Municipiul Giurgiu (1)

8/17/2019 Municipiul Giurgiu (1)

http://slidepdf.com/reader/full/municipiul-giurgiu-1 1/24

UNIVERSITATEA DIN BUCURE TI Ș

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Căi i mijloace de evaluarea ș

ecopoten ialită ii i ț ț ș

Ecodinamicii înveli ului ș

Municipiului Giurgiu

Dobre Elena Lumini aț

Goke!e Onur O"man

Gru!a #$#

Anul II

Bu%ure i& #$'(ș

Cuprins:1



Introducere................................................................................................................................3

1. Localizare arealului.Limite…………………………………………………………………3

1.1 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice ale României…………….4

1.2 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice europene (EEA)…………5

1.3 Localizarea orizontului local în unită ile i ubunită ile de relief ale Românieiț ș ț ……………..7

2. Particularităţi ale potenţialului ecoloic……………………………………………………!2.1 !oten"ialul litologic #i $idrogeologic………………………………………………………...!

2.2 !oten"ialul morfologic……………………………………………………………………"

2.3 !oten"ialul climatic…………………………………………………………………………1#

2.% !oten"ialul $idrologic………………………………………………………………………12

2.& !oten"ialul edafic…………………………………………………………………………...13

3. Particularităţi ale e$ploatării %ioloice…………………………………………………...143.1 'aracteriticile domeniului biogeografic…………………………………………………...14

3.2 'aracteritici ale grupărilor egetale……………………………………………………….15

3.3 urata medie a ezonului de egeta"ie #i a fenofazelor …………………………………….1&

3.% 'aracteritici ale pa"iilor erzi urbane…………………………………………………….17

3.& inamica forma"iilor egetale……………………………………………………………...1"

3.* itribu"ia lumii animale în cadrul domeniului biogeografic. animale de intere cinegetic+animale dăunătoare……………………………………………………………………………..2#

4. Consideraţii pri'ind protecţia (i conser'area'eetaţiei (i lumii animale )n orizontullocal (i pro$imităţileacestuia%.1 ,pecii floritice #i faunitice endemice+ rare+ amenin"ate cu dipari"ia…………………….21

%.2 ,ugetii priind protec"ia #i conerarea ecofondului i genofondului…………………….21Concluzii……………………………………………………………………………………….22*I*LI+,-/I0……………………………………………………………………………...23

ne$e

2



Introducere

!rezenta lucrare are ca punct central de oberare i analiză+ municipiul -iurgiuș +re edin a ude ului cu acela i nume. /n capitolele ce or urma+ e i aea parte de o 0călătorie laș ț ț ș ț

niel conceptual în cadrul analizei i interpretării ecopoten ialită ii i ecodinamicii îneli uluiș ț ț ș ș

egetal+precum i în cadrul ugetiilor referitoare la îmbogă irea calită ii ie ii i a mediului dinș ț ț ț ș

-iurgiu.

1.Localizarea arealului. Limite

unicipiul -iurgiu+re edin a ude ului cu acela i nume+ ete ituat în partea de ud aș ț ț ș

ării+ în cadrul marii unită i geografice numită 'âmpia Română+ în lunca i pe malul tâng alț ț ș

unării (ig. 1)4

54 ude ul âmboi a6ț ț

,4 fluiul unărea care îl departe de 7ulgaria6 E4 ude ul 'ălăra i6ț ș

84 ude ul 9eleorman6ț

5E 4 unicipiul 7ucure ti6ș

584 ude ul Arge 6ț ș

ig. 1 Localizarea -iurgiu (,ura4 prelucrare după -oogle Eart$ 2:13)

3



1.1 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor

biogeografce ale României

Raul 'ălinecu+ în lucrarea 07iogeografie+ a realizat o claificare a regiunilor biogeografice de pe glob+ după cum urmează4

1. Regiunea ;olartică ce cuprinde4

,ubregiunea Arctică6

,ubregiunea Euro<iberiană6

,ubregiunea !ontico<'entral<Aiatică6

,ubregiunea '$ino<=aponeză6

,ubregiunea editeraneeană6

,ubregiunea ,a$aro<>ndiană6

,ubregiunea acaronezină6

,ubregiunea 'anadiană6

,ubregiunea 8et<Americană<!acifică6

,ubregiuneaEt<Americană<Atlantică6

,ubregiunea 5ord<Americană a !reeriilor6

2. Regiunea 5eotropicală ce cuprinde4

,ubregiunea 'entral<Americană6

,ubregiunea '$iliano<!atagoneză6

,ubregiunea -u?ano<7raziliană6

3. Regiunea Africano<alga e ce cuprinde4ș

,ubregiunea 8et<Africană6

,ubregiunea Et<Africană6

,ubregiunea 'ap6

4



,ubregiunea alga e (inulară)6ș

%. Regiunea >ndo<malaeză ce cuprinde 4

,ubregiunea >ndiană6

,ubregiunea alaeză6

&. Regiunea Autralo<!apua ă ce cuprindeș 4

,ubregiunea Autraliană propriu<ziă6

,ubregiunea 5oii -uinee6

,ubregiunea >nulelor ,ula@ei i oluce6ș

,ubregiunea 5oii eelande i a inulelor apropiate6ș

*. Regiunea !olineziană6

B. Regiunea Antarctică.

România+ repecti municipiul -iurgiu+ cuprinde condi iile bioclimatice pecificeț

ubregiunii Euro<,iberiene ce face parte din regiunea biogeografică ;olartică.

1.2 Localizarea arealului analizat )n cadrul -eiunilor %ioeoraiceeuropene

Agen ia Europeană de ediu(EEA) claifică regiunile biogeografice europene atfelț

(ig. 1.1)4

• Alpină6• Anatoliană6• Artică6• Atlantică6• ,pecifică ării 5egre (pontică)6• 7oreală6•

'ontinentală6• acaroneziană6• editeraneană6• !anonică (din care face parte i municipiul -iurgiu)6ș

5



• ,tepică.

ig. 1.2.1România în cadrul regiunilor biogeografice europene (,ura 4http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Biogeographical!egions"urope#$ap%intl&.png/850p'#Biogeographical!egions"urope#

$ap%intl&.png( cu prelucrare&

,e poate obera în claificarea anterioară+ că în România e regăec în pa iulț

biogeografic+ & din cele 11 regiuni biogeografice identificate la niel european+ după cumurmează4• continentală (&3C)6• alpină (23C)6• tepică (1BC)6• panonică (*C)6• pontică (1C).

Acetea unt eDemplificate în $arta de mai o4

)

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Biogeographical_Regions_Europe_-_Map_(intl).png/850px-Biogeographical_Regions_Europe_-_Map_(intl).png








lpină

Continentală

Panonică

tepică

Pontică

ig. 1.2.2 Regiuni biogeografice ale României(,ura4 !relucrare după 4 http://www.natura2000.ro&

atorită acetor & regiuni biogeografice diere+ România e poate conidera 0 onorocoaă în ceea ce prie te tarea mediului în comparatie cu -ermania au !olonia ( ări ceș ț

prezintă doar 2 regiuni biogeografice).%http://uac.incd.ro&

1.3 Localizarea orizontului local )n unită ile i su%unită ile de relie aleț ș ț

-omniei

'onform $ăr ii prezentate mai o (ig. 1.3.1)+ municipiul -iurgiu ete ituat în udulț

ării+ îț n cadrul 'âmpiei Române (-$. 8lăceanu+ >. >ano +1F) <ș relieful format din &unită i principale ale 'âmpiei Române4ț

7urna6 8lăia6 -ăeanu<7urdea6 9itu6 Lunca unării6

*

http://www.natura2000.ro/


http://uac.incd.ro/


http://uac.incd.ro/



ig. 1.3.1 Localizarea municipiului -iurgiu în cadrul unită ilor i ubunită ilor de relief aleț ș ț

României (,ura âciu .+ 1F)

2. Particularităţi ale potenţialului ecoloic2.1 !oten"ialul litologic #i $idrogeologic

in punct de edere litologic+ ude ul -iurgiu cuprinde o dieritate a olurilor printre careț

claa moliolurilor+ claa argiluiolurilor+ olurile $idromorfe i olurile $alomorfe. e<aș

lungul râurilor+ datorită upraumezirii freatice a meterialului litologic+ are loc gleizarea unororizonturi+ uneori aungând până la fenomenul de înmlă tinire.ș

Clasa molisolurilor < reprezentată prin cernoziomuri+ cernoziomuri cambice #i argiluiale.

oliolurile unt oluri lab < : moderat G eoluate+ în condi"ii de drena natural moderat.,ărurile unt u#or olubile unt îndepărtate din profil+ iar carbonatii unt păla"i numai în parteauperioară a olului #i acumula"i într<un orizont.

Clasa arilu'isolurilor < include oluri brun ro#cate+ oluri brune (argiluiale)+ oluri brunro#cate luice (podzolice) #i oluri brune luice (podzolice). ,unt oluri ec$i formate în

8



condi"ii de drena bun au moderat+ unde apa freatică ete ituată la pete & m adâncime.Hrizontul uperior ete arac în argilă+ are un colorit dec$i+ pu"in permeabil.

Clasa solurilor idromore G prezente în zonele ocupate de mla#tini+ când umiditatea ete delungă durată. /n acete condi"ii proprietătile fizice #i biologice unt pu"in faorabile culturilor

agricole+ din cauza eDceului de umiditate.

Clasa solurilor alomore G proprietă"ile acetor oluri unt influen"ate u#or de condi"iile unuidrena lab( A. !opecu+ A.nic$ita+ '. 'ontantin+ 2::).

ig. 2.1. ;arta litologică a ude ului -iurgiu (,ura âciu . +1F)ț

+



ig. 2.1.;arta $idrogeologică a ora ului -iurgiu<zone cu ape ubterane în roci poroaeș

permeabile(,ura âciu .+ 1F)

2.2 !oten"ialul morfologic

'âmpiile (înalte i oae)+ ca forme de relief unt upue+ în general+ următoarelorș

procee geomorfologice4

Aluionare(inclui diagări)6 Eroziune de mal6 /nmlă tinire cu apă din pânza freatică au din ploi6ș

9aări(pe unită ile cu loe)6ț

,ufoziune(mai rar)6 Eroziune în uprafa ă+ c$iar iroire(pe câmpie înaltă+ de glaci) (âciu .+ 1F2)6ț ș

Hra ul -iurgiu ete ituat într<o câmpie oaă+ realizată în principal+ prin proceul deș

aluionare. Acet proce dar i prin colmantarea intenă a luncii au du la dezoltarea unuișmicrorelief ariat i la ridicarea nielului albiei unării.ș

/n zona ora ului -iurgiu+ unărea a părăit mai multe terae pe malul tâng+ care aparș

retezate+ pe când cele de pe malul drept unt pronun at dezoltate. Ac iunea de erodare aț ț

unării+ începută la fâr itul cuaternarului ec$i+ a îndepărtat curul fluiului pre ud+ iar peș

ec$ea albie au apărut bra e i băl i.ț ș ț

10



9eritoriul municipiului -iurgiu repezintă unitatea geomorfologică cea mai tânară areliefului+ în cea mai mare parte operă a unării(în $olocen)+ fiind contituit din luncă+ inule+ băl i i canale (bra e). ,uprafa a dintre unăre i 'âmpia 7urnazului ete ubdiizată în trei<ț ș ț ț ș

patru fî ii morfo$idrografice ditincteș 4 grind+ lunca internă+ lunca eDternă i uneori teraa deș

luncă. /n pa iul municipiului -iurgiu lunca ete îndiguită i canalizată pe mari uprafe e iț ș ț ș

tranformată în teren agricol. /n apropierea ora ului -iurgiu e întâlnec bra e i canale adaptate pe fote gârle+ș ț ș

utilizate în principal pentru naiga ie dar i agricultură au poten ial turitic. ('ăpă înă .+ >lincaț ș ț ț

5.+1F*)

2.3 !oten ialul climaticț

Aben a barierelor orografice+ altitudinea oaă+ dar i dec$iderea largă pre toateț ș

direc iile de mi care a aerului+ generează caracteritici comune pentru lunca unării. 'limaț școntinentală e caracterizează prin contrate terice de la zi la noapte i de la ară la iarnă dintreș

cele mai mari din ară. >nfluen a maelor de aer din zona ora ului -iurgiu au o frecen ă+ duratăț ț ș ț

i intenitate ce difera de la o direc ie la alta.en ionăm în acet en 'riă ul(ânt puternic iș ț ț ț ș

rece< determină îng$e uri intene+ polei i icole)+ Autrul(ânt ucat< determină iarna ger iț ș ș

ara ecetă)+ 7ăltăre ul(ânt umed pecific băl ilor unării+ îno it de nori negri i gro i ce aducț ț ț ș ș

o ploaie măruntă i umedă) i ,u$oeiul(ânt fierbinte i ucat ce aduce ecetă+eroziunea oluluiș ș ș

i furtuni de praf). ('ăpă înă .+ >linca 5.+1F*).ș ț

ate i itua ii mai eDacte+ pot fi oberate în cadrul diagramelor i indicilor prezenta i iș ț ș ț ș

interpreta i în continuare4ț

iarama in scară du%lă ,aussen la sta ia meteoroloică ,iuriuț

(AneDa 1)

Aceată diagramă pune în eiden ă temperaturile medii lunare+ precum i precipita iileț ș ț

medii lunare la ta ia -iurgiu. Hberăm că în timpul iernii+ temperaturile medii lunare au aloriț

negatie+ minima inregitrandu<e în luna ianuarie i anume <2+&I'. 'urba termică eteș

acendentă atingând aloarea maDimă de 23+2I' în luna iulie.

inima pluiometrică ete inregitrată în luna februarie de 2 mm+ iar maDima eteinregitrată în luna iunie i ete de F:+% mm.ș

!utem obera că pentru ta ia -iurgiu curba ombrică e ituează ub curba termică dinț

prima decadă a lunii augut pâna în a doua decadă a lunii eptembrie+ ceea ce îneamnă că eînregitrează zile cu deficit de umiditate+ în retul anului curba ombrică men inându<e deaupraț

curbei termice.

11



iarama %ilan ului idric lunar la sta ia meteoroloică ,iuriuț ț

(AneDa 2)

Aceată diagramă reprezintă o contantă grafică prin care e ealuează ecopoten ialitateaț

unui teritoriu(în cazul de fa ă ecopoten ialitatea ora ului -iurgiu). ,unt corela i % parametriț ț ș ț

climatici4 alorile temperaturilor medii lunare+ alorile precipta iilor medii lunare+ alorileț

eapotranpira iei reale i alorile eapotranpira iei poten iale.ț ș ț ț

,e poate obera pe grafic+ interalul cu deficit poten ial de umiditate ce ine din lunaț ț

aprilie până în prima decadă a lunii octombrie. >nteralul cu deficit real de umiditate ine înăț

mai pu in+ i anume+ din luna aprilie+ până în prima decadă a lunii iulie.ț ș

Indicii ecometrici climatici

/ntre componentele mediului înconurător i îneli ul biotic al unui teritoriu untș ș

raporturi de interdependen ă. Reparti ia geografică a organimelor e modifică în timp împreunăț ț

cu componentele mediului.

,tabilirea raporturilor cantitatie i calitatie dintre îneli ul biotic i factoriiș ș ș

comico<atmoferici ai mediului <a realizat pe baza indicilor ecometrici climatici. !oten ialulț

climatic în dezoltarea diferitelor forma ii egetale <a putut aprecia după dinamica alorilorț

lunare+ anuale i din ezonul de egeta ie a indicilor ecometrici.ș ț

Indicele de ariditate 6e artonnne8 eDprimă caracterul retriciti al condi iilorțclimatice pentru anumite forma ii egetale. upă acet indice e oberă dezoltarea cuț

precădere a egeta iei foretiere la altitudini de pete 2:: m. /ntre 1::<2:: m e eiden iazăț ț

caracterul eceto al climatului i la altitudini J2&: m ete faorabilă dezoltarea een elorș ț

lemnoae.

>ar K !9M1: K &3311+3M1: K &B+1* unită iț

9etraterma ar ete o medie a temperaturilor din lunile mai<augut. EDprimăoptimul de căldură pe care îl au plantele dintr<un teritoriu în perioada lor maDimă de actiitate biologică. /ntre 1:: i 3:: m unt faorizate plantele termofile i intre 2&: i 3&: m untș ș

faorizate elementele mezotermofile.

98<8>>> K (98 M 98> M 98>> M 98>>>) 4 % K (13+3M 2:+M 23+2M22+%) 4 % KB+F4 % K 1+&I'

12



*ilan ul con'en ional al umidită ii ;<=ț ț ț ete raportul dintre precipita iile dinț

perioada cu temperaturi J1:I' i uma temperaturilor din aceea i perioadă.ș ș

N!J1:I' K >8 M 8 M 8> M 8>> M 8>>> M >O M O K %3+FM *2+BM F:+%M *2+FM %3+M 3%+2M%1+%K3*+2 mm

Indicele ,ams ete raportul dintre cantitatea de precipita ii anuale i altitudine+ iț ș ș

reprezintă o aloare neceară pentru tabilirea arealelor faorabile pentru dezoltarea fagului. /npa iul analizat indicele are alorea de 31+3&+ ceea ce indică nefaorabilitatea condi iilorț ț

climatice pentru eDiten a fagului.ț

>- K !altitudine K &331B K 31+3&

uma precipita iilor din inter'alul noiem%rie > martieț

N! O><>>> K O> M O>> M > M >> M >>> K %2+BM %2+*M 3*+3M 2M 33+2K 1F3+F mm

Aceată aloare de 1F3+F mm reprezintă cantitatea de precipta ii de care or dipuneț

plantele la începutul ezonului de egeta ie(interalul corepunde cu perioada de acumulare aț

umezelii în ol).

uma precipita iilor din lunile iulie i auustț ș

N! 8>><8>>> K 8>> M 8>>> K *2+FM %3+K 1:*+B mm

Aceată aloare a precipita iilor reprezintă doar un fert din uma precipita iilor dinț ț

lunile cu temperaturi de pete 1:I '. Acet interal iulie<augut corepunde cu perioada în care

aem cele mai mari alori ale eapotranpira iei.ț

Indicele erozi'ită ii climaticeț reprezintă raportul dintre pătratul cantită ii deț

precipita ii din luna cu aloarea cea mai mare (iunie) i cantitatea anuală de precipita ii+ț ș ț

dezăluind atfel eroziunea olului din cauza energiei cinetice prezentă în momentul ploilor deară.

>cl K p2p K F:+%2&33 K 12+12 unită iț

/n cazul -iurgiului+ luna iunie prezintă cele mai mari precipita ii+ înă indiceleț

eroziită ii climatice rămâne la alori foarte mici+ de doar 12+12 unită i+ datorită altitudinii miciț ț

la care e află ta ia meteorologică+ lucru ce determină o eroziune a olului foarte mică.ț

2.% !oten"ialul $idrologic13



,olul reprezintă mediul de ia ă al organimelor+ 0ancora rădăcinii plantelor de undeț

acetea î i iau apa neceară+ oDigenul+ ubtan e nutritie i căldura. e aemenea+ olul are rolș ț ș

reglator al regimului apelor i rol filtrator<eliminator al ubtan elor nocie+ care ar putea aungeș ț

în plante au ar contamina apa freatică.in păcate+ în prezent+ olul nu mai are capacitatea de a< i atribui cum e cuine aceteș

roluri din cauza prezen ei poluării din concentra iile urbane i indutriale. /n ora e olurileț ț ș șreprezintă în primul rând uport pentru clădiri+ trăzi+ căi ferate etc+ ca urmare+ unt acoperite cu beton i afalt. /n pa iile urbane(cum ete i cazul -iurgiu) au mai răma pu ine oluri foloiteș ț ș ț

ca parcuri+ grădini în urul caelor+ locuri pentru port etc. '$iar i acete oluri rămae+ au fotș

puternic modificate de mâna omului+ încât î i îndeplinec func iile într<o mică măură.ș ț

/n ora ul -iurgiu+ precum i în maoritatea pa iilor de concentrare urbană+ e potș ș ț

diferen ia următoarele tipuri de oluri4ț

,oluri modificate care au eoluat în mod natural6 ,oluri antropice rezultate din uprapuneri de traturi (ubtan e naturale+ te$nologice au dinț

ametecurile acetora)6 ,oluri acoperite cu beton i afalt pe mari uprafe e.ș ț

!oten ialul edafic cel mai ridicat e întâlne te în primul tip de ol+ în zonele cu pa iiț ș țerzi. 'onform unor tudii realizate de A! -iurgu <a contatat faptul că cele mai pu inț

poluate oluri unt întâlnite în cadrul parcurilor (eDemple4 !arcul 5atural 'omana+ !arcul'olorat+ !arcul Alei etc).

9otu i+ uneori+ acete oluri ale parcurilor i grădinilor unt upue unor aplicări deș ș

îngră ăminte organice+ deenind atfel $ortioluri.ș ( A. !opecu+ A.nic$ita+ '. 'ontantin+2::).

ig. 2.& !arcurile din cadrul ude ului -iurgiu (,ura4 prelucrare după -oogle Eart$ 2:13)ț

3. Particularităţi ale e$ploatării %ioloice

15



3.1 'aracteriticile domeniului biogeografic

in punct de edere biogeografic+ -iurgiu ete ituată în zona ilotepei (ce ocupă partea de ud i et a ude ului) i a pădurilor de foioae<tear (ce ocupă câmpul dintre Arge iș ț ș ș ș

5ealo i partea de nord< et a ude ului) înă maoritatea acetor păduri au fot ditrue înș ț

trecut de oameni+ pentru ob inerea lemnului i pentru ob inerea de terenuri arabile. (âciu et al+ț ș ț1F2)

ig. 3.1.1 8egeta ia ude ului -iurgiu (,ura4 âciu et al+ 1F2)ț ț

3.2 'aracteritici ale grupărilor egetale

/n cadrul arealelor ocupate de ilotepă+ care unt reprezetate în ude ul notru+ prinț

inule de păduri+ alcătuite din4

,tear brumăriu(Puercu pedunculiflora)6

,tear pufo(Puercu pubecen)6

'er(Puercu cerri)6

-ârni ă(Puercu frainetto)6 (âciu et al+ 1F2)ț

1)



/n afara terenurilor agricole+ întâlnim i fâne e alcătuite în cea mai mare parte din etucaș ț

aleiaca+ ,tipa+ !oa prateni+ 7otrioc$ioa io$aemum. /n cadrul rari tilor de pădure întâlnim+ș

tânenelul(>ri graminea)+ plantă ocrotită în mod deoebit.('otac$e 5.+ 1&)

/n cadrul arealelor rămae împădurite unt prezente pădurile cereto<gârni elor<ubDerofile.ț

'aracteritice acetor păduri unt4 'erul(Puercu cerri)6

-ârni a(Puercu franetto)6ț

/n afara de acete păduri eDită leauri de câmpie cu tear(Puercu robur)+ tei(9iliaș

tomentoa)+ carpen('arpenu betulu) etc. /n ubarboretul acetor păduri î i faceș

prezen a g$erg$inarul('rataegu monog?na)+ lemnul câinec(L?gutrum ulgare)+ț

măce ul(Roa canina)+ cornul('ornu ma) au porumbarul(!runu pinoa). (âciu etș

al+ 1F2)

3.3 urata medie a ezonului de egeta"ie #i a fenofazelor

Atât zona ilotepei+ cât i zona pădurilor cu cer i gârni ă au o durată medie aș ș ț

ezonului de egeta ie i a fenofazelor+ ce unt bine interpretate în cadrul $itofenogramei4ț ș

?istoenorama

(AneDa 3)

,ezonul de egeta"ie reprezintQ perioada fiziologic actiă din ia"a plantelor+ pe parcurulcăreia acetea realizează proceul de aimila"ie clorofiliană+aând aparat foliar în diferite tadiide dezoltare. !e parcurul ezonului de egeta"ie+ e ucced mai multe fenofaze4 înmugurirea+înfrunzirea+ înflorirea+ fructificarea+ coacerea+ dieminarea emin"elor+ pierderea par"ială #icompletă a aparatului foliar. urata ezonului de egeta"ie #i a fenofazelor diferQ de la o peciela alta #i ariază iner propor"ional cu altitudinea #i latitudinea.

;itofenograma ete metoda graficQ+ cu autorul căreia putem determina durata medie aezonului de egeta"ie într<un anumit teritoriu. Aceata reprezintă o analiză a ucceiuniialorilor medii lunare anuale au multianuale ale temperaturii aerului+ care direct #i indirectinfluen"ează comportamentul plantelor #i+ prin urmare+ biodieritatea unui teritoriu.

enofazele plantelor e produc ub directa influen ă a condi iilor climatice din perioadaț ț

de egeta ie. 9recerea alorilor temperaturilor prin anumite praguri i îndeoebi prin cel de 1:ț ș o'contituie începutul i fâr itul perioadei efectie deegeta ie.ș ș ț

1*



/n interalul în care temperaturile crec dinpre pragul de &o' pre pragul uperior de 2:o'e defQ#oarQ fenofaze de la începutul ezonului de egeta"ie(înmugurire+ înfrunzire+ înflorire+fructificare)6 pentru unele plante+ între pragurile de & < 1: o' au loc înmugurirea #i înfrunzirea+iar pentru cele $ec$itoterme+ e defQ#oarQ întregul ezon de egeta"ie. /ntre pragurile de 1: <1&o'+ pentru unele plante e defQ#oară fenofaza de înflorire+ iar pentru altele+ cea de

fructificare. /ntre pragurile de 1& < 2:o'+ pentru plantele mai termofile+ e defQ#oarQ fenofazade coacere #i maturizare.

!artea uperioarQ a graficului+ când temperaturile au atin amplitudinea maDimQ+corepunde perioadei cu actiitate biologicQ maDimQ (aparatul foliar ete dezoltat la maDimum+eapotranpira"ia ete de aemenea maDimQ).

/n interalul în care temperaturile decrec către pragurile de 1& #i 1:o' e defQ#oarQfenofaze de la fâr#itul ezonului de egeta"ie. /ntre pragurile de 2: G 1& G 1:o' au loc fenofazade dieminare a emin"elor #i pierdere a aparatului foliar (în pecial pentru plantele mai

termofile)6 între 1: #i &o' fenofazele nu apar"in decât plantelor microterme #i celor$ec$itoterme+ pecifice regiunilor reci (dieminare #i pierderea aparatului foliar).

in analiza $itofenogramei realizată pe baza temperaturilor medii lunare multianualeînregitrate la ta ia meteorologică -iurgiu e poate obera că durata medie a ezonul deț

egeta ie ete de 2&3 de zile+ iar durata reală a ezonului de egeta ie ete de 2:3 zile.ț ț

/nmugurirea dureaza 2& de zile de pe data de 13 martie până pe data de % aprilie.

/nfrunzirea dureaza 22 de zile de pe data de % aprilie pâna pe data de 2% mai.

/nflorirea i fructificarea ete realizata de pe data de 2% mai pâna pe data de 11 iunie iș șdureaza 1F zile.

'oacerea fructelor în arealul tudiat are loc de pe data de 11 iunie până pe data de %eptembrie. Aceata dureza F& de zile.

ieminarea dureaza 2 de zile din data de % eptembrie până pe data de 2 octombrie.

!ierderea par ială a aparatului foliar dureaza 23 de zile din data de 2 octombrie până peț

data de 2& octombrie+ iar pierderea totală a aparatului foliar dureaza 2* de zile din data de 2&octombrie până pe data de 2: noiembrie.

18



3.% 'aracteritici ale pa iilor erzi urbaneț

'onceptul de pa iu erde+ în cadrul unui anamblu urbanitic(ora ) poate eDita+ dacă eț ș

caracterizează prin4

EDiten aunui cadru egetal natural au amenaat6ț

EDiten a unui cadru contruit cuprinzând amenaări i dotări corepunzătoare unor actiită iț ș ț

cultural<educatie+ portie i recreatie ale popula iei în aer liber.ș ț

,pa iile erzi pot fi claificate în func ie de mai mul i factori4ț ț ț

I .upă locul de amplasare e$istă4

1. ,pa ii erziț inerioare(curpine în perimetrul contruibil al ora ului)ș

2. ,pa ii erziț e)erioare(zona periurbană)1. S!a iile *er+i inerioareț cuprind4

a) pa ii erzi cu acce nelimitat4 parcuri+ grădina compleDului+ cuarul+ fâ ia plantată tradal+ț ș

planta ia de arbori în linie+ fâ ii plantate de<a lungul cururilor de apă6ț ș

b) pa ii erzi cu acce limitat4 pa iul erde din incinta unită ilor ocial<culturale i deț ț ț ș

înă ământ+ pa iul erde din incinta întreprinderilor indutriale+ a eDpozi iilor+ a parcurilorț ț ț

portie+ grădinile au cur ile locuin elor indiiduale particulare6ț ț

c) pa iile erzi cu profil pecializat4!ădurea<rezera ia floritică 'omana+rezera iile foretiereț ț ț

anafu+ Albele+ pa iul erde al trandurilor+ cimitirelor+ planta iilor de protec ie. (.'ăpătînă+ț ș ț ț

5.>linca+ 1F* )

2. S!a iile *er+i e)erioareț cuprind4

a) zone de agrement4 păduri<parc+ păduri de agrement+ tranduri i alte locuri de agrement6ș ș

b) planta ii de<a lungul căilor de tranport rutier i feroiar6ț ș

c) planta ii de protec ie4 perdele de protec ie a apelor+ olului+ localită ilor6ț ț ț ț

d) zone de conerare a naturii pentru recreere i turim6ș

e) zone floricole i dendrologice. (.'ăpătînă+ 5.>linca+ 1F* )ș

1+



II. upă modul de olosire e$istă:

1. ,pa ii erziț ,e -olo"ire .eneral/(publice cu acce nelimitat)6

2. ,pa ii erziț ,e -olo"ire "!e%ial/(cu acce limitat+ cu profil pecializat au de

protec ie).ț

,itua ia actuală a pa iilor erzi din -iurgiu ete necorepunzătoare întrucât înț ț

perimetrul contruibil+ pa iile erzi unt ubdimenionate. itribu ia pa iilor erzi în cadrulț ț ț

municipiului ete deficitară+ întrucât nu corepunde cu reparti ia în teritoriu a popula iei i cuț ț ș

gradul de concentrare conenabil din punct de edere al acceului.

'u toate acetea+ egeta ia eDitentă în cadrul ora ului+ prezintă o mare importan ăț ș ț

ecologică+ în pecial pentru clima urbană+ proprietă ile olului i lumea animală. Atfel+ pa iileț ș ț

erzi publice de pe teritoriul municipiului cuprind4

!lanta ii de arbori în aliniamente6ț

â iile plantate de<a lungul arterelor de circula ie6ș ț

!arcurile6

,pa iile erzi din cuprinul unită ilor de locuit6ț ț

onele de agrement i port6ș

'imitire. (>linca+ 1*)

3.& inamica forma"iilor egetale

,pa iile erzi nu au uferit cre teri emnificatie în ultimii 3: de ani+ în ciuda dezoltăriiț ș

ora ului. ărturiiri în acet en tă coeficientul pa iilor erzi în raport cu popula ia ora ului.ș ț ț ș

('ăpă îna .+>linca 5.+ 1F*)ț

'u iguran ă+ acet coeficient are o aloare mică+ în primul rând din cauza poluăriiț

maie eDitente în ora + precum i din cauza contruirii continue de clădiri cu func ii diere+ș ș ț

imobile de locuit+ oele etc. 9oată aceată actiitate antropică are un efect cât e poate deș

negati la adrea dinamicii forma iilor egetale prezente în municipiul -irgiu.ț

H olu ie+ pentru ca dinamica forma iilor egetale ă fie una pozitiă+ ar fi informarea popula ieiț ț ț

cu priire la tarea egeta iei din ora i mobilizarea aceteia de a ac iona în beneficiulț ș ș ț

mediului.

!opula ia ar putea fi mobilizată prin crearea unor eenimente la niel local de plantare aț

diferitelor forma iuni egetale pecifice zonei de egeta ie.ț ț

20



3.* itribu"ia lumii animale în cadrul domeniului biogeografic. Animale deintere cinegetic+ animale dăunătoare

/n zona pădurilor de oioase+ ca animale comune forma iunilor fauniticeț

reprezentatie unt4• ,cor atul (ț Sitta europaea)6• !iica ălbatica (Felis silvestris)6• '$i canul de câmp (ț Crocidura Leucodon)6• '$i canul de pădure6ț

/n cadrul mamiferelor intră4 mitre ul+ di$orul+ iepurele i ulpea+ iar în cadrulț ș

păărilor4 priig$etoarea( Luscinia megarhynchos)+ ciocănitoarea erde( Picus viridis

romaniae)+ eretele(Falco vespertinus) i gaia ro ie(ș ș Milvus milvus).intre reptile+ frecente unt gu terul dobragean i opârla de pădure.ș ș ș

/n luncile râurilor mari+ peciile cuibărec în preama apelor+ eDemplificând în aceten codabatura+ lâtunul de mal+ barza+ iar în zăoaiele luncilor î i faca apri ia acila de câmp+ș ț

pecărelul albatru mic+ etc. /n Lunca unării+ fauna ete împra tiată în pai ti+ tufării i zăoaie. /n preamaș ș ș

lacurilor om întâlni4• 5agâ ul(ț Vanellus vanellus)6• Lopătarul ( Platalea leucorodia)6• Egreta mică( Egretta garetta)6• ,târcul cenu iu(ș !rdea cinerea)6• 7roaca etoaă de baltă(ț Emys or"icularis)6• arpele de apă6Ș

!e pai tile umede din Lunca unării mai pot fi întâlnite fâa de luncă+ cârteii+cocorulș

mare. /n stuări uri i păpuri uriș ș ș unt remarcabile păările cântătoare precum pecăru ii+ ra aș ț

fluierătoare+ li i a+ iar dintre păările clocitoare amintim gai a de pădure+ pupăza+ itarul+ ciuful+ș ț ț

acila ipătoare+ oimul dunărean.ț ș

/n aceată zona peciile de mamifere unt pu ine+ cele mai frecente fiind piica ălbatică+ț

mitre ul+ di$orul+ oarecele de pădure.ț ș

/n apele rurilor de cmpie trăiec4• 7ibanul ( Perca Fluviatilis)6

• 7atca6

• 7abu ca6ș

21



unărea are o faună mult mai bogată i ariată fa a de râurile de câmpie+ atfel e facș ț

prezente peciile4

igratoare din mare precum4morunul+ pătruga+nietrul i crumbia de unăre6ș

Reofile4 mreana+ cleanul+ cega dar i cobarul6ș

,emimigratoare(pătrund primăara din unăre în lacurile luncii+ loc în care e$rănec+ e reproduc i e întorc în unăre la căderea nielului apelor)4craul+ș

babu ca+ alăul6ș ș

,edentare (nu părăec lacurile din luncă decât la ecarea totală a acetora)4 linul+ro ioara i bibanul. (>linca+ 1*).ș ș

4.Consideraţii pri'ind protecţia (i conser'area 'eetaţiei (i lumii animale )n

orizontul local (i pro$imităţile acestuia4.1 rii prote@ateA ar%ori ocrotiţi

=ude ul -iurgiu cuprinde arii proteate de intere na ional (rezera ii naturale)+ precum4ț ț ț

'0O"roa*ele Cama1 Dinu1 P/"/ri%a G rezera ie faunitică i floritică6ț ș

#0 P/,urea Oloa.a1 Gr/,iari G rezera ie floritică6ț

20 P/,urea 3ana-u G rezera ie floritică6ț

(0P/,urea Pa,ina T/arului G rezera ie floritică6ț

40P/,urea Te ilaș < rezea ie foretieră6ț

50Par%ul Na ional Comanaț < rezera ie miDtă6ț

La nielul ierburilor ete întâlnită o gamă dieră de plante dintre care unele foarte rare+ proteate prin lege au endemice pentru aceată zonă+ reprezetate de capul< arpelui+ trifoia ul deș ș

baltă i ouăle<popiiș . intre peciile faunitice men ionămț două mamifere 4 popândăul i liliaculș

comun+ o reptilă 4 etoaa de baltă+ț doi amfibieni 4 bu$aiul de baltă cu burtă ro ieș iș tritonul cucreată danubian.

4.2 uestii pri'ind protecţia (i conser'area ecoondului si enoondului

/n en larg+ protec"ia naturii are ca obiecti principal pătrarea nealterată aecoitemelor naturale (ecofondului) #i a fondului genetic (genofondului) la niel global #iregional+ în ederea aigurării ec$ilibrului între componenetele naturale ale mediului+ pe de o parte #i între acetea i ocietatea umană+ pe de altă parte.

• EDtinderea i între inerea pa iilor erzi6ș ț ț

• !rotearea egeta iei ce acoperă caele ora ului6ț ș

• !lantarea unor perdele de protec ie în urul unită ilor indutriale6ț ț

• /ntre inerea fâ iilor plantate de<a lungul arterelor de circula ie6ț ș ț

22

http://ro.wikipedia.org/wiki/Endemism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Endemism



• !lantarea de alcâmi+ catani+ teari+ platani în parcuri+ grădini i alte pa ii erzi6ș ț

• >nterzicerea+ precum i anc ionarea tăierii arborilor i deatării pa iilor erzi6ș ț ș ț

• Hrganizarea unor concururi de plantare a copacilor + cu copul de a cre te uprafe ele erzi aleș ț

ora ului6ș

• 'rearea unei centuri de egeta ie( 0green belt) în eDtrailan.ț

Concluzii

/n urma informa iilor decrie i analizate în capitolele prezentei lucrări+ reiee faptul căț ș

poten ialul ecologic(dat de poten ialul litologic+morfologic+climatic+$idrologic i edafic)+precumț ț ș

i eDploatarea biologică a municipiului -iurgiu nu e află la tandardele normale+ș

nemaipomenind măcar de cele dorite. 9otu i+ eDită încă peran ă că -iurgiu ar putea redeeniș ț

un ora erde i frumo. Acet lucru ar fi poibil+ doar dacă în oc ar intereni informarea cât eș ș

poate de erioaă în priin a adeăratei tări a ora ului i atfel <ar 0trezi în oameni ambi ia iț ș ș ț șdorin a de a aea un ora cu adeărat frumo+ atât din punct de edere etetic+ cât i din punct deț ș ș

edere al calită ii îneli ului egetal al ora ului.ț ș ș

9oate acetea+ din păcate+ neceită mult timp+ capital+ for ă de muncă+ paiune pentruț

natură+ lucruri ce e pierd pe zi ce trece din min ile i inimile oamenilor.ț ș

*I*LI+,-/I0:

'ălinecu R+!ătroecu .+ 7unecu A.(1B3)+ 7iogeografie+ Editura idactică i !edagogică+ș

7ucure ti6ș

'ăpă ină .+>linca 5.+1F*+ -iurgiu<ic îndrumător turitic+ Editura port turim+ 7ucure ti6ț ș

23



'otac$e 5icolae+1&+ 7iogeografie+ Editura nierită ii din 7ucure ti6ț ș

-$inea .+ 1F+ Enciclopedia -eografică a României+ 8olumul >(A<-)+ Editura Enciclopedică+

7ucure ti6ș

>linca 5.+1*+ =ude ul -iurgiu+ !oten ialul geografic+ 7ucure ti6ț ț ș

âciu . et al+1F2+ Enciclopedia -eografică a României+ Editura tiin ifică i Enciclopedică+Ș ț ș

7ucure ti6ș

!opecu A+ 5ic$ita 5.+ 'ontantin '.+2::+ onografia 'omunei 8ără ti+ =ude ul -iutgiu<ș ț

apte i Eenimente+ Editura Amanda+ 7ucure ti6ș ș

9odor >.+ 1*F+ ic atla de plante din lora Republicii ,ocialite România+ Editura idactică iș

!edagogică+ 7ucure ti6ș

8lăceanu -$.+ >ano >.+1F+ Hra ele României<ică enciclopedie+ 'aa Editorială Hdeon6ș

http://www.natura2000.ro/reteaua/documente/

-oogle Eart$ 2:136 http://uac.incd.ro

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Biogeographical!egio

ns"urope#$ap%intl&.png/850p'#Biogeographical!egions"urope# $ap%intl&.png

24


http://uac.incd.ro/





http://uac.incd.ro/




Municipiul Giurgiu (1)

Documents

Transcript of Municipiul Giurgiu (1)