Stomacul Curs 4

84
STOMACUL ŞI STOMACUL ŞI DUODENUL DUODENUL

description

curs complet sist dig/anamneza/ingrijiri

Transcript of Stomacul Curs 4

Page 1: Stomacul Curs 4

STOMACUL ŞI STOMACUL ŞI DUODENULDUODENUL

Page 2: Stomacul Curs 4

STOMAC ANAMNEZĂSTOMAC ANAMNEZĂ VârstaVârsta: : -stenoza pilorică congenitală (sugar);-stenoza pilorică congenitală (sugar);-ulcerul → adulţi;-ulcerul → adulţi;-cancer , hernie hiatală la vârstnici;-cancer , hernie hiatală la vârstnici; SexulSexul: ♂ -gastrita cronică etilică;: ♂ -gastrita cronică etilică; -cancerul gastric;-cancerul gastric;

♀ ♀ -ulcer gastric;-ulcer gastric; -gastrita cronică autoimună;-gastrita cronică autoimună;

-multipare → visceroptoză (ptoză -multipare → visceroptoză (ptoză gastrică);gastrică);

Page 3: Stomacul Curs 4

STOMAC ANAMNEZĂSTOMAC ANAMNEZĂ AHCAHC – agregare familială: – agregare familială:- b.ulceroasă;- b.ulceroasă;-neoplasm gastric;-neoplasm gastric;-polipozele gastro-intestinale;-polipozele gastro-intestinale; APPAPP – – boli infecţioase ca:boli infecţioase ca:

-febra tifoidă, dizenteria → afectare gastrică;-febra tifoidă, dizenteria → afectare gastrică;-enterocolite (toxiinfecţii alimentare);-enterocolite (toxiinfecţii alimentare);

-boli cronice: sifilis, TBC;-boli cronice: sifilis, TBC; -boli de sistem: colagenozele;-boli de sistem: colagenozele;-DZ, insuficienţa renală cronică → afectare gastrică;-DZ, insuficienţa renală cronică → afectare gastrică;-BPCO → ulcerul gastro-duodenal;-BPCO → ulcerul gastro-duodenal;-hepatitele cronice, cirozele hepatice:-gastropatie;-hepatitele cronice, cirozele hepatice:-gastropatie; -ulcerul gastro-duodenal;-ulcerul gastro-duodenal;-anemiile: -deficit B12 → gastrite cronice autoimune -anemiile: -deficit B12 → gastrite cronice autoimune

-deficit Fe → gastrite cronice;-deficit Fe → gastrite cronice;

Page 4: Stomacul Curs 4

STOMAC ANAMNEZĂSTOMAC ANAMNEZĂ CVMCVM::

-stress → boala ulceroasă;-stress → boala ulceroasă;-alimentaţie neraţională, condimentată;-alimentaţie neraţională, condimentată;-consumul de toxice:-consumul de toxice:

-alcool: -gastrita acută;-alcool: -gastrita acută; -gastrita cronică;-gastrita cronică;

-fumatul: -ulcer;-fumatul: -ulcer; -neoplasm;-neoplasm;

-consumul de medicamente:-consumul de medicamente:-AINS (Aspirina);-AINS (Aspirina);-Fe, KCL → iritante gastrice;-Fe, KCL → iritante gastrice;

-expunerea la noxe: Pb → saturnism → crize dureroase -expunerea la noxe: Pb → saturnism → crize dureroase (colica saturnină);(colica saturnină);

Page 5: Stomacul Curs 4

Examenul obiectiv generalExamenul obiectiv general

-atitudine antalgică – ghemuită cu pumnul apăsat -atitudine antalgică – ghemuită cu pumnul apăsat în regiunea epigastrică → ulcer în criză de în regiunea epigastrică → ulcer în criză de penetraţie;penetraţie;

-facies zigo-facies zigommatic: faţa suptă, cu arcadele atic: faţa suptă, cu arcadele zigomatice foarte proeminente, şanţurile zigomatice foarte proeminente, şanţurile nazolabiale adânci, aspectul general exprimă nazolabiale adânci, aspectul general exprimă tristeţe, suferinţă → ulcer duodenal, stenoză tristeţe, suferinţă → ulcer duodenal, stenoză pilorică;pilorică;

-paloare intensă (”alb ca varul”) după HDS -paloare intensă (”alb ca varul”) după HDS acută;acută;

-denutriţie, emaciere: stenoză pilorică, CC -denutriţie, emaciere: stenoză pilorică, CC gastricgastric

Page 6: Stomacul Curs 4

Examenul obiectiv al stomaculuiExamenul obiectiv al stomacului::

InspecţiaInspecţia::-bombarea regiunii epigastrice: stenoză pilorică, dilataţie acută -bombarea regiunii epigastrice: stenoză pilorică, dilataţie acută

gastrică, tumori gastrice în stadii avansategastrică, tumori gastrice în stadii avansate-retracţia regiunii epigastrice → abdomen scafoid ( în luntre) în -retracţia regiunii epigastrice → abdomen scafoid ( în luntre) în

ulcerul gastro-duodenal perforat ulcerul gastro-duodenal perforat → → gastroptoză (abdomen în “desagă”, gastroptoză (abdomen în “desagă”,

pendent) cu retracţia regiunii epigastrice şi bombarea regiunii pendent) cu retracţia regiunii epigastrice şi bombarea regiunii hipogastrice, evidentă în ortostatism.hipogastrice, evidentă în ortostatism.

-bombare cu caracter pulsatil în regiunea epigastrică:-bombare cu caracter pulsatil în regiunea epigastrică:-tumori care fac corp comun cu Ao;-tumori care fac corp comun cu Ao;-anevrism Ao abdominal;-anevrism Ao abdominal;-HVD (semnul Harzer);-HVD (semnul Harzer);

-mişcări peristaltice (semnul lui Kussmaul) din hiperactivitatea -mişcări peristaltice (semnul lui Kussmaul) din hiperactivitatea motorie gastrică din stenoza pilorică faza compensată (peristaltica motorie gastrică din stenoza pilorică faza compensată (peristaltica de luptă);de luptă);

-periodic întreaga musculatură parietală gastrică se contractă, -periodic întreaga musculatură parietală gastrică se contractă, determinând o bombare a regiunii epigastrice → tumora fantomă a determinând o bombare a regiunii epigastrice → tumora fantomă a a lui Bouveret în stenoza pilorică;a lui Bouveret în stenoza pilorică;

Page 7: Stomacul Curs 4

PalpareaPalparea

superficialăsuperficială::-hiperestezia cutanată( ulcerul în criză de penetraţie -hiperestezia cutanată( ulcerul în criză de penetraţie

sau ulcerul perforat) ;sau ulcerul perforat) ;-apărarea musculară → abdomen de -apărarea musculară → abdomen de

lemn( perforaţie gastrică);lemn( perforaţie gastrică); profundăprofundă::-împăstarea regiunii epigastrice: perigastrita -împăstarea regiunii epigastrice: perigastrita

secundară bolii ulceroase;secundară bolii ulceroase;-tumorile stomacului localizate în epigastru (la -tumorile stomacului localizate în epigastru (la

stânga liniei mediene);stânga liniei mediene);-palparea punctelor dureroase localizate pe linia -palparea punctelor dureroase localizate pe linia

mediană xifo-ombilicală:mediană xifo-ombilicală:

Page 8: Stomacul Curs 4

Clapotajul/sucusiune gastricClapotajul/sucusiune gastric Semn palpatoric/percutoric, care constă dintr-un Semn palpatoric/percutoric, care constă dintr-un

zgomot hidroaeric de tonalitate joasă, provocat zgomot hidroaeric de tonalitate joasă, provocat prin percutarea uşoară cu vârful degetelor a prin percutarea uşoară cu vârful degetelor a regiunii epigastrice sau prinderea între degete a regiunii epigastrice sau prinderea între degete a plicii cutanate la acest nivel şi executarea unei plicii cutanate la acest nivel şi executarea unei mişcări de “scuturare”.mişcări de “scuturare”.

Apare datorită prezenţei unei cantităţi de lichid Apare datorită prezenţei unei cantităţi de lichid de hipersecreţie gastrică;de hipersecreţie gastrică;

Clapotajul gastric are valoare patologică în cazul Clapotajul gastric are valoare patologică în cazul prezenţei a jeun sau la 8 ore de la ultima prezenţei a jeun sau la 8 ore de la ultima alimentaţie fiin un semn clinic de stenoză piloricăalimentaţie fiin un semn clinic de stenoză pilorică

Page 9: Stomacul Curs 4

PercuţiaPercuţia

Permite delimitarea spaţiului lui Permite delimitarea spaţiului lui TRAUBE astfel: TRAUBE astfel:

-în sus de bază pe stânga = coasta -în sus de bază pe stânga = coasta VI;VI;

-în jos de rebordul costal;-în jos de rebordul costal;

-intern de linia parasternală -intern de linia parasternală stângăstângă

Page 10: Stomacul Curs 4

DUODEN AnamnezaDUODEN Anamneza

nu are particularităţi deosebite faţă de nu are particularităţi deosebite faţă de cea a stomacului;cea a stomacului;

AHCAHC: polipoza intestinală : polipoza intestinală (agregare familială);(agregare familială);

APPAPP: -parazitoze → lambliază;: -parazitoze → lambliază;

-tulburări de motilitate → -tulburări de motilitate → colagenoze, DZ, pancreatitecolagenoze, DZ, pancreatite

Page 11: Stomacul Curs 4

DUODEN Examenul obiectivDUODEN Examenul obiectiv

sensibilitate la palpare a zonei sensibilitate la palpare a zonei pancreatico-duodenale :pancreatico-duodenale :

- ulcer duodenal, duodenite - ulcer duodenal, duodenite şi periduodenite, şi periduodenite,

-diverticulitte, -diverticulitte,

-tulburări de motilitate -tulburări de motilitate (stază duodenală);(stază duodenală);

Page 12: Stomacul Curs 4

EXPLORĂRILE PARACLINICE EXPLORĂRILE PARACLINICE GASTRO-DUODENALEGASTRO-DUODENALE

EXPLORĂRI MORFOLOGICE:EXPLORĂRI MORFOLOGICE: 1.EX RADIOLOGIC - PE GOL1.EX RADIOLOGIC - PE GOL -SC-SC 2. ENDOSCOPIA ŞI ECOENDOSCOPIA2. ENDOSCOPIA ŞI ECOENDOSCOPIA 3. ECOGRAFIA ABDOMINALĂ3. ECOGRAFIA ABDOMINALĂ – –HIDROSONOGRAFIA GASTRICĂHIDROSONOGRAFIA GASTRICĂ EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE 1. EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE1. EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE 2. EXPLORAREA MOTILITĂŢII GASTRICE2. EXPLORAREA MOTILITĂŢII GASTRICE

Page 13: Stomacul Curs 4

PNEUMOPERITONEU: ABDOMEN PNEUMOPERITONEU: ABDOMEN PE GOLPE GOL

Page 14: Stomacul Curs 4

CT ABDOMEN:COLECŢIE CT ABDOMEN:COLECŢIE SUBFRENICĂ DREAPTĂSUBFRENICĂ DREAPTĂ

Page 15: Stomacul Curs 4

BARIU PASAJ: ULCER GASTRIC-BARIU PASAJ: ULCER GASTRIC-IMAGINE DE FAŢĂ ŞI PROFILIMAGINE DE FAŢĂ ŞI PROFIL

Page 16: Stomacul Curs 4

ULCER GASTRIC CU STENOZĂ ULCER GASTRIC CU STENOZĂ MEDIOGASTRICĂ: FAŢĂ ŞI MEDIOGASTRICĂ: FAŢĂ ŞI

PROFILPROFIL

Page 17: Stomacul Curs 4

ULCER GASTRIC- pliuri gastrice ULCER GASTRIC- pliuri gastrice neregulate( ADK gastric)neregulate( ADK gastric)

Page 18: Stomacul Curs 4

GASTRITĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂGASTRITĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ

Page 19: Stomacul Curs 4

GASTRITĂ CRONICĂ-GASTRITĂ CRONICĂ-METAPLAZIE INTESTINALĂMETAPLAZIE INTESTINALĂ

Page 20: Stomacul Curs 4

ULCER GASTRICULCER GASTRIC

Page 21: Stomacul Curs 4

ULCER GASTRIC ULCER GASTRIC PENETRANT/PERFORATPENETRANT/PERFORAT

Page 22: Stomacul Curs 4

ULCER DUODENALULCER DUODENAL

Page 23: Stomacul Curs 4

ULCER DUODENAL PERFORATULCER DUODENAL PERFORAT

Page 24: Stomacul Curs 4

SINDROMUL DISPEPTICSINDROMUL DISPEPTIC

Definiţie Definiţie Dispepsia este o digestie dificilă Dispepsia este o digestie dificilă incluzând simptome comune unei multitudini de incluzând simptome comune unei multitudini de suferinţe digestive, caracterizată prin prezenţa suferinţe digestive, caracterizată prin prezenţa de: de:

greţuri, vărsături, greţuri, vărsături, senzaţia de saţietate precoce,senzaţia de saţietate precoce, balonări postprandiale, tulburări de tranzit balonări postprandiale, tulburări de tranzit

intestinal,intestinal, dureri cu diverse localizări.dureri cu diverse localizări.Sindroamele dispeptice: Sindroamele dispeptice:

-organice (au o cauză clar definită);-organice (au o cauză clar definită); -funcţionale(cauză necunoscută, nedecelabilă);-funcţionale(cauză necunoscută, nedecelabilă);

Page 25: Stomacul Curs 4

SINDROMUL DISPEPTICSINDROMUL DISPEPTIC

-sindromul dispeptic hipersten -sindromul dispeptic hipersten (sindrom dispeptic ulceros);(sindrom dispeptic ulceros);

-sindromul dispeptic hiposten -sindromul dispeptic hiposten (sindromul gastritelor cronice, (sindromul gastritelor cronice, cancerului gastric);cancerului gastric);

Page 26: Stomacul Curs 4

SINDROMUL DISPEPTICSINDROMUL DISPEPTIC

Diagnostic categoryDiagnostic category Approximate prevalenceApproximate prevalence "Functional" dyspepsia Up to 60 percent"Functional" dyspepsia Up to 60 percent Dyspepsia caused by structural or biochemical diseaseDyspepsia caused by structural or biochemical disease Peptic ulcer disease 15 to 25 percent Peptic ulcer disease 15 to 25 percent  Reflux esophagitis 5 to 15 percentReflux esophagitis 5 to 15 percent   Gastric or esophageal cancer <2 percent Gastric or esophageal cancer <2 percent  Biliary tract disease Rare Biliary tract disease Rare  Gastroparesis Rare Gastroparesis Rare  Pancreatitis Rare Pancreatitis Rare  Carbohydrate malabsorption (lactose, sorbitol, fructose, mannitol) RareCarbohydrate malabsorption (lactose, sorbitol, fructose, mannitol) Rare   Medications Rare Medications Rare  Infiltrative diseases of the stomach (Crohn's disease, sarcoidosis) Rare Infiltrative diseases of the stomach (Crohn's disease, sarcoidosis) Rare  Metabolic disturbances (hypercalcemia, hyperkalemia) Rare Metabolic disturbances (hypercalcemia, hyperkalemia) Rare  HepatomaRare Ischemic bowel disease Rare HepatomaRare Ischemic bowel disease Rare  Systemic disorders (diabetes mellitus, thyroid and parathyroid disorders,Systemic disorders (diabetes mellitus, thyroid and parathyroid disorders, connective tissue disease)Rare Intestinal parasites (Giardia, Strongyloides Rare connective tissue disease)Rare Intestinal parasites (Giardia, Strongyloides Rare  Abdominal cancer, especially pancreatic cancer RareAbdominal cancer, especially pancreatic cancer Rare

Page 27: Stomacul Curs 4

SINDROMUL DISPEPTIC:CAUZE SINDROMUL DISPEPTIC:CAUZE ORGANICEORGANICE

Normal

Gastritis/duodenitis

Reflux esophagitis

Cancer

Peptic ulcer disease

33.6%33.6%23.9%23.9%

2%2%

19.9%19.9%20.8%20.8%

Richter 1991

Page 28: Stomacul Curs 4

SINDROMUL DISPEPTIC:CAUZESINDROMUL DISPEPTIC:CAUZE FUNCŢIONALEFUNCŢIONALE

51(24%)

36(17%)

27(13%)

21(10%)

11(5%)

7 (3%)

10(5%)

Ulcer-likedyspepsia

Dysmotility-likedyspepsia

Reflux-likedyspepsia

Unspecifieddyspepsian=50 (23%)

Talley et al 1992

Page 29: Stomacul Curs 4

DISPEPSIA ASOCIATĂ CONSUMULUI DE DISPEPSIA ASOCIATĂ CONSUMULUI DE MEDICAMENTEMEDICAMENTE

Acarbose (Precose) Acarbose (Precose) Alcohol Alcohol Alendronate (Fosamax) Alendronate (Fosamax) Cisapride (Propulsid) Cisapride (Propulsid) Codeine Codeine Iron Iron Metformin (Glucophage) Metformin (Glucophage)

Nonsteroidal anti- inflammatory drugs Nonsteroidal anti- inflammatory drugs Oral antibiotics (e.g., erythromycin) Oral antibiotics (e.g., erythromycin) Orlistat (Xenical) Orlistat (Xenical) Potassium Potassium Corticosteroids (e.g., prednisone) Corticosteroids (e.g., prednisone) TheophyllineTheophylline

Page 30: Stomacul Curs 4

SINDROM DISPEPTIC PACIENŢI SINDROM DISPEPTIC PACIENŢI CU RISC CU RISC

those with those with alarm symptomsalarm symptoms or signs, including: or signs, including:- unintentional weight loss- unintentional weight loss

- iron-deficiency anaemia- iron-deficiency anaemia- gastrointestinal bleeding- gastrointestinal bleeding

- dysphagia and odynophagia- dysphagia and odynophagia- previous gastric surgery- previous gastric surgery

- persistent vomiting- persistent vomiting- epigastric mass- epigastric mass

- jaundice- jaundice- previous peptic ulcer- previous peptic ulcer

- use of a non-steroidal anti-- use of a non-steroidal anti- disease disease inflammatory drug inflammatory drug

those over the age of 45 years* at onsetthose over the age of 45 years* at onset

Page 31: Stomacul Curs 4

Review patient’s historyTest for H. pylori• 13C-UBT or• Laboratory serology

Refer to gastroenterologist

Age 45 years or with alarmsymptoms (irrespective of age)

Age <45 years* without alarm symptoms

Dyspeptic patientFirst primary care visit

If H. pylori-positive,treat the infection

The European Helicobacter Pylori Study Group 1997

The Maastricht European Consensus Guidelines onThe Maastricht European Consensus Guidelines on the management of dyspeptic patients in primary care the management of dyspeptic patients in primary care

** The cut-off age may be below 45 years, depending on regional differences in the incidence of gastric malignancy

Page 32: Stomacul Curs 4

SEMIOLOGIASEMIOLOGIA BOLII BOLII ULCEROASEULCEROASE

UlcerulUlcerul = defect al mucoasei = defect al mucoasei gastrice sau duodenale, care gastrice sau duodenale, care depăşeşte în profunzime musculara depăşeşte în profunzime musculara mucoasei şi este înconjurat de-un mucoasei şi este înconjurat de-un infiltrat de tip acut sau cronic.infiltrat de tip acut sau cronic.

Page 33: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂ-BOALA ULCEROASĂ-EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

apare la orice vârstă, incidenţa maximă = apare la orice vârstă, incidenţa maximă = decada a IV-a pentru UD şi a V-a pentru decada a IV-a pentru UD şi a V-a pentru UG;UG;

-UD este de două mai frecvent decât UG;-UD este de două mai frecvent decât UG; -raportul B/F (sex ratio) = 1,5 la UG şi 2,2 -raportul B/F (sex ratio) = 1,5 la UG şi 2,2

la UD;la UD; -mediul de provenienţă: -mediul de provenienţă:

-UG – mediul rural-UG – mediul rural

-UD – mediul urban;-UD – mediul urban;

Page 34: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂ -BOALA ULCEROASĂ -PATOGENIEPATOGENIE

ruperea echilibrului între:ruperea echilibrului între: -factorii de agresiune (f. -factorii de agresiune (f.

ulcerogeni);ulcerogeni);

-factorii de apărare (f. -factorii de apărare (f. protectori);protectori);

Page 35: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ

Factori ulcerogeni Factori protectori

1.2.3.4.

Acidul clorihidricPepsinaRefluxul gastro-duodenalInfecţia cu Hp

1.2.3.

Inhibiţia secreţiei gastrice (feed-back negativ)Mucusul + bicarbonatFactorii de refacere ai epiteliului: -microcirculaţia; -Pgl; -RGF;

Page 36: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ

AHCAHC = factorul genetic are rol primordial = factorul genetic are rol primordial în ulcero-geneză → risc de 2,5 ori:în ulcero-geneză → risc de 2,5 ori:-grupul sângelui OI, statusul de -grupul sângelui OI, statusul de nonsecretor (salivă, suc gastric) ridică nonsecretor (salivă, suc gastric) ridică riscul la 1,5 ori;riscul la 1,5 ori;-preponderenţa pepsinogenului I în UD;-preponderenţa pepsinogenului I în UD;-masa de celule parietale este crescută la -masa de celule parietale este crescută la UD;UD;-hiperplazie a celulelor antrale G;-hiperplazie a celulelor antrale G;-prezenţa Ag HLA-B5 şi HLA-B12-prezenţa Ag HLA-B5 şi HLA-B12

Page 37: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ AppApp - infecţia cu Helicobacter pylori, - infecţia cu Helicobacter pylori,

contractată din copilărie, în mediile sociale contractată din copilărie, în mediile sociale paupere;paupere;-boli care favorizează apariţia bolii -boli care favorizează apariţia bolii ulceroase:ulceroase:

-staza gastrică (I.C.C.);-staza gastrică (I.C.C.);-hipoxia din BPCO;-hipoxia din BPCO;

-scăderea capacităţii de sinteză a -scăderea capacităţii de sinteză a proteinelor din mucusul protector – ciroza proteinelor din mucusul protector – ciroza hepatică;hepatică;

Page 38: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ CVMCVM::

-fumatul = agent etiologic al ulcerului; -fumatul = agent etiologic al ulcerului; -alimentaţia: -mese neregulate;-alimentaţia: -mese neregulate;

-consumul de alcool, condimente;-consumul de alcool, condimente;-stress-ul: -acut → ulcere de stress., gastrită -stress-ul: -acut → ulcere de stress., gastrită hemoragică acută;hemoragică acută;

-cronic → factor ulcerogen;-cronic → factor ulcerogen;-tipul de personalitate: emotivi, anxioşi, -tipul de personalitate: emotivi, anxioşi, hipocondriaci;hipocondriaci;-consumul de medicamente: -AINS – Aspirina;-consumul de medicamente: -AINS – Aspirina;

-corticoterapia = rol ulcerogen în doze mari şi -corticoterapia = rol ulcerogen în doze mari şi cure prelungite;cure prelungite;

Page 39: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ

Majoritatea ulcerelor evoluează cu Majoritatea ulcerelor evoluează cu sindrom dispeptic ulcerossindrom dispeptic ulceros dominat dominat de de dureredurere,, cu anumite caractere relativ specifice: cu anumite caractere relativ specifice:

-localizarea: epigastru sau zona pancreato-duodenală-localizarea: epigastru sau zona pancreato-duodenală -iradierea poate sugera o complicaţie:-iradierea poate sugera o complicaţie: -posterioară-criză de penetraţie-posterioară-criză de penetraţie - îm bara reacţie pancreatică- îm bara reacţie pancreatică -ritmicitate = apariţie ciclică în legătură cu mesele:-ritmicitate = apariţie ciclică în legătură cu mesele: -mică periodicitate : postprandial precoce sau tardiv-mică periodicitate : postprandial precoce sau tardiv -mare periodicitate-caracter sezonier(primăvara şi toamna)-mare periodicitate-caracter sezonier(primăvara şi toamna)-caracterul → arsură (pirozisul);-caracterul → arsură (pirozisul);-durata 30 minute – 1 oră, cu cedare graduală după alcaline sau alimente;-durata 30 minute – 1 oră, cu cedare graduală după alcaline sau alimente;-alte simptome: greţuri, inapetenţă la cei cu UG → scădere ponderală;-alte simptome: greţuri, inapetenţă la cei cu UG → scădere ponderală;-nu există o concordanţă clinico-lezională:-nu există o concordanţă clinico-lezională:

-există ulcere mari asimptomatice (bătrâni);-există ulcere mari asimptomatice (bătrâni); -ulcere mici la care persistă durerile şi după închiderea lor;-ulcere mici la care persistă durerile şi după închiderea lor;-debutul poate fi cu o complicaţie: HDS, penetraţie, perforaţie;-debutul poate fi cu o complicaţie: HDS, penetraţie, perforaţie;

Page 40: Stomacul Curs 4

BOALA ULCEROASĂBOALA ULCEROASĂ

DebutulDebutul: -acut: criză dureroasă, : -acut: criză dureroasă, complicaţie;complicaţie;

-insidios cu fenomene -insidios cu fenomene dispeptice de mai mult timp;dispeptice de mai mult timp;

I.B.I.B. evoluţie ondulantă cu pusee evoluţie ondulantă cu pusee de acutizări şi remisiuni, uneori de acutizări şi remisiuni, uneori imprevizibilă, marcată de complicaţii;imprevizibilă, marcată de complicaţii;

Page 41: Stomacul Curs 4

Examenul obiectiv generalExamenul obiectiv general

-faciesul: ulceros (supt, pomeţii proeminenţi);-faciesul: ulceros (supt, pomeţii proeminenţi); -tip constituţional: hipersten → ulcerul -tip constituţional: hipersten → ulcerul

duodenal;duodenal; -starea de nutriţie: -bună în UD;-starea de nutriţie: -bună în UD; -scădere ponderală relativă în crizele dureroase -scădere ponderală relativă în crizele dureroase

de UG, sau complicaţii ale bolii ulceroase;de UG, sau complicaţii ale bolii ulceroase; -tegumente şi mucoase: paloare marcată -tegumente şi mucoase: paloare marcată

după HDS;după HDS; -fanere: tulburări trofice în pierderile oculte de Fe -fanere: tulburări trofice în pierderile oculte de Fe

din boala ulceroasă;din boala ulceroasă;

Page 42: Stomacul Curs 4

Examenul abdomenuluiExamenul abdomenului

sensibilitate dureroasă în: sensibilitate dureroasă în:

-epigastru (pct. epigastric,solar) -epigastru (pct. epigastric,solar) → UG;→ UG;

-sediu deplasat spre dreapta (zona -sediu deplasat spre dreapta (zona pancreatico-duodenală) → UD;pancreatico-duodenală) → UD;

-în complicaţii: -împăstare;-în complicaţii: -împăstare;

-apărare musculară;-apărare musculară;

Page 43: Stomacul Curs 4

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv -criterii clinice → sindrom dispeptic ulceros;-criterii clinice → sindrom dispeptic ulceros; -paraclinice:-paraclinice: -endoscopic: craterul ulceros + biopsie obligatorie în -endoscopic: craterul ulceros + biopsie obligatorie în

UG;UG; -radiologic:-radiologic: semne directe – NIŞA;semne directe – NIŞA; semne indirecte:semne indirecte: -incizura controlaterală (“deget de mănuşă”), hipersecreţie, -incizura controlaterală (“deget de mănuşă”), hipersecreţie,

hiperkinezie → UG;hiperkinezie → UG; -bulb deformat cu modificarea recesurilor, spasm → stenoză -bulb deformat cu modificarea recesurilor, spasm → stenoză

duodenală;duodenală; -chimismul gastric: valoare diagnostică scăzută;-chimismul gastric: valoare diagnostică scăzută; -evidenţierea infecţiei Hp (tratament !);-evidenţierea infecţiei Hp (tratament !);

Page 44: Stomacul Curs 4

COMPLICAŢIILE BOLII COMPLICAŢIILE BOLII ULCEROASEULCEROASE

-HDS;-HDS; -penetraţia/perforaţia;-penetraţia/perforaţia; -stenoza;-stenoza; -malignizarea (după unii autori);-malignizarea (după unii autori); -ulcere refractare la tratamentul -ulcere refractare la tratamentul

conservator;conservator; - ulcerele caloase- ulcerele caloase

Page 45: Stomacul Curs 4

SEMIOLOGIASEMIOLOGIA GASTRITELORGASTRITELOR

GastriteleGastritele = inflamaţii acute sau = inflamaţii acute sau cronice, difuze sau focale ale cronice, difuze sau focale ale mucoasei stomacului.mucoasei stomacului.

-conceptul de gastrită a suferit -conceptul de gastrită a suferit modificări prin introducerea modificări prin introducerea examenului endoscopic şi prin examenului endoscopic şi prin descoperirea bacteriei descoperirea bacteriei helicobacter helicobacter pylori (Hp).pylori (Hp).

Page 46: Stomacul Curs 4

GASTRITE CLASIFICAREGASTRITE CLASIFICARE AcuteAcute:: -eroziv-hemoragice;-eroziv-hemoragice; -flegmonoase;-flegmonoase; CroniceCronice:: -microbiană Hp (tip B);-microbiană Hp (tip B); -chimică tip C: -de reflux;-chimică tip C: -de reflux;

-antiinflamatoare;-antiinflamatoare; -alcool;-alcool;

-atrofică: autoimună (tip A);-atrofică: autoimună (tip A); -alte tipuri: -hipertrofică Ménétrièr;-alte tipuri: -hipertrofică Ménétrièr;

-granulomatoasă;-granulomatoasă; -limfocitară;-limfocitară;

Page 47: Stomacul Curs 4

Gastrita acută erozivă Gastrita acută erozivă (hemoragică)(hemoragică)

-se caracterizează prin ulceraţii -se caracterizează prin ulceraţii superficiale, fără a depăşi musculara superficiale, fără a depăşi musculara mucoasei;mucoasei;

-se poate asocia cu arsurile -se poate asocia cu arsurile (ulceraţiile Curling);(ulceraţiile Curling);

-se poate asocia cu stress-ul -se poate asocia cu stress-ul (traumatisme, intervenţii (traumatisme, intervenţii chirurgicale) = ulceraţiile Cushing;chirurgicale) = ulceraţiile Cushing;

Page 48: Stomacul Curs 4

Gastrita acută erozivă Gastrita acută erozivă (hemoragică)(hemoragică)

Etiologia:Etiologia:-în 40 % medicamentoasă: -în 40 % medicamentoasă: -AINS-aspirină-AINS-aspirină -Fe, Cortizon, citostatice;-Fe, Cortizon, citostatice;

-Hp; -Hp; -alcool;-alcool;

Simptomatologie:Simptomatologie: -durere(pirozis)-durere(pirozis) -HDS uneori severe-HDS uneori severe

-gastrectomia (segmentară sau totală) de -gastrectomia (segmentară sau totală) de necesitate;necesitate;

Page 49: Stomacul Curs 4

Gastrita cronică bacterianăGastrita cronică bacteriană(tip B)(tip B)

inflamaţia mucoasei gastrice predominant antrală indusă de inflamaţia mucoasei gastrice predominant antrală indusă de H.pylori; H.pylori;

-incidenţa acestei forme creşte cu vârsta;-incidenţa acestei forme creşte cu vârsta; ClinicClinic: dispepsie cronică nonulceroasă (durere, : dispepsie cronică nonulceroasă (durere,

greţuri, vărsături);greţuri, vărsături);Diagnosticul:Diagnosticul:

-endoscopic – leziuni de gastrită cronică antrală;-endoscopic – leziuni de gastrită cronică antrală; -evidenţierea infecţiei cu H.pylori( teste indirecte: -evidenţierea infecţiei cu H.pylori( teste indirecte:

ureazei, serologic- Ac ant Hp şi directe: histologic, sau ureazei, serologic- Ac ant Hp şi directe: histologic, sau bacteriologic);bacteriologic);

EvoluţieEvoluţie: iniţial gastrită superficială → atrofică → : iniţial gastrită superficială → atrofică → metaplazia intestinală = leziuni pre CC (carcinom gastric, metaplazia intestinală = leziuni pre CC (carcinom gastric, limfom gastric non Hodgkin-MALT);limfom gastric non Hodgkin-MALT);

PrognosticulPrognosticul: bun în condiţiile eradicării infecţiei cu : bun în condiţiile eradicării infecţiei cu Hp;Hp;

Page 50: Stomacul Curs 4

Aspecte histologice şi endoscopice Aspecte histologice şi endoscopice în gastrita cronică bacteriană.în gastrita cronică bacteriană.

Page 51: Stomacul Curs 4

Gastritele chimiceGastritele chimice (tip C) (tip C)1.1.→ → de refluxde reflux = inflamaţia mucoasei gastrice ca o consecinţă a refluării sucului = inflamaţia mucoasei gastrice ca o consecinţă a refluării sucului duodenal în stomac;duodenal în stomac;-mai frecventă la ♂, la bolnavii cu stomac operat;-mai frecventă la ♂, la bolnavii cu stomac operat;-inflamaţia se datorează acţiunii agresive a acizilor biliari, lizolecitinei, enzimelor -inflamaţia se datorează acţiunii agresive a acizilor biliari, lizolecitinei, enzimelor pancreatice;pancreatice;ClinicClinic: -tulburări dispeptice (sindrom dispeptic hiposten);: -tulburări dispeptice (sindrom dispeptic hiposten); -anemie;-anemie;DiagnosticulDiagnosticul: : -evidenţierea endoscopică a gastritei;-evidenţierea endoscopică a gastritei;-documentarea refluxului gastro-duodenal;-documentarea refluxului gastro-duodenal;ComplicaţiiComplicaţii::-dacă apare pe fondul stomacului operat, risc crescut de CC gastric;-dacă apare pe fondul stomacului operat, risc crescut de CC gastric;-anemie;-anemie;2.2.→ → alcoolicăalcoolică: -contextul clinic sugestiv;: -contextul clinic sugestiv;-stigmate ale etilismului (facies, tremor, polineuropatie, hepatopatie);-stigmate ale etilismului (facies, tremor, polineuropatie, hepatopatie);ClinicClinic: -pituita matinală;: -pituita matinală;

-tulburări dispeptice, anemie pluricarenţială;-tulburări dispeptice, anemie pluricarenţială; -HDS;-HDS;3.3.→ → medicamentoasămedicamentoasă: expresia consumului cronic de AINS (nesteroidiene sau : expresia consumului cronic de AINS (nesteroidiene sau steroidiene) sau şi alte droguri: Fe, săruri de K, tetraciclină, citostatice);steroidiene) sau şi alte droguri: Fe, săruri de K, tetraciclină, citostatice);ClinicClinic: :

-fenomene dispeptice ce se ameliorează, de obicei, la întreruperea tratamentului;-fenomene dispeptice ce se ameliorează, de obicei, la întreruperea tratamentului;-HDS;-HDS;-nu există o corelaţie între manifestările clinice şi aspectele endoscopice:-nu există o corelaţie între manifestările clinice şi aspectele endoscopice:

Page 52: Stomacul Curs 4

Gastrita cronică atrofică autoimună (tip A)Gastrita cronică atrofică autoimună (tip A)

Se defineşte prin:Se defineşte prin: -localizarea la nivelul corpului şi antrului gastric;-localizarea la nivelul corpului şi antrului gastric; -asocierea cu anemia pernicioasă;-asocierea cu anemia pernicioasă; -asocierea cu alte boli autoimune;-asocierea cu alte boli autoimune;

EtiologieEtiologie: boală autoimună;: boală autoimună;ArgumenteArgumente::

-prezenţa Ac anticelulară parietală la > 90 %;-prezenţa Ac anticelulară parietală la > 90 %; -Ac anti FI;-Ac anti FI; -asocierea cu boli autoimune: tiroidită Hashimoto, sindromul -asocierea cu boli autoimune: tiroidită Hashimoto, sindromul

Sjögren, DZ, vitiligo);Sjögren, DZ, vitiligo);Clinic:Clinic:

-fenomene dispeptice nespecifice;-fenomene dispeptice nespecifice; -anemie de tip pernicios (Biermer): paloare cu tentă gălbuie -anemie de tip pernicios (Biermer): paloare cu tentă gălbuie

(triada sindrom digestiv-.neurologic- anemic);(triada sindrom digestiv-.neurologic- anemic); DiagnosticulDiagnosticul::

-endoscopic + histologic = esenţiale;-endoscopic + histologic = esenţiale; -funcţional = hipo sau anaciditate histaminorefractară;-funcţional = hipo sau anaciditate histaminorefractară;

-serologic: -serologic: -Ac anticelulă parietală, Ac anti FI;-Ac anticelulă parietală, Ac anti FI;

-dozarea gastrinemie (crescută);-dozarea gastrinemie (crescută);-scăderea nivelului seric al Vitaminei B12;-scăderea nivelului seric al Vitaminei B12;-testul Shilling anormal;-testul Shilling anormal;

Page 53: Stomacul Curs 4

Gastrita cronică atrofică autoimunăGastrita cronică atrofică autoimună (tip A) (tip A)

Evoluţie, complicaţii, prognosticEvoluţie, complicaţii, prognostic:: -stare preneoplazică -stare preneoplazică

(gastrinemia crescută determină (gastrinemia crescută determină proliferarea celulelor ECL→ tumori proliferarea celulelor ECL→ tumori carcinoide);carcinoide);

-adeno CC gastric apare de 3-4 -adeno CC gastric apare de 3-4 ori mai frecvent la bolnavii cu ori mai frecvent la bolnavii cu gastrită cronică atrofică tip A după gastrită cronică atrofică tip A după 15-20 ani de evoluţie;15-20 ani de evoluţie;

Page 54: Stomacul Curs 4

Gastrita hipertrofică MénétrièrGastrita hipertrofică Ménétrièr

sinonim:gastrită cu pliuri gigantesinonim:gastrită cu pliuri gigante -localizată numai la nivelul corpului şi fundusului -localizată numai la nivelul corpului şi fundusului

gastric;gastric; -endoscopic: hipertrofia pliurilor mai evidentă pe -endoscopic: hipertrofia pliurilor mai evidentă pe

marea curbură gastrică (aspect cerebriform);marea curbură gastrică (aspect cerebriform); FPFP: pierderea de proteine prin descuamări epiteliale : pierderea de proteine prin descuamări epiteliale

sau consecutiv limfangiectaziei submucoase → sau consecutiv limfangiectaziei submucoase → hipoproteinemie, hipoalbuminemie;hipoproteinemie, hipoalbuminemie;

ClinicClinic:: -tulburări dispeptice (dureri, greţuri, vărsături, -tulburări dispeptice (dureri, greţuri, vărsături,

diaree);diaree); -caracteristic: -edeme carenţiale;-caracteristic: -edeme carenţiale; -anemie prin pierderi oculte de fier;-anemie prin pierderi oculte de fier;

Page 55: Stomacul Curs 4

Gastrita hipertrofică MénétrièrGastrita hipertrofică Ménétrièr

ParaclinicParaclinic:: -radiologic → pliuri gigante;-radiologic → pliuri gigante; -endoscopic → confirmare + biopsie;-endoscopic → confirmare + biopsie; -funcţional: dozarea proteinelor din sucul gastric, ser;-funcţional: dozarea proteinelor din sucul gastric, ser; -biochimic: -anemie feriprivă;-biochimic: -anemie feriprivă; -hipoproteinemie, hipoalbuminemie;-hipoproteinemie, hipoalbuminemie;Evoluţie, complicaţii:Evoluţie, complicaţii: -stare premalignă;-stare premalignă; -complicaţii: -infecţioase;-complicaţii: -infecţioase; -tromboembolice;-tromboembolice;

Page 56: Stomacul Curs 4

Gastrită cronică Menetrier: aspect Gastrită cronică Menetrier: aspect endoscopicendoscopic

Page 57: Stomacul Curs 4

SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR GASTRICEGASTRICE : EPIDEMIOLOGIE : EPIDEMIOLOGIE

Cancerul gastric este unul dintre cele mai frecvente Cancerul gastric este unul dintre cele mai frecvente neoplasme din lumea întreaga.neoplasme din lumea întreaga.

MP: -95 % sunt adenocarcinom;MP: -95 % sunt adenocarcinom; -5 % limfoame primitive (non Hodgkin);-5 % limfoame primitive (non Hodgkin); -1 % sarcoame;-1 % sarcoame;

Este mai frecvent la ♂, raportul ♂/♀ = 2:1;Este mai frecvent la ♂, raportul ♂/♀ = 2:1;-incidenţa creşte cu vârsta, fiind mai înaltă între -incidenţa creşte cu vârsta, fiind mai înaltă între 50-70 ani;50-70 ani;

-are o răspândire inegală geografică, mai frecvent -are o răspândire inegală geografică, mai frecvent în Japonia, Columbia, Islanda, Scandinavia, în Japonia, Columbia, Islanda, Scandinavia, Europa de Est (legată mai ales de obiceiurile Europa de Est (legată mai ales de obiceiurile alimentare);alimentare);

Page 58: Stomacul Curs 4

SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR GASTRICEGASTRICE : EPIDEMIOLOGIE : EPIDEMIOLOGIE

EtiopatogenieEtiopatogenie: – factori de risc: -locali;: – factori de risc: -locali; -generali;-generali;

EreditateaEreditatea: grupa sanguină AII – agregare : grupa sanguină AII – agregare familială crescută;familială crescută;

Factorii de mediu:Factorii de mediu: AlimentaţiaAlimentaţia: : -consumul crescut de sare,nitraţi, amidon, -consumul crescut de sare,nitraţi, amidon,

carne sau peşte conservate prin afumare sau carne sau peşte conservate prin afumare sau sărare;sărare;

-consumul scăzut de vegetale proapete, -consumul scăzut de vegetale proapete, citrice, vitamina C;citrice, vitamina C;

-expunerea la nitrozamine care sunt -expunerea la nitrozamine care sunt carcinogeni puternici;carcinogeni puternici;

Page 59: Stomacul Curs 4

SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR GASTRICESEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR GASTRICE : : EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Factorii locali:Factorii locali: Modificări histologiceModificări histologice::-metaplazia intestinală asociată frecvent gastritei cronice atrofice;-metaplazia intestinală asociată frecvent gastritei cronice atrofice;-displazia gastrică = grade variabile de mucoasă anormală (I-III), cu potenţial -displazia gastrică = grade variabile de mucoasă anormală (I-III), cu potenţial

de transformare malignă;de transformare malignă; Precancerozele gastricePrecancerozele gastrice = afecţiuni gastrice în care carcinomul gastric = afecţiuni gastrice în care carcinomul gastric

apare mai frecvent decât la persoanele de control (aparent sănătoase);apare mai frecvent decât la persoanele de control (aparent sănătoase); 1.gastrita atrofică mai ales însoţită de metaplazie intestinală;1.gastrita atrofică mai ales însoţită de metaplazie intestinală; 2.infecţia asociată cu Hp = cofactor în dezvoltarea cancerului gastric;2.infecţia asociată cu Hp = cofactor în dezvoltarea cancerului gastric; 3.bontul gastric după rezecţie pentru ulcer benign, după 10-15 ani de la 3.bontul gastric după rezecţie pentru ulcer benign, după 10-15 ani de la

intervenţia chirurgicală → creşte riscul de 2-3 ori (gastrita cronică atrofică);intervenţia chirurgicală → creşte riscul de 2-3 ori (gastrita cronică atrofică); 4.anemia pernicioasă în care este întotdeauna prezentă gastrita atrofică a 4.anemia pernicioasă în care este întotdeauna prezentă gastrita atrofică a

fost găsită asociată de 3-20 de ori mai frecvent; fost găsită asociată de 3-20 de ori mai frecvent; 5.polipoza gastrică: polipii adenomatoşi au potenţial de transformare malignă 5.polipoza gastrică: polipii adenomatoşi au potenţial de transformare malignă

(> 2 cm diametru), se asociază frecvent cu cea intestinală;(> 2 cm diametru), se asociază frecvent cu cea intestinală; 6.gastrita Ménétrièr (rară), are risc de transformare neoplazică în 10 %;6.gastrita Ménétrièr (rară), are risc de transformare neoplazică în 10 %;Ulcerul gastric benign a fost considerat multă vreme o precanceroză. Ulcerul gastric benign a fost considerat multă vreme o precanceroză. Actualmente majoritatea autorilor, consideră că nu se transformă malign, Actualmente majoritatea autorilor, consideră că nu se transformă malign,

nefiind o precanceroză semnificativă.nefiind o precanceroză semnificativă. 5 % din ulcerele gastrice sunt carcinoame la debut, filiaţia ulcer gastric-CC 5 % din ulcerele gastrice sunt carcinoame la debut, filiaţia ulcer gastric-CC

gastric nefiind dovedită;gastric nefiind dovedită;

Page 60: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRIC-CLASIFICARE FACTORI CANCERUL GASTRIC-CLASIFICARE FACTORI DE RISCDE RISC

Definite-surveillance suggestedDefinite-surveillance suggested Familial adenomatous polyposis(FAP) Familial adenomatous polyposis(FAP) Gastric adenomas Gastric adenomas Gastric biopsy revealing high-grade dysplasia Gastric biopsy revealing high-grade dysplasia Chronic atrophic gastritis Chronic atrophic gastritis Gastric metaplasia Gastric metaplasia Helicobacter pylori infection Helicobacter pylori infection Hereditary nonpolyposis colorectal cancer (Lynch II) Hereditary nonpolyposis colorectal cancer (Lynch II) ProbableProbable History of subtotal gastrectomy (> 20 years) History of subtotal gastrectomy (> 20 years) Pernicious anemia Pernicious anemia Tobacco smoking (adenocarcinoma of cardia) Tobacco smoking (adenocarcinoma of cardia) PossiblePossible Excess alcohol ingestion Excess alcohol ingestion Hamartomas Hamartomas High intake of salted, pickled, or smoked foods High intake of salted, pickled, or smoked foods Low intake of fruits and vegetables Low intake of fruits and vegetables Ménétrier's disease Ménétrier's disease Peutz-Jeghers syndrome Peutz-Jeghers syndrome Tobacco smoking Tobacco smoking QuestionableQuestionable Benign gastric ulcers Benign gastric ulcers Fundic gland polyps Fundic gland polyps Hyperplastic polyps Hyperplastic polyps

Page 61: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRIC CANCERUL GASTRIC CLASIFICARE MACROSCOPICĂCLASIFICARE MACROSCOPICĂ

MacroscopicMacroscopic, Borrmann clasifică , Borrmann clasifică cancerul gastric avansat în 4 tipuri cancerul gastric avansat în 4 tipuri principale:principale:

-tipul I = polipoid (exofitic);-tipul I = polipoid (exofitic);

-tipul II = proliferativ-exulcerat;-tipul II = proliferativ-exulcerat;

-tipul III = infilttrativ-exulcerat;-tipul III = infilttrativ-exulcerat;

-tipul IV = infiltrativ (segmentar sau -tipul IV = infiltrativ (segmentar sau difuz)-linita plasticădifuz)-linita plastică

Page 62: Stomacul Curs 4

Clasificarea histopatologică Clasificarea histopatologică Lauren a cancerului gastricLauren a cancerului gastric

Criteriu Tip intestinal Tip difuz

Grad de diferenţiere Bine diferenţiat nediferenţiat

Asociere metaplazie intestinală

da nu

Aspect macroscopic Bine circumscris( polipoid sau ulcerat)

Margini indistincte( linita gastrică)

Diseminare Precoce hepatic Precoce peritoneal

Prognostic Mai bun faţă de cel difuz

rezervat

Page 63: Stomacul Curs 4

MORFOPATOLOGICMORFOPATOLOGIC

-95 % adenocarcinoame;-95 % adenocarcinoame;

-5 % limfoame primitive (non -5 % limfoame primitive (non Hodgkin);Hodgkin);

-1 % sarcoame;-1 % sarcoame;

Page 64: Stomacul Curs 4

CC gastric incipientCC gastric incipientEste adesea asimptomatic sau se manifestă cu fenomene dispeptice Este adesea asimptomatic sau se manifestă cu fenomene dispeptice

nespecifice;nespecifice; -de tip ulceros (masca ulceroasă) în 25 %;-de tip ulceros (masca ulceroasă) în 25 %; -de tip gastric (masa gastrică);-de tip gastric (masa gastrică);Simptomul de debut cel mai frecvent = Simptomul de debut cel mai frecvent = durereadurerea (> 70 %) blândă, (> 70 %) blândă,

disconfort postprandial, indigestie, în 25 % aspectul durerii disconfort postprandial, indigestie, în 25 % aspectul durerii ulceroase;ulceroase;

-vărsăturile, greţurile şi regurgitaţiile 25 %;-vărsăturile, greţurile şi regurgitaţiile 25 %; -anorexia cu caracter selectiv pentru carne şi pâine;-anorexia cu caracter selectiv pentru carne şi pâine;După localizarea leziuniiDupă localizarea leziunii::

-disfagie în formă cardiotuberozitară;-disfagie în formă cardiotuberozitară;-semne de insuficienţă evacuatorie gastrică în forma antro--semne de insuficienţă evacuatorie gastrică în forma antro-pilorică stenozantă;pilorică stenozantă;

-HDS poate apărea frecvent în varianta sângerărilor -HDS poate apărea frecvent în varianta sângerărilor oculte, mai rar hematemeză + melenă;oculte, mai rar hematemeză + melenă;

-alterarea stării generale: astenie, fatigabilitate, scădere -alterarea stării generale: astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, subfebrilităţi vesperale;ponderală, subfebrilităţi vesperale;

Page 65: Stomacul Curs 4

Cancerul gastric avansatCancerul gastric avansat

-durerea domină tabloul clinic -durerea domină tabloul clinic (prinderea filetelor nervoase, (prinderea filetelor nervoase, metastaze hepatice);metastaze hepatice);

-scădere ponderală importantă,-scădere ponderală importantă, - anorexia;- anorexia; -ascită prin carcinomatoză -ascită prin carcinomatoză

peritonealăperitoneală

Page 66: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRICCANCERUL GASTRIC

Manifestările paraneoplaziceManifestările paraneoplazice pot pot apărea în orice stadiu al evoluţiei CC apărea în orice stadiu al evoluţiei CC gastric gastric

dermatologice: DM, acantozis dermatologice: DM, acantozis nigricans, tilosis;nigricans, tilosis;

neurologice: polineuropatii, ataxie;neurologice: polineuropatii, ataxie; hematologice, hematologice, vasculare: tromboflebita membrului vasculare: tromboflebita membrului

inferior stânginferior stâng

Page 67: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRICCANCERUL GASTRIC Examenul obiectivExamenul obiectiv::-în formele incipiente este sărac;-în formele incipiente este sărac;-în stadiile avansate:-în stadiile avansate: -paloare cu tentă gălbuie (jaun-paille), -paloare cu tentă gălbuie (jaun-paille), -icter (meta hepatic);-icter (meta hepatic); -tulburări trofice;-tulburări trofice; -stare de denutriţie, deshidratare;-stare de denutriţie, deshidratare; -adenopatii periferice -adenopatii periferice

(supraclaviculară stângă: semnul Virchow-(supraclaviculară stângă: semnul Virchow-Troisier);Troisier);

-hiperpigmentaţie axilară;-hiperpigmentaţie axilară;

Page 68: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRICCANCERUL GASTRIC

AbdomenulAbdomenul:: -palparea unei tumori epigastrice în -palparea unei tumori epigastrice în

45-50 %;45-50 %; -ficat palpabil tumoral (meta -ficat palpabil tumoral (meta

hepatice);hepatice); -prezenţa ascitei;-prezenţa ascitei; -prezenţa tumorilor metastatice -prezenţa tumorilor metastatice

ovariene (tumora Kruckenberg)ovariene (tumora Kruckenberg)

Page 69: Stomacul Curs 4

Cancerul gastric Cancerul gastric avansat- nodululavansat- nodulul

surorii Mary-Josephsurorii Mary-Joseph

Page 70: Stomacul Curs 4

BIOCHIMICBIOCHIMIC Analiza secreţiei gastrice, uneori hipoaciditate-Analiza secreţiei gastrice, uneori hipoaciditate-

anaciditate(gastrita cronică atrofică);anaciditate(gastrita cronică atrofică); Prezenţa glicuronidazei + dehidrogenazelor = Prezenţa glicuronidazei + dehidrogenazelor =

markeri ai metaplaziei intestinale, indicând un markeri ai metaplaziei intestinale, indicând un risc crescut de malignitate;risc crescut de malignitate;

Anemia microcitară, feriprivă, consecutivă Anemia microcitară, feriprivă, consecutivă sângerărilor oculte;sângerărilor oculte;

Anemia macrocitară la cei cu anemie Biermer Anemia macrocitară la cei cu anemie Biermer prezentă sau paraBiermeriană;prezentă sau paraBiermeriană;

Prezenţa hemoragiilor oculte în scaun obligă Prezenţa hemoragiilor oculte în scaun obligă cercetarea întregului tub digestiv;cercetarea întregului tub digestiv;

Markerii tumorali: ACE, CA 19-9; AFP = Markerii tumorali: ACE, CA 19-9; AFP = nespecifici, valoare diagnostică scăzută;nespecifici, valoare diagnostică scăzută;

Page 71: Stomacul Curs 4

PARACLINICPARACLINIC

Examinările principale de diagnostic sunt Examinările principale de diagnostic sunt gastroscopia şi examenul Radiologic.gastroscopia şi examenul Radiologic.

Examenul radiologicExamenul radiologic::-în depistarea cancerului gastric avansat: -în depistarea cancerului gastric avansat: -lacuna;-lacuna;

-nişa malignă;-nişa malignă; GastroscopiaGastroscopia:: -în cancerul gastric incpient, în care -în cancerul gastric incpient, în care

tumora nu depăşeşte musculara mucoasei tumora nu depăşeşte musculara mucoasei pacienţii au o rată de supravieţuire la 5 pacienţii au o rată de supravieţuire la 5 ani, între 70-90 %;ani, între 70-90 %;

Page 72: Stomacul Curs 4

Early gastric cancer-cancer gastric Early gastric cancer-cancer gastric incipient)incipient)

--tipul Itipul I = = forma protruzivăforma protruzivă = formaţiune protruzivă la nivelul = formaţiune protruzivă la nivelul mucoasei, dificil de diferenţiat de polipul benign.mucoasei, dificil de diferenţiat de polipul benign.

Ulceraţia şi hemoragia sunt criterii de malignitate.Ulceraţia şi hemoragia sunt criterii de malignitate. --tipul IItipul II = = forma superficialăforma superficială::

IIa = tipul superficial elevat, suprafaţa de până la 1,5 cm, care IIa = tipul superficial elevat, suprafaţa de până la 1,5 cm, care depăşeşte mucoasa gastrică cu aproximativ 1-2 mm, rigidă la depăşeşte mucoasa gastrică cu aproximativ 1-2 mm, rigidă la biopsie;biopsie;IIb = tipul superficial plat = ….de mucoasă decolorată, care nu IIb = tipul superficial plat = ….de mucoasă decolorată, care nu depăşeşte planul mucoasei; foarte greu de diagnosticat;depăşeşte planul mucoasei; foarte greu de diagnosticat;IIc = tipul erodat sau subdenivelat = eroziune de 1-2 mm, cu IIc = tipul erodat sau subdenivelat = eroziune de 1-2 mm, cu contur mai neregulat şi rigiditate la biopsie;contur mai neregulat şi rigiditate la biopsie;Este leziunea cea mai frecventă.Este leziunea cea mai frecventă.

--tipul IIItipul III = = forma excavată/ulceratăforma excavată/ulcerată = ulveraţie cu margini = ulveraţie cu margini imprecis tăiate şi mucoasa din jur mamelonată. imprecis tăiate şi mucoasa din jur mamelonată.

Fundul craterului = detritus necrotic-hemoragic.Fundul craterului = detritus necrotic-hemoragic.Frecvent apar forme mixte: Frecvent apar forme mixte: III, IIc = cele mai frecventeIII, IIc = cele mai frecvente..

Page 73: Stomacul Curs 4

CLASIFICAREA ENDOSCOPICĂ CLASIFICAREA ENDOSCOPICĂ SOCIETĂŢII JAPONEZE DE SOCIETĂŢII JAPONEZE DE

GASTROENTEROLOGIE ÎN EGCGASTROENTEROLOGIE ÎN EGC

Page 74: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRICCANCERUL GASTRIC

Alte examinări pentru evaluarea Alte examinări pentru evaluarea completă şi stadializarea tumorii:completă şi stadializarea tumorii:

-grafie de torace;-grafie de torace; -ecografie abdominală, -ecografie abdominală, - CT, IRM;- CT, IRM;

Page 75: Stomacul Curs 4

ALGORITM DIAGNOSTIC ÎN CANCERUL ALGORITM DIAGNOSTIC ÎN CANCERUL GASTRICGASTRIC

Page 76: Stomacul Curs 4

CANCERUL GASTRICCANCERUL GASTRIC

Evoluţie, complicaţiiEvoluţie, complicaţii HDS, perforaţie, fistulă gastro-colică, HDS, perforaţie, fistulă gastro-colică,

stenoza pilorică;stenoza pilorică; Metastazarea: tumora Kruckenberg- Metastazarea: tumora Kruckenberg-

metastaze ovarienemetastaze ovariene Carcinomatoza peritoneală- ascita Carcinomatoza peritoneală- ascita

neoplazicăneoplazică

PrognosticulPrognosticul: factorul principal de prognostic : factorul principal de prognostic = gradul de invazie al peretelui gastric.= gradul de invazie al peretelui gastric.

Page 77: Stomacul Curs 4

ADK GASTRIC ASPECTE ADK GASTRIC ASPECTE ENDOSCOPICEENDOSCOPICE

Page 78: Stomacul Curs 4

EGCEGC

Page 79: Stomacul Curs 4

LIMFOM GASTRICLIMFOM GASTRIC

Page 80: Stomacul Curs 4

LINITA PLASTICĂ -SCHIR LINITA PLASTICĂ -SCHIR GASTRICGASTRIC

Page 81: Stomacul Curs 4

LEIOMIOSARCOM GASTRICLEIOMIOSARCOM GASTRIC

Page 82: Stomacul Curs 4

TUMORI GASTRICE TUMORI GASTRICE METASTATICEMETASTATICE

Page 83: Stomacul Curs 4

HIDROSONOGRAFIE GASTRICĂHIDROSONOGRAFIE GASTRICĂ

Page 84: Stomacul Curs 4

EXAMEN RADIOLOGICEXAMEN RADIOLOGIC