anul 2007

1054,3

886,8959,8

864,7

0

200

400

600

800

1000

1200

TRIM. I 2007 TRIM. II 2007 TRIM. III 2007 TRIM. IV 2007

mii km

Ponderea autoturismelor personale din judeţ este foarte scăzută raportat la

numărul locuitorilor: 29.135 autoturisme raportat la 283.408 persoane. Acest fapt poate indica atât un nivel de trai scăzut al populaţiei cât şi existenţa unui număr redus de locuitori din judeţul Giurgiu cu un nivel de trai care le-ar permite să facă naveta la Bucureşti pentru locuri de muncă cu maşina personală, dar care locuiesc efectiv în judeţ. Există de asemenea categoria forţei de muncă care pleacă să lucreze în Bucureşti în

URBCONNET ®

46


regim de navetă cu autobuze sau microbuze, pentru care nu se poate realiza nici o aproximare din datele existente pe secţiunea de transport.

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, numărul autovehiculelor pentru

transportul mărfurilor, înmatriculate în circulaţie în judeţul Giurgiu la 31 decembrie 2007, a fost de 4602, din care 2634 (reprezentând 57,2%), erau ale persoanelor fizice. Din totalul autovehiculelor, 3372 (reprezentând 73,3%), erau autoutilitare, 981 (21,3%) erau autovehicule specializate, 239 ( 5,2%) erau autotractoare şi 10 (0,2%), erau autoremorchere.

Structura autovehiculelor pentru transportul marfurilor

in judetul Giurgiu, in anul 2007

0,2%

5,2%

21,3%

73,3%

autoutilitare

autovehiculespecializateautotractoare

autoremorchere

Primul element de infrastructură rutieră de o importanţă majoră peste Dunăre către Bulgaria, principala cale transeuropeană către România este podul peste Dunăre, Podul Prieteniei.

Punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Ruse are un avantaj aparte, constituit de podul rutier-feroviar existent. Această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat. Podul rutier şi feroviar peste Dunăre, conferă municipiului Giurgiu rolul de “principala poartă a ţării pe direcţia Nord - Sud”.

URBCONNET ®

47


Portul Giurgiu poate deveni o alternativă mai eficientă, prin costuri şi impact

asupra mediului, pentru transportul de mărfuri. Această variantă ar veni şi în ajutorul portului din Constanţa, extrem de aglomerat în prezent. Traficul de mărfuri care se realizează în prezent pe traseul Constanţa-Bucureşti pe autostradă ar fi suplinit prin transportul mărfurilor pe Dunăre în port Giurgiu. Următoarea verigă care ar completa circuitul ar fi tranzitul rutier al mărfurilor pe traseul Giurgiu-Bucureşti.

O primă problemă în realizarea unui asemenea circuit ar fi capacitatea redusă a infrastructurii rutiere a municipiului Giurgiu, datorată gradului redus de modernizare a infrastructurii portuare. O a doua componentă neconformă este capacitatea redusă de trafic a portului de la Giurgiu.

Un alt element strategic important este includerea portului de la Giurgiu în reţeaua europeană de transport prin coridorul pan-european VII.

Principalele activităţi ale portului din Giurgiu sunt reprezentate de activităţi de operare a navelor (încărcare-descărcare, depozitare etc.), precum şi de operaţiuni auxiliare activităţii de transport. Portul din Giurgiu oferă servicii şi facilităţi navelor care staţionează, servicii de alimentare cu energie, cu apă, preluare deşeuri menajere şi de hidrocarburi.

Întins pe o suprafaţă de 9000m², portul Giurgiu are o activitate de trafic de mărfuri şi de persoane neegalat de porturile fluviale din România. Chiar o viitoare deschidere a portului de la Calafat nu ar constitui o concurenţă pentru acest punct important de trecere la Dunăre.

Capacitatea tehnică de trafic a portului de mărfuri este însă redusă în comparaţie cu portul din Constanţa, astfel încât portul Giurgiu nu ar putea constitui un punct de acostare a navelor de mărfuri care vin din portul Constanţa pentru că aceste transporturi sunt transporturi în containere şi necesită condiţii speciale de manipulare pe care, pentru moment, portul Giurgiu nu le poate asigura. Dintre aceste impedimente, amintim faptul că lungimea cheiului nu e suficient de mare; adâncimea trebuie să fie de minimum 150 m iar în prezent este de 2,5m.; timpul de aşteptare pentru manipularea containerelor este prea mare ( 11 zile în loc de 5 zile, cât trebuie să se aştepte în mod normal), etc.

Tendinţa traficului de mărfuri în portul Giurgiu a înregistrat o creştere importantă în anul 2007 faţă de anul 2006. În anul 2007 în portul Giurgiu s-au aflat în trafic 899,5 mii tone mărfuri, faţă de 322,1 mii tone mărfuri aflate în trafic în anul 2006, înregistrându-se o creştere record, cu 179,3%, comparativ cu nivelul naţional, unde s-a înregistrat o creştere cu 21,8% a volumului mărfurilor aflate în trafic pe căile navigabile interioare faţă de anul 2006.

Transportul feroviar la nivelul municipiului Giurgiu înregistrează un trafic din ce în ce mai scăzut. Datorită faptului că sunt greoi de folosit căi directe de transport feroviar Giurgiu-Bucureşti şi datorită distanţei relativ scurte faţă de municipiului Bucureşti populaţia apelează frecvent la autobuzele şi microbuzele de transport în comun, ajungând la o durată a călătoriei mult mai scăzute (aprox. 1 h).

URBCONNET ®

48


Elementul de natură feroviară ce diferenţiază municipiul Giurgiu este magistrala feroviară pan-europeană care porneşte de la Ostende (Belgia) trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau prin Salonic şi face legătura cu Atena.

Aşezarea geografică a municipiului Giurgiu îi permite un acces uşor la aeroportul Otopeni din municipiul Bucureşti, distanţele aflându-se în intervalul 40 - 78 km.

Acest element de transport constituie un mijloc de facilitare a accesului potenţialilor investitori în municipiu. În următorii ani, există posibilitatea ca judeţul Giurgiu să se bucure de ridicarea unui nou aeroport chiar în interiorul judeţului, în partea de N a judeţului, în comuna Adunaţii - Copăceni. Judeţul Giurgiu şi implicit regiunea Sud-Muntenia este foarte aproape de a atinge obiectivul de inter-modalitate prin accesul de care dispune, la infrastructura rutieră, navală, feroviară şi, în perioada următoare, aeriană. De aceea, dezvoltarea infrastructurii rutiere a municipiului Giurgiu este importantă pentru dezvoltarea întregii zone. Se vor putea astfel asigura conexiuni rapide, eficiente şi comode pentru pasageri şi mărfuri şi se va înregistra o creştere a fluxului de pasageri şi mărfuri care tranzitează zona.

Dată fiind oportunitatea pe care o poate constitui pentru viitorul municipiului Giurgiu articularea la un sistem complex de transport, sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea efectelor asupra sănătăţii umane va constitui una dintre priorităţile strategice. Elementul definitoriu pe care îl aduce municipiul Giurgiu, în promovarea dezvoltării durabile, se constituie în oportunitatea de dezvoltare a transportului naval, care va constitui un factor de poluare mult mai redus decât transportul rutier.

Fără a face notă discordantă cu starea generală a infrastructurii de transport şi a infrastructurii de bază la nivel naţional, şi chiar fără a fi printre cele mai slab dezvoltate municipii la nivel naţional din punct de vedere al infrastructurii, dar cu aproape jumătate din totalul drumurilor considerate modernizate aflate într-o stare avansată de uzură, municipiul Giurgiu trebuie să îşi canalizeze o parte din investiţii pentru asigurarea primului element de vizibilitate, „coperta” municipiului, infrastructura.

Strategia de Dezvoltare a municipiului Giurgiu va cuprinde drept obiectiv prioritar modernizarea drumurilor pentru a asigura o infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Susţinerea ideii de Giurgiu – municipiu de tranzit poate veni în ajutorul statutului actual al municipiului Giurgiu, contribuind la sursele de dezvoltarea ale municipiului.

Scopul urmărit prin acţiunile întreprinse de reabilitare a infrastructurii de bază este de a creşte atractivitatea şi accesibilitatea localităţii, de a stimula dezvoltarea socio-economică şi de a creşte nivelul de trai al populaţiei municipiului Giurgiu.

URBCONNET ®

49


Analiza SWOT a infrastructurii rutiere şi de transport

Puncte tari Puncte slabe • Apartenenţa la coridorul de transport

pan-european VII prin ieşirea la cursul inferior al Dunării

• Apartenenţa la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier şi feroviar

• Principala cale transeuropeană: podul peste Dunăre

• Intersectarea pe teritoriul municipiului a unor căi de transport strategice pentru dezvoltare

• Podul rutier-feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria : Girgiu-Ruse

• Existenţa de proiecte de modernizare pentru creşterea capacităţii de trafic de mărfuri a portului

• Existenţa de proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere

• Infrastructura rutieră în stare precară

• Imposibilitatea devierii totale a tranzitului rutier de mărfuri prin Giurgiu

• Infrastructura de acces la obiective turistice deficitară

• Capacitate tehnică redusă pentru tranzitul de mărfuri în portul Giurgiu

Oportunităţi Ameninţări • Atragerea de investiţii pentru

reabilitarea infrastructurii rutiere • Creşterea capacităţii tehnice a

portului Giurgiu • Corelarea tuturor căilor de transport

pentru consolidarea conceptului de municipiu de tranzit

• Ratarea oportunităţii de accesare de finanţări din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere

• Imposibilitatea susţinerii proiectelor de creştere a capacităţii tehnici a portului Giurgiu

Servicii publice Alimentarea cu apă şi canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este definit de Legea 241/2006 ca fiind ansamblul de activităţi de utilitate publică şi de interes economic şi social general organizate în scopul colectării, tratării, transportului, depozitării şi distribuirii apei potabile sau industriale către toţi utilizatorii de pe teritoriul unei localităţi, respectiv, de colectare, transportare, tratare şi deversare a apei uzate, apelor de ploaie şi apelor de suprafaţă din zona urbană a localităţii.

URBCONNET ®

50


Sistemul public de alimentare cu apă include în general urmatoarele componente:

• bazine de captare; • apeducte; • staţii de epurare; • staţii de pompare; • containere de depozitare; • reţele de transportare şi distribuire, racorduri la reţeaua de apă până la

punctul de delimitare între reţeaua publică şi cea privată.

Serviciul public de alimentare cu apă are propriile activităţi esenţiale: • activitatea de colectare a apei din sursele de apă supraterane sau

subterane; • tratarea apei brute; • transportarea apei potabile şi/sau industriale; • depozitarea apei; • distribuirea apei potabile şi/sau industriale.

Sistemul public de canalizare include în general următoarele componente: • racorduri pentru apă uzată până la punctul de delimitare şi colectare; • reţele pentru apă uzată; • staţii de pompare; • staţii de epurare; • colectori pentru deversarea în emisarii; • puncte de deversare în emisarii; • depozite de nămoluri deshidratate.

Serviciul public de canalizare are propriile activităţi esenţiale: • colectarea, transportarea şi deversarea apei uzate de la utilizatori către

staţiile de epurare; • tratarea apei uzate şi deversarea apei uzate epurate în emisari; • colectarea, deversarea şi tratarea corespunzătoare a apei reziduale din

drenurile pentru apa de ploaie şi asigurarea funcţionalităţii acestora; • deversarea, tratarea şi depozitarea malurilor şi altor materiale reziduale

generate de activităţile anterior menţionate; • deversarea apei de ploaie şi a apei de la suprafaţa zonelor urbane ale

localităţilor. După o perioadă de mai mult de patru decenii de administrare centralizată,

România a decis să revină la principiul autonomiei locale prin realizarea

URBCONNET ®

51


descentralizării, transferandu-se astfel responsabilităţi principale şi concrete ale administraţiilor publice locale, principiu reflectat de altfel şi în Constituţia României. Una dintre aceste responsabilităţi specifice menţionate în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, se referă la obligaţia administraţiilor publice de a organiza în mod eficient şi adecvat funcţionarea lor în scopul prestării de servicii publice. În conformitate cu această Lege, administraţiile publice locale au dreptul de a se asocia în scopul de a dezvolta eficient serviciile publice de interes comun/regional.

Totuşi, serviciile publice eficiente pot exista doar dacă ele sunt sprijinite de programe investiţionale corespunzătoare.

Infrastructura de bază în municipiul Giurgiu are un grad scăzut de acoperire, constituind o piedică atât pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru populaţie cât şi pentru crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de investitori.

Procentul de acoperire pentru serviciul de alimentare cu apă este de 93%, în timp ce în celelelte oraşe ale judeţului, Bolintin Vale alimentarea cu apă se realiza în proporţie de 36% iar în Mihăileşti doar în procent de 10,5%.

În prezent, toate cele trei oraşe din judeţul Giurgiu beneficiază de proiecte depuse în cadrul programului ISPA (a fost accesată deja o finanţare de 75 de milioane de euro din fonduri europene).

Sursa de date: Direcţia judeţeană de statistică Giurgiu, Activitatea privind unitatea publică de interes local în anul 2006

Indicatorul U.M. Total ţară Regiunea Sud-Muntenia

Judeţul Giurgiu

Apă potabilă distribuită consumatorilor – total, din care:

Mii mc 1069797 105110 4721

Distribuită consumatorilor la care sunt instalate apometre

Mii mc 829317 76219 4009

Apă potabilă distribuită prin apometre faţă de total

% 77,5 72.5 84,9

Unul dintre elementele pozitive în ceea ce priveşte infrastructura de alimentare

cu apă în municipiul Giurgiu este înregistrarea unei pondere superioare a consumatorilor care au instalate apometre asupra mediei regionale şi naţional. Lungimea retelei de aprovizionare cu apa – 206,032 km.

URBCONNET ®

52


Cantitatea de apă potabilă furnizată consumatorilor din municipiul Giurgiu şi

localitatea Slobozia, pe primul semestru al anului 2009 se prezintă astfel: Asociaţii

(mc/6 lunii) Gospodarii

individuale (mc/6 lunii)

Agenţi economici (mc/6 lunii)

Instituţii publice (mc/6 lunii)

767569,21 357783,65 232777,71 256078,01 Cantitatea de apă uzată colectată în primul semestru al anului 2009:

Asociaţii

(mc/6 luni) Gospodarii individuale

(mc/6 luni) Agenţi economici

(mc/6 luni) Agenţi economici

(mc/6 luni) 574708,83 121362,26 200659,72 211071,25

Lungimea reţelei de canalizare este de 183,491 km. Este important de menţionat faptul că gradul de contorizare pentru alimentare

cu apă este în procent de 100% pentru agenţii economici din judeţ. În judeţul Giurgiu ponderea conductelor de canalizare în municipii şi oraşe era de 98,1%, comparativ cu 94,4% în Regiunea Sud-Muntenia şi 92,3% pe total ţară.

Cu privire la situaţia staţiilor de epurare din judeţul Giurgiu se poate preciza faptul că cele 2 staţii de epurare aflate în patrimoniul public (Giurgiu şi Mihăileşti) sunt incluse într-un program de reabilitare. Pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt înregistraţi în plus 8 agenţi economici care deţin staţii de epurare private.

Salubritate La sfârşitul anului 2006, numărul autovehiculelor speciale necesare desfăşurării

activităţilor de salubritate în municipiuul Giurgiu a fost de 42, reprezentând doar 8% din infrastructura de salubritate la nivel judeţean.

În prezent, o serie de municipalităţi şi consilii locale din judeţ au încheiat contracte cu operatori privaţi pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor. Cu toate acestea, dacă gradul de acoperire cu servicii de colectare în mediul urban este de 90%, în mediul rural abia atinge pragul de 10%.

Până în prezent nu au fost accesate fonduri externe pentru dezvoltarea serviciului de salubrizare la nivelul judeţului.

Deşeuri Realizarea unui management integrat al deşeurilor constituie o problemă de

actualitate şi pentru municipiul Giurgiu, acest proces nefiind încă finalizat. S-au înregistrat însă progrese, numeroase elemente ale unui viitor sistem integrat fiind deja realizate, iar altele aflându-se în curs de implementare.

URBCONNET ®

53


Componenta de informare şi conştientizare a populaţiei a început să se dezvolte, de ex. Primăria Municipiului Giurgiu a demarat un proiect de colectare selectivă a deşeurilor instalând 5 puncte de colectare pilot în municipiu, proiect în care au fost implicaţi activ elevii din Municipiul Giurgiu.

La nivel judeţean a fost definitivat un Master Plan, a cărui valoare se ridică la 35 de milioane de Euro. Acest Master Plan cuprinde un depozit central ecologic de depozitare şi 4 puncte de colectare.

La nivel judeţean sunt înregistraţi un număr de 5 operatori care colectează deşeurile, un număr insuficient pentru volumul de deşeuri generat. Colectarea se realizează zilnic pentru blocuri şi săptămânal pentru case în mediul urban.

În judeţul Giurgiu sunt înregistrate 3 depozite de deşeuri mari, amplasate în apropierea zonelor urbane (Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihăileşti). Depozitul Municipiului Giurgiu a sistat activitatea la începutul anului 2008. Toate cele 3 depozite urbane vor fi închise conform legislaţiei în vigoare şi se are în vedere deschiderea noului depozit ecologic de la Frăteşti.

În prezent se derulează proiectul Asistenţa Tehnică pentru pregătirea de proiecte în domeniul managementului deşeurilor în România – Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-6, prin care se urmăreşte implementare unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean, prin care se vor desfăşura componentele de colectare, reciclare şi valorificare în mod eficient din punct de vedere a economisirii materiilor prime (hârtie, mase plastice, etc.) şi conform cu normele de protecţie a mediului.

Distribuţia gazelor naturale În judeţul Giurgiu reţeaua de distribuţie a gazului metan a constituit unul

dintre impedimentele importante pentru atragerea de investitori. Aducţiunea de gaze naturale a început cu municipiul Giurgiu , urmând apoi a fi racordată prima zonă (zona centru) a municipiului Giurgiu.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite: 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Localităţi* în care se distribuie gaze naturale (număr) - la sfârşitul anului

1 1 1 1 1 1

din care: municipii şi oraşe 1 1 1 1 1 1 Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) - la sfârşitul anului

21,7 21,7 22,6 29,7 88,2 88,2

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) 928 2317 1817 2556 5189 6099

din care: pentru uz casnic - - 6 121 1871 2613 Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – 23 km .

URBCONNET ®

54


Alimentarea cu energie electrică şi iluminatul public Distribuţia şi furnizarea energiei electrice este asigurată de “Electrica Muntenia

Sud". Într-o piata a energiei în plină transformare , S.I.S.E. "Electrica Muntenia Sud" a fost obligată să se adapteze într-un timp foarte scurt la noile condiţii şi să-şi orienteze preocupările spre îmbunatatirea şi dezvoltarea permanenta a serviciilor sale. În scopul satisfacerii la timp şi în condiţii de calitate a cerinţelor clienţilor săi, prestând servicii de acoperire zonală, cu personal de înalta calificare, în conformitate cu standardele care opereaza pe piata de energie.

Din punct de vedere organizatoric, S.I.S.E. "Electrica Muntenia Sud" îşi desfăsoară activitatea în Bucuresti, Judeţul Ilfov şi Judeţul Giurgiu, având în componenţa A.I.S.E. Bucuresti, AISE Ilfov şi AISE Giurgiu.

În perioada 2006 – 2008 sistemul de iluminat public în municipiul Giurgiu a fost reabilitat şi modenizat la initiaţiva Administraţiei Publice Locale.

Alimentarea cu energie termică În municipiul Giurgiu, distribuţia şi furnizarea energiei termice este asigurată

în regim centralizat de către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice - RADET Secţia Giurgiu Termoficare.

Reabilitarea infrastructurii de producere, transport şi distribuţie energie termică a oraşului prin repararea, înlocuirea traseelor, extinderea şi modernizarea punctelor şi centralelor termice, a reţelelor de distribuţie şi contorizarea consumatorilor fac parte din priorităţile anilor 2009-2013. Căldura - consumul de caldură (gigacal.) în anul 2008 a fost distribuit astfel:

• agenţi economici: 5130 • instituţii bugetare: 14398 • populaţie: 66758

Telecomunicaţiile La sfârşitul anului 2005 municipiul Giurgiu se afla pe ultimul loc în ceea ce

priveşte numărul de abonamente telefonice la nivel regional. De asemenea şi accesul la servicii de internet a fost cel mai scăzut din regiune.

În ultimii 5 ani domeniul telecomunicaţiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect care se datorează în principal apariţiei şi promovării unor produse şi servicii noi şi a diversificării celor existente. Cea mai mare rată de dezvoltare s-a înregistrat în domeniul serviciilor de internet şi al telefoniei mobile. Furnizorii de servicii de telefonie fixă din Municipiul Giurgiu sunt : UPC, NEXT GEN şi ROMTELECOM, aceştia însumând un total de 7250 abonaţi permanenţi.

Cu toate acestea, potenţialul în domeniul telecomunicatiilor este încă departe de a fi epuizat.

În Giurgiu există 3 oficii poştale. Posturi radio: KISS FM studio local.

URBCONNET ®

55

http://www.electrica.ro/content.asp?id=686




Sănătate Conform Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 în domeniul sănătăţii,

măsurile care se urmăresc a fi întreprinse în perioada 2007-2013 vizează continuarea reformei în sistemul sanitar în scopul creşterii calităţii vieţii şi apropierii de indicatorii de sănătăte şi demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate. Se va urmări cu precădere îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi prin creşterea capacităţii şi calităţii sistemului medical.

Sănătatea reprezintă un domeniu prioritar al politicilor publice de la nivel

national, având influenţe profunde asupra altor domenii cum ar fi protecţia socială, munca, dezvoltarea economică, etc. În ultimii ani s-a remarcat tendinţa de descentralizare a politicilor de sănătate spre nivelurile administrative locale şi intermediare (judeţean). In acest context este importantă elaborarea unei strategii în acest domeniu la nivel local care să completeze şi să fie corelată cu strategiile la nivel naţional.

O evoluţie pozitivă a indicatorilor economici la nivelul unei comunităţi nu

indică automat o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei. Aceasta este determinată de o serie de factori precum infrastructura, mijloacele de furnizare a serviciilor de sănătate precum şi calitatea şi aria de cuprindere a acestora. Analiza acestor factori este utilă pentru a identifica evoluţia stării generale de sănătate a populaţiei precum şi natura problemelor a căror rezolvare conduc la obţinerea unei tendinţe pozitive la nivelul municipiului Giurgiu.

Ca apreciere generală, în municipiul Giurgiu se constată o tendinţă de diminuare a calităţii furnizării serviciilor de sănătate relevată prin indicatorul „speranţa de viaţă” care în acest municipiu este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cât se înregistrează la nivelul întregii ţări. Aflându-se sub media pe ţară, municipiul Giurgiu se numără printre oraşele cu speranţă de viaţă mai scăzută, fapt care poate fi determinat de evoluţia unei serii de factori sociali şi economici.

Furnizarea serviciilor de sănătate a cunoscut în municipiul Giurgiu o scădere

considerabilă determinată preponderent de o deteriorare a infrastructurii medico-sanitare, datorită scăderii numărului de spitale.

Această tendinţă negativă este totuşi atenuată de dezvoltarea furnizării private a serviciilor de sănătate prin care se asigură o alternativă la furnizarea publică a acestora. Astfel, pe lângă procentul de 100% a cabinetelor medicale de specialitate individuale private faţă de cele publice, un procent ridicat se înregistrează şi în cazul cabinetelor de medicină generală (90,9%), stomatologice (34,5%) sau laboratoarelor medicale (27,3%).

URBCONNET ®

56


Nivelul investiţiilor în amenajarea unităţilor de furnizare a serviciilor de sănătate precum şi pentru achiziţionarea de tehnică medicală specifică cunoaşte în municipiul Giurgiu o creştere considerabilă în ultimii ani. Această tendinţă este benefică pentru nivelul calităţii serviciilor de sănătate, fiind însoţită însă de existenţa unei disproporţionalităţi evidente între mediul de rezidenţă urban/rural. Datorită iniţierii unui proces amplu de descentralizare a serviciilor de sănătate, investiţiile au fost realizate în special cu scopul îmbunătăţiri dotării spitalelor judeţene, la nivelul comunităţilor locale ponderea redusă a alocărilor bugetare afectând calitatea serviciilor de sănătate furnizate la nivelul centrelor medicale locale.

În plus, toate unităţile sanitare au în componenţa lor clădiri foarte vechi (ex.

1880 - aripa veche a Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu), fiind cuprinse în inventarul clădirilor cu valoare istorică. Clădirile necesită expertizare şi lucrări de reabilitare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

Un obiectiv ce se impune în perioada 2008-2013 este realizarea unui sediu corespunzător pentru Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi a celor 4 substaţii (Ghimpaţi, Vadu-Lat, Bolintin Deal, Mogoşeşti). În prezent, locaţiile existente sunt necorespunzătoare, având spaţii şi circuite insuficiente.

Infrastuctura sistemului sanitar public

Număr furnizori pe tipuri de asistenţă medicală aflaţi în relaţie contractuală cu CAS: Nr. furnizori din: 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 - asistenţă medicală primară

22 22 22 24 24 21 21

- asistenţă medicală pentru specialităţi clinice

7 8 8 8 9 9 8

- asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice

1 1 1 1 1 1 2

- asistenţă medicală stomatologică

0 12 11 11 12 11 10

- asistenţă medicală de recuperare

1 1 1 1 2 2 2

- farmacii 8 8 7 6 8 9 12 - asistenţă medicală spitalicească

1 1 1 1 1 1 1

- asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească

1 1 1 1 1 1 1

URBCONNET ®

57


Număr de paturi: Furnizor 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sp. Jud. Giurgiu 448 448 448 448 434 434 434

Unităţi sanitare publice din municipiul Giurgiu: 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Nr. paturi în Spitalul Jud. Giurgiu

465

463 448 448 448 448 454 434 429 429

Dispensar policlinic 1 1 1 1 - - - Cabinete în disp. policlinic

22 17 24 23 - - -

Dispensar policlinic stomatologic

1

1 1 1 - - -

Cabinete în disp. pol. stomatologie

6

6 6 6 - - -

Cabinete medicale de specialitate în ambulator

21 16 12 12 12 7

Cabinete medicale stomatologice

12 12 12 11 9 9

Dispensare medicale urbane

9 9 9 - - - -

Cabinete medicale medicina de familie

19 18 18 23 19 16 17

Dispensare medicale de inteprindere

7

7 2 - - - -

Dispensare medicale scolare

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Creşă 1 1 1 1 1 1 - Paturi în creşă 45 45 45 45 45 45 - Leaganul de copii 1 1 - - - - - Paturi în leagăn 150 150 - - - - - Farmacii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Personal în unităţi sanitare publice în municipiul Giurgiu: 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Medici 133 124 121 86 97 104 116 106 99 100 - din care medici familie

22 22 19 19 18 18 23 19 16 17

Stomatologi 21 21 25 14 20 17 13 12 12 11 Farmacişti 2 2 3 2 1 2 2 1 1 1 Asistenti medicali 581 511 491 492 464 396 510 456 428 442

URBCONNET ®

58


Unităţi sanitare particulare şi personal:

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Cabinete medicale medicină generală

- 5 5 3 2 2 2 7 8 9

Cabinete medicale de specialitate

13 13 17 19 19 17 20 23 23

Cabinete stomatologice

7 7 10 11 11 10 11 12 16

Laboratoare tehnică dentară

5 5 5 5 5 5 7 8 8

Farmacii 10 9 11 11 11 11 9 12 16 Puncte farmaceutice 1 2 1 1 1 2 Laborator analize medicale

1 2

Medici 5 5 2 2 1 2 8 16 15 - din care medici familie

3 3 1 4 9

Stomatologi 6 6 6 7 7 10 10 11 14 Farmacişti 19 19 20 20 20 20 19 17 23 Asistenţi medicali 29 31 25 27 28 28 44 49 86

Analiza SWOT a infrastructurii de sănătate

Puncte tari Puncte slabe • Infrastructură corespunzătoare a

unităţilor medico-sanitare • Pregătire corespunzătoare a

personalului medico-sanitar

• Personal insuficient în unităţile medico-sanitare

Oportunităţi Ameninţări • Posibilitatea dezvoltării furnizării

de servicii private de sănătate • Atragerea de cadre medicale prin

dezvoltarea setorului privat

• Întârzierea descentralizării fiscale pentru serviciile de sănătate

• Degradarea clădirilor în lipsa fondurilor necesare reabilitării lor

URBCONNET ®

59


1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană După decembrie 1989, demontarea bruscă a sistemului descentralizat s-a

soldat, într-o primă fază, cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregătire a clasei politice, a managerilor si a populaţiei pentru a acţiona în condiţiile democraţiei si a mecanismului economiei de piaţă.

Circumstanţele neprielnice în care a debutat procesul de tranziţie în România pot explica, în mare măsură, disfuncţionalităţile evidente care l-au însoţit; nu integral, însă, acestea fiind imputabile si modului în care a fost gestionată reforma.

Analiza indicatorilor macroeconomici, mai ales în perioada 1990-2000, evidenţiază transformările importante produse pe plan economic si social, dar si întârzierile înregistrate în promovarea mecanismelor de piaţă, în pregătirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei românesti.

Construcţia instituţională a prezentat o serie de carenţe, fiind deficitară în asigurarea funcţionării si operaţionalităţii mecanismului de piaţă, ca urmare a ineficienţei si inexistenţei unui cadru juridic-normativ adecvat.

Forţa de atracţie a investitorilor, atât a celor români cât - mai ales – a celor din străinătate, a fost foarte redusă datorită fiscalităţii exagerate. Dobânzile foarte ridicate practicate în sistemul bancar nu au făcut posibilă funcţionarea sistemului de atragere a surselor de investiţii din sistemul bancar.

Analizând evoluţia investiţiilor pe elemente de structură la nivel local pot fi

constatate următoarele: a) într-o primă etapă (1992-2000) s-a înregistrat o scădere importantă a

fondurilor de investiţii repartizate centralizat, volumul investitiilor străine fiind insuficient pentru a putea acoperi golul lăsat de întreruperile lucrărilor de investiţii si de nealocarea de noi sume de la bugetul de stat. Investitiile locale au fost putine, de valori mici, iar perioada s-a caracterizat prin lipsa unor documentatii de finantare si executie adecvate.

În această perioadă în Giurgiu s-a înfiinţat prin Hotarârea Guvernului României nr. 788/1996 Zona Liberă, în scopul promovarii schimburilor internaţionale şi al atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale, atât amplasamentul cât şi existenţa unor utilizatori preponderent cu activitate industrială conferindu-i un specific deosebit.

b) într-o a doua etapă (2001-2004), resursele avute la dispozitie au fost

direcţionate către investiţii mai mari, proces care ar fi putut avea un ritm mai susţinut în condiţiile existenţei unei legislaţii fiscale mai stimulative. Numărul acestora a scăzut dar valoarea investiţiilor realizate aproape că s-a triplat. Administraţia locala a investit mult şi în servicii de inginerie şi proiectare realizând foarte multe documentaţii (PUG,

URBCONNET ®

60


SF-uri, PT-uri, etc) necesare relansării şi promovării activităţii investiţionale, mai ales în infrastructura oraşului. Au început să fie accesate şi finanţări externe, realizându-se doua proiecte în domeniul social în valoare de circa 300000 euro.

c) în perioada următoare (2005-2007) investiţiile la nivelul oraşului au cunoscut

o dezvoltare explozivă. Cele mai multe au fost în infrastructură, dar s-a investit şi în domeniul sănătăţii şi învăţământului.

În această perioadă a fost înfiinţat « Centrul de afaceri transfrontalier

„Danubius”. Centrul de afaceri transfrontalier „Danubius” este organizat şi funcţionează ca

instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Giurgiu şi are rolul de a asigura:

• infrastructura de afaceri de importanţă transfrontalieră prin care se oferă servicii de consultanţă, sprijin şi informare la standarde europene;

• dezvoltarea iniţiativelor pentru cooperare transfrontalieră între mediile de afaceri şi autorităţile publice locale din judeţul Giurgiu, România şi districtul Ruse, Bulgaria, prin facilitarea accesului la informaţie în cadrul oportunităţilor de afaceri şi a pieţelor de afaceri existente;

• consolidarea capacităţii de comunicare pentru dezvoltarea unui mediu durabil de afaceri mixte transfrontaliere.

Centrul de afaceri transfrontalier „Danubius” are următoarea structură organizatorică:

• compartimentul informare şi consultanţă; • compartimentul baze de date, informatică şi bibliotecă; • compartiment afaceri start-up; • compartiment juridic şi relaţii publice; • compartimentul financiar-contabilitate, resurse umane; • compartimentul administrativ şi logistică.

Centrul de afaceri transfrontalier „Danubius”, ofera servicii comune de consultanţă şi informare transfrontaliere pentru creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri care să conducă la:

• crearea de noi afaceri şi susţinerea celor cu potenţial de supravieţuire şi creştere:

• creşterea numărului şi volumului de investiţii (interne şi străine) în regiune;

• îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru afaceri; • dezvoltarea culturii şi abilităţilor antreprenoriale şi a managementului

performant;

URBCONNET ®

61


• dezvoltarea exportului şi comerţului; • îmbunătăţirea marketingului serviciilor şi produselor regiunii; • dezvoltarea IMM-urilor existente şi îmbunătăţirea competitivităţii

acestora; • creşterea nivelului de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicării; • creşterea nivelului de utilizare a inovării şi practicilor inovatoare şi al

transferului de tehnologie în procesele de producţie; • dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu Instituţiile de învăţământ

superior şi de cercetare în vederea utilizării pe scară largă a cercetării în procesele de producţie.

Centrul de afaceri transfrontalier „Danubius” îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

• iniţierea, organizarea şi dezvoltarea contactelor directe între parteneri de afaceri din ţară şi străinătate în scopul încheierii de tranzacţii comerciale şi realizării de investiţii;

• construirea de bănci de date în vederea sprijinirii activităţii proprii şi a firmelor partener;

• asistenţă financiară - întocmirea previziunilor financiare şi a planurilor de afaceri;

• asistenţă contractuală; • realizarea de studii de marketing; • realizarea de studii de fezabilitate; • publicarea de material informativ şi rezultate ale unor cercetări; • editarea de publicaţii cu caracter informativ; • acordarea de servicii de consultanţă şi organizarea de cursuri de

pregătire; • asistenţă pentru dezvoltarea resurselor umane - sesiuni de structurare a

lucrului în echipă, valorificarea competenţelor şi stimularea creativităţii; • asistenţă în organizarea, clasarea şi accesarea documentelor dintr-o

firmă; • organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii, dezbateri, expoziţii

sau de alte activităţi de promovare a produselor pe piaţă şi publicitare;

d) ultima perioadă se caracterizează prin menţinerea ritmului alert al investitiilor şi prin atragerea mai eficientă a fondurilor externe de finanţare. La sfârşitul anului 2009 se aflau în derulare trei proiecte cu finanţare externă, valoarea granturilor atrase depăşind 2.000.000 euro. Administraţia publică locală doreşte să realizeze proiecte mari cu finanţare externă (realizarea şoselei de centură), şi să acceseze programele REGIO şi pe cele de Mediu.

URBCONNET ®

62


Lista principalelor investiţii iniţiate în judeţul Giurgiu şi care în majoritatea lor au impact sau se referă exclusiv la municipiul Giurgiu, în ultimii 2 ani, este următoarea: Nr. Crt

Denumire proiect investiţional Valoare proiect

Termen de implementare

1 Democraţia locală transfrontalieră - Viitorul nostru European

33.760 euro 13.09.2007 – 12.09.2008

2 Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013 – condiţie pentru o integrare europeană competitivă a regiunii

125.144 Euro 18.01.2007 –17.01.2009

3 Evidenţa populaţiei în judeţul Giurgiu = cetăţean informat

104.879 Euro 18.01.2007 –17.01.2009

4 Sistemul managementului urgenţelor = responsabilizarea dotărilor

208.284 Euro 18.01.2007 –17.01.2009

5 Identitate pentru cetăţenii romi din judeţul Giurgiu

32.650 Euro 18.01.2008 – 17.12.2008

6 Viitorul dezvoltării locale – turismul în zona de graniţă

47.785 Euro 01.08.2008 –31.07.2009

7 Dezvoltarea afacerilor – fundamentul dezvoltării regionale

47.785 Euro 07.08.2008 –06.11.2009

8 Studiu privind fenomenele naturale distructive din judeţul Giurgiu: percepţia populaţiei şi soluţii alternative de preîntâmpinarea dezastrelor, în special a inundaţiilor din regiunea transfrontalieră Giurgiu – Ruse

89.790 Euro 01.08.2008– 30.11.2009

9 Tour Net - Promovarea unei reţele transfrontaliere Bulgaria-România pentru dezvoltarea în comun a unor servicii de turism

490 500 Euro -

10 Managementul gestiunii drumurilor în regiunea transfrontalieră Giurgiu-Ruse - O strategie de succes

1 499 282 Euro -

11 Studiu privind potenţialul de energii regenerabile şi dezvoltarea modelelor de bună practică în regiunea Ruse-Giurgiu

400.000 Euro -

12 „Managementul eficient al serviciilor administrative în judeţul Giurgiu- M.E.S.A.J. Giurgiu”

486 224 lei 12 luni

URBCONNET ®

63


În luna decembrie 2008 au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 , Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport; Domeniul de intervenţie 2.1 – Reabilitare şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane, inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură următoarele proiecte :

• „Reabilitare şi modernizare DJ 411: Limită judeţ Călăraşi–Hotarele- Isvoarele – Teiuşu – Mironeşti – Comana –Budeni –Brăniştari – Călugăreni - Crânguri –Singureni – Iepureşti–Bulbucata – Podu Doamnei – Clejani (DN 61)” - Beneficiar CJ Giurgiu .

Valoarea totală a proiectului este de 121.359.767 lei, contribuţia proprie a C.J. Giurgiu -2.451.384,75 lei. Durata de implementare a proiectului este de 32 luni.

• “Reabilitare şi modernizare DJ 603 : Naipu (DN6 )- Schitu – Mirău – Stoeneşti – Ianculeşti – Uzunu - Mihai Bravu - Comana (DJ 411)” - Beneficiar CJ Giurgiu .

Valoarea totală a proiectului este de 71.387.530 lei, contribuţia proprie a C.J. Giurgiu - 1.578.611,44 lei. Durata de implementare a proiectului este de 32 luni.

1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană

Problemele care impun o rezolvare imediată sunt cele legate de reabilitarea infrastructurii rutiere, cu tot ceea ce implică. Astfel, dacă se realizează o modernizare a străzilor dintr-o zonă a oraşului, locuitorii celorlalte zone vor fi nemulţumiţi de atenţia şi condiţiile oferite şi vor sesiza aceste aspecte de discriminare. Din acest motiv, o viziune de ansamblu va oferi perspectiva realizarii integrate a unui număr mai mare de probleme.

O altă problemă care cere o rezolvare imediată este cea legată de prevenirea actelor antisociale în zona de acţiune urbană, ceea ce impune implementarea unui sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalitaăţi în zonele în care au avut loc diverse incidente sau s-au consumat diferite fapte antisociale.

Ca urmare a identificării principalelor nevoi/probleme de la nivelul municipalităţii s-a optat pentru soluţionarea lor printr-un ansamblu de 5 proiecte care se constituie în Planul Integrat de Dezvolatre Urbană a Municipiului Giurgiu, respectiv:

URBCONNET ®

64


Nevoi de dezvoltare identificate; obiective

Măsuri

• creşterea securităţii şi siguranţei locuitorilor şi turiştilor ca premisă pentru dezvoltarea armonioasă a activităţilor socio-economice

Instalarea unui sistem de supraveghere stradală în apropierea şcolilor şi a obiectivelor de interes public pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii şi care să asigure prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în spaţiile publice (prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice) şi în pieţe

• interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri locale cu reţeaua de

drumuri nationale şi judeţene • reparare, întretinere curentă şi

periodicã, reparatii capitale şi modernizare;

Modernizare şi reabilitare drum de legătură DN 5 Bucureşti-Giurgiu, DJ 507 Giurgiu-Oinacu şi Drum centură Sud din municipiul Giurgiu;

• creşterea gradului de siguranţă a traficului şi transportului auto prin devierea în principal a traficului de tranzit;

• executarea variantei ocolitoare a circulatiei rutiere;

Modernizarea drumului de centură ramura nord-vest, de la Penitenciar, Şos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei. Şos. Sloboziei şi drum P1-P2;

• creşterea gradului de siguranţă a traficului şi transportului auto prin devierea în principal a traficului de tranzit şi asigurarea de legături publice de transport durabile în zonă;

Realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată internaţională Giurgiu Nord-Ruse şi reabilitarea drumului de centură dintre pasaj şi DN 5 Giurgiu-Bucureşti.

• optimizarea circulaţiei în municipiu satisfacerea deplinã a

utilizatorului/ călătorului;

Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu

URBCONNET ®

65


1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană Ca o concluzie a factorilor care au constituit subiectul analizelor SWOT pe

domenii locale, putem specifica mai mulţi factori favorizanti care influenţează analiza de potenţial.

Municipiul Giurgiu - centru politic, administrativ şi cultural, reşedinţă a

judeţului cu acelaşi nume - este situat în sudul ţării, în lunca de pe malul stâng al Dunării. Suprafaţa sa este de 3780 ha, din care 2000 ha este teren intravilan. Teritoriul municipiului Giurgiu este strabătut de paralela 45°53' latitudine nordică şi meridianul 23°59' longitudine estică, având condiţii condiţii climatice, hidro-geologice, pedologice favorabile. De asemenea, aşezarea geografică a municipiului este favorabilă pentru dezvoltarea sa economică şi socială, fiind plasat pe axa Nord-Sud, Bucureşti-Giurgiu, aparţinând coridorului de transport pan-european VII prin ieşirea la cursul inferior al Dunării şi coridorului de transport pan-european IX de transport rutier şi feroviar.

Peste 60% din totalul populaţiei este din grupa de vârstă adultă (20-60 ani), adică

din grupa de populaţia activă care reprezintă toate persoanele care furnizează forţă de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii, cuprinzând populaţia ocupată şi şomerii.

Deopotrivă considerată avantaj şi dezavantaj, apropierea de capitala ţării

influenţează în mod semnificativ evoluţia judeţului. Faptul că Giurgiu va face parte din conurbaţia din jurul capitalei poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare de servicii-suport necesare activităţilor economice din capitală.

Alte atu-uri favorizante pentru dezvoltarea zonei sunt: apropierea de Aeroportul

Internaţional Otopeni şi Băneasa; existenţa în oraş a instituţiilor de interes local, regional, judeţean; implicarea eficientă a Camerei de Comerţ în problematica mediului de afaceri; existenţa SC Administraţia Zona Liberă Giurgiu care oferă facilităţi în zona liberă Giurgiu; existenţa fluviului Dunărea; existenţa unei infrastructuri tehnice de alimentare cu apă, canal, alimentare cu energie electrică, gaze naturale şi termică relativ bine dezvoltate ; faptul că s-a realizat aducţiunea de gaz metan din nordul judeţului până în sud (municipiul Giurgiu); şi mai ales faptul că s-a elaborat o strategie judeţeană de dezvoltare durabilă.

Fiind un important nod de circulaţie rutieră, în municipiul Giurgiu traficul este

foarte intens şi reabilitarea infrastructurii necesită investiţii masive; gradul de modernizare a drumurilor naţionale la nivel judeţean este de aproximativ 93%, iar reţea de circulaţie şi transport de persoane şi mărfuri este dezvoltată şi diversificată din mai multe puncte de vedere: rutier, feroviar, naval. În municipiul Giurgiu există o acoperire

URBCONNET ®

66


teritorială bună cu reţea de transport în comun internaţional, interjudeţean, judeţean, urban.

Transportul persoanelor este asigurat în toate direcţiile de deplasare, iar transportul de graniţă este bun, existând pod rutier şi de cale ferată pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Ruse, podul fiind principala cale transeuropeană din România. Intersectarea pe teritoriul judeţului Giurgiu a unor căi de transport strategice pentru dezvoltare îl aduce într-o poziţie favorabilă din toate punctele de vedere.

Existenţa de proiecte de modernizare pentru creşterea capacităţii de trafic de

mărfuri a portului este un alt factor demn de luat în seamă. Nu trebuie să uităm un factor foarte important, şi anume nivelul redus de

poluare a aerului în municipiu. Calitatea aerului în zona Giurgiu – Ruse (Bulgaria) este monitorizată prin „Sistemul comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele de la graniţa româno-bulgară de pe Dunărea de Jos”. Sunt monitorizaţi indicatorii: dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen, pulberi (PM10) şi plumb. Sistemul este format din 2 staţii de monitorizare automată în Giurgiu, amplasate în port (APDF) – G1 şi în centrul oraşului (DGFP) – G2, şi 3 staţii în Ruse.

În ceea ce priveşte nivelul de zgomot, se realizează 30 determinări ale nivelului

zgomotului urban în 6 puncte din municipiul Giurgiu: Centrul Civic, Spitalul Judeţean, Punct Control (Dunăreana), intersecţie Parc Alei, intersecţie Autogară-Gară Giurgiu şi Policlinică şi 2 determinări pe raza judeţului Giurgiu: Autostrada Bucureşti – Piteşti km. 30 şi Adunaţii Copăceni DN5. Valorile înregistrate sunt cuprinse în general între 67,5 – 76,4 dB (A).

APM Giurgiu urmăreşte automonitorizarea factorilor de mediu. APM Giurgiu monitorizează calitatea apei fluviului Dunărea în trei puncte fixe la km 502, km 511 şi km 520.

Analiza de potenţial de dezvoltare a zonei este influenţată şi de anumite

disfucţionalităţi care există la nivelul municipiului Giurgiu. Plasarea într-o regiune cu alte judeţe mult mai dezvoltate este un factor care nu favorizează atragerea populaţiei, în special cea tânără în zonă, fluxul migratoriu fiind îndreptat preponderent înspre municipiul Bucureşti în a cărui proximitate se află judeţul Giurgiu. La nivelul municipiului se constată o îmbătrânire a populaţiei, bilanţul demografic fiind în general negativ în ultimii ani, şi acest lucru, combinat cu fenomenul migraţiei forţei de muncă duc la constatarea unui deficit de populaţie activă. Datorită tendinţei de creştere a ratei şomajului, există o fluctuaţie mare a personalului între diversele ramuri economice. Ofertele educaţionale şcolare şi universitare sunt neracordate la cerinţele de pe piaţa muncii, reţeaua şcolară este insuficient de flexibilă, dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente şi materiale este precară, iar migrarea cadrelor didactice din învăţământ spre alte domenii de activitate este o problemă pe care nu o putem ignora.

URBCONNET ®

67


Absenţa unui mecanism de stimulare selectivă a activităţilor industriale şi de promovare a industriilor nepoluante şi cu valoare adaugată mare, insuficienta racordare la tehnicile de vârf, structura economică învechită, utilaje vechi cu uzură fizică şi morală ridicată, infrastructura tehnică învechită, managementul slab, absenţa marilor investiţii industriale realizate în judeţ precum şi subutilizarea resurselor de infrastructură (ex: portul fluvial) sunt factori care interacţionează dând impresia de dezindustrializare a municipiului.

Municipiul Giurgiu nu punctează favorabil la indicatorul cultură

antreprenorială, un indicator relevant în acest sens fiind numărul scăzut al firmelor la o mie de locuitori, iar investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturi. Economia zonei este în curs de reabilitare, există o dezvoltare relativ redusă a infrastructurii de afaceri, avem de-a face cu o descreştere foarte mare a exporturilor existând o barieră transfrontalieră pentru comerţul internaţional prin statutul de oraş riveran la Dunăre.

În situaţia oraşului, unde numărul de maşini a crescut simţitor iar condiţiile de

trafic, exprimate ca întârzieri şi blocaje, s-au înrăutăţit substanţial în ultimii ani, utilizarea mijloacelor de transport în comun ar putea genera opţiuni dictate de locaţia zonelor rezidenţiale în raport cu cele funcţionale, de distanţele de parcurs, precum şi de circumstanţele socio-economice ale populaţiei.

În rezumat, oraşul a ajuns să trăiască zilnic experienţa unui trafic încet, aglomerat, cu multe blocaje de trafic şi întârzieri substanţiale. Există discontinuităţi semnificative din punct de vedere a capacităţii de circulaţie respectiv categoria străzilor şi numărul de benzi, fapt ce conduce la ştrangulări de circulaţie şi congestii, în special în zona centrală a oraşului. care produc întârzieri şi viteze de deplasare reduse. Nu se poate vorbi de un traseu fluent şi de capacitate optimă dedicată traficului de transport şi penetraţie al vehiculelor de transport mărfuri, fapt ce generează disfuncţii importante în desfăşurarea circulaţiei şi datorită capacităţii portante insuficiente de pe unele străzi dedicate acestui tip de trafic, se produce o deteriorare accentuată a acestora. Cu toate că s-au reabilitat o mulţime de străzi în ultimul timp, sistemul rutier din municipiul Giurgiu este încă insuficient reabilitat.

Efectele creşterii traficului au devenit vizibile pe arterele principale şi de tranzit prin degradările accentuate şi progresive în complexul rutier, ceea ce cauzează:

• disconfortul utilizatorilor; • reducerea vitezei de circulaţie; • creşterea cheltuielilor cu carburanţi şi piese de schimb; • creşterea cheltuielilor de întreţinere a drumului; • creşterea poluării.

URBCONNET ®

68


Nefuncţionalitatea centurii ocolitoare a oraşului impune modernizarea şi reabilitarea acesteia, cât şi realizarea unui pasaj denivelat, fiind un imperativ al dezvoltării economice a localităţii şi a zonei, care la rândul ei depinde de dezvoltarea spaţiului peri-urban. Centura exterioară va dezvolta traficul rutier din oraş şi dintre oraş şi zona de influenţă, precum şi traficul de legatură cu reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

Analiza potenţialului de dezvoltare a zonei trebuie să aibă în vedere tendinţele

care generează oportunităţi pe de-o parte şi riscuri pe de altă parte. Oportunităţile de dezvoltare constau în principal din următoarele aspecte:

• existenţa Agenţiei de Dezvoltare Sud- Muntenia; • extinderea descentralizării în toate sectoarele de activitate; • îmbunătăţirea mediului legal şi instituţional în România; • înfiinţarea agenţiilor de dezvoltare regionale; • creşterea mobilităţii populaţiei; • îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei; • inexistenţa conflictelor sociale majore; • creşterea continuă a populaţiei din grupa de vârstă aptă de muncă (18-20

ani), cu pregătire profesională superioară; • existenţa acordurilor financiare semnate cu FMI, Banca Mondiala şi UE; • simplificarea formalităţilor vamale şi a regimului vizelor; • aplicarea strategiei naţionale pe termen mediu; stabilizarea economiei

naţionale; • dezvoltarea şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii; • restructurarea finanţelor publice; • simplificarea procedurilor juridice şi administrative pentru încurajarea

investitorilor interni şi străini; • accelerarea procesului de privatizare; • reglementarea şi aplicarea legislatiei privind proprietatea; • faptul că municipiul a fost recunoscut ca pol sinergic de dezvoltare a

relaţiilor comerciale zonale; • valorificarea potenţialului fluviului Dunărea prin modernizarea

infrastructurii portuare şi intensificarea traficului naval; • dezvoltarea cooperării interne şi transfrontaliere; • dezvoltarea antreprenoriatului şi atragerea de investiţii; • corelarea tuturor căilor de transport din judeţ pentru consolidarea

conceptului Giurgiu – municipiu de tranzit de mărfuri şi de turişti în Regiunea Sud-Muntenia;

URBCONNET ®

69


• ca poartă a comerţului sud – dunărean, Bulgaria poate constitui o resursă importantă pentru economia municipiului Giurgiu şi de aceea este vital ca relaţiile comerciale să fie aprofundate; municipiul Giurgiu îşi va întări şi mai mult relaţia de vecinătate şi cooperare cu Bulgaria, un parteneriat strategic care se bazează pe realizarea de proiecte importante care au dus la crearea unei vecinătăţi puternice, în toate domeniile de activitate;

• creşterea capacităţii tehnice a portului Giurgiu pentru a putea deveni o variantă complementară pentru transportul din portul Constanţa pe autostradă spre Bucureşti.

Riscuri/Ameninţări pentru dezvoltarea zonei:

• evoluţie defavorabilă a economiei naţionale; • omiterea orientării investiţiilor spre sectoarele cu potenţial de creştere; • lipsa capitalului pentru susţinerea investiţiilor; • descreşterea demografică accentuată de migraţia tinerilor; • accentuarea conflictelor sociale; • migrarea formatorilor profesionali de vârf din învăţămâtul superior spre

alte domenii sau în alte ţări; • înăsprirea procedurilor vamale; • retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internaţionale; • creşterea delictelor economice, dezvoltarea economiei subterane; • acordarea de facilităţi prioritare altor centre economice din regiune şi

Euroregiune; • instabilitate politică internaţională; • accentuarea şi/sau extinderea conflictelor în Balcani; • scăderea ritmului procesului de privatizare; • lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore de

circulaţie; ratarea oportunităţii de accesare de finanţări din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere;

• conflicte de interese între diferitele nivele decizionale (local, judeţean, naţional).

Municipiul Giurgiu este un municipiu cu potenţial major din multe puncte de

vedere. Municipiul este o zonă cheie pentru transporturi naţionale sau transeuropene, atât ca infrastructură rutieră, aeriană, cât şi ca infrastructură fluvială. Municipiul Giurgiu poate deveni un spaţiu cheie al comerţului sud est – european cu infrastructură şi servicii conexe de prim rang valorificând calitatea de nod de transport intermodal regional.

În scopul rezolvării problemelor, s-a iniţiat elaborarea unor proiecte, care după implementare să poată contribui la reducerea sau eliminarea aspectelor negative

URBCONNET ®

70


semnalate. Unele dintre proiecte au un grad avansat de maturitate, aflandu-se în diferite faze de proiectare.

Concentrarea aspectelor de rezolvat în zona urbană a oraşului este unul dintre criteriile care au stat la baza alegerii zonei de acţiune urbană. Rezolvarea favorabilă a unora dintre problemele oraşului prin implementarea proiectelor avute în vedere de modernizare şi reabilitare a unor drumuri va avea un impact pozitiv constând în faptul că acestea vor contribui la:

• creşterea calităţii vieţii locuitorilor: creşte gradul de siguranţă a

circulaţiei, gradul de confort al călătoriilor, se fluidizează traficul urban, se reduce timpul de transport pe străzile urbane, se îmbunatăţesc condiţiile de circulaţie rutieră pe toată perioada anului;

• îmbunătăţirea accesibilităţii regiunii şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile;

• sporirea confortului conducătorului auto, duce la eliminarea stresului acestuia, eliminându-se confuziile şi manevrele periculoase, în final reducându-se accidentele şi blocajele;

• sporirea siguranţei circulaţiei atât pe traseul reabilitat cât şi pe străzile cu acces la aceasta, ducând în final la sporirea fluenţei traficului având în vedere faptul că traficul va creşte simţitor după realizarea acestor investiţii;

• facilitarea mobilităţii populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităşilor economice, economisirea de energie si timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive;

• fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanţi auto, timpul redus de călătorie;

• fluenţa circulaţiei de vehicule şi pietoni cu minimum de consum de energie şi timp, de siguranţă şi confort;

• creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane; • creşterea accesibilităţii va duce la creşterea oportunităţilor de dezvoltare

a afacerilor, tranzitul prin Giurgiu va trebui să aducă prosperitate locuitorilor săi prin activităţi de comerţ, productive şi de servicii suport pentru zona urbană;

• creşterea competitivităţii firmelor locale prin facilitarea mobilităţii populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive;

URBCONNET ®

71


• pe termen lung, dezvoltarea reţelelor de transport urbane vor facilita, de asemenea, cooperarea interregională şi internaţională şi vor contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/ firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă şi prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a regiunii în parte.

Instalarea unui sistem de supraveghere stradală în apropierea şcolilor şi a

obiectivelor de interes public şi în pieţe pentru creşterea siguranţei cetăţenilor va contribui la:

• creşterea calităţii vieţii locuitorilor prin reducerea sentimentului de

nesiguranţă; • creşterea gradului de civilizatie a locuitorilor; • crearea de noi locuri de muncă respectând principiile dezvoltării

durabile şi ale protecţiei mediului; • atragerea investiţilor, prin creşterea gradului de siguranţă; • îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în scopul combaterii

eficiente a criminalităţii; • creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii sociale prin

amplasarea sistemului de supraveghere în artere – străzi- intersecţii; • intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii

juvenile, prin amplasarea sistemului de supraveghere în instituţii de învăţământ;

• creşterea eficienţei activităţilor operative prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi de comunicare;

• menţinerea trendului descendent al infracţiunilor comise cu violenţă prin amplasarea sistemului de supraveghere în pieţe;

• diminuarea fenomenului de corupţiei; • informatizarea bazelor de date şi interconectarea structurilor de

specialitate la nivel naţional; • desfăşurarea în permanenţă a măsurilor preventiv-profilactice, prin

amplasarea sistemului de supraveghere pentru prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în spaţiile publice.

URBCONNET ®

72


ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Preocuparea administraţiei locale pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare durabilă

Utilizare scăzută a sistemelor informatice în activitatea primăriilor

Număr mare de proiecte vizând infrastructura

Număr mic de angajaţi specializaţi în scrierea şi gestionarea proiectelor

Implicarea activă a autorităţilor publice Infrastructură şi utilităţi slab dezvoltate Nivel mic de îndatorare a primăriei Stare tehnică necorespunzătoare a

reţelelor de drumuri Bună relaţionare între primărie şi alte instituţii publice locale

Facilităţi reduse pentru dezvoltarea IMM-urilor

Poziţie geografică favorabilă Urbanizare scăzută Profil economic destul de diversificat Dezindustrializare, grad slab de inovare

industrială Densitate bună a reţelelor de transport, drumuri naţionale şi europene

Nivel scăzut de acces la infrastructura de bază

Intersectarea pe teritoriul municipiului a unor căi de transport strategice pentru dezvoltare

Nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor şi utilităţilor publice

Principala cale transeuropeană din România, podul peste Dunăre

Populaţie îmbătrânită¸ fenomen de îmbătrânire a populaţiei

Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucureşti-Giurgiu

Inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor

Apartenenţa la coridorul de transport pan-europeanVII prin ieşirea la cursul inferior al Dunării

Depozite de deşeuri neconforme

Apartenenţa la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier şi feroviar

Slaba promovare a potenţialelor de investiţii

Apropierea de capitală ca sursă majoră de investiţii

Lipsa forţei de muncă specializate

Acces ridicat al populaţiei la mijloacele de comunicare

Calitatea învăţământului tehnic

Activităţi de comerţ şi mic productive Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare

Zona liberă Giurgiu Pondere mică a tehnologiilor moderne Şantierul naval Activitate culturală modestă

URBCONNET ®

73


Podul rutier feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu-Ruse

Iniţiativă antreprenorială scăzută

Existenţa de proiecte de modernizare pentru creşterea capacităţii de trafic de mărfuri a portului

Capacitate tehnică redusă pentru creşterea tranzitului de mărfuri în portul Giurgiu

Nivelul redus de poluare a aerului Bariera transfrontalieră pentru comerţ internaţional prin statutul de municipiu riveran la Dunăre

Mediu de viaţă mai puţin poluat Rată de alfabetizare scăzută Investiţii străine semnificative Deficit de populaţie activă Sit-uri industriale Lipsa consultanţei specializate Pondere ridicată a populaţiei ocupate Efectul „mezzogiorno”generat de

polarizarea investiţiilor în Bucureşti Forţă de muncă disponibilă Slaba structurare a comunităţii de

afaceri Potenţial turistic prin unicitatea rezervaţiilor din pădurile Comana şi Manafu, site-ul istoric de la Călugăreni

Infrastructura de acces la obiectivele turistice deficitară

Ruinele cetăţii medievale Giurgiu Număr mare de persoane slab calificate Prezenţa turiştilor străini Lipsa unei structuri de promovare

turistică Potenţial pentru dezvoltarea turismului Număr scăzut de sosiri ale turiştilor Servicii de infrastructură de sănătate corespunzătoare

Infrastructura rutieră în stare precară

Infrastructură corespunzătoare a unităţilor medico-sanitare

Puternică sezonalitate estivală a turismului

Pregătire corespunzătoare a personalului medico-sanitar

Cel mai mare raport din ţară între persoane active şi pensionari (17 la 10)

Locuri de muncă în domeniile: construcţii, industria textilă, construcţii navale, tăietori păsări

Personal didactic insuficient în învăţământul profesional

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

Creşterea standardului de viaţă prin investiţii în lucrări de interes public

Activitatea firmelor cu sediul social în alte localităţi

Posibilitatea obţinerii de finanţări din fonduri structurale

Migrare puternică către Bucureşti şi Europa de Vest a populaţiei tinere şi înalt calificate

Folosirea consultanţei în realizarea şi managementul proiectelor

Imposibilitatea susţinerii proiectelor de creştere a capacităţii tehnice pentru

URBCONNET ®

74


trafic de mărfuri în portul Giurgiu Accesarea fondurilor structurale de către industria productivă

Ratarea oportunităţii de accesare de finanţări din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere

Atragerea de investiţii pentru reabilitarea infrastructurii rutiere

Competiţia regională

Corelarea tuturor căilor de transport din judeţ pentru consolidarea conceptului Giurgiu, municipiu de tranzit de mărfuri şi persoane

Stare avansată de deteriorare a anumitor obiective turistice

Municipiu de tranzit de mărfuri şi de turişti în regiunea Sud-Muntenia

Interersul scăzut faţă de promovarea turistică

Stimularea şi sprijinirea antreprenoriatului local

Imposibilitatea închiderii tuturor depozitelor de deşeuri neconforme în perioada de tranziţie stabilită

Dezvoltarea anteprenoriatului şi atragerea de investiţii

Transformarea municipiului într-o zonă turistică de tranzit

Îmbunătăţirea gradului de utilizare a TIC

Evoluţie defavorabilă a economiei naţionale

Modernizarea producţiei şi creşterea valorii adăugate a produselor

Lipsa de capital pentru susţinerea investiţiilor

Investiţii în procesarea alimentară de tip bio

Schimbările climatice

Modernizarea infrastructurii Omiterea orientării investiţiilor spre sectoarele cu potenţial de creştere

Dezvoltarea cooperării interne şi transfrontaliere

Polarizarea investiţiilor în Bucureşti

Punerea în valoare a resurselor energetice

Gradul de absorbţie al fondurilor europene

Reabilitarea numeroaselor obiective turistice

Lipsa de suport instituţional

Dezvoltarea turismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi culturale

Declinul demografic accentuat de migraţia tinerilor

Proximitatea de municipiul Bucureşti Degradarea sistemului educaţional Numărul important de locuri de cazare pe motonave

Slaba calificare a personalului didactic

Includerea portului Giurgiu într-un circuit turistic

Accentuarea discrepanţelor dintre calificările existente şi necesităţile forţei de muncă.

Parteneriate cu Bulgaria Reducerea populaţiei cu studii superioare datorită migraţiei tinerilor către Bucureşti

URBCONNET ®

75


Parteneriate comerciale cu Bulgaria şi alte state

Scăderea gradului de instruire şcolară

Eficientizarea activităţii portuare Slaba calificare a personalului didactic Valorificarea potenţialului fluviului Dunărea prin modernizarea infrastructurii portuare şi intensificarea traficului naval

Migraţia forţei de muncă în ţări din Uniunea Europeană

Creşterea capacităţii tehnice a portului Giurgiu pentru a putea deveni o variantă complementară pentru transportul din portul Constanţa spre Bucureşti

Scăderea gradului de instruire şcolară

Eficientizarea activităţii portuare Îmbătrânirea populaţiei Capacitate de pregătire a populaţiei prin programe de formare (reconversie profesională şi ocupare)

Scăderea nivelului mediu şi superior de pregătire a forţei de muncă datorită ofertei scăzute de pe piaţa muncii

Formarea profesională Scăderea nivelului mediu şi superior de pregătire a forţei de muncă datorită ofertei scăzute de pe piaţa muncii

Parteneriat public privat şi privat educaţional

Ratarea oportunităţii de creare a unei identităţi clar definite în context regional

Capacitate de pregătire a populaţiei neocupate prin programe de formare

Infrastructura de gaze Deschiderea aeroportului de la Adunaţii Copăceni

Posibilitatea dezvoltării furnizării private a serviciilor de sănătate

Potenţial de dezvoltare a activităţilor de cercetare-dezvoltare

Dezvoltarea şi crearea de noi structuri de incubare şi susţinere a afacerilor

URBCONNET ®

76


2. Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană

Din experienţa anterioară a altor state ale Uniunii Europene cu privire la

iniţiativa comunitară reiese că exista nevoia unei abordări integrate pentru a răspunde problemelor din centrele urbane, probleme ce pot fi de tip social, economic, cultural, dar şi ambiental în zone mai sărace. Datorită relaţiei interdependente dintre aceste aspecte, acţiunile sunt mult mai eficiente dacă pornesc de la planurile integrate de dezvoltare urbană. Fără o abordare coerentă, activităţile individuale nu conduc la soluţionarea problemelor existente. În consecinţă, se poate atinge o sinergie maximă dacă planurile se bazează pe toate aceste aspecte – infrastructură, servicii publice, mediu de afaceri.

Formularea strategiei de dezvoltare a municipiului Giurgiu porneşte de la următoarele premise :

• Strategia trebuie să se ridice la standardul calitativ al arhitecturii urbane, al constructiilor, serviciilor, al căilor şi nevoilor de acces în municipiu şi al imaginii municipiului în general.

• Strategia trebuie să îmbunătăţeasca condiţiile de viaţa ale locuitorilor. • Strategia trebuie să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului

privat şi să înlesnească accesul acestuia în operaţiunile urbane, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor periodice între parteneri.

• Strategia trebuie să se clădească pe caracterul social al proceselor urbane, implicând suportul şi participarea comunităţii locale.

• Strategia trebuie să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce vor avea loc în municipiu Giurgiu.

În identificarea direcţiilor strategice s-a corelat potenţialul local existent şi

capacitatea acestuia de dezvoltare cu tendinţele identificate la nivel judeţean, regional şi naţional. S-a optat pentru o abordare strategică în funcţie de rezultatele analizei de potenţial, s-au identificat nevoile de dezvoltare, problemele existente şi s-au formulat obiective pentru un viitor plan de acţiune.

2.1. Obiective strategice

În ultimii 20 de ani municipiul Giurgiu, la fel ca multe alte oraşe din România au avut dificultăţi în recuperarea decalajului de dezvoltare datorită neutilizării corespunzatoare a resurselor, informării deficitare, precum şi datorită nevoii de a improviza soluţii pe termen scurt şi mediu în vederea creşterii calitaţii vieţii şi creării a noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor

URBCONNET ®

77


urbane, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

Viziunea de dezvoltare în zona de acţiune urbană, în condiţiile unei dezvoltări durabile, funcţionabile şi de perspectivă, poate fi exprimată sintetic astfel :

• guvernare responsabilă prin autorităţile Administratiei Publice alese • implicarea cetăţenilor în procesul decizional • libera concurenţă în dezvoltarea mediului de afaceri şi a celui

investiţional • colaborarea cu instituţiile interesate şi a sectorului societaţii civile în

promovarea şi realizarea proiectelor locale de dezvoltare

Rezultatul dezvoltării trebuie să răspundă cerinţelor comunităţii, astfel încât să se realizeze trecerea de la un municipiu cu nivel actual mediu de dezvoltare la unul modern atât ca formă urbană cât şi ca fond civic, devenind astfel un important centru industrial din regiunea administrativă Muntenia –Sud.

Obiectivul general al al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană consta în dezvoltarea municipiului Giurgiu ca exemplu de bune practici în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii rutiere şi sociale.

În această viziune, a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a municipiului Giurgiu şi cuprinde următoarele priorităţi, obiective şi masuri de transpunere în proiecte :

Obiectivul 1. Realizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport rutier de

mare tonaj şi de tranzit în Municipiul Giurgiu prin modernizarea şoselei de centură . Datorită situaţiei actuale a stării arterelor de circulaţie supraaglomerate cu

autovehicule de mare tonaj în municipiul Giurgiu este necesară separarea circulaţiei grele de restul circulaţiei rutiere.

Astăzi, oraşul este străbătut de o axă majoră Nord-Sud, având ca punct final, de importanţă majoră, portul la Dunăre podul peste Dunare spre Bulgaria. Altă direcţie majoră de circulaţie duce la tranzitarea localităţii dinspre judeţul Teleorman spre Punctul de Control Trecere Frontieră Giurgiu şi de aici spre Portul Giurgiu sau la Podul spre Bulgaria.

Principalele drumuri de acces în Municipiu Giurgiu sunt : • Giurgiu . Bucureşti : DN 5 . porţiuni ale DE 70 si DE 85 • Giurgiu . Ghimpaţi : DN 53 . legătura cu DN 6 şi DN 61, • Giurgiu . Zimnicea : DN 5C, • Giurgiu . Alexandria : DJ 503, 503A şi 504.

Datorită faptului că Giurgiu este beneficiarul întâlnirii într-un centru plurinodal a trei sisteme de circulaţie : rutier, feroviar şi naval, traficul rutier de mare tonaj indus excede capacităţile şoselelor existente.

URBCONNET ®

78


Realizarea unui drum de centură, astfel ca infrastructura rutieră a oraşului să fie cât mai bine protejată împotriva uzurii accelerate generată de traficul greu, este un obiectiv pe care autorităţile administraţiei publice giurgiuvene şi l-au stabilit cu peste un deceniu în urmă. Costurile foarte mari ale investiţiei au împiedicat însă demararea lucrărilor, în condiţiile în care bugetul local a traversat ani succesivi de severă austeritate. Soluţia atragerii de fonduri europene nerambursabile poate fi însă valorificată şi, Giurgiu poate beneficia de avantajele oferite de acest proiect.

Măsurile luate în vederea realizării acestor obiective sunt :

• Realizarea unei şosele compacte destinate traficului greu şi tranzitului adiacent Municipiului Giurgiu.

• Realizarea unui pasaj denivelat va dezvolta traficul rutier dintre oraş şi zona de influenţă şi va asigura legături publice de transport durabile în zonă.

• Optimizarea traficului în Municipiul Giurgiu şi în zonele limitrofe. • Devierea în principal a traficului de tranzit şi asigurarea de legături

publice de transport durabile în zonă in vederea creşterii gradului de siguranţă a traficului şi transportului auto.

• Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri locale cu reţeaua de drumuri nationale, judeţene şi comunale.

În scopul soluţionării acestor probleme vor fi realizate 3 proiecte de

infrastructură pe centura municipiului Giurgiu: • Realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată internaţională

Giurgiu Nord – Ruse şi reabilitarea drumului de centură dintre pasaj şi DN5 Giurgiu-Nord.

• Modernizarea drumului de centură ramură Nord – Vest, de la Penitenciar, Sos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei, Şos. Sloboziei şi drumul P1-P2.

• Modernizarea şi reabilitare drum de legatură DN5 Bucureşti-Giurgiu, DJ507 Giurgiu – Oinacu şi Drum centură Sud din municipiul Giurgiu. Obiectivul 2. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea spaţiului carosabil şi a

trotuarelor în centrul Municipiului Giurgiu. Unul din pricipalele obiective ale municipalitaţii îl reprezintă dezvoltarea

infrastructurii de transport pentru susţinerea dezvoltării economice prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de strazi şi amenajarea trotuarelor. Datorită faptului că nu există un traseu fluent şi o capacitate optimă dedicată traficului de transport şi de penetraţie al vehiculelor de transport mărfuri, aceasta generează disfuncţii importante în desfăşurarea circulaţiei. Datorită capacităţii portante insuficiente de pe unele străzi dedicate acestui tip de trafic, se produce o deteriorare accentuată a acestora. Cu toate că

URBCONNET ®

79


s-au reabilitat o mulţime de străzi în ultimul timp, sistemul rutier din municipiul Giurgiu este încă insuficient reabilitat.

Circulaţia modernă necesită o calitate bună a covorului asfaltic şi o extindere continuă a suprafeţelor ocupate de trama stradală ca urmare a creşterii gradului de motorizare, a mobilităţii populaţiei şi a prevederilor de dezvoltare ale municipului.

Măsurile specifice ale proiectului sunt : amenajarea de 70965 mp spaţiu carosabil asfaltat, asfaltarea a 29995 mp spaţiu carosabil exisent, înlocuirea a 801 capace de canal, precum şi amenajarea a 17997 mp trotuare din dale beton, în municipiul Giurgiu, judeţul Giurgiu, prin reabilitarea a 41 străzi cu o lungime totală de 12531 m, astfel:

NR. CRT.

STRADA LUCRAREA UM CANT

NICOLAE TITULESCU Carosabil + asfaltare mp 15.636 ( str. Garii – B-dul 1907) Trotuare dale

behaton mp 6.930

1.

L = 1258 ml Înlocuire capace buc 59 B-DUL EROILOR Asfaltare carosabil mp 10.212 ( str. Gării – B-dul 1907) Trotuare dale

behaton mp 7.508

2. L = 1127 ml Înlocuire capace buc 56

STR. 23 AUGUST Asfaltare carosabil mp 1.345 ( str. Uzinei – B-dul Eroilor ) Trotuare dale

behaton mp 767


STR. VERII Carosabil + asfaltare mp 928 ( B-dul Eroilor – str. 1 Mai) Inlocuire capace buc 20

4. L = 253 ml

STR. PLEVNEI Carosabil + asfaltare mp 2.600 ( B-dul Eroilor- str. N.Iorga) Înlocuire capace buc 24

5. L = 415 ml

STR. FÂNTÂNELOR Carosabil + asfaltare mp 1.367 ( B-dul Eroilor – str. Plevnei) Înlocuire capace buc 22

6.

L = 220 ml STR. 1 MAI Carosabil + asfaltare mp 1.196 ( str. Plevnei – str. T.Vianu ) Înlocuire capace buc 13

7.

L = 178 ml 8. STR. MIHAI EMINESCU Carosabil + asfaltare mp 2.016

URBCONNET ®

80


( B-dul Eroilor – str. Tudor Vianu )

Înlocuire capace buc 37

L = 388 ml FDT. PESCARILOR Carosabil + asfaltare mp 362 ( str. M.Eminescu- str. V.Babeş) Înlocuire capace buc 8

9.

L = 76 ml STR. VICTOR BABEŞ Carosabil + asfaltare mp 555 ( str. Plevnei – str. Pescarilor) Înlocuire capace buc 10

10.

L = 115 ml STR. 1907 ( str. Ramadan Asfaltare carosabil mp 9755

str. Mircea cel Batran) Înlocuire capace buc 53

11.

L = 1043 ml FDT. 1907 Carosabil + asfaltare mp 214 ( din str. 1907 ) Înlocuire capace buc 3

12.

L = 40 ml INTR.. LINIŞTEI Carosabil + asfaltare mp 420 ( din str. 1907 ) Înlocuire capace buc 4

13.

L = 64 ml INTR.. BERZEI Carosabil + asfaltare mp 640 ( din str. 1907 ) Înlocuire capace buc 6

14.

L = 108 ml STR. I.L. CARAGIALE Carosabil + asfaltare mp 1.278 ( str. Digului – str. 1907 ) Înlocuire capace buc 6

15.

L = 150 ml STR. B. ST. DELAVRANCEA Carosabil + asfaltare mp 1.162

( str. Digului – str. I.L.Caragiale ) Înlocuire capace buc 9

16.

L = 174 ml STR. DIGULUI Carosabil + asfaltare mp 5.122 ( STR. 1907 – Parc Alei ) Trotuare dale

behaton mp 1.908


FDT. DIGULUI Carosabil + asfaltare mp 379 ( din str. Digului ) Înlocuire capace buc 4

18.

L = 85 ml

URBCONNET ®

81


STR. AUREL VLAICU

carosabil +asfaltare mp 2.807

( str. Albinelor – str. Vlad Ţepeş ) Înlocuire capace buc 29

19.

L=385 ml STR. AVRAM IANCU

carosabil +asfaltare mp 1.216

( str. Albinelor – str. Vlad Ţepeş ) Înlocuire capace buc 14

20.

L=260 ml STR. DINICU GOLESCU carosabil +asfaltare mp 997 ( str. Dezrobirii – str. Vlad Tepeş )

Înlocuire capace buc 14 21.

L=195 ml STR. ALBINELOR carosabil +asfaltare mp 582 (str. Cluj – str. Aurel Vlaicu ) Înlocuire capace buc 6

22. L = 119 ml

STR.CLUJ carosabil +asfaltare mp 585 (str. Griviţei – str. Dezrobirii) Înlocuire capace buc 4

23. L = 74 ml

STR. DEZROBIRII carosabil +asfaltare mp 970 str. Cluj – str. P.Ghelmez Înlocuire capace buc 7

24. L = 137 ml

STR. PROGRESULUI carosabil +asfaltare mp 349 25. (str. Dinicu Golescu – str. Griviţei

) Înlocuire capace buc 6

L = 66 ml STR. GRIVIŢEI

asfaltare carosabil mp 5.765

( str. Păcii- str. Vlad Ţepeş ) înlocuire capace buc 40

26.

L = 790 ml STR. COMANA carosabil +asfaltare mp 1.144 ( str. Vlad Ţepeş – str. Horea ) înlocuire capace buc 10

27.

L = 183 ml total STR. CLOŞCA carosabil +asfaltare mp 518 (str.Horea - str. Comana ) înlocuire capace buc 7

28.

L = 80 ml total STR. CRIŞANA carosabil +asfaltare mp 235 (str. Horea – str. Comana ) înlocuire capace buc 4

29.

L = 40 ml total 30. STR. HOREA carosabil +asfaltare mp 3.123

URBCONNET ®

82


(str. Vlad Ţepeş – str. Păcii) înlocuire capace buc 23 L = 425 ml STR. SIRENEI asfaltare carosabil mp 3.828 (str. Vlad Ţepeş – str. Păcii ) înlocuire capace buc 24

31.

L = 451 ml STR. ZEFIRULUI carosabil +asfaltare mp 552 str. Soarelui – str. Sirenei înlocuire capace buc 13

32.

L = 110 ml STR. SMÎRDEI carosabil +asfaltare mp 2.465 (str. Păcii – str. Sirenei ) înlocuire capace buc 18

33.

L = 210 ml STR. CUZA VODĂ carosabil +asfaltare mp 885 (str. Tabiei – str. Tudor Vladimirescu )

înlocuire capace buc 13 34.

L = 136 ml STR. GHE. MATEESCU carosabil +asfaltare mp 798 (str. Tabiei - str. Tudor Vladimirescu)


L = 140 ml STR. SOARELUI carosabil +asfaltare mp 3.072 (str. Tudor Vladimirescu- str. Păcii)


L = 405 ml STR. PĂCII asfaltare carosabil mp 5.200 (str. Tabiei – str. Horea – str. Unirii )

trotuar dale behaton mp 884 37.

L = 570 ml înlocuire capace buc 45 STR. TUDOR VLADIMIRESCU carosabil +asfaltare mp 3.510 (str. Vlad Ţepeş – str. Dunării) înlocuire capace buc 28

38.

L = 550 ml STR. BRANIŞTEI carosabil +asfaltare mp 650 ( str. Păcii – str. Dunării ) înlocuire capace buc 14

39.

L = 100 ml STR. DUNĂRII carosabil +asfaltare mp 700 (str. Tudor Vladimirescu- str.Braniştei)


L = 131 ml total 41. Str. Tabiei (str. Vlad Ţepeş-str. carosabil +asfaltare mp 5.366

URBCONNET ®

83


Dunării) L = 572 ml Înlocuire capace buc 20

TOTAL CAROSABIL

mp 29.995

TOTAL TROTUARE mp 17.997

TOTAL L = 12531 ml.

TOTAL CAPACE buc. 801 Zonele asfaltate au următoarele trăsături specifice :

• Dimensionare necorespunzătoare a reţelei stradale. • Dotare cu locuinţe individuale de tip P, P+1. • Zonă asfaltată va deservi un număr de 1675 locuinţe individuale

în care îşi au domiciliul 2863 de cetăţeni. • Zona este dotată cu reţele de canalizare, apă, gaze, curent

electric şi reţele de telecomunicaţii. Obiectivul 3. Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Municipiul

Giurgiu prin achiziţionarea şi amplasarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere.

Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale în domeniul creşterii siguranţei

şi prevenirii criminalităţii în municipiul Giurgiu este o măsură necesară pentru atragerea investiţiilor, creşterea gradului de civilizaţie precum şi crearea de noi locuri de muncă în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii. Preocuparea permanentă a autorităţilor publice locale pentru siguranţa cetăţeanului şi pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii prin achiziţionarea şi amplasarea de camere de supraveghere şi amenajarea unui centru de supraveghere va conduce şi la eliminarea barierelor de comunicaţie dintre poliţie şi gardieni publici, pe de-o parte şi comunitatea locală, pe de altă parte. Amplasarea camerelor de supraveghere se va face în concordanţă cu analizele şi situaţiile statistice ale poliţiei municipale privind zonele în care au avut loc infracţiuni sau evenimente rutiere, ţinându-se cont şi de intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii juvenile prin amplasarea sistemului de supraveghere şi în instituţii de învăţământ.

Măsuri specifice : Amenajarea dispeceratului central de supraveghere respectiv achiziţionarea şi

instalarea sistemului de supraveghere necesar pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune a municipiului Giurgiu, pe parcursul a 6 luni, astfel:

a) Amenajare dispecerat central de supraveghere prin executarea următoarelor

finisaje: • zugrăveli interioare var lavabil la pereţi şi tavan

URBCONNET ®

84


b) Achiziţionare sistem de supraveghere constând din: Infrastructură transfer date:

• fibră optică 4 fibre – 1.000 ml, asigură transmisia datelor în condiţii de viteză şi siguranţă maximă.

• cablu FTP cat 6e – 1.000 ml, asigura controlul camerelor mobile, precum şi transmisia semnalului video de la camere la switch.

• cablu TYIR 1x16 + 1x10 – 1.000 ml; pentru alimentarea cutiilor de distribuţie cu energie electrică.

Echipamente de transmisie date: • Mediaconvertoare fibră optică – 53 perechi • Switch 16 porturi cu management – 4 buc • Camere fixe – 35 buc • Camere mobile 360° – 18 buc • Lentile autoiris varifocale – 35 buc • Dispecerat central de monitorizare ; Server central – 5 bucăţi • Monitoare LCD cu diagonala 107 cm – 5 bucăţi • Tastatura comanda camere mobile – 2 bucăţi • Rack-uri de 47U/19” – 2 bucăţi

Sistemul are capacitatea de a transmite şi înregistra imagini la 25fps(in timp real) la o rezoluţie de 680x480 şi 15fps la rezoluţie de 2MP pentru un număr nelimitat de camere.

Amplasarea camerelor de supraveghere se va face cu consultarea poliţiei municipale şi cu după evaluarea autorităţilor publice locale privind prevenirea infracţionalităţii în anumite zone. Astfel, s-au stabilit următoarele locaţii:

Nr. Crt. AMPLASAMENT OBSERVAŢII 1. Cetatea lui Mircea pe şoseaua de centură 2. Intersecţia Parc Alei 3. Intersecţia „Romarta” 4. Intersecţia de la Primărie pe partea cu statuia lui

Vlad Ţepeş 5. Intersecţia Parc Mihai Viteazu pe partea cu Ştuburger 6. Intersecţia de la Petrom pe partea magazinului

DOMO 7. Sens giratoriu str.Gloriei intersecţie cu

şos. Prieteniei şi b-dul Bucureşti 2 camere

8. Intersecţia şos. Prieteniei cu str. 1 Decembrie 1918

în apropierea Motelului Prietenia

9. Intersecţia şos. Prieteniei cu şos. 2 camere, la subtraversare

URBCONNET ®

85


centură cale ferată 10. Intersecţia str. 1 Decembrie 1918 cu şos.

centură 2 camere, ieşirea spre Oinacu

11. Sens giratoriu hotel Steaua Dunării 2 camere, la hotel şi spre stadion

12. Intersecţia şos. centură cu Aleea fabricii de zahăr

13. Sens giratoriu Piaţa Gării 2 camere 14. Intersecţie str. Ramadan cu b-dul 1907 la Istru 15. Şoseaua Sloboziei 2 camere, la ieşirea din

oraş 16. Intersecţie str. Ramadan cu şos.

Alexandriei 2 camere, la ieşirea din oraş

17. şos. Alexandriei 2 camere, la ieşirea din oraş

18. şos Ghizdarului 2 camere, la ieşirea din oraş

19. şos Bălănoaiei pe partea Hipermarket Interex

20. Intersecţia b-dul Mihai Viteazu cu str. Cărămidarii Vechi

21. Intersecţia b-dul Daciei cu str. Cărămidarii Vechi

22. Direcţia Jud. pt Agricultură şi Ind. Alimentară

23. Intersecţia b-dului Bucureşti cu str. Tineretului

24. Intersecţia de la Primărie la Finanţe 25. Sens giratoriu Teatru de vară 26. Intersecţia str.23 August cu str.Tudor

Vianu

27. Piaţa Sf. Gheorghe la şcoala nr.1 28. Liceul Ion Maiorescu pe b-dul Bucureşti 29. Piaţa centrală Colţ restaurant Dunărea 30. Intersecţie b-dul Mihai Viteazu cu b-

dul Bucureşti Unitatea militara

31. Intersecţie b-dul Mihai Viteazu cu str. 1 Decembrie 1918

Ocolul Silvic

32. Liceul Economic Str. 1 Decembrie 1918 33. Hipermarket „Billa” Str. Tineretului 34. Şcoala nr. 10 35. Şcoala nr.5

URBCONNET ®

86


36. Şcoala nr. 8 37. Şcoala nr. 4 38. Şcoala nr. 3 39. Şcoala nr. 7 Intersecţia str.Hristo

Botev cu str. portului 40. Cartier Istru spre locuinţele sociale 41. Cartier Obor 2 camere, la case sinistraţi,

şi locuinţe sociale 42. Parc Steaua Dunării Sală sport- Lac Prietenia 43. Intersecţie str. I.C. Brătianu cu B-dul

1907 Vizavi de Fabrica de pâine

Instalarea sistemului de supraveghere necesar pentru creşterea siguranţei şi

prevenirea criminalităţii, în zona de acţiune – municipiul Giurgiu se va face în următoarele locaţii: şcoli, licee, grădiniţe, parcuri, pieţe, instituţii publice, principalele intersecţii şi artere ale municipiului, intrarile în Municipiul Giurgiu. Se are în vedere intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii juvenile, prin amplasarea sistemului de supraveghere în instituţii de învăţământ, creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii sociale prin amplasarea sistemului de supraveghere în artere – străzi- intersecţii, menţinerea trendului descendent al infracţiunilor comise cu violenţă prin amplasarea sistemului de supraveghere în pieţe, desfăşurarea în permanenţă a măsurilor preventiv-profilactice, prin amplasarea sistemului de supraveghere pentru prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în spaţiile publice.

2.2. Priorităţi de dezvoltare În condiţiile prezentate în analiza socio-economică a localităţii se conturează

anumite priorităţi pentru perioada 2008-2015. Acestea au plecat de la propunerilor din partea comunităţii, ţinând cont de următoarele criterii:

• Posibilitatea atragerii de fonduri pentru aceste acţiuni; • Capacitatea locală existentă pentru implementare eficientă;

De asemenea s-a avut în vedere ca priorităţile prevăzute în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Giurgiu să fie corelate cu Planul de Dezvoltare Regională al Muntenia Sud pentru perioada 2007-2013 şi cu Strategia de Dezvoltare a Judeţului Giurgiu 2007-2013 şi să fie compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi în Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

Astfel, prioritatile de dezvoltare ale municipiului Giurgiu sunt:

URBCONNET ®

87


Dezvoltarea infrastructurii

Obiectivele politicii europene în domeniul transporturilor, fundamentate prin Carta Albă- Politica Europeana în materie de Transport – care subliniază importanţa reabilitării infrastructurii rutiere şi importanţa unui transport urban sigur şi ecologic, sunt corelate cu unul dintre principiile de dezvoltare spatială durabilă pentru continentul european care prevede asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate. Programul Operaţional Regional complementează prevederile acestei Carte şi este în concordanţă cu acestea având în vedere că investiţiile realizate prin acest program vin în sprijinul dezvoltării /modernizării reţelei de drumuri şi, de asemenea, vizează încurajarea investiţiilor în modernizarea şi îmbunătăţirea transportului urban prin intermediul planurilor integrate de dezvoltare urbană. Mobilitatea şi accesibilitatea sunt elemente esenţiale care pot constitui baza dezvoltării economice într-un oraş şi la nivel intra şi inter-regional.

Pe teritoriul municipiului Giurgiu se intersectează importante căi de transport internaţional care îi asigură conectivitatea cu reţelele de transport european: coridorul pan-european VII prin segmentul Dunăre şi coridorul pan-european IX de transport rutier şi feroviar. La nivel regional Giurgiu poate deveni principalul punct de conexiune pe axele: cursul inferior al Dunării şi pe direcția Nord – Sud pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Russe.

Strategia de Dezvoltare a municipiului Giurgiu îşi propune drept primă prioritate pentru dezvoltarea pe termen lung a judeţului dezvoltarea integrată şi durabilă a sistemelor intermodale de transport, cu efecte benefice durabile atât pentru pasageri cât şi pentru mărfuri.

Pe termen mediu şi lung municipiul Giurgiu trebuie să canalizeze o parte majoră a investiţiilor pentru asigurarea infrastructurii de bază, care va genera dezvoltare în toate sectoarele importante, începând de la transport, cu răsfrângere directă asupra mediului de afaceri, a zonelor slab dezvoltate rurale şi a capitalului uman. Modernizarea drumurilor, creşterea capacităţii tehnice portuare pentru un tranzit fluvial sporit de mărfuri şi de persoane, crearea şi dezvoltarea infrastructurii aeriene vor constitui puncte-cheie pentru crearea unui circuit pentru comerţ şi servicii conexe la nivelul axei Nord-Sud dar şi la nivelul întregului judeţ.

Crearea unei infrastructuri de transport echilibrate, la standarde europene, constituie o prioritate pentru municipiul Giurgiu, indiferent de arealele de locuire teritorială: metropolitan, median sau fluvial. Conectarea întregului municipiu la obiective moderne de infrastructură va conduce la creşterea accesibilităţii, creşterea oportunităţilor de dezvoltare a afacerilor dar va duce şi la îmbunătăţirea calităţii, eficienţei şi vitezei serviciilor de transport, la creşterea volumului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

O altă componentă care va asigura dezvoltarea strategică a comerţului în municipiul Giurgiu constă în creşterea capacităţii tehnice a portului Giurgiu. Autorităţile publice locale vor trebui să identifice soluţii pentru a-şi susţine proiectele de separare a

URBCONNET ®

88


portului de mărfuri de portul de pasageri şi pentru asigurarea condiţiilor pentru creşterea aportului comerţului de mărfuri în economia judeţului.

Prioritatea de dezvoltare a portului fluvial este concordantă cu rezultatele pe care POS Transport şi le propune pentru acest exerciţiu programatic. Până în 2013, traficul de mărfuri ar trebui să atingă următoarele ţinte: 45 de milioane tone de mărfuri tranzitate prin porturile fluviale, pornind de la 36 milioane de tone în 2003.

Completarea conceptului de nod de transport intermodal regional va putea fi

realizat prin crearea infrastructurii aeriene, element ce va impulsiona dezvoltarea municipiului Giurgiu în context regional şi internaţional.

Relansarea sectorului agricol

Strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu reprezintă o schimbare a rolului

tradiţional al spaţiului rural, anume tratarea acestuia în corelaţie cu dezvoltarea sistemului urban, din dublă perspectivă: a modului de utilizare a terenurilor, structura aşezărilor şi a distribuţiei populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea funcţională a spaţiului rural şi utilizarea cadrului fizic prin diferite forme de producţie şi consum.

Un al doilea punct al intervențiilor pe care le propune Strategia de dezvoltare accentuează ambiţia municipiului Giurgiu de a transforma moştenirea rurală de calitate într-o ramură economică competitivă, asemănător cu situaţia la nivel european, sectorul agricol fiind fundamental pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Municipiul Giurgiu are în vedere modernizarea şi implicit eficientizarea sistemului agricol, concomitent cu încurajarea dezvoltării celorlalte sectoare, a serviciilor şi dezvoltării antreprenoriale.

Ţintele principale în domeniul agricol sunt legate de modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea exploataţiilor prin stimularea asocierii fermierilor, creşterea valorii adăugate ale produselor agricole prin investiţii în echipamente moderne de producţie.

Zonele agricole trebuie să facă faţă unor provocări deosebite în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii acestora la nivel regional şi european datorită concurenţei crescute a produselor agricole în Piaţa Unică Europeană. Oportunităţile oferite fermierilor prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Agricolă se referă atât la dezvoltarea agrară cât şi la dezvoltarea economiei în general, prin realizarea de structuri de cazare, sprijinirea microînteprinderilor de procesare a resurselor zonale, susţinerea investiţiilor în infrastructura de turism.

Sectorul agro-alimentar va profita de oportunităţile oferite de fondurile structurale şi de condiţiile impuse prin Agenda Lisabona, prin investiţii în tehnologii şi inovaţie, procese ce conduc la realizarea unei valori adăugate a produselor obşinute pentru a face faţă evoluţiei cererii pieţelor atât în Europa, cât şi la nivel mondial. Un aspect important este legat de sprijinirea sectorului educaţional în mediul rural prin oferirea unor şanse de acces egale cu cele din mediul urban. Investiţiile în capitalul

URBCONNET ®

89


uman vor permite zonelor rurale şi sectorului agroalimentar să se dezvolte durabil în viitor.

Într-un judeţ cu o majoritate a populaţiei rezidentă a zonei rurale, scopul strategiei de dezvoltare este de a afirma solidaritatea urban-rural, consolidarea de pârghii de colaborare şi dezvoltare comună. În condiţiile actuale sprijinul şi implicarea autorităţilor locale reprezintă avantaje care nu vor fi întreţinute pe termen mediu şi lung în lipsa trecerii la o agricultură modernă, bazată pe gestionare eficientă a terenului prin diverse forme de asociere sau pe crearea şi susţinerea unui ciclu bine definit al traseului producţiei.

Diminuarea disparităţilor şi promovarea incluziunii sociale Nivelul calităţii vieţii reprezintă unul din factorii determinanţi pentru gradul

de dezvoltare socială şi economică a unei comunităţi. Acesta este dependent de calitatea serviciilor de sănătate, educaţie precum şi de nivelul şi profilul ocupării pe piaţa muncii. Direcţiile strategice de dezvoltare a municipiului Giurgiu trebuie să vizeze aceste domenii nu atât prin caracteristicile setului de obiective propus dar şi prin capacitatea de a asigura sustenabilitatea şi durabilitatea soluţiilor de atingere a lor pe termen mediu şi lung.

În ceea ce priveşte educaţia şi sănătatea, un nivel de dezvoltare ridicat la

nivelul municipiului este determinat de tipul şi gradul de implicare al diferitelor instituţii în asigurarea unei calităţi ridicate a serviciilor furnizate în aceste domenii. Setul de măsuri propuse trebuie deopotrivă să vizeze şi gradul de ocupare pe piaţa muncii care reprezintă de fapt principalul factor în asigurarea unui nivel ridicat de dezvoltare economică şi socială a municipiului. În acest sens, implicarea diferitelor organizaţii publice de la nivel judeţean se dovedeşte a fi decisivă pentru crearea premiselor unei creşteri a veniturilor populaţiei şi, implicit, a nivelului de trai al acesteia. Nu trebuie ignorat faptul că succesul unui program de îmbunătăţire a nivelului de trai presupune în aceeaşi măsură implicarea în regim de parteneriat a organizaţiilor nonguvernamentale sau chiar a companiilor din sectorul privat a căror abordare ar putea contribui semnificativ la asigurarea succesului conceperii şi implementării acestor măsuri. Eficienţa şi eficacitatea unei abordări strategice în ceea ce priveşte dezvoltarea municipiului Giurgiu depinde aşadar nu atât de coerenţa şi claritatea măsurilor propuse dar şi de consecvenţa, fermitatea şi determinarea cu care sunt implementate măsurile corespunzătoare.

Din analiza socio-economică desfăşurată pot fi identificate o serie de domenii

de intervenţie de o importanţă primordială pentru asigurarea unui cadru adecvat creşterii nivelului de trai al populaţiei municipiului Giurgiu. Acestor domenii de intervenţie le sunt subsumate acțiuni specifice ale căror rezultate cuantificabile vor permite stabilirea unui curs al dezvoltări sociale şi economice a întregului judeţ.

URBCONNET ®

90


Dezvoltare antreprenorială

Analizând cei patru factori ai competitivităţii locale – teritoriul, economia, resursele umane şi cadrul instituţional – reiese foarte clar că, la nivelul municipiului Giurgiu cele mai mari deficienţe se înregistrează la capitolul economic: lipsa investiţiilor productive şi preponderenţa produselor cu valoare adăugată scăzută au impact direct asupra veniturilor (atât pentru administraţie, cât şi la nivelul populaţiei), acest fapt traducându-se prin nivel de trai scăzut, lipsa investiţiilor în infrastructură, imposibilitatea de a crea condiţii favorabile pentru afaceri, în condiţiile în care judeţul trebuie să „concureze”, de pe poziţii inegale, cu capitala Bucureşti.

Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale, este dificil de vorbit despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului, şi cu atât mai puţin despre o „cultură antreprenorială”.

Pentru eliminarea acestui cerc vicios, al economiei slab productive, generatoare de venituri scăzute, este nevoie de o intervenţie susţinută din partea autorităţilor publice, în sensul activării comunităţii, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local, pentru sprijinirea iniţiativelor de afaceri şi atragerea de noi activităţi economice.

Până acum, investiţiile au rezultat natural, urmând dezvoltarea pieţei, sub presiunea zonelor mai dezvoltate din judeţele învecinate (Prahova, Argeş) şi din Bucureşti, sau atrase de avantajele Zonei Libere Giurgiu. Deşi benefică în sine, această dezvoltare necontrolată, fără obiective clare de dezvoltare a condus la o disipare a eforturilor şi la obţinerea unor rezultate mult inferioare potenţialului existent.

Intervenţia publică trebuie să aibă loc într-o manieră integrată, pe mai multe paliere: pe de o parte este nevoie de o „activare” a comunităţii, prin acţiuni de promovare a antreprenoriatului la nivel local, direcţionate în special către micii întreprinzători.

Pe de altă parte, este nevoie de o diversificare a bazei economice şi de o reducere a dependenţei de agricultură, concomitent cu sprijinirea acelor domenii cu potenţial real de dezvoltare – în special transporturile şi serviciile-suport pentru tranzitul de mărfuri şi persoane. În acelaşi timp, trebuie create condiţiile pentru atragerea de noi investiţii, prin crearea de structuri de incubare şi dezvoltare a afacerilor, şi prin sprijinirea ramurilor cu potenţial de clusterizare.

URBCONNET ®

91


Valorificarea potenţialului de colaborare transfrontalieră

În cadrul definit de Politica de Coeziune pentru perioada 2007-2013 a Uniunii Europene, care promovează drept prioritate reducerea inegalităţilor teritoriale economice şi sociale care au apărut în statele şi regiunile slab dezvoltate, precum şi accelerarea dezvoltării lor economice şi sociale, regiunea transfrontalieră Giurgiu - Ruse beneficiază de oportunităţi comune de dezvoltare într-o arie largă de domenii - economic, social, cultural.

La nivelul Uniunii Europene, rolul central al euroregiunilor este de a consolida coeziunea teritorială şi competivitatea regiunilor implicate în procesul de colaborare transfrontalieră. În teorie, prezenţa frontierei limitează schimburile economice, sociale şi culturale şi afectează gestionarea comună şi eficientă a teritoriului. În prezent, zona transfrontalieră Giurgiu-Ruse nu este omogenă și nu are o identitate ca regiune. Analiza situaţiei actuale indică că deşi dezvoltarea economică, creşterea şi crearea de locuri de muncă sunt încă lente, potenţialul unei cooperări transfrontaliere benefice există.

Obiectivul strategic general al Priorităţii pentru colaborare transfrontalieră este acela de a reuni persoanele, comunităţile şi economiile zonei transfrontaliere Giurgiu-Ruse şi de a sprijini consolidarea unei zone de cooperare, care să valorifice resursele naturale, ecologice şi potenţialul uman, având la bază o abordare durabilă. Pe termen lung, autorităţile locale din cele două ţări vor integra aceste zone despărţite de graniţele naţionale care se confruntă cu probleme comune, ce necesită soluţii comune.

Paşi importanţi au fost deja realizaţi, prin înfiinţarea Asociaţiei “Euroregiunea Danubius” şi prin implementarea unor proiecte transfrontaliere din programul PHARE România – Bulgaria, altele aflându-se în curs de implementare.

Una dintre acțiunile pe care trebuie să le realizeze autorităţile publice din judeţul Giurgiuşși din districtul Ruse este crearea unui concept puternic de marketing regional, prin campanii de informare şi de promovare a Euroregiunii Giurgiu-Ruse.

Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă

„Dezvoltarea durabilă este o (....) dezvoltare care răspunde nevoilor generaţiilor

prezente fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. Două concepte sunt absolut inevitabile acestei noţiuni: conceptul de „nevoie”, şi în mod special cel de nevoie esenţială, căruia trebuie să i se acorde cea mai mare prioritate, şi ideea limitării efectelor negative ale tehnologiilor prezente şi a organizării noastre sociale, asupra capacitaţii mediului de a răspunde nevoilor actuale si viitoare.”

În conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel european, Strategia municipiului Giurgiu urmăreşte la nivel orizontal respectarea principiul dezvoltării durabile prin atenţia acordată protejării mediului înconjurător, cu efecte directe asupra calităţii vieţii locuitorilor municipiului Giurgiu. Urmând îndeaproape principiile aplicate în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare abordează într-o manieră integrată problemele

URBCONNET ®

92


economice, sociale şi de protecţie a mediului de la nivelul municipiului Giurgiu. Prin îndeplinirea acţiunilor prevăzute în Strategia de Dezvoltare a municipiului autoritătile publice vor crea pârghiile pentru o dezvoltare eficientă din punct de vedere economic, echitabilă din punct de vedere social şi sustenabilă din punct de vedere al conservării mediului.

Prin respectarea calităţii mediului, Strategia de Dezvoltare a municipiului Giurgiu se îndreaptă în primul rând spre asigurarea şi ameliorarea, acolo unde situaţia o impune, a stării de sănătate locuitorilor municipiului Giurgiu şi spre asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru generaţiile viitoare.

Nevoia de protejare a mediului înconjurător este reflectată la nivelul percepţiei populaţiei, verificată prin rezultatele anchetelor realizate la nivelul locuitorilor municipiului Giurgiu. Cetăţenii municipiului consideră că priorităţile de infrastructură sunt esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a comunităţilor. Aceste proiecte vor ţine cont de impactul asupra mediului, ţinta presupunând minimizarea riscurilor de poluare. Locuitorii consideră că rezolvarea problemelor de mediu reprezintă o prioritate absolută, menţionând proiectele necesare pentru reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare precum şi modernizarea sistemului de colectare şi gestionare a deşeurilor.

Municipiul Giurgiu deţine un potenţial important în domeniul energiilor regenerabile, valorificarea diverselor potenţialuri regenerabile constituind o resursă unică de dezvoltare. Potenţialul solar şi de biomasă, considerând producţia agricolă la nivel judeţean, sunt elemente cheie de dezvoltarea municipiului, care au un dublu impact: pe de o parte asigura sustenabilitatea resurselor energetice iar pe de alta contribuie la creşterea competitivităţii economice a actorilor din domeniu. Utilizarea unor resurse regenerabile au ca impact şi o reducere a costurilor populaţiei în ceea ce priveşte utilităţile de bază. De asemenea, valorificarea resturilor vegetale şi animale contribuie atât la creşterea sustenabilităţii exploataţiilor cât şi la realizarea obiectivelor de valorificare a produselor ecologice. Progresul realizat în asigurarea unei alimentaţii sănătoase, rezultatele înregistrate în folosirea resurselor regenerabile pentru încălzirea centralizată sau electricitate, reprezintă paşi importanti realizaţi pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung. Prin acţiunile prevăzute, Strategia de Dezvoltare va continua să consolideze acest proces pe o bază deja existentă.

Creşterea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea procesului de elaborare

şi implementare a politicilor

Municipiul Giurgiu este persoană juridică de drept public, care are ca obiectiv administrarea eficientă a resurselor comunităţii.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în municipiul Giurgiu sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi Primarul, ca autoritate executivă.

Consiliul local are initiaţiva şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi

URBCONNET ®

93


publice, locale sau centrale. Îşi exercită atribuţiile prin hotărari de Consiliu Local, luate în şedinţe de lucru organizate lunar, după ce în prealabil propunerile au fost analizate în comisii de specialitate.

Primăria Municipiului Giurgiu este condusă de un primar şi doi viceprimari şi dispune de o structură organizatorică funcţională, care permite desfăşurarea de activităţi complexe. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin.(2) al art.61 din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, Primarul municipiului Giurgiu, beneficiază de un aparat de specialitate pe care îl conduce.

Aparatul de specialitate al Primarului este structurat în 7 direcţii, cu mai multe compartimente şi servicii, respectiv: Direcţia Administrare Locală, Direcţia Economică, Direcţia Învăţământ, Cultură, Sport, Direcţia Tehnică, Arhitectul Şef, Direcţia Relaţii Comunitare şi Direcţia Administrativă.

NUMĂR PERSONAL Din care de conducere de execuţie

TOTAL din care 207 23 184 Funcţii publice 142 18 124

Dezvoltarea administraţiei publice din municipiul Giurgiu este o condiţie a

dezvoltării pe termen mediu şi lung. Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale trebuie să aibă capacitatea de a pregăti proiecte şi de a gestiona procesul de dezvoltare strategică a judeţului. Având responsabilitatea de a implementa politicile judeţene şi a coordona dezvoltarea localităţilor prin alocări bugetare şi alte tipuri de sprijin, Consiliul Judeţean Giurgiu este actorul cheie în gestionarea procesului de înnoire a judeţului. Capacitatea Consiliului Judeţean de a elabora şi implementa politici publice la nivel judeţean reprezintă elemente importante ale reuşitei procesului strategic pe termen mediu şi lung.

Mai mult decât atât, obiectivele autorităţilor publice locale din judeţul Giurgiu trebuie să urmărească îmbunătăţirea calităţii stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea de spaţii verzi, alimentaţie sănătoasă şi un mediu curat.

Capacitatea administrativă a municipiului Giurgiu este de asemenea o condiţie a îndeplinirii cu succes a obiectivelor propuse în documentul strategic. În cadrul demersului strategic există mai multe ţinte. În primul rând, primăria are rolul de a susţine dezvoltarea localităţii pe care o conduce şi de a oferi servicii publice de calitate cetăţenilor. În al doilea rând, primăria trebuie să îşi dezvolte capacitatea instituţională de a cheltui responsabil banii publici, cu ajutorul celor mai bune resurse de personal, cu un management al timpului eficient.

Creşterea capacităţii administrative a administraţiei publice din judeţul Giurgiu este condiţionată de deschiderea autorităţilor locale în a asimila cunoştinte noi de management public. Modernizarea administraţiei în sensul unei guvernări locale care să respecte principiile noului manangement public este de natură să asigure condiţiile favorabile modernizării comunităţilor locale.

URBCONNET ®

94


Abordarea administraţiei publice se va schimba în ceea ce priveşte tratamentul acordat, care în noua paradigmă cor deveni „clienţi”, acest tip de abordare semnificând o asumare a reformării serviciilor publice cu scopul de a oferi cele mai bune produse comunităţii. Ţinta strategiei de dezvoltare nu poate fi atinsă în absenţa schimbării percepţiei autorităţilor cu privire la instrumentele şi metodele de guvernare locală: transparentizarea cheltuirii banilor publici şi implicarea comunităţii în stabilirea priorităţilor locale, identificarea unor mijloace suport pentru articularea intereselor publice locale ale cetăţenilor.

Modernizarea administraţiei judeţene este o necesitate generată de faptul că în prezent, nu există suficientă capacitate la nivelul localităţilor. Localităţile judeţului Giurgiu se dezvoltă diferit în prezent, decalajul de modernitate între oraşe şi comune fiind unul destul de important. Din punct de vedere al trasării zonelor de dezvoltare din judeţ, pot fi delimitate anumite zone din punct de vedere geografic, zone funcţionale din perspectiva proximităţii faţă de anumite centre de dezvoltare economică, zone care permit o definire mai clară a identităţilor locale. Municipiul Giurgiu este un areal apropiat de Bucureşti, areal care nu poate să se dezvolte autonom de capitală. Modelul de dezvoltare în această zonă va genera întotdeauna migraţia către Bucureşti, pe de altă parte poate asigura pe termen lung o dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor publice.

Alegerea anumitor priorităţi , precum şi deciziile luate cu privire la proporţia şi ponderea distribuţiei bugetului propus se justifică pe baza analizei SWOT.

URBCONNET ®

95


3. Planul de acţiune

Tematica Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este abordată în contextul strategiei de dezvoltare ganerală a municipiului şi al obiectivelor strategice aferente, prezentate în capitolul anterior. În acest context propunerile direcţiilor de acţiune s-au realizat coroborând cu studiile de trafic, studiile infractionalităţii şi cele de strategie, elaborate iniţial, cu modificările aduse în urma identificării unor noi nevoi şi priorităţi prin contribuţia consultantului şi în concordanţă cu cadrul legal existent.

Acţiunile propuse prin proiecte valorifică potenţialul existent în teritorul de referinţă şi sunt racordate tendinţele şi practicile curente ale oraşelor din Uniunea Europeană.

Planul de Acţiune cuprinde un pachet de proiecte care vor conduce la implementarea Planului integrat de dezvoltare urbană şi atingerea obiectivelor identificate în strategie, respectiv nevoilor identificate în capitolul 1.

Fundamentarea alegerii proiectelor Planul integrat de dezvoltare urbană, are ca scop rezolvarea simultană a unor

serii de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi răspund nevoilor identificate în zona de acţiune urbană.

Din priorităţile identificate în capitolul 2, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană se abordează priorităţile pe termen scurt, care vizează rezolvarea a doua probleme majore pentru comunitate : creşterea accesibilităţii, respectiv mobilităţii în municipiu prin crearea centurii ocolitoare şi modernizarea unor străzi şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii în localitate prin instalarea unui sistem de supraveghere.

Numărul de proiecte propuse în prezentul plan de acţiune, s-a limitat la cinci,

din urmatoărele considerente: • Valoarea maximă admisă pentru finanţarea proiectelor în cadrul POR,

Axa prioritara 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul de interventie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul : Centre urbane;

• Capacitatea managerială de implementare simultană a proiectelor, limitată de resursele umane alocate implementarii de către solicitant;

• Capacitatea de cofinanţare a proiectelor limitată de resursele financiare disponibile din partea solicitantului.

URBCONNET ®

96


Pentru aceste considerente, prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană s-a propus realizarea a cinci proiecte, patru din componenta infrastructura rutieră şi unul din componenta infrastructură socială, dupa cum urmează:

Proiectul nr. 1 : „Realizarea unui pasaj denivelat la intersectia cu calea ferată

internaţională Giurgiu Nord - Ruse şi reabilitarea drumului de centură dintre pasaj şi DN5 Giurgiu-Nord”

Proiectul nr. 2 : „Modernizarea drumului de centură ramura Nord - Vest, de la Penitenciar, Şos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei, Şos. Sloboziei şi drumul P1-P2”

Proiectul nr. 3 : „Modernizarea şi reabilitarea drumului de legatură DN5 Bucureşti-Giurgiu, DJ507 Giurgiu - Oinacu şi Drum centură Sud din municipiul Giurgiu”

Proiectul nr. 4 : „Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu”

Proiectul nr. 5 : „Achiziţionarea şi amplasarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere în Municipiul Giurgiu”

Proiectele de modernizare şi reabilitare a infrastructurii de străzi şi extindere a

şoselei de centura asigură dezvoltarea echilibrată a infrastructurii stradale, cu impact asupra accesibilităţii şi mobilităţii în zona de acţiune urbană :

• Fluidizarea traficului şi eliminarea blocajelor, reducerea numărului de accidente, creşterea confortului şi siguranţei în utilizare pentru conducătorii auto, pietoni şi biciclişti, uşurarea accesului la drumul european E70 (DN5) care leagă Vama Giurgiu de Bucureşti, drumuri naţionale principale (DN5, DN4), precum şi drumuri de interes local (DJ, DC) ;

• Dezvoltarea activităţilor de afaceri în industrie, transporturi, comert, turism, agricultură.

S-au avut în vedere rezultatele studiului de trafic, care argumentează necesitatea modernizării infrastructurii pentru cele 3 tronsoane ale şoselei de centură, impactul social al proiectului asupra comunităţii, respectiv eliminarea dezechilibrelor legate de infrastructura precară din cartierele locuite majoritar de populaţie cu venituri mici, la limita sărăciei.

Proiectul social asigură pe de o parte creşterea siguranţei cetăţenilor municipiului, iar pe de altă parte ajută la prevenirea şi combaterea criminalităţii.

Planul de actiune ghidează implementarea proiectelor pe termen scurt, prin propunerea de acţiuni, stabilirea resurselor, a responsabilitatilor, şi a sistemului de monitorizare şi evaluare.

URBCONNET ®

97


3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea planului integrat

Pachetul de proiecte cuprinde 5 proiecte: Proiectul 1: Realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată

internaţională Giurgiu Nord - Ruse şi reabilitarea drumului de centura dintre pasaj şi DN5 Giurgiu-Nord

• Prezentat în planşa PIDU – 07 din volumul „Partea desenată” Descrierea proiectului Drumul de legătură DN5- DN5B are o importanţă deosebită deoarece asigură

conexiunea între două drumuri naţionale, şi anume: DN5 (E70) Bucureşti-Giurgiu şi DN5B Găeşti (DN6) –Giurgiu. Acest drum reprezintă legătura între principalele artere de circulaţie ce acced către municipiul Giurgiu, cu aport maxim de trafic către Zona Liberă, Vama Giurgiu şi implicit ieşirea din ţară. Drumul de legătură intersectează în prezent la nivel calea ferată Girgiu Nord-Giurgiu Oraş şi Giurgiu-Ruse. Prin acest proiect se va moderniza şi reabilita drumul de legătură între DN5-DN5B până la calea ferată şi se va realiza un pasaj denivelat peste aceasta pentru 4 benzi de circulaţie conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.

Obiectivele Proiectului: Obiectiv General: creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în

oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii

populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

Obiective specifice:

• îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului Giurgiu;

• creşterea traficului rutier alternativ; • optimizarea circulaţiei şi fluidizarea traficului auto; • creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei.

Activităţile proiectului: Lucrări la pasajul superior:

• lucrări la infrastructură • lucrări la suprastructură • lucrări la rampa Bucureşti (ziduri de sprijin) • lucrări diverse

Lucrări drum: • infrastructură drum • suprastructură drum

URBCONNET ®

98


• lucrări accesorii • infrastructură alei carosabile, drum acces şi trotuare • suprastructură alei carosabile, drum acces şi trotuare • lucrări accesorii alei carosabile, drum acces şi trotuare

Instalaţii electrice Lucrări CF(TTR, CED etc.) Lucrări pentru colectarea şi evacuarea apelor Lucrări mutări alte instalaţii (termice, gaze, conducte,cabluri) Valoarea totală a investiţiei: 15.116.279 € , reprezentând 65.000.000lei la un

curs estimat de 1€= 4,3 lei Eşalonarea investiţiei: Anul I = 40% din valoarea investiţiei = 6.046.512 €, respectiv 26.000.000 lei Anul II = 60% din valoarea investiţiei = 9.069.767 €, respectiv 39.000.000 lei

Durata de realizare : 24 luni conform graficului de eşalonare a investiţiei şi

cuprinde: • Întocmirea planului de acţiune pentru implementarea proiectului • Pregătirea echipei de proiect • Organizarea procedurii de achiziţie publică pentru execuţie

Execuţia propriu-zisă a lucrărilor: - reabilitare, modernizare a 1,1 km drum pe 4 benzi şi realizare rampe pasaj; construire pasaj;

• Recepţie lucrări executate • Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări • Auditare • Mediatizare proiect • Monitorizare şi evaluare

Sursele de finanţare: se constituie conform legislaţiei în vigoare şi constau în fonduri externe nerambursabile şi fonduri proprii ale Consiliului local Giurgiu conform ghidului solicitantului pentru POR Axa 1 eşalonate pe 2 ani conform graficului de eşalonare.

Perioada de implementare: 2011-2013

URBCONNET ®

99


Proiectul 2: Modernizarea drumului de centura ramura Nord - Vest, de la Penitenciar, Şos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei, Şos. Sloboziei şi drumul P1-P2

• Prezentat în planşa PIDU – 08 din volumul „Partea desenată”

Descrierea proiectului Proiectul propune un drum nou de legătură între drumurile naţionale DN5 şi

drumul Giurgiu port în zona de nord-vest a municipiului Giurgiu. Necesitatea şi oportunitatea acestui drum s-a impus ca o consecinţă a faptului că traficul de trabnzit ce se desfăşoară în partea de sud a ţării dinspre Bucureşti spre Ruse- Bulgaria şi către Dunăre a crescut simţitor în ultima perioadă. Astfel apare necesitatea devierii fluxurilor de trafic de transport marfă în exteriorul zonei urbane prin construirea unui inel de centură destinat în special acestor tipuri de autovehicule.



populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile Obiective specifice:

• îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului Giurgiu;

• creşterea traficului rutier alternativ; • reducerea riscului apariţiei accidentelor; • reducerea timpului de deplasare şi în consecinţă a consumului de

carburanţi; • optimizarea circulaţiei şi fluidizarea traficului auto; • creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei; • reducerea costurilor de exploatare generalizate ale autovehiculelor prin

evitarea traversării zonei urbane a municipiului.

Activităţile proiectului: Lucrări de poduri: 2 poduri cu lungimea de 18m. şi 10 m. amplasate pe zona

dintre strada Ghizdarului şi şoseau Alexandriei şi un pod de 2X21 m. amplasat pe zona dintre şos. Alexandriei şi DN5C.

Lucrări drum: • subtraversări conducte alimentare apă • lucrări de construcţii şi instalaţii • drum de centură între DN5B Giurgiu -Ghimpaţi şi strada Ghizdarului • drum de centură între strada Ghizarului şi Şos. Alexandriei • drum de centură între Şos. Alexandriei şi DN5C Giurgiu- Sloboziei • drum de centură între Giurgiu- Sloboziei şi drumul Giurgiu Port

Lucrări de devieri linii electrice

URBCONNET ®

100


Valoarea totală a investiţiei: 12.697.675 € , reprezentând 54.600.000 lei la un curs estimat de 1€= 4,3 lei

Eşalonarea investiţiei: Anul I = 40% din valoarea investiţiei = 5.079.070 €, respectiv 21.840.000 lei Anul II = 60% din valoarea investiţiei = 7.618.605 €, respectiv 32.760.000 lei Durata de realizare : 24 luni conform graficului de eşalonare a investiţiei şi

cuprinde: • Întocmirea planului de acţiune pentru implementarea proiectului • Pregătirea echipei de proiect • Organizarea procedurii de achiziţie publică pentru execuţie • Execuţia propriu-zisă a lucrărilor: - realizare 10,65 km drum; construire

un pod şi două podeţe; semnalizare. • Recepţie lucrări executate • Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări • Auditare • Mediatizare proiect • Monitorizare şi evaluare



URBCONNET ®

101


Proiectul 3: Modernizare şi reabilitare drum de legătură DN5 Bucureşti-Giurgiu, DJ507 Giurgiu - Oinacu şi Drum centura Sud din municipiul Giurgiu


Descrierea proiectului Proiectul a apărut din necesitatea realizării drumului de centură sud a

municipiului Giurgiu cu scopul de a scoate în afara municipiului Giurgiu traficul de tranzit internaţional precum şi o parte din traficul de deservire a PCTF Giurgiu. Tronsonul care face obiectul acestui proiect reprezintă racordarea centurii sud a municipiului Giurgiu la drumul naţional principal DN5 (E85). Traseul DN5- Oinacu-centura sud reprezintă ruta pe care se desfăşoară în prezent tranzitul internaţional pe culoarul IX European. Astfel, datorită stării drumului DJ507, infrastructura rutieră nu mai poate face faţă traficului reprezentat atât de vehicule de mare tonaj, cât şi de autovehicule uşoare, generând totodată probleme legate de poluarea aerului şi reducând eficienţa serviciilor de transport. Realizarea acestu proiect facilitează accesul traficului internaţional dinspre DN5 spre punctul de trecere frontieră Giurgiu, eliminându-se inconvenientele generate de vechiul acces prin zone rezidenţiale. Reabilitarea acestor sectoare de drumuri, cât şi crearea unui sector nou, au ca scop îmbunătăţirea performanţei reţelei de transport existente, în special prin reducerea costurilor şi a timpului de operare a autovehiculelor, prin creşterea vitezei de deplasare.



populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile şi atragerii de investiţii în zonă.

Obiective specifice: • îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului

Giurgiu; • creşterea traficului rutier alternativ; • reducerea timpului de deplasare şi în consecinţă a consumului de

carburanţi; • optimizarea circulaţiei şi fluidizarea traficului auto; • creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei; • reducerea costurilor de exploatare generalizate ale autovehiculelor prin

evitarea traversării zonei urbane a municipiului; • facilitarea tranzitului de mărfuri în contextul creşterii semnificative a

fluxurilor comerciale.

URBCONNET ®

102


Activităţile proiectului: Lucrări drum:

• tronson 1 = 625 m., cuprins între Aleea ISCIP şi intersecţia cu DN5; • tronson 2 = 1680 m., cuprins între Aleea ISCIP şi DJ507; • tronson 3 = 913 m., cuprins între DJ507 şi pasajul de subtraversare a CF

internaţională; • terasamente; • lucrări parte carosabilă şi trotuare; • drumuri laterale; • lucrări de amenajare intersecţii; • pichetare în detaliu; • marcaje rutiere.

Lucrări de instalaţiii electrice Lucrări de canalizare pluvială Lucrări de relocare şi protecţie gaze naturale Valoarea totală a investiţiei: 9.500.000 € , reprezentând 40.850.000 lei la un curs

estimat de 1€= 4,3 lei Eşalonarea investiţiei: Anul I = 100% din valoarea investiţiei = 9.500.000 €, respectiv 40.850.000 lei Durata de realizare : 12 luni conform graficului de eşalonare a investiţiei şi

cuprinde: • Întocmirea planului de acţiune pentru implementarea proiectului • Pregătirea echipei de proiect • Organizarea procedurii de achiziţie publică pentru execuţie • Execuţia propriu-zisă a lucrărilor: - realizare 3,2 km drum pe 4 benzi;

realizare două sensuri giratorii; semnalizări şi marcaje • Recepţie lucrări executate • Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări • Auditare • Mediatizare proiect • Monitorizare şi evaluare

Sursele de finanţare: se constituie conform legislaţiei în vigoare şi constau în fonduri externe nerambursabile şi fonduri proprii ale Consiliului local Giurgiu conform ghidului solicitantului pentru POR Axa 1 eşalonate pe 1 an conform graficului de eşalonare.


URBCONNET ®

103


Proiectul 4: „Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu”


Descrierea proiectului Proiectul propune reabilitarea şi modernizarea străzilor orăşeneşti în vederea

fluidizării traficului prin creşterea vitezei de deplasare în condiţii de confort şi siguranţă prin îmbunătăţirea părţii carosabile şi amenajarea de intersecţii. Există discontinuităţi semnificative din punct de vedere a capacităţii de circulaţie respectiv categoria străzilor şi numărul de benzi, fapt ce conduce la ştrangulări de circulaţie şi congestii, în special în zona centrală a oraşului, care produc întârzieri şi viteze de deplasare reduse. Datorită capacităţii portante insuficiente de pe unele străzi se produce o deteriorare accentuată a acestora. S-au avut în vedere rezultatele studiului de trafic care argumentează necesitatea modernizării infrastructurii pentru 41 de străzi care au un grad avansat de uzură şi deteriorare a părţii carosabile. Amenajarea străzilor în vederea creşterii confortului şi siguranţei în utilizare pentru conducătorii auto şi pietoni este un proiect foarte important pentru locuitorii municipiului, contribuie la promovarea imaginii municipiului, iar sporirea confortului conducătorului auto, duce la eliminarea stresului acestuia, eliminandu-se confuziile şi manevrele periculoase, în final reducându-se accidentele şi blocajele. Prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane va creşte fluenţa circulaţiei de vehicule şi pietoni cu minimum de consum de energie şi timp, de siguranţă şi confort. Fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanţi auto, timpul redus de călătorie vor duce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din municipiu. Se vor reabilita şi moderniza 41 de străzi cu o lungime totală de 12.531 m., iar pe anumite străzi de interes se vor reface trotuarele.


oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii

populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

Obiective specifice: • îmbunatăţirea condiţiilor de circulaţie rutieră pe toată perioada anului; • fluidizarea traficului şi eliminarea blocajelor; • reducerea riscului apariţiei accidentelor eliminandu-se confuziile şi

manevrele periculoase ; • reducerea timpului de deplasare şi în consecinţă a consumului de

carburanţi; • optimizarea circulaţiei şi aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici

corespunzători categoriei străzii; • creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei;

URBCONNET ®

104


• reducerea costurilor de exploatare ale autovehiculelor prin reducerea cheltuielilor cu carburanţi şi piese de schimb;

• satisfacerea deplină a utilizatorului/călătorului; • sporirea siguranţei circulaţiei atât pe traseul reabilitat.

Activităţile proiectului: Lucrări drum:

• refacerea părţii carosabile, optimizarea geometriei străzilor; • realizarea marcajului orizontal şi semnalizării verticale; • refacerea trotuarelor acolo unde gradul de deteriorare este foarte mare; • înlocuire capace

Valoarea totală a investiţiei: 6.046.512 € , reprezentând 26.000.000 lei la un curs estimat de 1€= 4,3 lei

Eşalonarea investiţiei: Anul I = 40% din valoarea investiţiei = 2.418.605 €, respectiv 10.400.000 lei Anul II = 60% din valoarea investiţiei = 3.627.907 €, respectiv 15.600.000 lei Durata de realizare : 24 luni conform graficului de eşalonare a investiţiei şi

cuprinde: • Întocmirea planului de acţiune pentru implementarea proiectului • Pregătirea echipei de proiect • Organizarea procedurii de achiziţie publică pentru execuţie • Execuţia propriu-zisă a lucrărilor: - realizare şi modernizare 42 străzi • Recepţie lucrări executate • Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări • Auditare • Mediatizare proiect • Monitorizare şi evaluare •



URBCONNET ®

105


Proiectul 5: „Achiziţionarea şi amplasarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere în Municipiul Giurgiu”

• Prezentat în planşa PIDU – 11 din volumul „Partea desenată” Descrierea proiectului Proiectul propune realizarea unui sistem de supraveghere în scopul creşterii

siguranţei cetăţenilor din oraş, cu precădere în zonele dens populate sau identificate ca având un potenţial infracţional mai ridicat. În urma analizei făcute de poliţia municipiului Giurgiu, s-au identificat zonele cu potenţial crescut de infracţionalitate care afectează siguranţa cetăţenilor comunităţii. Acestea sunt în principal zonele aglomerate din zona centrală a municipiului, zonele din apropierea şcolilor, parcuri şi străzi neiluminate suficient noaptea. Zonele în care se vor amplasa camerele video aparţin domeniului public al Consiliului local Giurgiu, iar lucrările se vor efectua în totalitate pe terenuri aflate în administraţia Consiliului local. Proiectul constă în montarea a 53 de camere video de supraveghere în 43 de zone aglomerate şi amenajarea unui dispecerat central de supraveghere care să centralizeze informaţiile prin reţea cu suport de fibra optica. Proiectul va conduce la eliminarea barierelor de comunicaţie dintre poliţie şi gardieni publici, pe de-o parte şi comunitatea locală, pe de altă parte.

Obiectivele Proiectului: Obiectiv General: creşterea calităţii vieţii şi creşterea siguranţei cetăţenilor Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii

populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile prin prevenirea fenomenelor de infracţionalitate

Obiective specifice: • asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile de populaţie din

municipiul Giurgiu; • creşterea siguranţei publice în municipiul Giurgiu prin intoducerea unui

sistem de supraveghere video; • prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în spaţiile publice; • prevenirea şi combaterea consumului de droguri în spaţiile publice; • managementul eficient al situaţiilor de urgenţă; • probarea eventualelor infracţiuni în instanţă; • atragerea investiţiilor prin oferirea unui climat de siguranţă; • îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în scopul combaterii eficiente

a criminalităţii.

Activităţile proiectului: Lucrări de instalaţii electrice:

• alimentarea cu energie electrică a camerelor de monitorizare; • realizarea unui infrastructuri de comunicaţii: sistem de intercomunicaţii,

echipamente de reţea, echipamente CCTV.

URBCONNET ®

106


Amenajare dispecerat: cameră servere, monitoare, antenă, cablaje etc. Valoarea totală a investiţiei: 400.000 € , reprezentând 1.720.000 lei la un curs

estimat de 1€= 4,3 lei Eşalonarea investiţiei: Anul I = 100% din valoarea investiţiei = 400.000 €, respectiv 1.720.000 lei Durata de realizare : 6 luni conform graficului de eşalonare a investiţiei şi

cuprinde: • Întocmirea planului de acţiune pentru implementarea proiectului • Pregătirea echipei de proiect • Organizarea procedurii de achiziţie publică pentru achiziţionarea şi

montarea sistemului • Execuţia propriu-zisă a lucrărilor: - achiziţionarea şi montarea de camere

de supraveghere video; amenajare dispecerat • Recepţie lucrări executate • Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări • Auditare • Mediatizare proiect • Monitorizare şi evaluare

Sursele de finanţare: se constituie conform legislaţiei în vigoare şi constau în fonduri externe nerambursabile şi fonduri proprii ale Consiliului local Giurgiu conform ghidului solicitantului pentru POR Axa 1 eşalonate pe 6 luni conform graficului de eşalonare

Perioada de implementare: 2010

URBCONNET ®

107


3.2. Harta oraşului cu localizarea proiectelor individuale ale planului integrat de dezvoltare

Harta municipiului Giurgiu cu marcarea zonei de acţiune urbană este

prezentată în Partea Desenată, în planşa PIDU-06, la scara 1:30.000, în care se pot identifica următoarele proiecte :

Proiectul 1: Pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată internaţională Giurgiu Nord - Ruse şi drum de centura între pasaj şi DN5 Giurgiu-Nord, prezentat în Partea Desenată la planşa PIDU-07, la scara 1:10.000. Proiectul 2: Modernizararea drumului de centură ramura Nord - Vest, de la Penitenciar, Şos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei, Şos. Sloboziei şi drum P1-P2, prezentat în Partea Desenată la planşa PIDU-08, la scara 1:40.000. Proiectul 3: Modernizarea şi reabilitarea drumului de legătură DN5 Bucureşti-Giurgiu, DJ507 Giurgiu - Oinacu şi Drum centura Sud din municipiul Giurgiu, prezentat în Partea Desenată la planşa PIDU-09, la scara 1:10.000. Proiectul 4: Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu, prezentat în Partea Desenată la planşa PIDU-10, la scara 1:10.000. Proiectul 5: Amplasarea de echipamente de supraveghere video în municipiul Giurgiu, prezentat în Partea Desenată la planşa PIDU-11, la scara 1:40.000.

Zonele de influenţă din jurul municipiului Giurgiu sunt prezentate în Partea Desenată la planşa PIDU - 02.

URBCONNET ®

108


3.3. Managementul implementării planului integrat Mai mult decât oricând, comunităţile locale sunt forţate să găsească modalităţi

noi şi creative pentru a face faţă presiunilor cu care se confruntă. Abordări noi sunt necesare atât pentru a rezolva problemele prezentului, cât şi pe cele ale viitorului.

Dacă cetăţenii şi autorităţile nu vor realiza faptul că există o profundă schimbare în contexul rezolvării de probleme la nivel local, şansele ca reacţia lor să fie cea potrivită sunt foarte slabe.

Autorităţile locale dispun de sume mult mai mici decât cele necesare, cheltuirea banilor de la buget fiind restricţionată de diverse cerinţe.

Autorităţile naţionale sunt mult prea presate de problemele majore cu care Romania se confruntă la ora actuală. Ele nu au nici timpul, nici energia de a se concentra suficient asupra problemelor ridicate de comunităţile locale. O mare parte din problemele care erau până nu demult împinse spre nivelurile superioare ale administraţiei rămân acum în sarcina autorităţilor locale. Acestea includ probleme sociale, de mediu şi de dezvoltare economică. Fără a neglija sprijinul pe care trebuie să-l primească de la autorităţile naţionale, comunităţile ar trebui să se bazeze în primul rînd pe forţele proprii pentru a-şi rezolva problemele.

Din această cauză una din opţiunile posibile pentru finanţarea proiectelor comunitare ar fi colaborarea mai strânsă cu sectorul de afaceri. De asemenea, cel puţin pentru o perioadă, este valabil ajutorul financiar acordat de către Uniunea Europeană prin programe specifice.

Noile tendinţe ale dinamicii de dezvoltare locală se bazează pe o serie de principii care se traduc prin politici locale care integrează dimensiunea globalului şi care cer din partea actorilor locali o schimbare radicală de perspectivă.

Principiile indispensabile pentru a opera această mutaţie sunt: • articularea alegerilor infrastructurale cu politicile de valorificare a

resurselor imateriale; • depăşirea constângerilor de dimensiune, care structurează dezvoltarea

locală şi revizuirea relaţiilor între urban şi rural; • favorizarea „dezizolării” zonelor izolate ale polilor de activitate

bazându-se mai ales pe dezvoltarea infrastructurilor de transport şi de telecomunicaţii;

• înscrierea politicilor de dezvoltare locală într-o optică strategică evolutivă şi continuă;

• desfăşurarea de acţiuni integrate de dezvoltare locală bazate pe domeniile cheie ale dinamicii locale.

Planificarea strategică are ca scop dezvoltarea şi menţinerea unei corespondenţe reale intre obiectivele şi resursele oraşului şi oportunităţile din mediul inconjurător acestuia.

URBCONNET ®

109


Ea reprezintă un proces participativ de dezvoltare a unui plan pe termen mediu sau lung, pentru a atinge obiective strategice stabilite de principalii factori implicaţi şi include aspecte fizice, financiare şi instituţionale.

Trebuie subliniată importanţa acordată resurselor disponibile şi perioadei de timp în care se pun în aplicare programele şi proiectele identificate.

Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri, populaţia, pentru stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective.

În general, acest proces se materializează într-un document ce conţine o formulare succintă, clară, distinctă a ceea ce comunitatea consideră relevant, important, credibil şi valoros pentru propria dezvoltare la nivelul oraşului. Adoptarea acestui document de către autorităţi reprezintă un angajament al acesteia faţă de comunitate şi element de referinţă pentru obiectivele strategice de dezvoltare.

Politicile de dezvoltare au ca scop îmbunătăţirea unei situaţii existente, eliminarea disfuncţionalităţilor existente, echilibrarea unor dezvoltări viitoare şi consolidarea unor direcţii de dezvoltare. Pachetul politicilor de dezvoltare reprezintă documentul rezultat din coordonarea unor argumente inter-personale sau organizaţionale, chemate să rezolve clase identificabile de probleme existente in cadrul zonei.

Principalul rezultat al proceselor de dezvoltare comunitară trebuie să-l constituie creşterea standardului de viaţă pentru membrii comunităţii parte a acestor procese. Părţile care susţin acest gen de iniţiative trebuie să-şi asume responsabilităţi şi mai apoi să beneficieze în egală măsură de câştigurile rezultate în urma implementării planului de dezvoltare comunitară. Actorii implicaţi trebuie să înţeleagă faptul că există legături indisolubile între problemele de natură socială, culturală, cele ecologice şi cele de natură economică. Admiţand faptul că la nivelul unei comunităţi există întotdeauna interese diferite la nivel de grup, eforturile planificate de dezvoltare a comunităţii încearcă să reducă competiţia excesivă la nivel local, în încercarea de înlocuire a competiţiei cu diferite forme de cooperare, bazate pe interese comune.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona de acţiune urbană Giurgiu a vizat în primul rând definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă scurtă şi ultrascurtă (2009-2013).

Asigurarea managementului implementării planului integrat va urmări planificarea şi coordonarea, cu claritate şi transparenţă, a activităţilor interdependente ale proiectului în vederea atingerii scopului şi a obiectivelor propuse.

Misiunea structurii de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este aceea de a asigura pregătirea, organizarea, implementarea şi controlul implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană prin programele şi proiectele identificate pe termen scurt, mediu şi lung, adresate spre finanţare către POR şi către alte programe de finanţare.

Structura instituţională prefigurată în vederea abordării, implementării şi controlului Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, are în vedere următoarele principii:

URBCONNET ®

110


• Eficienţa şi eficacitatea structurii; • Minimizarea investiţiei şi maximizarea impactului; • Utilizarea resurselor/ structurilor instituţionale existente; • Evitarea suprapunerii şi dublării responsabilităţilor, atribuţiilor şi

sarcinilor; • Asigurarea implicării factorilor-cheie, potrivit responsabilităţilor

specifice; • Asigurarea coordonării pe verticală; • Asigurarea cooperării şi integrării inter-sectoriale pe orizontală.

Echipele de proiect însărcinate cu pregătirea, organizarea, implementarea şi controlul implementării proiectelor care decurg din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană sunt alcătuite din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi specialişti din cadrul serviciilor relevante pentru domeniul proiectului. Au ca responsabilităţi:

• pregătirea, organizarea, implementarea şi controlul implementării proiectelor care decurg din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană;

• furnizarea de date şi informaţii privind stadiul implementării proiectelor, către Agenţia de Dezvoltare Sud Muntenia în vederea asigurării coordonării orizontale, a informării şi consultării cetăţenilor, a elaborării rapoartelor etc.;

• raportare către Agenţia de Dezvoltare Sud Muntenia.

Din punct de vedere tehnic, controlul şi administrarea planului reprezintă sistemul de colectare şi raportare a informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora relativ la dezvoltarea zonei.

Scopul controlului este acela al: (1). Evaluării atingerii obiectivului în timp util şi în bugetul alocat (2). Constatării dacă proiectul este durabil. Evaluarea impactului apreciază

măsura în care proiectul contribuie la ţelul iniţial şi afectează mediul. Scopul final este acela de a reduce efectele negative ale poluării, ale congestiei de trafic, şi de a proteja unele bunuri publice şi de a creşte sigutanţa cetăţenilor, urmărind:

a) Promovarea condiţiilor de sănătate, siguranţă publică şi bunăstarea locuitorilor, prin separarea funcţiunilor incompatibile;

(b) Menţinerea unui echilibru între cheltuielile publice şi venitul obţinut prin impozite;

(c) Protejarea valorilor locale, şi zonale. Asigurarea managementului implementării planului integrat va urmări

planificarea şi coordonarea, cu claritate şi transparenţă, a activităţilor interdependente ale proiectului în vederea atingerii scopului şi a obiectivelor propuse.

URBCONNET ®

111


Procesul de monitorizare, evaluare şi control al implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană se bazează pe următoarele categorii de sisteme:

• Sistemele de indicatori aferenţi programelor şi proiectelor, prevăzute în

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană şi fişele de proiect, în vederea sprijinirii procesului de monitorizare şi evaluare, potrivit intervalelor de timp prevăzute în cadrul proiectelor;

• Sisteme de control privind progresul implementării, atingerea parametrilor tehnici prevăzuţi, realizarea impactului integrat estimat;

• Sistemele de actualizare a progresului în implementare a proiectului, a datelor proiectului şi a mediului proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbană;

• Sistemele de consultare a factorilor tehnici, în vederea asigurării cooperării orizontale şi integrării proiectelor, a cetăţenilor;

• Sistemul de raportare pe proiect, potrivit prevederilor acestuia, aferent nivelului de integrare a proiectelor în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, rapoarte de necesitate, de urgenţă, potrivit unui set de criterii care justifică situaţiile critice;

• Sisteme de adecvare/adaptare a proiectelor, pentru cazurile critice când intervine necesitatea adaptării acestora la condiţii noi.

Pentru evaluarea capacităţii municipiului Giurgiu de a genera excedent

operaţional în vederea finanţării investiţiilor s-a utilizat un modelul de prognoză bugetară.

Modelul permite o modelare anuală a indicatorilor bugetari, ca urmare analizei lor istorice (în cazul de faţă pe doi ani de execuţie şi unul de plan).

Indicele general al preţurilor avut în vedere la prognozarea indicatorilor

bugetari şi la realizarea calculelor de actualizare are următoarea evoluţie:

Variabila 2009 2010 2011 2012 2013

Indicele general al preturilor (%) 100,00% 104,80% 107,80% 105,90% 103,90%

Pentru minimizarea riscurilor nerealizării excedentului operaţional prognozat, evoluţia veniturilor a fost prognozata cu prudenţă,.

Prognoza cheltuielilor curente s-a fundamentat pe realizările anilor precedenţi, pe informaţii privind politica bugetară şi salarială naţională, etc.

Modelarea veniturilor bugetare a avut în vedere următoarele premise (cu referire expresă la indicatorii cu impact bugetar major):

URBCONNET ®

112


1. Impozitul pe profit de la agenţi economici rămâne la nivelul anului 2008, în termeni constanţi (creşterea în termeni reali este determinată de ajustarile cu inflaţia operate).

2. Prognoza pentru „Cotele defalcate din impozitul pe venit”, ia în considerare politica curentă a guvernului de înghetare a salariilor în sectorul public (creşterile salariale prognozate se referă numai la acoperirea inflaţiei) şi operează şi o diminuare asteptată ca urmare a declinului previzionat în sectorul economiei reale. Sumele alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local se situează la un nivel comparabil (în termeni constanţi) cu nivelul planificat pentru anul 2010 (conform buget aprobat).

3. Impozitele pe clădiri şi terenuri de la persoane fizice şi juridice cresc anual cu 3%, în termeni constanţi, în perioada 2010-2013. Dacă nivelul încasarilor este mai mic decât 100%, atunci acest lucru ar trebui reflectat în prognoza şi creşterea în termeni reali care trebuie să fie ajustată în mod corespunzător. Pe de altă parte, o îmbunătăţire a eficienţei colectării creează premise pentru depăşirea acestor indici de creştere.

4. Sumele defalcate din TVA sunt dimensionate la un nivel care să acopere în mare măsură sumele necesare pentru plata salariilor personalului din învăţământ. Pentru perioada 2010-2013, creşterile anuale pentru sumele defalcate din TVA au fost menţinute la un nivel de 5% anual (în termeni constanţi).

5. Celelalte venituri ale bugetului local cresc în medie cu 3-5% anual. 6. În absenţa unor informaţii privind politica în domeniul valorificării activelor

fixe aflate în patrimoniul primăriei, aceste venituri au fost prognozate în funcţie de media anilor din perioada precedentă.

Modelarea cheltuielilor curente, a avut în vedere următoarele premise (cu referire expresă la indicatorii cu impact bugetar major):

1. Cheltuielile salariale cresc în termeni constanţi cu circa 5% anual; s-au operat aceste potentiale creşteri pentru a mentine la un nivel cât mai realist posibil bugetul operational dat fiind faptul că există unele incertitudini referitoare la realizarea unor articole de venit propriu.

2. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii cresc în termeni constanti cu circa 5% anual; Exceptie o fac capitolele „mediu”, „transporturi”, „gospodarie comunală” pentru care au fost previzionate majorări cu 10 şi 15 % în perioada 2010-2011 şi 20% anual, în perioada 2011-2012, presupunându-se că vor fi realizate investiţii majore în aceste sectoare pentru care trebuie asigurate fonduri pentru punerea în exploatare.

3. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice cresc, în termeni constanti,cu circa 5% anual.

4. Pe fondul recesiunii economice şi a prognozelor privind creşterea preţurilor la materii prime, materiale, combustibil şi energie, s-a prognozat şi o creştere de 5% anual (în perioada 2010-2011) la capitolul „Combustibil şi energie” titlul „subvenţii”.

Prognoza realizată relevă că realizarea excedentului operational este încă sustenabilă, la niveluri care se menţin într-un interval de 12-15% în anii imediat următori (2010 - 2013).

URBCONNET ®

113


Excedentul operaţional prognozat pentru perioada 2010-2011 este determinat pe fondul menţinerii unui nivel de cheltuieli cu bunuri şi servicii la un nivel relativ modest de creştere; de îndată ce investiţiile realizate cu fonduri structurale vor fi finalizate, întreţinerea şi exploatarea lor poate produce o diminuare a excedentului operaţional.

Faţă de nivelul excedentului operaţional înregistrat în perioada 2007 -2009 şi prognozat pentru perioada 2010-2014, apreciem că, bugetul municipiului Giurgiu poate susţine realizarea obiectivelor de investiţii corespunzătoare PIDU şi asigură alte investiţii de capital necesare dezvoltării comunităţii.

Asigurarea managementului implementării şi a controlului proiectului de plan integrat de dezvoltare urbană priveşte organizarea in cadrul planului de management pentru implementarea proiectului a următoarelor aspecte :

• Planul/calendarul de activităţi, resposabilitaţi • Planul/calendarul de alocare a resurselor • Procedurile de cooperare • Procedurile de monitorizare, evaluare şi control (lista de indicatori,

termenele, etc) • Procedurile de raportare si audit • Planul de marketing şi comunicare

Managementul implementării proiectelor are la bază fişa proiectului individual, fişa activităţilor pentru fiecare proiect, graficul de implementare pentru fiecare fişă de activităţi, precum şi un grafic general cuprinzând proiectele propuse spre finanţare pe axa 1.

Responsabilitatea implementării cu succes a proiectului revine unităţii de implementare a proiectului, respectiv echipei proiectului. Responsabilitatea coordonării întregii activităţi, din faza de elaborare şi până la finalizarea proiectului, revine Directorului de proiect. Acesta va utiliza metoda de management Planifica-Execută-Verifică-Acţionează, va coordona întreaga activitate tehnică şi financiar-contabilă şi va asigura legături permanente şi eficiente, atât cu Autoritatea Contractantă, cât şi cu echipele de implementare ale proiectelor individuale.

Planul de implementare a proiectului va fi intocmit ţinând cont de ordinea de derulare a activităţilor, suprapunerea şi interdependenţa lor.

Evaluarea ipotezelor şi riscurilor se va face prin aprecierea rezultatelor pe obiectivele din plan faţă de condiţiile existente.

Raportările financiare se vor face conform cerinţelor Autoritaţii Contractante şi Ministerul Finanţelor.

URBCONNET ®

114


Structura organizatorică a aparatului administraţiei publice locale este prezentată în organigrama de mai jos:

Pentru asigurarea managementului de proiect, prin Decizii ale Primarului

General, s-a constituit unitatea de implementare a proiectului, formată din specialişti din cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, având competenţele necesare pentru a asigura realizarea activităţilor proiectului conform calendarului de implementare. Deciziile emise, detaliază şi atribuţiile specifice în cadrul proiectului pentru fiecare membru al echipei de implementare. Echipa a fost dimensionată corespunzător pentru a acoperi toate activităţile specifice proiectului, atât în perioada pregătirii, implementării, dar şi post-implementare. Fiecare membru al echipei va dispune de dotările şi logistica necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.

Echipa de implementare este formată din următorii specialişti:

1.1.1 Popazu Mirela – Coordonatorul proiectului 1.1.2 Grădinaru Afrodita – Responsabil pentru partea tehnică 1.1.3 Biolan Silvia – Responsabil pentru activităţile de achiziţii 1.1.4 Băjănaru Cătălina – Responsabil pentru partea financiară 1.1.5 Vîrban Delia – Responsabil publicitate şi identitate vizuală

URBCONNET ®

115


Deciziile de numire ale componenţilor echipei, împreună cu documentele ce atestă calificarea şi experienţa acestora sunt anexate la lucrare.

3.4. Informarea publicului în procesul elaborării planului

Dezvoltarea locală este rezultatul capacităţii unei societăţi de a decide ce doreşte, unde doreşte să ajungă, de a-şi urmări obiectivele şi de a controla rezultatele. Cu cât consensul asupra obiectivelor este mai larg, cu atât Planul Integrat de Dezvoltare Urbană are mai mare succes. Acest consens se construieste prin implicarea, încă din fazele de început, a tuturor categoriilor de cetăţeni din comunitate care vor contribui cu cunoştinţele şi experienta lor în trasarea direcţiilor de dezvoltare a zonei de acţiune urbană. Un Plan de Dezvoltare Urbană care reflectă obiectivele locuitorilor zonei are toate şansele să fie sprijinit în implementarea lui ulterioară.

Informarea se realizează pe mai multe planuri:

• politic, prin consultarea şi informarea consilierilor locali, primarului • administrativ cu toate instituţiile publice • civic cu cetăţenii oraşului

În acest context, Primaria şi Consiliul Local, în vederea informării publicului în

legatură cu elaborarea Planului de Dezvoltare Urbană, au întreprins următoarele acţiuni:

1. Acţiuni adresate mediului intern al Primăriei şi Consiliului Local al

Municipiului Obiectiv:

• Cunoaşterea, asumarea şi participarea activă la elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană.

Angajaţii Primăriei Municipiului au fost implicati în elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană încă din faza de consultare asupra informaţiilor ce vor fi cuprinse în cadrul Planului Integrat, asupra necesităţilor, oportunităţilor, obiectivelor de dezvoltare şi priorităţilor aferente „Zonei de acţiune urbană” ce vor fi conţinute în Plan, recomandările acestora urmând a fi introduse în varianta finală a Planulului de Dezvoltare Urbană aferent zonei de acţiune urbană vizată de acesta.

2. Acţiuni adresate comunităţii locale şi instituţiilor publice Obiective:

• Cunoaşterea, asumarea şi participarea activă la elaborarea Planului Integrat

• Schimbul eficient de informaţii cu instituţiile publice

URBCONNET ®

116


În vederea informării publicului larg în legatură cu procesul de elaborare a Planului integrat aferent „Zonei de dezvoltare urbană Giurgiu”, Planul integrat de Dezvoltare Urbană va fi postat pe site-ul oficial Primăriei Municipiului: www.cjgiurgiu.ro.

Se va demara o campanie de informare prin articole de presă, TV etc. De asemenea, la punctele de informare din municipiu, la avizierul Primăriei vor

fi postate afişe în vederea informării publicului în legatură cu procesul de elaborare a Planului, precum şi cu invitaţia de a consulta pagina de web a Primăriei Municipiului Giurgiu pentru a vizualiza obiectivele strategice, priorităţile şi proiectele individuale aferente Planului Integrat.

Elaborarea variantei de proiect integrat de dezvoltare se face concomitent cu obţinerea unui raport de mediu. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (EMPP) are scopul de a identifica şi de a analiza efectele planurilor sau programelor asupra mediului în timpul elaborării planului sau programului şi înainte de adoptarea acestuia. Procedura de evaluare de mediu pentru planuri şi programe este stabilită prin Hotărârea guvernului nr. 1076 din 8 iulie 2004 care transpune Directiva 2001/42/CE cunoscută sub numele de Directiva SEA. Nu toate planurile sau programele sunt supuse procedurii de EMPP. Autorităţile publice pentru protecţia mediului competente, în urma consultării cu alte autorităţi publice interesate de efectele asupra mediului pe care le poate avea planul sau programul, stabilesc dacă un plan sau program trebuie să parcurgă această procedură. Rezultatele evaluării de mediu trebuie să se prezinte într-un raport de mediu.

După primirea sugestiilor şi a propunerilor, acestea vor fi analizate şi comparate cu documentul existent, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană urmând a fi revizuit în mod corespunzător.

Varianta finală a Planului integrat de dezvoltare urbană va fi prezentată şi supusă dezbaterii în plenul Consiliului Local. În cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană vor fi incluse doar acele propuneri, modificări, observaţii care respectă procedurile, structura şi continutul cadru reglementate în cadrul documentaţiei aferente axei 1, POR. Urmează votarea proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană , precum şi implementarea acestuia şi a tuturor proiectelor componente, inclusiv prin asigurarea resurselor materiale, umane şi financiare necesare pentru implementarea Planului Integrat de dezvoltare urbană.

Urmatorii paşi se vor concretiza în elaborarea studiilor de fezabilitate şi a cererilor de finanţare aferente proiectelor individuale cuprinse în Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi pentru care se va solicita finanţare prin Axa 1 a POR. Planul integrat împreună cu cererile de finanţare aferente proiectelor individuale vor fi depuse la ADR.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este un document esenţial şi în lipsa acestuia, Primăria nu va putea solicita finanţare nerambursabilă în cadrul axei prioritare 1 a POR.

URBCONNET ®

117


BIBLIOGRAFIE

1. Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013 – publicaţie realizată în cadrul proiectului "Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu pentru perioada 2008 - 2013 - condiţie pentru o integrare europeană competitivă a regiunii" PHARE RO 2006/018-147.01.03.02.03 GR 109 derulat de Consiliul Judeţean Giurgiu cu sprijinul financiar al Uniunii Europene

2. Institutul de statistică judeţeană Giurgiu 3. PDR 2007-2013, Regiunea Sud-Muntenia 4. Comisia Naţională de Prognoză, 2008 – date prezentate 5. Planul regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială

2006-2008, Regiunea Sud-Muntenia 6. Planul de Implementare a Planului Regional de Acţiune 2006-2008, Regiunea

Sud-Muntenia. 7. Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în

2011, Comisia Naţională de Prognoză, iunie 2008 8. Sondaj realizat asupra populaţiei judeţului Giurgiu, GEA Strategy & Consulting,

octombrie 2008 - Definirea zonală a judeţului Giurgiu 9. Studii de caz primării Giurgiu 10. Raport pentru activitatea de răspuns la cereri informaţii de interes public (cf

legii 544/ 2001) 11. Raport privind dezbaterea publică a iniţiativelor Consiliului Local cf Legii 52/

2002 12. Raport de Activitate a Primarului 13. Raport de activitate a instituţiei primăriei 14. Studiul Oportunităţi de afaceri în judeţul Giurgiu, iunie 2008 15. CN APDF Giurgiu 16. Sursa de date: GEA Strategy & Consulting, 17. Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Durabilă Giurgiu, 2008 18. Anuarul statistic al judeţului Giurgiu 2007 19. Oficiul Registrul Comerţului Giurgiu, 2008 20. Camera de Comerţ şi Industrie Giurgiu, 2008 21. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 2008 22. INS, Statistică Teritorială - Repere economice şi sociale regionale 2007. 23. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Giurgiu 24. Lattanzio e Associati S.p.A. 25. www.wikipedia.ro 26. www.primaria-giurgiu.ro 27. www.cjgiurgiu.ro.

URBCONNET ®

118

http://www.wikipedia/

http://www.primaria-giurgiu.ro/

http://www.cjgiurgiu.ro/


ANEXE LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE

URBCONNET ®

119


URBCONNET ®

120

Perioada de implementare Buget proiect

Nr. crt. Denumire proiect Solicitant Obiectiv şi activităţi

propuse Anul începe

rii

Anul finaliză

rii

Valoare nerambursabilă solicitată (VNS)

(lei)

Contribuţie proprie costuri

eligibile (CPCE) (lei)

Costuri neeligibile (CN) (lei)

Total (lei)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)

1

Realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată internaţională Giurgiu Nord - Ruse şi reabilitarea drumului de centura dintre pasaj şi DN5 Giurgiu-Nord

Primăria m

unicipiului Giurgiu

Obiectiv: îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului Giurgiu Activităţi: 1. Organizarea de proceduri de achiziţie 2.Reabilitare, modernizare 1,1 km. drum pe 4 benzi şi realizare rampe pasaj, construire pasaj, recepţie lucrări executate 3.Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări 4. Auditare 5.Mediatizare proiect 6.Monitorizare şi evaluare

2011 2013 53.100.000 1.100.000 10.800.000 65.000.000


2

Modernizarea drumului de centură ramura Nord - Vest, de la Penitenciar, Şos. Ghizdarului, Şos. Alexandriei, Şos. Sloboziei şi drumul P1-P2

Primăria m

unicipiului Giurgiu

Obiectiv: îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului Giurgiu Activităţi: 1. Organizarea de proceduri de achiziţie 2.Reabilitare, modernizare 10,65 km. drum şi construire pod şi 2 podeţe,recepţie lucrări executate 3.Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări 4. Auditare 5.Mediatizare proiect 6.Monitorizare şi evaluare

2011 2013 43.316.000 884.000 10.400.000 54.600.000

3

Modernizarea şi reabilitarea drumului de legatură DN5 Bucureşti-Giurgiu, DJ507 Giurgiu - Oinacu şi Drum centură Sud din municipiul Giurgiu

Primăria m

unicipiului Giurgiu

Obiectiv: îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona de centură a municipiului Giurgiu Activităţi: 1. Organizarea de proceduri de achiziţie 2.Reabilitare, modernizare 3,2 km. Drum pe 4 benzi, realizare două sensuri giratorii, recepţie lucrări executate 3.Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări 4. Auditare 5.Mediatizare proiect 6.Monitorizare şi evaluare

2011 2012 32.500.000 600.000 7.750.000 40.850.000

121

URBCONNET ®


4

Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu

Primăria m

unicipiului Giurgiu

Obiectiv: îmbunătăţirea infrastructurii rutiere locale a municipiului Giurgiu Activităţi: 1. Organizarea de proceduri de achiziţie 2.Realizare şi modernizare 42 de străzi, recepţie lucrări executate 3.Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări 4. Auditare 5.Mediatizare proiect 6.Monitorizare şi evaluare

2010 2012 20.650.000 450.000 4.900.000 26.000.000

5

Achiziţionarea şi amplasarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere în Municipiul Giurgiu

Primăria m

unicipiului Giurgiu

Obiectiv: creşterea calităţii vieţii şi creşterea siguranţei cetăţenilor municipiului Giurgiu Activităţi: 1. Organizarea de proceduri de achiziţie şi montare a sistemului de supraveghere 2. Achiziţia şi montarea de camere de supraveghere video şi amenajare dispecerat, recepţie lucrări executate 3.Asistenţă tehnică şi supervizare lucrări 4. Auditare 5.Mediatizare proiect 6.Monitorizare şi evaluare

2010 2010 1.416.000 29.000 275.000 1.720.000

Sub-total 1 (buget proiecte) 150.982.000 3.063.000 34.125.000 188.170.000

TOTAL 122

URBCONNET ®


URBCONNET ®

123

B) PARTEA DESENATĂ

1 PLAN GENERAL - MUNICIPIUL GIURGIU PIDU-01 2 PLAN GENERAL - Zone de influenţă din jurul oraşului PIDU-02 3 PLAN GENERAL - Distanţa până la marile oraşe şi acces în Giurgiu PIDU-03 4 PLAN MUNICIPIUL GIURGIU - Obiective de interes public PIDU-04 5 PLAN MUNICIPIUL GIURGIU - Localizare cartiere PIDU-05 6 PLAN GENERAL OBIECTIVE DE INVESTIŢII PIDU-06 7 PLAN DE ÎNCADRARE PROIECT 1 - Pasaj denivelat cu calea ferată Giurgiu-Ruse PIDU-07 8 PLAN DE ÎNCADRARE PROIECT 2 - Modernizarea drumului de centură - ramura N-V PIDU-08 9 PLAN DE ÎNCADRARE PROIECT 3 - Modernizarea şi reabilitarea drum legătură DN5- Centura Sud PIDU-09

10 PLAN DE ÎNCADRARE PROIECT 4 - Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi PIDU-10 11 PLAN DE ÎNCADRARE PROIECT 5 - Amplasarea de echipamente de supraveghere PIDU-11


124

URBCONNET ®


125

URBCONNET ®


126

URBCONNET ®


127

URBCONNET ®


128

URBCONNET ®


129

URBCONNET ®


130

URBCONNET ®


131

URBCONNET ®


132

URBCONNET ®


133

URBCONNET ®


134

URBCONNET ®


135

URBCONNET ®


URBCONNET ®

136

C) PREZENTARE

Pidu Giurgiu

Documents

Transcript of Pidu Giurgiu