Anexăla Hotărârea Curții de Conturinr. 60 din 21 noiembrie 2017

CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA

MD-2001, mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.69, tel.: (+373) 22 23 25 79, fax: (+373) 22 23 30 20, www.ccrm.md ; e-mail: ccrm@ccrm.md

RAPORTULauditului performanței/TI

„Care sunt progresele și impedimentele/riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”?”

Chișinău, 20171

CUPRINSLISTA ACRONIMELOR......................................................................................................................................3

SINTEZA.................................................................................................................................................................4

I. INTRODUCERE...............................................................................................................................................6

II. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI.......................................................................................................10

III................................................................................................................CONSTATĂRILE DE AUDIT11

3.1. CADRUL INSTITUȚIONAL AFERENT PROIECTULUI „E-TRANSFORMARE A GUVERNĂRII” ASIGURĂ EFICACITATEA ACESTUIA?.....................................................................................................................................11

3.1.1. Carențele cadrului instituțional au inluențat atingerea obiectivelor trasate.......................................113.1.2. Procesul de gestionare a riscurilor nu a fost suficient și eficient, fapt ce a condiționat materializarea acestora. 123.1.3. Activitatea insuficientă și ineficientă a organelor responsabile de managementul Proiectului nu a asigurat atingerea impactului scontat.............................................................................................................133.1.4. Ambiguitățile și neconcordanțele în statutul și funcționalitatea CGE pot afecta sustenabilitatea și impactul ulterior al Proiectului.......................................................................................................................16

3.2. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ AI PROIECTULUI REFLECTĂ ATINGEREA OBIECTIVELOR ȘI EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR ÎN CADRUL ACESTUIA?...............................................................183.3. PLATFORMELE GUVERNAMENTALE ȘI SERVICIILE ELECTRONICE DEZVOLTATE ÎN CADRUL PROIECTULUI SUNT FUNCȚIONALE ȘI EFICACE?..........................................................................................................................23

3.3.1. Deși au fost efectuate investiții financiare semnificative, platformele guvernamentale nu sunt valorificate în prezent în deplină măsură........................................................................................................243.3.2. Serviciile electronice sunt funcționale și asigură atingerea impactului scontat?...............................38

3.4. CUM S-AU CONFORMAT AUTORITĂȚILE PUBLICE LA CERINȚELE ȘI RECOMANDĂRILE ÎNAINTATE DE CURTEA DE CONTURI URMARE AUDITURILOR PRECEDENTE?............................................................................46

IV.CONCLUZIA GENERALĂ DE AUDIT.......................................................................................................47

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI...............................................................................................................48

ANEXE...................................................................................................................................................................53

ANEXA NR.1............................................................................................................................................................53GLOSAR................................................................................................................................................................53ANEXA NR.2............................................................................................................................................................55DOMENIUL DE APLICARE ŞI METODOLOGIA AUDITULUI......................................................................................55ANEXA NR.3............................................................................................................................................................57DESCRIEREA PROIECTULUI ,,E-TRANSFORMARE A GUVERNĂRII”.........................................................................57ANEXA NR.4............................................................................................................................................................59ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI „E-TRANSFORMARE A GUVERNĂRII”............................59ANEXA NR.5............................................................................................................................................................60LISTA CRITERIILOR DE SELECTARE A SERVICIILOR PUBLICE PENTRU DIGITIZARE POTRIVIT DOCUMENTELE DE PLANIFICARE A PROIECTULUI..........................................................................................................................60ANEXA NR.6............................................................................................................................................................61COSTURILE AFERENTE PROIECTULUI, MIL. DOLARI SUA...................................................................................61ANEXA NR.7............................................................................................................................................................62INDICATORI DE PERFORMANȚĂ REALIZATE ÎN RAPORT CU CELE PLANIFICATE, SURSE DE COLECTARE A DATELOR.............................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.ANEXA NR.8............................................................................................................................................................63INFORMAȚIE PRIVIND PRODUSELE IMPLEMENTATE/DEZVOLTATE DIN CONTUL PROIECTULUI E-TRANSFORMARE A GUVERNĂRII.......................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.ANEXA NR.9............................................................................................................................................................69LISTA ACORDURILOR DE COLABORARE ÎNCHEIATE ÎNTRE CGE ȘI BENEFICIARI PENTRU DIGITIZAREA SERVICIILOR PUBLICE SECTORIALE/ARHIVELOR.................................................................................................69ANEXA NR.10..........................................................................................................................................................71PLATFORMA TEHNOLOGICĂ GUVERNAMENTALĂ COMUNĂ MCLOUD: MODELE DE PRESTARE A SERVICIILOR.................................................................................................................................................................................71ANEXA NR.11..........................................................................................................................................................72ANALIZA NEAJUNSURILOR AFERENTE E-SERVICIILOR ȘI ARHIVELOR DIGITALE DEZVOLTATE DIN CONTUL PROIECTULUI E-TRANSFORMARE A GUVERNĂRII...............................................................................................72

2

LISTA ACRONIMELORAPC Administrație publică centralăAAPC Autoritate a administraţiei publice centraleANI Autoritatea Națională de IntegritateIDA International Development Agency (Asociaţia Internaţională pentru DezvoltareBM Banca Mondială CA Consiliul de AdministrareCNPDCP Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter PersonalCGE Centrul de Guvernare ElectronicăCNeT Comisia Naţională pentru e-TransformareCCeT Consiliul coordonatorilor pentru e-TransformareCS Cancelaria de StatG2C Guvern pentru cetățeniG2B Guvern pentru businessG2G Guvern pentru GuvernIaaS Infrastructură în calitate de serviciuI.P Instituție PublicăÎ.S. Întreprindere de StatÎ.S. ,,CTS” Întreprinderea de Stat ,,Centrul de telecomunicaţii speciale”M-Cloud Platforma tehnologică comună a Guvernului Republicii Moldova MPass Serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului MPay Serviciul guvernamental de plăţi electroniceMSign Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură digitală MTIC Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi ComunicaţiilorODP Obiectivul de Dezvoltare a ProiectuluiPaaS Platformă în calitate de serviciu

PAD Project Appraisal Document din 07.05.2011 (Documentul de aprobare/evaluare a Proiectului)

POM Project Operations Manual din septembrie 2011 (Manualul operațional al Proiectului)

PeTG Proiectul „e-Transformare a Guvernării” PGRAP Platforma Guvernamentală de Registre şi Acte Permisive RSP Registrul de Stat al PopulatieiRSUD Registrul de Stat al Unitatilor de DreptSaaS Software în calitate de serviciuSI Sistem informaționalSIA Sistem informaţional automatizate-Autorizație transport

Sistemul Informatic Pentru Atribuirea Electronică a autorizațiilor de Transport rutier internațional de marfa si pasageri

SIGEDIA Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor şi Înregistrărilor în Autorităţile Publice Centrale

TI Tehnologii informaționaleTIC Tehnologii Informaționale și ComunicațiiUSAID Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internațională

3

SINTEZA

În conformitate cu art.28 și art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și potrivit Programului activității de audit pe anul 20171, Curtea de Conturi a efectuat auditul performanței/TI asupra implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”.

Misiunea de audit s-a desfășurat potrivit prevederilor Standardelor Internaționale de Audit (în continuare – ISSAI) puse în aplicare de Curtea de Conturi la realizarea auditului public extern, precum și Manualelor de audit al performanței și de audit TI ale Curții, având ca scop principal evaluarea performanțelor Proiectului „e-Transformare a Guvernării” prin determinarea rezultatelor și progreselor înregistrate, precum și a problemelor/riscurilor ce pot afecta impactul ulterior al acestuia.

Fiind conceput ca parte indispensabilă a procesului de e-Transformare a Guvernării, Proiectul în speță urma să impulsioneze modernizarea sectorului public şi să contribuie la o implementare mai eficientă a reformei administrației publice, prin aplicarea soluțiilor inovatoare privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea guvernării. Având obiectivul de a transforma furnizarea anumitor servicii publice selectate cu aplicarea TIC, Proiectul urma să creeze exemple bune de urmat și cu impact semnificativ asupra eficientizării proceselor aferente prestării serviciilor publice către cetățeni și mediul de afaceri, aceștia fiind beneficiari direcți și principali ai Proiectului. Un alt beneficiu al Proiectului urma să constituie la eficientizarea guvernării prin utilizarea masivă de către autoritățile publice a tehnologiilor inovatoare „cloud computing”, inclusiv a serviciilor guvernamentale și a platformelor integrate pe „cloud”.

Având abordarea combinată pe rezultate și probleme, auditul s-a axat prioritar pe determinarea utilității și durabilității serviciilor elaborate, precum și pe identificarea cauzelor dacă aceste principii nu s-au materializat. Dat fiind faptul că în implementarea Proiectului au fost implicate un șir de autorități publice, evaluările de audit au fost realizate și în cadrul acestora, adițional activităților de audit desfășurate la Centrul de Guvernare Electronică și la Cancelaria de Stat.

Cu toate că Proiectul a fost finalizat în termenul stabilit, activitățile și produsele acestuia au fost realizate, iar indicatorii de performanță au fost depășiți, auditul atestă impactul insuficent al rezultatelor obținute în mediul de e-Transformare. Astfel, evaluările de audit indică asupra unor ineficiențe evidente, cele mai vulnerabile aspecte exprimându-se prin:

- utilizarea sporadică şi lipsită de coordonare a serviciilor din Platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud, ceea ce limitează eficienţa şi flexibilitatea guvernării;

- admiterea creării de către autoritățile publice de noi infrastrusturi proprii, echipamente și soluții soft, existența și funcționarea în paralel a centrelor de date 1 Hotărârea Curții de Conturi nr.47 din 05.12.2016 „Cu privire la aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2017”, cu modificările și completările ulterioare.

4

proprii și a Platformei guvernamentale MCloud, nefiind abordată și explorată oportunitatea funcționării centrelor de date consolidate, în vederea eficientizării utilizării resurselor pentru întreținerea acestora;

- neevaluarea exhaustivă a resurselor necesare de a fi alocate din Platforma tehnologică MCloud și nevalorificarea beneficiilor acesteia;

- nefuncționarea și tergiversarea dării în exploatare/în producție a 4 sisteme informaționale (SIGEDIA, Registrul digital agricol, e-Integritate, e-Autorizații transport) din cele 17 elaborate în cadrul Proiectului, precum și a platformei de interoperabilitate – Mconnect, după ce au fost realizate investiții semnificative;

- nerespectarea normelor și regulilor de protecție a datelor cu caracter personal;- netransparența procesului de selectare a serviciilor publice, unele servicii

selectate pentru digitizare fiind destinate unui număr mic de utilizatori;- digitizarea numai a proceselor aferente comunicării între utilizator și prestatorul

serviciului (front-office), procesele interne ale entităților rămânând neautomatizate, iar beneficiile e-Transformării nevalorificate;

- incapacitatea entităților de a asigura durabilitatea serviciilor publice elaborate, cauzată de insuficența personalului calificat în domeniul TI.

Luând în considerare că Proiectul propriu-zis este finalizat, auditul a formulat un set de recomandări din perspectiva cauzelor aferente disfuncționalităților identificate cu impact asupra procesului de e-Transformare, care sunt direcționate spre:

- consolidarea cadrului legislativ-normativ cu referire la managementul proiectelor TI pe dimensiunea monitorizării și coordonării activităților complexe realizate într-un număr mare de entități;

- revizuirea cadrului instituțional al Centrului de Guvernare Electronică, astfel încât să asigure consolidarea capacităților pentru valorificarea și sustenabilitatea rezultatelor proiectelor, în scopul eficientizării investițiilor realizate în sectorul TI;

- perfecționarea procesului de selectare a serviciilor publice pentru digitizare în așa mod ca să asigure utilizarea masivă de către cetățeni și mediul de afaceri a serviciilor elaborate;

- formarea personalului TI implicat în administrarea și mentenanța sistemelor informaționale ale entităților publice etc.

Raportul de audit are o importanță mare pentru Parlament, Guvern, creditorii externi și societatea civilă, întrucât acesta prezintă rezultatele implementării Proiectului, precum și impactul acestuia asupra procesului de modernizare tehnologică a guvernării.

I. INTRODUCERETehnologiile informaționale și comunicațiile (TIC) influențează pozitiv asupra

tuturor sferelor vieții și contribuie la dezvoltarea social-economică a statului și la schimbări în viața populației, constituind una din direcțiile strategice ale dezvoltării

5

mondiale, în scopul integrării Republicii Moldova în spațiul informațional internațional, edificarea societății informaționale în republică fiind declarată drept una din prioritățile naționale2.

Cea mai mare provocare și cel mai mare avantaj al modernizării tehnologice îl reprezintă schimbarea mentalității cetățenilor, mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, a funcționarilor publici, astfel ca tehnologiile moderne să fie asimilate și utilizate pe scară largă în relațiile publice, sociale, economice etc. Fiind greu de atins, acest scop necesită eforturi conjugate, axate pe modernizarea tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, administrării publice, formării resurselor umane etc., precum și pe dezvoltarea capacităților beneficiarilor în vederea asimilării acestora.

Contextul Proiectului „e-Transformare a Guvernării”Bazele conceptuale și instituționale ale domeniului TIC, conturate conform

cadrului legal-normativ, au fost transformate în obiective ambițioase aprobate în Strategia Națională de edificare a societății informaționale – „Moldova electronică” 3, Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)4, Strategia Națională de dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020”5 și, ulterior, – în Planul național de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-20166. Pentru a impulsiona procesul de e-Transformare, Guvernul a solicitat asistența Băncii Mondiale.

Astfel, conform Acordului de finanțare, semnat între Republica Moldova și AID la data de 01.07.2011 și aprobat de Parlament7, valoarea Proiectului propus a fost stabilită la 23,0 mil. dolari SUA, fiind angajat un credit în sumă de 12,7 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (echivalente cu 20,0 mil. dolari SUA), și contribuția Guvernului în sumă de 3,0 mil. dolari SUA. Per total, bugetul Proiectului a însumat 23,1 mil. dolari SUA, din care contribuția Guvernului – 3,2 mil. dolari SUA. O descriere generală a Proiectului prin prisma activităților relevante se prezintă în Anexa nr.3 la prezentul Raport. Pentru realizarea cu succes a acțiunilor nominalizate mai sus, Guvernul a creat în anul 2010, în subordinea Cancelariei de Stat, Î.P. „Centrul de Guvernare Electronică (E-Government)”8, care are drept scop coordonarea și

2 Decretul Președintelui Republicii Moldova privind edificarea societății informaționale în Republica Moldova nr. 1743-III din 19.03.2004.3 Hotărârea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 „Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronica””, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.857 din 31.10.2013 (în continuare – Strategia Naţională „Moldova electronica”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 255 din 09.03.2005).4 Hotărârea Guvernului nr. 710 din 20.09.2011 „Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)” (în continuare – Programul strategic e-Transformare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 710 din 20.09.2011).5 Hotărârea Guvernului nr.857 din 31.10.2013 „Cu privire la Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova Digitală 2020”.6 Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014).7 Legea nr.173 din 28.07.2011 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (în continuare – Legea nr. 173 din 28.07.2011).8 Hotărârea Guvernului nr.392 din 19.05.2010 „Cu privire la crearea Centrului de Guvernare Electronică (E-Government)”.

6

direcționarea activităților de modernizare tehnologică, creșterea și fortificarea capacității și abilităților părților implicate pentru implementarea strategiei de e-Transformare a sectorului public și e-Guvernare.

Proiectul „e-Transformare a Guvernării” (în continuare – PeTG sau Proiectul) a fost realizat, având obiectivul general de a transforma furnizarea anumitor servicii publice selectate cu aplicarea TIC, fiind axat pe unele dintre noile abordări inovatoare în domeniul e-Guvernării: tehnologiile Cloud, aplicațiile guvernamentale, inițiativele de date deschise, guvernul ca platformă etc.

Componentele Proiectului „e-Transformare a Guvernării” includ: (i) schimbarea proceselor și a mentalității funcționarilor publici însărcinați cu furnizarea acestor servicii și (ii) asigurarea echipamentului și sistemelor care vor furniza serviciile electronice.

Cadrul instituțional al ProiectuluiActivitățile Proiectului s-au realizat în conformitate cu procedurile de

implementare cuprinse în Manualul Operațional al Proiectului (MOP). Procedurile de implementare constituie: (i) procedurile de reglementare a managementului administrativ, contabil, financiar și de achiziții, precum şi aranjamentele de monitorizare şi evaluare; (ii) obiectivele care urmează a fi atinse în cadrul Proiectului; (iii) termenii de referință pentru auditul financiar şi tehnic; (iv) modele de rapoarte ale Proiectului.

În calitatea sa de beneficiar, Republica Moldova supraveghează şi realizează coordonarea generală a Proiectului şi a Programului de Transformare Electronică prin intermediul Cancelariei de Stat, care este o autoritate-cheie în conducerea Agendei generale de transformare a guvernării. În scopul realizării Proiectului, au fost implicate un șir de organe (CGE, Comisia Națională pentru e-Transformare, Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare, Î.S. „CTS”, Consiliul de administrare al CGE, ministere și alte AAPC), precum și desemneate responsabilitățile acestora.

(Aranjamentele organizaționale pentru implementarea Proiectului sunt prezentate grafic în Anexa nr.4, precum și în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit).

Produsele și sustenabilitatea ProiectuluiProiectul prevede elaborarea Platformei tehnologice guvernamentale comune

MCloud, serviciilor electronice guvernamentale și serviciilor electronice publice, ultimele fiind destinate cetățenilor (G2C), mediului de afaceri (G2B) și Guvernului (G2G). Avantajele modernizării sunt stabilite în funcție de utilitatea sistemelor informaționale și a aplicațiilor realizate, de disponibilitatea beneficiarilor în a le utiliza pe scara largă, precum și de capacitățile autorităților publice în a asigura durabilitatea e-serviciilor.

Guvernul a acceptat o strategie de sustenabilitate, care presupune reducerea treptată a sprijinului acordat de Banca Mondială pentru salariile personalului CGE și

7

costurile operaționale. Astfel, Proiectul finanțează inițial costurile operaționale și echipa de bază a CGE, pentru a coordona diferite aspecte ale punerii în aplicare a programului de e-transformare. Ulterior, în scopul asigurării durabilității și reducerii dependenței de finanțarea externă, Guvernul Republicii Moldova preia, în mod progresiv, finanțarea bugetului operațional al CGE pe durata Proiectului: 20% – în anul 2014; 40% – în 2015, și 60% – în 20169.

Sustenabilitatea serviciilor electronice publice se asigură prin transmiterea acestora în posesia ministerelor și altor entități care prestează servicii publice digitizate în cadrul Proiectului. O listă a platformelor și serviciilor electronice dezvoltate din contul Proiectului se prezintă în Anexa nr.8 la prezentul Raport.

Cadrul de rezultate și de monitorizare a ProiectuluiPoliticile și procedurile de contabilitate ale Proiectului, precum și mecanismele

de control intern sunt documentate în Manualul Operațional al Proiectului, pentru a se asigura că aprobarea și autorizarea controlului asupra plății sunt suficiente. CGE întocmește și remite către AID rapoarte financiare trimestriale neauditate, iar auditul anual al situațiilor financiare ale Proiectului se efectuează de către auditori independenți selectați din lista firmelor de audit eligibile pe bază de concurs.

Indicatorii-cheie și procesul de monitorizare a performanței Proiectului sunt detaliate în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit. Beneficiarul monitorizează, evaluează progresul şi întocmește rapoartele semestriale ale Proiectului, în conformitate cu normele şi în baza indicatorilor acceptabili pentru AID.

De asemenea, CGE colectează și prezintă date pentru revizuirea anuală de către misiunile Băncii Mondiale de Supraveghere. Progresele se monitorizează prin discuții desfășurate în timpul supravegherii privind consolidarea capacității instituționale, viabilitatea financiară și evaluarea tehnică. Anual, pe durata și la finele Proiectului, BM a evaluat performanțele realizate, întocmind rapoarte privind rezultatele implementării Proiectului.

Ținând cont de faptul că Proiectul „e-Transformare a Guvernării” are o dimensiune importantă pentru modernizarea managementului TIC în sectorul public și vizează beneficiul tuturor utilizatorilor serviciilor publice, prin economisirea resurselor, descurajarea corupției și sporirea cost-eficienței operațiunilor guvernamentale, Curtea de Conturi a dispus10 efectuarea auditului de performanță/TI asupra impactului implementării Proiectului nominalizat.

De remarcat și faptul că auditul nu s-a desfășurat fără provocări sau dificultăți, care au inclus, dar nu s-au rezumat la:

- cadrul normativ-legal complex care a stat la baza dezvoltării soluțiilor TI, precum și disponibilitatea documentației aferente, în mare parte, doar în limba engleză (contractele și anexele la acestea etc.);

9 Secțiunea IV „Retragerea mijloacelor finanțării” din Orarul II „Executarea Proiectului” din Acordul de finanțare.10 În conformitate cu art.28 și art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008; potrivit Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2017, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.47 din 05.12.2016.

8

- conjunctura dificilă în perioada de implementare a Proiectului, a subproiectelor, inclusiv din cauza schimbărilor/demisiilor în Guvern, lipsa leadership-ului la nivelul instituțiilor etc. ;

- dificultățile inerente în auditarea proceselor de management TI, dacă aceste procese nu sunt formalizate și înregistrate;

- reforma în domeniul administrației publice centrale, fluctuația masivă a personalului implicat în realizarea proectelor TI etc.

Unele dintre aceste provocări au afectat nu doar nivelul de dificultate al auditului, dar și, în mod direct, implementarea Proiectului în ansamblu. În plus, având în vedere că impactul acestuia poate fi amplificat printr-o abordare adecvată și o conluclare/implicare mai eficientă a părților responsabile, concluziile la care a ajuns misiunea de audit asupra aspectelor incluse în domeniul de aplicare a auditului pot fi considerate de natură provizorie. Totodată, întreprinderea măsurilor necesare ar contribui la asigurarea atingerii scopurilor propuse în agenda e-Transformare a Guvernării.

II. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit s-a realizat potrivit ISSAI, precum și potrivit cadrului normativ intern relevant al Curții de Conturi, având ca scop principal evaluarea performanței Proiectului „e-Transformare a Guvernării” prin determinarea rezultatelor și progreselor înregistrate, precum și a problemelor/riscurilor ce pot afecta impactul

9

ulterior al acestuia, cu înaintarea recomandărilor pentru îmbunătățirea managementului viitoarelor proiecte de dezvoltare a tehnologiilor informaționale, în primul rând prin consolidarea capacităților instituționale ale organelor implicate în implementarea, coordonarea și supravegherea Proiectului, precum și prin asigurarea utilității și durabilității acestuia.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea progreselor care s-au înregistrat ca rezultat al implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, precum și a riscurilor/impedimentelor ce pot afecta impactul ulterior al acestuia.

Urmărind obiectivul general, echipa de audit a determinat următoarele obiective specifice:

1. Cadrul instituțional aferent Proiectului „e-Transformare a Guvernării” asigură eficacitatea acestuia?

2. Realizarea indicatorilor de performanță ai Proiectului reflectă atingerea obiectivelor și eficiența activităților în cadrul acestuia?

3. Platformele guvernamentale și serviciile electronice dezvoltate în cadrul Proiectului sunt funcționale și eficiente?

Sfera auditului. Misiunea de audit a cuprins activitățile și produsele realizate în cadrul Proiectului de autoritățile responsabile în domeniul supus auditării (CS, CGE, Î.S. „CTS” și alte autorități responsabile) în perioada 2014-2016. Totodată, au fost analizate unele date și informații atât din perioade anterioare, cât și viitoare, pentru a analiza tendințele și schimbările survenite.

Abordarea de audit a fost una combinată, orientată pe rezultate și pe identificarea problemelor, disfuncționalităților care au tergiversat realizarea obiectivelor sau pot afecta impactul, sustenabilitatea și durabilitatea Proiectului, inclusiv a cauzelor.

Metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor, intervievarea și chestionarea utilizatorilor SI/participanților la procese, cu ulterioara analiză și procesare a rezultatelor. Criteriile de audit și sursele acestora. Criteriile de audit au fost elaborate pornind de la auditurile anterioare ale Curții de Conturi, precum și în baza cadrului normativ- regulator relevant domeniului auditat și bunelor practici internaționale.

Domeniul de aplicare și metodologia auditului sunt specificate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

10

III. CONSTATĂRILE DE AUDIT

3.1.Cadrul instituțional aferent Proiectului „e-Transformare a Guvernării” asigură eficacitatea acestuia?

Carențele și deficiențele care au împiedicat realizarea eficientă și valorificarea integrală a produselor Proiectului se datorează, în special, cadrului instituțional imperfect și ineficient. Astfel, deși au fost instituite un șir de organe pentru asigurarea implementării cu succes a Proiectului, managementul deficient în aspectele sensibile de conducere și coordonare în entitățile publice a proceselor aferente a influențat negativ rezultatele acestuia. În același context, deşi în cadrul PeTG, conform rigorilor BM, în PAD au fost identificate o parte din riscuri (ce vizează nemijlocit procesele de gestionare a Proiectului), neinstituirea/neaplicarea unui mecanism formalizat și eficient în procesul de management al riscurilor a condiționat materializarea, în mare parte, a acestora, cu impact asupra sustenabilității Proiectului.

3.1.1. Carențele cadrului instituțional au inluențat atingerea obiectivelor trasate.Din perspectiva asigurării cu un cadru regulator relevant, Proiectul a fost

conceput fără a fi identificate soluții eficiente cu impact asupra dezvoltării/ajustării reglementărilor ce ar facilita obținerea rezultatelor scontate. Astfel, studiile de fezabilitate11 care au precedat elaborarea Proiectului nu au analizat capacitățile instituționale și funcționale ale organelor implicate în realizarea acțiunilor Proiectului, nefiind determinată strategia managerială optimă. În contextul celor menționate, auditul remarcă:

a) absența/nedesemnarea unui organ care să exercite la nivel național funcțiile de (i) coordonare a elaborării SI cu scopul de a evita dublarea acestora sau utilizarea prototipurilor, după caz; de a constitui SI utile pentru multiple autorități publice; (ii) evaluare a SI propuse pentru elaborare și (iii) avizare obligatorie a bugetării, indiferent de sursele financiare (granturi, credite, bugetul de stat), a soluțiilor tehnice și de soft solicitate de entitățile publice și structurile subordonate acestora;

b) imprudența și neasigurarea realizării fără echivoc a măsurilor de e-Transformare de către toate entitățile din sectorul public. Astfel, nu s-a luat în considerare faptul că cadrul de reglementare (concepții, programe și alte documente strategice în domeniul e-Transformare) aprobat de organul executiv este obligatoriu doar pentru ministere, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, în timp ce autoritățile publice cu alt statut decât cel specificat participă la modernizarea tehnologică la propria discreție, fapt ce a generat eschivarea/evitarea acestora de a valorifica platformele și serviciile guvernamentale instituite în cadrul Proiectului. În această ordine de idei, auditul consideră drept oportună și necesară o revizuire a bazei conceptuale a modernizării tehnologice, astfel încât printr-un act legislativ să fie înlăturat fenomenul

11 Studii de fezabilitate efectuate de USAID în cadrul Programului de Asistentă Rapidă pentru Buna Guvernare.

11

de participare fragmentară a autorităților publice în implementarea politicilor de e-Transformare;

c) creând diverse tipuri de autorități și instituții cu diferite statute12, pe parcursul perioadei auditate se constată că nu a fost instituit un clasificator/nomenclator al entităților din sectorul public, cu specificarea subordonării clare a acestora pe dimensiunile administrative generale, inclusiv în domeniul TIC, precum și o definire univocă/unificată a organelor publice centrale. Factorii nominalizați au contribuit la autotratarea neunivocă și neconformarea benevolă a entităților și instituțiilor publice de diferite tipuri în procesul de modernizare electronică a guvernării, inclusiv la reglementările tehnice aprobate de MTIC.

3.1.2. Procesul de gestionare a riscurilor nu a fost suficient și eficient, fapt ce a condiționat materializarea acestora.

Verificările auditului denotă că, deși urmare a auditului precedent13, Curtea de Conturi a recomandat CS, reieşind din statutul şi rolul său în cadrul Proiectului, aceasta nu a asigurat în deplină măsură un cadru clar de management al riscurilor atât la nivelul CGE, dar şi al autorităţilor publice implicate în proces, precum şi la nivel de proiecte separate, componente ale PeTG, fapt ce a condiționat materializarea unor riscuri aferente Proiectului, cu impact nefast asupra durabilității și sustenabilității acestuia.

Deşi în cadrul PeTG, conform rigorilor donatorilor şi BM, în PAD au fost identificate o parte din riscuri (ce vizează nemijlocit procesele de gestionare a Proiectului), procesul de management al riscurilor nu a fost formalizat. Astfel, deciziile manageriale şi acţiunile pentru minimizarea unor riscuri identificate sau pentru înlăturarea consecințelor unor situaţii nedorite nu au fost în deplină măsură eficiente și suficiente din cauza lipsei procedurilor de rigoare. Dat fiind că în cadrul realizării acţiunilor aferente Proiectului au fost gestionate mai multe subproiecte care depăşesc cadrul instituţional al CS şi al CGE, managementul riscurilor urma să fie parte componentă a gestiunii şi monitorizării fiecăruia dintre ele şi a tuturor în ansamblu. De menționat că, în scopul asigurării unui management eficient al subproiectelor implementate de CGE în cadrul implementării Proiectului și în vederea implementării recomandărilor înaintate de auditul precedent al Curții14, CGE, prin Ordinul Directorului executiv nr.3005-03/1 din 04.03.2013, a aprobat metodologia de management al proiectelor. Totuși, auditul denotă că o procedură formalizată privind gestionarea riscurilor la nivelul PeTG (adoptată cel puțin la nivelul CS, organ responsabil de monitorizarea implementării acestuia), inclusiv un registru exhaustiv al riscurilor aferente, nu a fost instituită. Mai mult decât atât, auditul ține să evidențieze

12 Autorități publice centrale, autorități administrative publice centrale, autorități publice autonome, instituții publice, instituții publice la autogestiune etc.13 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012 „Privind Raportul auditului tehnologiilor informaționale cu elemente de performanță cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”, în continuare - Hotărîrea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012.14 Hotărîrea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012.

12

faptul că acțiunile întreprinse pentru gestionarea riscurilor identificate în documentele de planificare ale Proiectului nu au fost suficiente pentru a evita materializarea unor riscuri (inclusiv: implicarea insuficientă din partea autorităților beneficiare de servicii electronice, fluctuația personalului instruit, insuficiența sau chiar lipsa personalului specializat în domeniul TI în cadrul autorităților beneficiare (de exemplu, ANI, CNPDCP), dezvoltarea unor SI în contextul în care erau planificate schimbări în cadrul normativ, fapt ce a condiționat neutilizarea acestora în deplină măsură (de exemplu, RDA, e-Autorizații transport, Registrul operatorilor de date cu caracter personal), constatări ce vor fi expuse la capitolul corespunzător. În consecință, se relevă că gestionarea insuficientă a acestora a afectat obținerea rezultatelor scontate, inclusiv sustenabilitatea și durabilitatea serviciilor dezvoltate. Concluziile auditului derivă din constatările obținute ca urmare a procedurilor de audit efectuate, cele mai esențiale fiind expuse în continuare în cadrul prezentului Raport.

3.1.3. Activitatea insuficientă și ineficientă a organelor responsabile de managementul Proiectului nu a asigurat atingerea impactului scontat.

Realizând o gamă vastă de subproiecte, fapt ce implică modelul managerial complex și accentuează buna guvernare și coordonare a Proiectului, cadrul regulator per ansamblu nu definește suficient de explicit și clar atribuțiile și responsabilitățile principalilor actori pentru fiecare segment, pentru fiecare participant la implementarea Proiectului. Totodată, nu este clar modul de monitorizare și divizare a responsabilităților în procesul de implementare a Proiectului, precum și modul de intervenție pe parcursul implementării acestuia. Astfel, nespecificarea clară a funcțiilor numeroaselor structuri implicate în gestionarea Proiectului (CNeT, CGE, CS, Consiliul de administrare al CGE, CCeT, MTIC, Î.S. „CTS” şi alte autorități publice) și a mecanismului interinstituțional de colaborare, a împiedicat interacțiunea eficientă, acțiunile acestora fiind întreprinse cu întârziere sau deloc. În context, auditul a constatat că Comisia Națională pentru e-Transformare (CNeT) și Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare (CCeT) nu și-au îndeplinit în totalitate funcțiile atribuite, fie prin stoparea prematură a activității, fie prin implicarea insuficientă în implementarea Proiectului. Astfel, se relevă că:

a) potrivit aranjamentelor organizaționale stabilite în documentele Proiectului15, rolul central de conducere a fost atribuit CNeT, care este prezidată de Prim-ministru și include toți miniștrii-cheie. În pofida reprezentativității de rang înalt, rolul îngust atribuit Comisiei s-a axat doar pe aprobarea politicilor elaborate de către CS și pe modificarea, completarea și aprobarea listei finale a serviciilor publice selectate pentru digitizare. Cu referire la activitatea CNeT, se atestă că aceasta s-a întrunit în ședință plenară doar o singură dată (în februarie 2012), aprobând lista e-serviciilor și e-registrelor selectate pentru digitizare în anul respectiv. Ulterior, lista serviciilor publice pentru digitizare a fost aprobată prin hotărârile Guvernului, potrivit Planurilor

15 A se vedea schema din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

13

anuale de acțiuni pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a Guvernării (e-transformare), modalitate considerată de CS mai plauzibilă și utilă;

b) o poziție-cheie de supraveghere a coordonării și aplicării efective a inițiativelor de transformare în cadrul ministerelor și altor APC i-a fost atribuită Cancelariei de Stat16. Însă, lipsa pârghiilor și a resurselor pentru monitorizare și intervenire în timp util în cazul în care mersul e-Transformării în entitățile publice necesită unele corectări, a condiționat incapacitatea funcțională a CS pentru dirijarea și coordonarea eficientă a procesului de modernizare tehnologică, inclusiv implementarea Proiectului.

Până în prezent nu s-a reușit asigurarea în cuantum suficient cu instrumentele şi cu metodologia necesare exercitării atribuțiilor de control asupra executării şi monitorizării realizării Proiectului, responsabilă de asigurare fiind CS. Astfel, în lipsa instrumentelor fiabile de control şi monitorizare, CS a delegat CGE și Consiliului de administrare a acestuia majoritatea atribuțiilor şi responsabilităților aferente executării şi monitorizării realizării Proiectului;

c) colaborarea CGE și CS cu ministerele și alte APC a fost preconizată prin intermediul coordonatorilor pentru e-Transformare, identificați drept puncte focale în fiecare minister. În scopul coordonării tuturor proceselor necesare e-Transformării a sectorului public, asigurării sincronizării politicilor şi strategiilor sectoriale cu Programul de modernizare tehnologică a guvernării, precum și realizării eficiente a sarcinilor şi obiectivelor autorității, creșterii performanței sale operaţionale şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor, a fost creat Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare17. Mai bine de un an, în cadrul ministerelor și altor APC s-a dispus crearea subdiviziunilor de e-Transformare, ai căror șefi au fost desemnați membrii Consiliului18. Evaluând eficiența implicării coordonatorilor pentru e-Transformare în realizarea și valorificarea beneficiilor Proiectului, auditul, urmare a analizelor efectuate, inclusiv a chestionării a 26 de autorități administrative centrale, a constatat următoarele:

- în doar 18 entități din cele chestionate (69%) au fost instituite subdiviziuni de e-Transformare, celelalte entități nefiind reprezentate în CCeT;

- deși 19 entități (73%) au menționat că au beneficiat de instruiri în domeniul TI organizate de CGE în perioada 2011-2016, 17 au specificat că sunt necesare instruiri suplimentare ale angajaților. Totodată, doar 4 dintre aceste entități au solicitat de la CGE organizarea instruirilor suplimentare;

- la situația din 31.12.2016, 17 din 46 de unități de personal (37%) din cadrul subdiviziunilor de e-Transformare ale AAPC chestionate erau vacante. Luând în

16 Cap.IV pct.39 din PAD.17 Hotărârea Guvernului nr.222 din 01.04.2011 „Cu privire la crearea Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformarre”.18 Hotărârea Guvernului nr.499 din 06.07.2012 „Cu privire la subdiviziunea e-Transformare din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale”.

14

considerare că în statele de personal a 14 subdiviziuni sunt numai funcții publice, rezultă că entitățile, modificând statutul funcționarilor, practic au epuizat oportunitățile administrative pentru încetarea fluxului sporit al personalului, iar măsurile întreprinse nu au rezultat cu un impact pozitiv;

- cel puțin 6 angajați ai subdiviziunilor e-Transformare (circa 20%) din cadrul entităților chestionate nu dețin studii de profil, fiind specializați în științe politice, relații economice internaționale, filologie, jurnalistică și comunicare publică, în unele cazuri aceștia fiind unicii specialiști din subdiviziune.

O atare situație precară rezultată din lipsa personalului cu competențe suficiente în domeniul TI și care să poată asigura gestionarea SI s-a constatat și la autoritățile nesubordonate Guvernului19. Fiind unul evident și cu impact asupra sustenabilității serviciilor elaborate în cadrul Proiectului, riscul de lipsă a personalului TI a fost evaluat numai prin prisma salariilor mici, nefiind întreprinse măsuri de atenuare eficiente. De menționat că problema respectivă a fost abordată de Curtea de Conturi în mod repetat în cadrul misiunilor de audit, până la moment nefiind întreprinse măsuri de remediere/soluționare în acest sens, astfel încât să fie minimizată fluctuația cadrelor şi asigurată continuitatea și durabilitatea procesului de e-Transformare a Guvernării.

Astfel, se rezumă că CCeT nu a servit un instrument eficient de coordonare a activităților Proiectului la nivelul AAPC, mai cu seamă acesta neîntrunindu-se în nicio ședință începând cu anul 2012;

d) potrivit documentelor de Proiect20, Consiliul de Administrare al CGE (în continuare – CA) a fost numit și drept Comitet de conducere al Proiectului, fără însă a specifica funcțiile acestuia și fără a ține cont de prerogativele sale în calitate de organ colegial superior al I.P. „Centrul de Guvernare Electronică” (e-Government) 21. Aceste carențe juridice s-au manifestat prin disfuncționalitatea mecanismului de coordonare și supraveghere a acțiunilor Proiectului pe orizontală, întrucât deciziile CA ce vizează activitatea CGE nu dețin puterea juridică și administrativă pentru ministere și alte APC. Nefiind strict supravegheate și folosind caracterul lejer al normelor ce impun utilizarea infrastructurii și serviciilor elaborate în cadrul Proiectului, entitățile publice au demonstrat că tergiversarea modernizării tehnologice la autoritățile publice este cauzată, nu în ultimul rând, de rezistența la schimbare și de fluxul sporit al personalului-cheie.

Rezumând cele consemnate mai sus, auditul relevă că instituirea unui șir de organe/instituții de supraveghere, colaborare și coordonare nu a contribuit la implementarea unui mecanism interinstituțional eficient. Totodată, mecanismul de monitorizare și interacțiune exercitat prin intermediul organelor colegiale, într-un

19 CNPDCP, ANI.20 Cap.IV pct.40 din PAD.21 Hotărârea Guvernului nr.760 din 18.08.2010 „Cu privire la Instituţia publică Centrul de Guvernare Electronică (E-Government)”, în continuare – Statutul, după caz, Hotărârea Guvernului nr.760 din 18.08.2010.

15

sistem managerial complex, cum ar fi Proiectul „e-Transformare a Guvernării”, s-a dovedit a fi insuficient, după caz, nefuncțional și ineficient. Practic, a absentat un organ/o persoană de rang superior care să-și asume responsabilitatea integrală pentru supravegherea, interacțiunea și coordonarea oportună a activităților realizate de CGE, ministere și alte AAPC.

Ca urmare, Proiectul a fost monitorizat, în mare parte, doar de reprezentanții Creditorului (ADI), care au urmărit conformitatea activităților sub aspectul normelor și regulilor BM, cât și al îndeplinirii indicatorilor de performanță. De asemenea, în opinia auditului, printre soluțiile de depășire a situației de insuficiență a personalului cu competențe necesare în domeniul TI se relevă și centralizarea cadrelor existente într-un organ care ar prelua funcțiile de administrare și mentenanță a centrelor de date ale ministerelor și altor APC.

3.1.4. Ambiguitățile și neconcordanțele în statutul și funcționalitatea CGE pot afecta sustenabilitatea și impactul ulterior al Proiectului.

Urmare a examinării cadrului regulator, auditul constată ambiguități și carențe în actele de constituire a CGE, nefiind suficient de clar statutul juridic al Centrului, inclusiv al persoanelor care nemijlocit realizează/execută sarcinile de bază ale acestuia. Astfel, auditul denotă că, potrivit Hotărârii Guvernului nr.392 din 19.05.201022, CGE a fost fondat în calitate de instituție publică în subordinea CS, iar prin altă Hotărâre a Guvernului23 a fost aprobat Statutul CGE, statutul juridic al Centrului fiind modificat în instituţie publică – organizaţie necomercială ce urmăreşte beneficiul public. Potrivit Statutului, instituţia îşi desfăşoară activitatea pe principiul de autogestiune, în baza devizului de cheltuieli și statelor de personal coordonate, în cazurile prevăzute de acordurile proiectelor cu donatorii care finanțează Proiectul și aprobate de Consiliul de administrare. Urmare a evaluărilor de audit, s-au constatat unele ambiguități și neconcordanțe care se rezumă la:

a) neexercitarea de către CGE, pe parcursul perioadei auditate, a activității financiar-economice, cheltuielile operaționale în perioada de implementare fiind acoperite doar din sursele Proiectului (creditul AID și contribuția Guvernului), iar după expirarea acestuia – din contul mijloacelor bugetare alocate instituției, principiul de autogestiune rămânând neaplicat până în prezent;

b) deși, potrivit PAD, în scopul asigurării durabilității și reducerii dependenței de finanțarea AID, Guvernul a preluat, în mod progresiv, finanțarea bugetului operațional al CGE pe durata Proiectului: 20% – în anul 2014; 40% – în 2015, și 60% – în 2016, exercitarea de către Guvern a obligației asumate nu a condus la atingerea scopului, fiind menținută dependența critică de finanțarea externă pentru modernizarea tehnologică a guvernării. De menționat că, în vederea susținerii în

22 Hotărârea Guvernului nr.392 din 19.05.2010 „Cu privire la crearea Centrului de Guvernare Electronică (E-Government)”, în continuare – Hotărârea Guvernului nr.392 din 19.05.2010.23 Hotărârea Guvernului nr.760 din 18.08.2010.

16

continuare a reformei de modernizare a serviciilor publice, parte a reformei administrației publice, în anul 2017 a fost contractat un nou credit de la BM.

c) deși Statutul prevede expres aprobarea statelor de personal ale CGE de către CA al CGE, auditul a constatat că pe parcursul perioadei auditate acesta a aprobat numai organigramele Centrului24, cu specificarea funcțiilor aferente subdiviziunilor acestuia;

d) cu referire la resursele umane, potrivit organigramelor aprobate, CGE a fost constituit din echipa de bază (până la 11 persoane) și Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP, până la 5 persoane). Manualul operațional al Proiectului (MOP) precizează că personalul UIP se selectează în urma procedurilor de achiziție ale BM aferente selectării și angajării consultanților25. În același timp, auditul denotă că modul de selectare/angajare și remunerare a echipei de bază a CGE nu a fost stabilit expres în documentele Proiectului. Pe de altă parte,nici cadrul național nu reglementează modul de salarizare a angajaților instituțiilor publice care activează pe principiul de autogestiune, angajarea consultanților în echipa de bază efectuându-se conform Normativelor BM, în baza unor concursuri deschise, fiind urmată procedura utilizată pentru selectarea personalului UIP.

Astfel, urmare a lipsei unor norme suficient de clare, Cancelaria de Stat, în calitatea sa de fondator, a demarat suplinirea personalului CGE (prin angajarea directorului executiv) în conformitate cu procedurile BM aplicate pentru angajarea personalului UIP. Ulterior, în urma concursurilor publice desfășurate, a fost selectat personalul CGE, fiind încheiate contracte de prestare a serviciilor. Drept rezultat, pe parcursul implementării Proiectului în cadrul instituției publice nu a fost angajat personal în baza legislației muncii, activitatea CGE fiind exercitată numai de către consultanți în bază de contract de prestări servicii, raporturile cu angajatorul/beneficiarul fiind guvernate de Codul civil26. În context, auditul relevă că vidul de norme aferente remunerării angajaților din instituțiile publice care activează pe principiul de autogestiune, a condus la utilizarea unei modalități de angajare voalate a personalului de bază a CGE, ceea ce poate avea efect și asupra continuității activității Centrului. Deși CGE își continuă activitatea, funcțiile fiecărui prestator de servicii exercitate în calitate de reprezentant al CGE nu se vor prelua în cazul expirării contractului. Această situație conduce la faptul că durabilitatea responsabilității Centrului este limitată prin termenele de acțiune a contractelor cu prestatorii de servicii încheiate în cadrul Proiectului;

e) contractele de prestare a serviciilor de consultanță au fost încheiate pe termen de un an cu prelungirile ulterioare, având caracter constant. Plata consultanților a fost stabilită în urma examinării/negocierii ofertei financiare a câștigătorului concursului,

24 Decizia CA al CGE din 28.06.2012, Decizia CA al CGE din 21.05.2015 și Decizia nr. 3006-02 din 29.12.2016.25 Normativele Băncii Mondiale „Selectarea și angajarea consultanților în cadrul creditelor BIRD, creditelor AID și granturilor oferite de către debitorii Băncii Mondiale” din ianuarie 2011, revizuite în iulie 2014.26 Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002.

17

cuantumul fiind limitat doar de bugetul Proiectului și exprimat în moneda funcțională a Proiectului – dolari SUA. Astfel, mijloacele publice utilizate pentru plata consultanților din cadrul CGE au însumat 2672,6 mii dolari SUA, dintre care 485,7 mii dolari s-au achitat din contribuția Guvernului, sumele plătite consultanților fiind competitive pentru sectorul privat;

f) urmare a analizelor efectuate, auditul atestă că, deși potrivit Statutului, pentru organizarea activității CGE trebuiau constituite un șir de organe (comitetul executiv, consiliul de observatori, grupul consultativ), cu responsabilități și competențe specifice, pe parcursul perioadei de referință acestea nu au fost instituite. Conform argumentelor CGE, funcțiile de bază ale organelor nominalizate27 au fost realizate de către directorul executiv și de vice-directorul pe tehnologii și inovații, în lipsa unor împuterniciri documentate. Totodată, potrivit explicațiilor Cancelariei de Stat28, se relevă că neconstituirea organelor nominalizate a fost determinată de lipsa acestei necesități în contextul activității eficiente a Consiliului de Administrare al CGE și a Consiliului CeT pentru implementarea cu succes a Proiectului. Auditul denotă că nu s-a stabilit apriori necesitatea constituirii acestor organe, prin evaluarea gradului de impact al acestuia în atingerea sarcinilor trasate.

În contextul celor expuse, auditul menționează că până în prezent nu au fost operate modificările de rigoare în cadrul normativ aferent funcționării CGE, inclusiv prin prisma revizuirii unor atribuții stabilite impropriu acestuia (spre exemplu, dezvoltarea şi administrarea portalului guvernamental, sistemului unic de circulație a documentelor electronice, sistemului de poştă electronică şi centrului de certificare a cheilor publice ale autorităților administrației publice, în corespundere cu cadrul normativ şi decizional în domeniu; asigurarea întreţinerii tehnice şi tehnologice a paginilor oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet;

g) cadrul metodologic şi de reglementare a activității CGE este insuficient pentru asigurarea documentării coerente şi a continuității deciziilor acestuia. Astfel, auditul atestă implementarea insuficientă a controlului intern la nivelul instituției, îndeosebi în aspectul documentării cadrului procedural intern. În contextul contractării consultanților, lipsa procedurilor formalizate determină neasigurarea memoriei instituționale a CGE, cu impact asupra sustenabilității Proiectului și durabilității Centrului.

III.2. Realizarea indicatorilor de performanță ai Proiectului reflectă atingerea obiectivelor și eficiența activităților în cadrul acestuia?

Deși indicatorii de performanță au fost supraîndepliniți, implicit obiectivul Proiectului considerându-se atins, pe parcursul desfășurării auditului, impactul rezultatelor acestuia

27 Potrivit motivației entității, „funcțiile de bază ale acestora ce țin de conducerea Instituției, asigurarea controlului privind derularea implementării proiectelor și utilizarea fondurilor destinate proiectelor, organizarea procesului consultativ pe parcursul implementării proiectelor au fost acoperite nemijlocit de către directorul executiv și vice directorul pe tehnologii și inovații ale Centrului.28 Interviul cu reprezentantul Cancelariei de Stat din data de 28.07.2017.

18

asupra modernizării tehnologice a guvernării este unul modest. Cele consemnate sunt drept consecință a incoerenței definițiilor și, după caz, a modului de colectare a datelor pentru cuantificarea indicatorilor respectivi.

În scopul realizării prevederilor Legii nr.173 din 28 iulie 2011, a Strategiei Naţionale „Moldova electronică”29 și a Concepției guvernării electronice30, Guvernul a aprobat Programul strategic e-Transformare31, având ca obiectiv general, până în 2020, ca guvernarea să devină mai transparentă, mai performantă și mai receptivă, datorită investițiilor inteligente în TI și utilizării masive a acestora în sectorul public.

În contextul creării unui cadru general de monitorizare și evaluare a gradului de atingere a obiectivului de dezvoltare al Proiectului (ODP), indicatorii de performanță trebuiau să se axeze prioritar pe cererea, numărul/ponderea, utilitatea, durabilitatea e-serviciilor, precum și să măsoare gradul de satisfacție a beneficiarilor de calitatea furnizării online a serviciilor publice transformate în cadrul Proiectului „e-Transformare a Guvernării”. Efectiv, au fost stabiliți o serie de indicatori relevanți preponderent agendei de e-Transformare per ansamblu. Totodată, se relevă că unele activități realizate în cadrul Proiectului au depășit acțiunile stabilite inițial în vederea atingerii obiectivului PeTG. Astfel, constatările și concluziile auditului reflectă impactul implementării Proiectului asupra procesului de e-Transformare înregistrat în perioada desfășurării auditului.

Gradul de îndeplinire a obiectivului Proiectului se evaluează prin măsurarea indicatorilor de performanță stabiliți în documentele aferente Proiectului, respectiv: 3 indicatori ODP și 5 indicatori intermediari specifici componentelor și subcomponentelor Proiectului. Potrivit datelor prezentate de CGE, valorile indicatorilor de performanță realizați au depășit indicatorii planificați (date prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport). Astfel, în opinia auditului, o revizuire a acestora pe parcursul implementării Proiectului ar fi contribuit la o reflectare rezonabilă a impactului și rezultatelor obținute.

Urmare a analizelor efectuate, auditul relevă că indicatorii stabiliți și, după caz, metodele (procedurile) de colectare a datelor nu au fost suficient de relevanți pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivului Proiectului. În contextul celor expuse, auditul specifică următoarele:

a) cu referire la indicatorul ODP „Beneficiarii direcți ai Proiectului”. Potrivit datelor prezentate de CGE, Proiectul a cuprins peste 630 mii de beneficiari (ținta fiind de 300 mii de beneficiari). Indicatorul măsoară numărul cetățenilor care accesează serviciile publice implementate în cadrul Proiectului prin intermediul Portalului guvernamental și al telefoniei mobile. Verificările auditului denotă că, pentru determinarea rezultatului s-au luat cele 3 e-servicii destinate cetățenilor: e-Cazier, e-Viza și e-Stare civilă, dintre care numai un serviciu (e-Cazier) a depășit ținta globală a

29 Hotărârea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 „Cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale „Moldova electronică””.30 Hotărârea Guvernului nr.733 din 28.06.2006 „Cu privire la Concepția guvernării electronice”.31 Hotărârea Guvernului nr.710 din 20.09.2011.

19

Proiectului, având peste 355 mii de beneficiari. Depășirea țintei de 2 ori denotă că indicatorul ar putea fi îndeplinit fără un efort semnificativ. În context, auditul atestă că valoarea-țintă stabilită a fost irelevantă pentru măsurarea obiectivului stabilit;

b) un alt indicator al ODP măsoară gradul de satisfacție a utilizatorilor față de calitatea generală a procesării tranzacțiilor pentru portalul principal de servicii publice (www.servicii.gov.md) vizat de Proiect, acesta fiind realizat în proporție de 66% (ținta stabilită fiind de 60%). Efectiv, în cadrul sondajului desfășurat, utilizatorii serviciilor publice au fost rugați să evalueze calitatea serviciilor publice electronice oferite de instituțiile guvernamentale de care au beneficiat pe parcursul ultimelor 12 luni 32, ceea ce, în opinia auditului, nu corespunde definiției indicatorului. Urmare a aplicării „întrebărilor-filtre”, din cei 568 de respondenți (eșantionul general constituind 3013 persoane) ce au accesat e-servicii în 2016, a fost format un mini-eșantion reprezentativ, de 162 de respondenți, care au fost întrebați referitor la gradul de satisfacție vizavi de calitatea serviciilor electronice publice33. Astfel, datele precum că 66% din cetățeni sunt satisfăcuți de calitatea serviciilor electronice se bazează pe răspunsurile celor 107 respondenți, care efectiv au utilizat servicii publice electronice și au evaluat calitatea acestora cu nota 5 („satisfăcuți”) și cu nota 6 („foarte satisfăcuți”) 34. De menționat că, în cadrul sondajului, a fost pusă încă o întrebare în acest sens, privind nivelul de satisfacție a utilizatorilor de calitatea serviciilor publice de care aceștia au beneficiat prin intermediul paginii integrate (www.servicii.gov.md), fiind obținut un rezultat similar – 68,1%. Totuși, în opinia auditului, incoerența dintre definiția indicatorului stabilită în PAD, întrebarea pusă în cadrul sondajului și concluzia BM35, precum că 2/3 din cetățeni sunt satisfăcuți de calitatea serviciilor electronice, poate genera o încredere scăzută asupra valorii acestui indicator.

Reieșind din datele sondajului, circa 73 la sută din cetățeni, implicit plătitori de impozite, taxe și care sunt potențiali beneficiari ai serviciilor publice36, au declarat că nu au solicitat pe parcursul ultimelor 12 luni niciun serviciu public fie tradițional, fie electronic. În opinia auditului, o atare situație poate indica asupra utilizării serviciilor publice de către cetățeni fără a conștientiza acest fapt, ceea ce afectează numărului respondenților care au evaluat calitatea e-serviciilor, respectiv, constituind o posibilă eroare la determinarea gradului de satisfacție. Acest fapt este condiționat și de lipsa

32 Tabelul nr.36 din Raportul final privind rezultatele sondajului „Percepția, asimilarea și susținerea de către populație a e-Transformare a Guvernării în Republica Moldova” în anul 2016, în continuare – Raportul de sondaj.33 Întrebarea Q2.7 din Raportul de sondaj.34 Răspunsurile cu nota 5 (35,9%) și cu nota 6 (29,9%) la întrebarea Q2.7 din Raportul de sondaj.35 Pct.53 din Raportul privind finalizarea implementării și rezultatele atinse (IDA-50000TF-11741) la creditul în valoare de 12,7 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalent cu 20,0 milioane Dolari SUA) acordat Republicii Moldova pentru Proiectul Transformarea Electronică a Guvernării.36 Spre exemplu, programarea vizitei la medic, solicitarea/beneficierea de pensii, ajutoare, indemnizații, admiterea în instituții de învățământ superior, mediu de specialitate și profesional, acordarea burselor, achitarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare etc.

20

unei definiri clare a noțiunii serviciu public, precum și a unui nomenclator al serviciilor publice, inclusiv a celor electronice.

Totodată, din cele 27 la sută din cetățeni care au solicitat servicii publice în 2016, rata celor care au accesat serviciile electronice constituie circa 8,1%37, respectiv 18,9% de persoane au solicitat servicii deplasându-se la sediul instituțiilor publice. Printre cele mai frecvente motive de nesolicitare a serviciilor electronice, potrivit sondajului, se relevă: lipsa necesității de solicitare a unui serviciu public (45,5%), lipsa necesității de servicii publice disponibile prin Internet (14,1%), lipsa informării privind posibilitatea accesării serviciilor publice prin Internet (10,1%) etc. De asemenea, potrivit explicațiilor CGE, unele servicii publice vor păstra mereu etape pe offline, dacă cadrul normativ și specificul serviciului vor cere prezentarea fizică a beneficiarului (de exemplu, fotografierea și prezența fizică la validarea identitații în aplicarea pentru buletinul de identitate sau pașaport, trecerea examenului medical și de capacitate la obținerea permisului de conducere, examinarea de către comisia medicală de profil la obținerea gradului de dizabilitate etc.).

Astfel, pentru valorificarea avantajelor care pot fi oferite de soluțiile tehnologice inovatoare, este indispensabil necesar de a fi majorat numărul și tipul serviciilor electronice publice, fapt ce va contribui la depășirea disponibilității scăzute a entităților publice de satisfacere a solicitărilor cetățenilor38;

c) referitor la indicatorul-cheie (la nivel de ODP) „Asimilarea e-guvernării de către cetățeni”. Datele sondajului din 2016 atestă că circa 44 la sută din cetățeni au accesat o pagina web guvernamentală cel puțin o dată în decursul ultimelor 12 luni (ținta fiind de 25%)39. Pentru determinarea indicatorului, respondenților (eșantionul general fiind de 3013 persoane) le-au fost adresate 3 întrebări consecutive și numai respondenții care au dat un răspuns corect au fost eligibili pentru următoarea întrebare. Astfel, urmare a aplicării filtrelor statistice, similar indicatorului precedent, indicatorul de circa 44% a fost determinat în baza a 816 răspunsuri pozitive, în modul specificat în figura din Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

Adițional, datele sondajului oferă posibilitate să înțelegem cum cetățenii asimilează e-guvernarea, cu alte cuvinte, să cunoaștem preferințele beneficiarilor. Lista celor mai populare pagini web ale autorităților publice centrale accesate de cetățeni40 începe cu site-urile: www.meteo.md (51,7%); www.edu.gov.md (32,3%); www.turism.gov.md (23,9%), care nu furnizează servicii publice, ci oferă informații despre entitățile publice;

d) pentru determinarea indicatorului intermediar atribuit Componentei 2, ce măsoară numărul de vizite unice pe portalul serviciilor guvernamentale, CGE a utilizat datele statistice generate automat de Google Analytics. Potrivit rapoartelor

37 Figura nr.46 din Raportul de sondaj.38 Constatările relevante se prezintă în Obiectivul 3.3. al Raportului de audit.39 Întrebările Q1.7, Q1.8 și Q2.3 din Raportul de sondaj.40 Întrebarea Q2.4 din Raportul de sondaj.

21

generate, la situația din 31.12.2016, au fost înregistrate peste 1 milion de vizite unice pe portal (ținta fiind de 400 mii de vizite), cota vizitatorilor noi constituind 61,4%, iar cota vizitatorilor care au revenit – 38,6% (a se vedea Figura nr.1).

În același timp, rata de respingere41 (de peste 47%) semnifică că, practic jumătate din vizitatori părăsesc portalul guvernamental după ce au accesat o singură pagină, fără a transmite o altă solicitare serverului Google Analytics pe durata sesiunii respective. Părăsirea portalului poate semnala că utilizatorii au accesat portalul incidental, au fost în imposibilitate să-și realizeze scopul pentru care l-au accesat, fie au avut nevoie de o singură pagină, adică site-ul răspunde necesităților publicului sau este suficient de intuitiv;

Figura nr.1. Extras general din raportul Google Analytics cu privire la vizitele pe portalul guvernamental de servicii publice

Sursa: Raportul statistic pe perioada 01.04.2011 – 31.12.2016, prezentat de specialiștii CGE.

e) cât privește indicatorul intermediar „Persoane instruite în cadrul Proiectului”, potrivit datelor prezentate de CGE au fost instruite circa 2700 de persoane (ținta stabilită fiind de 2000 de persoane). Programul de instruire a gestionare a schimbării mentalității funcționarilor publici cuprinde trei părți: (i) instruirea liderilor (miniștri, vice-miniștri, șefi de departamente, personalul-cheie din agențiile guvernamentale); (ii) formarea funcționarilor publici implicați în prestarea serviciilor în cadrul APC participante; (iii) formarea tehnică pentru: (a) ingineri; (b) specialiști TI; (c) profesori universitari cu programe informatice și (d) dezvoltatori TI în noile tehnologii și procese introduse de acest Proiect, cum ar fi „cloud computing” și arhitectura orientată spre servicii.

Verificările auditului relevă că, cu referire la sesiunile de instruire a funcționarilor publici și a specialiștilor tehnici privind platformele guvernamentale și 41 Rata de respingere: o ieșire imediată de pe site. În Google Analytics, o ieșire imediată este considerată o sesiune care trimite o singură solicitare către serverul programului, cum ar fi cazul în care un utilizator deschide o pagină de pe site, după care o părăsește fără a transmite o altă solicitare serverului Google Analytics pe durata sesiunii respective. Rata de respingere se calculează împărțind sesiunile cu o singură pagină la numărul total de sesiuni. Cu alte cuvinte, este reprezentată de procentajul tuturor sesiunilor de pe site în care utilizatorii au accesat o singură pagină și au trimis o singură solicitare la serverul Google Analytics.

22

serviciile electronice, s-a constatat lipsa continuității acestora în contextul fluctuației masive a personalului instruit și disponibilizărilor ca urmare a reformei administrației publice centrale etc. Cu referire la training-urile pentru liderii entităților publice, auditul menționează că în perioada implementării Proiectului a avut loc schimbarea a 6 Guverne (inclusiv cele interimare), ceea ce a afectat sustenabilitatea cunoștințelor, procesul de e-modernizare, în mare parte, devenind dependent de disponibilitatea la schimbare a factorilor de decizie. Aspecte mai detaliate la acest subiect sunt expuse în capitolul aferent evaluării eficacității serviciilor electronice guvernamentale;

f) conform indicatorului „Asimilarea infrastructurii de e-guvernare comună (MCloud)”, 53,7% din entitățile publice au migrat unul sau mai multe dintre serviciile/aplicațiile lor pe MCloud (ținta planificată fiind de 25%). Verificările auditului denotă că, în lipsa unor proceduri clare de cunatificare a indicatorului, implicit, nedispunând de informații privind SI migrate pe MCloud, valoarea indicatorului a fost stabilită în raport cu numărul de entități publice care dețin și utilizează mașini virtuale în care pot fi găzduite SI atât migrate, cât și dezvoltate direct pe MCloud. Potrivit motivației CGE, monitorizarea (în baza panourilor de control) a alocării mașinilor virtuale instituțiilor publice și calcularea ponderii din lista de referință a autorităților, au fost suficiente pentru deducerea ponderii autorităților.

Totuși, auditul denotă că, până la moment, CGE nu deține lista SI migrate pe MCloud, respectiv, valoarea indicatorului raportată nefiind suficient de justificată. Aspecte detaliate la acest subiect vor fi expuse la compartimentul Evaluarea eficacității serviciilor electronice implementate din contul Proiectului.

III.3. Platformele guvernamentale și serviciile electronice dezvoltate în cadrul Proiectului sunt funcționale și eficace?

Abordarea inovatoare a e-guvernării constă în oferirea entităților publice a soluțiilor comune de tehnologii informaționale, cum ar fi: tehnologiile „cloud”, aplicațiile guvernamentale și serviciile de platformă, având drept scop final prestarea eficientă a serviciilor publice. Serviciile publice electronice reprezintă un instrument de valorificare de către cetățeni și mediul de afaceri a beneficiilor modernizării tehnologice, care constă în economisirea resurselor de timp, obținerea serviciilor, aflându-se în orice loc și la orice ora, limitarea sau excluderea contactelor directe cu funcționarii entităților publice, reutilizarea datelor care deja se conțin în diverse registre de stat, posibilitatea beneficierii de servicii publice, utilizând diferite modalități de acces: online sau mobil etc. Din perspectiva prestatorilor de servicii publice, beneficiile se realizează prin automatizarea proceselor interne aferente, transferul personalului care a prestat servicii în mod tradițional pentru exercitarea altor activități, consolidarea și valorificarea competențelor noi, economisirea resurselor etc. Drept consecință a transformării electronice, urmează îmbunătățirea mediului de comunicare între cetățeni, mediul de afaceri și entitățile publice.

23

Produsele implementate în cadrul Proiectului includ platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud, serviciile electronice guvernamentale (servicii electronice de platformă și servicii electronice sectoriale). Platforma MCloud este o infrastructură informațională guvernamentală comună, care funcționează în baza tehnologiei de „cloud computing”, și care oferă 3 modele de livrare/deservire, bazate pe consum de infrastructură (IaaS), platformă (PaaS) și software (SaaS), ca servicii.

Furnizând servicii de tip IaaS, furnizorul asigură doar disponibilitatea resurselor TI solicitate de beneficiar, celelalte activități aferente rulării și administrării sistemelor informaționale revenind beneficiarului.

Ca parte componentă a platformei MCloud (PaaS), sunt instituționalizate 5 servicii guvernamentale (MPay, MPass, MSign, MLog, PGRAP) și serviciul MConnect (platforma de interoperabilitate), care este în regim de pilotare (Anexa nr.8 la prezentul Raport).

Utilizând modelul SaaS, beneficiarului i se oferă soluții TI complete. În acest model furnizorul asigură componentele necesare funcționării și administrării soluției TI, inclusiv a datelor, unele responsabilități de administrare a serviciului revenind beneficiarului. Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor și Înregistrărilor APC (SIGEDIA) este unicul serviciu de tip SaaS propus autorităților publice de către CGE.

În același timp, Proiectul a digitizat 16 servicii publice, inclusiv 14 furnizate de APC către cetățeni (G2C), mediul de afaceri (G2B) sau către structurile guvernamentale (G2G), precum și 2 arhive: a Serviciului Stării Civile și a Î.S. „Cadastru”. O viziune exhaustivă privind serviciile electronice dezvoltate din contul Proiectului se prezintă în Anexa nr.8 la prezentul Raport.

Urmare a evaluării impactului implementării Proiectului prin prisma utilității pentru beneficiari și a gradului de utilizare a principalelor produse, auditul a stabilit că carențele în materie de norme și proceduri de reglementare, managementul deficient și insuficiența personalului competent în entitățile publice au condiționat nevalorificarea integrală a oportunităților platformei și a serviciilor implementate, iar în unele cazuri, dezicerea de la serviciile elaborate, mijloacele publice fiind utilizate ineficient.

III.3.1. Deși au fost efectuate investiții financiare semnificative, platformele guvernamentale nu sunt valorificate în prezent în deplină măsură.

Platforma guvernamentală MCloud reprezintă un instrument special pentru dinamizarea/accelerarea implementării serviciilor electronice, cât și pentru asigurarea unui nivel sporit de securitate, disponibilitate şi reziliență a sistemelor informaționale. Acest instrument implementat în mod eficient și la o calitate corespunzătoare ar putea contribui semnificativ la realizarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), care urmărește ca, până în 2020, Guvernul să devină mai transparent, mai performant şi mai receptiv, datorită investițiilor inteligente în TI şi utilizării masive a acestora în sectorul public.

24

Urmare a verificărilor efectuate, auditul a constatat unele carențe și neajunsuri esențiale care afectează realizarea cu succes a scopurilor stabilite. Astfel, se relevă următoarele.

a)Depășirea termenelor de implementare/instituționalizare a MCloud, fapt ce a afectat valorificarea beneficiilor acesteia.

În contextul obiectivului strategic al Guvernului și ținând cont de principalele beneficii oferite de tehnologia „cloud computing”, în temeiul art.2 din Legea nr. 173 din 28.07.2011, Guvernul a dispus, prin Hotărârea nr.710 din 20.09.2011, instituirea platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, constituită din bunuri ale domeniului public (proprietate a statului). Platforma bazată pe tehnologia „cloud computing” a fost achiziționată în cadrul PeTG la un cost de 2,519 mil. dolari SUA (inițial fusese planificată suma de 1,550 mil. dolari SUA).

Dat fiind eventualele provocări în funcționarea cu succes a platformei M-Cloud (Componenta 2.1. a PeTG), s-a decis implementarea graduală a acesteia (în două etape). Deși auditul precedent al Curții de Conturi42, stabilind întârzieri în implementarea etapei întâi a platformei, a recomandat Cancelariei de Stat și Consiliului de administrare al CGE întreprinderea tuturor măsurilor necesare asigurării realizării în termen a acțiunilor din PAD, cu identificarea şi înlăturarea factorilor ce pot împiedica realizarea unor acțiuni, prezenta misiune atestă perpetuarea tergiversărilor în implementarea etapei a II-a. De menționat că lansarea etapei I s-a realizat abia în februarie 2013, fapt ce a condiționat amânarea etapei a II-a. Totodată, deși lansarea etapei a II-a urma a fi realizată în trimestrul patru al anului 2015, de facto finalizarea proiectului a avut loc în decembrie 2016, costul total al achiziției depășind cu 0,4 mil. dolari SUA valoarea planificată inițial. Costul și termenele planificate ale platformei în raport cu cele efective se prezintă în tabelul nr.1.

Tabelul nr.1. Costul și data implementării Platformei guvernamentale MCloud(mil. dolari SUA)

Denumire proiect

Darea în exploatare Deviere Cost Deviere Planificat (PAD) Realizat efectiv planificat total

M-Cloud I

trimestrul I, 2012 februarie 2013 11 luni 1,450 2, 211 + 0,761

M-Cloud II trimestrul IV, 2015 decembrie 2016 12 luni 6, 200 6, 600 + 0,400Sursă: Date prezentate de CGE.

În contextul celor menționate, auditul denotă că, din cauza anumitor factori obiectivi şi subiectivi, implementarea platformei M-Cloud a fost amânată. Potrivit explicațiilor CGE, achiziția platformei a fost efectuată în baza concursului public, conform regurilor Băncii Mondiale, fiind selectată oferta de preț cea mai mică. Totodată, depășirea termenelor de implementare a fost condiționată de faptul că, la etapa de achiziții, s-au înregistrat rețineri din partea RED „Union Fenosa” cu privire la conectarea centrului de date modular, modificarea stivei tehnologice VMW etc. 42 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012.

25

b)Utilizarea serviciilor prestate din platforma guvernamentală este selectivă, iar monitorizarea precară din partea organelor responsabile, ineficiența pârghiilor aplicate au condus la crearea de noi infrastructuri proprii, respectiv, la nevalorificarea în deplină măsură a resurselor oferite de platforma guvernamentală.

Sub aspect normativ, Platforma guvernamentală MCloud a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.201443 și este prevăzută pentru ministere, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului şi structurilor organizaționale din sfera lor de competență, având printre obiectivele de bază: optimizarea procesului de mentenanță şi administrare a infrastructurii TI în sectorul public; economisirea bugetului TI în sectorul public prin reducerea costului plătit pentru achiziționarea echipamentului hardware şi a licențelor software, precum și consolidarea şi optimizarea centrelor de date în sectorul public. Referitor la alte APC, prevederile Hotărârii menționate au caracter recomandabil. În opinia auditului, acest fapt limitează impactul modernizării serviciilor publice, inclusiv valorificarea produselor TI achiziționate și instituite din contul Proiectului.

Potrivit pct.4.3. din aceeași Hotărâre, are loc restricționarea AAPC în ceea ce privește crearea de noi infrastructuri proprii centralizate de servere şi echipamente de stocare (hardware), inclusiv procurarea licențelor pentru componentele (software) infrastructurilor nou create, fără coordonarea în prealabil cu CS și MTIC (în continuare - organe responsabile). Auditul consideră că, atribuind responsabilitatea de avizare organelor responsabile, Guvernul nu a stabilit un mecanism de aplicare a prevederilor privind coordonarea avizelor oferite.

Verificările auditului atestă că, sub aspect practic, pe parcursul perioadei de referință coordonările respective au fost efectuate de CS prin intermediul CGE, la solicitarea autorităților publice vizate. Urmare a analizei informațiilor oferite de CGE, echipa de audit a constatat că, pentru perioada 2014-2016, au fost efectuate în total 36 de avizări, dintre care doar una de către CS. Cât privește implicarea MTIC în procesul de avizare, auditul nu a identificat probe care să confirme astfel de avizări sau solicitări din partea entităților publice.

Totodată, auditul a constatat că 10% din solicitările entităților publice privind achiziționarea soluțiilor software sau/și hardware au fost avizate pozitiv de CGE. Nu există însă certitudinea că lista entităților care au solicitat și au primit acceptul este exhaustivă, întrucât cadrul normativ nu prevede măsurile de verificare și de prevenire a cazurilor de neconformare. De asemenea, urmare a analizelor efectuate, auditul atestă că, din totalul de 26 de autorități publice chestionate, peste 46% dintre acestea au raportat că au procurat, pe parcursul perioadei 2014-2016, atât licențe, cât și echipamente hardware în valoare totală de 24 mil.lei. În context, auditul a identificat cazuri când, pe parcursul perioadei auditate, unele autorități (spre exemplu,

43 Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014 „Privind Platforma tehnologică comună MCloud”, prin care a fost aprobat și Regulamentul privind utilizarea şi administrarea eficientă a platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud), în continuare – Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014.

26

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, Î.S. „Cadastru”) au investit în propriile centre de date (hardware/licențe) mijloace financiare în sumă totală de 17,4 mil.lei, fără avizarea corespunzătoare din partea autorităților responsabile. Astfel, auditul remarcă că funcționarea și menținerea în continuare în paralel a centrelor de date din cadrul autorităților publice și a Platformei MCloud, beneficiile platformei nu vor fi valorificate.

c)Găzduirea SI noi și migrarea SIA existente pe Platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud nu a fost un proces coordonat/asigurat în modul stabilit. Astfel, auditul relevă că, potrivit PAD, 40% din economiile generate de AAP, derivate din utilizarea platformei M-Cloud (cota exactă a economiilor urma a fi confirmată de CNeT), vor fi partajate pentru salariile echipei de bază şi cheltuielile operaționale ale CGE, eliminând treptat finanțarea din partea AID. De asemenea, la data lansării în producție a Platformei tehnologice comune M-Cloud, Guvernul urma să asigure elaborarea cadrului metodologic şi normativ de utilizare a acesteia. De menționat că îndată după lansarea platformei respective, CGE urma să demareze acumularea de date privind necesitățile AAPC în utilizarea Platformei M-Cloud pentru perioada 2014-2016.

Reieșind din angajamentele Guvernului privind asigurarea continuității de finanțare a CGE şi ținând cont de tergiversarea implementării platformei M-Cloud, generarea de economii întârzie în timp. Acest fapt este amplificat și de rezistența/ignoranța unor AAPC în procesul de conlucrare, în vederea transferării proceselor TIC pe platforma guvernamentală comună, precum și de alți factori inerenți. Mai mult decât atât, auditul constată că până în prezent CS nu a asigurat elaborarea metodologiei de calcul şi de aprobare a economiilor obținute din utilizarea platformei guvernamentale comune44. De asemenea, printre factorii-cheie generatori de efecte indezirabile, se regăsește și lipsa unor analize la nivelul entităților publice privind scenariul de substituire a propriei infrastructuri TIC, cu utilizarea integrală a serviciilor respective din platforma guvernamentală. În opinia auditului, astfel de analize ar fi servit un argument pentru o (re)abordare posibilă referitor la graduarea utilizării de către entitățile publice a serviciilor platformei guvernamentale, pentru eficientizarea investițiilor în domeniul TIC. Deși unele entități publice au afirmat că au obținut economii din utilizarea serviciilor de pe platforma guvernamentală, acestea nu au fost estimate/cuantificate de entitățile respective.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.128 din 20.09.2011, migrarea SI deținute de AAPC pe platforma MCloud se realizează în baza acordurilor/contractelor dintre CGE și posesorul sistemului respectiv45, în conformitate cu planul de migrare46. Deși CS trebuia să instituie un grup de lucru din reprezentanți ai săi, Ministerului Finanțelor,

44 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012.45 Pct.5 din Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014.46 Pct.6 alin.5) din Regulamentul privind utilizarea şi administrarea eficientă a platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014.

27

MTIC, CGE, care, în termen de 6 luni, urma să efectueze inventarierea SIA ale entităților publice vizate, elaborând și înaintând spre aprobare Guvernului un plan de acțiuni privind migrarea acestora pe platforma MCloud, auditul a constat nerealizarea activităților stabilite. În consecință, acest fapt a condiționat imposibilitatea realizării unei evaluări exhaustive și adecvate, precum și valorificarea beneficiilor din utilizarea tehnologiilor inteligente.

Totodată, urmare a analizei răspunsurilor oferite de către autoritățile publice chestionate (26 entități), auditul relevă că până în prezent, în lipsa unor planuri de migrare elaborate și coordonate corespunzător cu CGE, au fost migrate pe platforma MCloud 13 SIA deținute de AAPC chestionate, iar altele 30 au fost dezvoltate sau sunt în proces de dezvoltare direct pe MCloud și se află în regim de pilotare/testare. De menționat că, potrivit informațiilor obținute de la MTIC47, în Registrul resurselor şi sistemelor informaționale de stat48 sunt înregistrate 222 de SIA, informația respectivă însă, în viziunea auditului, nu este una exhaustivă și, după caz, veridică.

De asemenea, auditul relevă că Studiul de fezabilitate și cel de cerere (Demand Assessment), realizate la etapa de achiziționare/implementare a platformei tehnologice guvernamentale, nu au inclus o analiză documentată cu privire la riscurile asociate compatibilității SIA deținute de entitățile publice cu platforma MCloud, precum și o estimare a costurilor financiare necesare a fi efectuate de către autoritățile publice pentru migrarea SIA pe platforma MCloud. Astfel, se atestă că unele SI deținute de autoritățile publice care au fost dezvoltate pe un alt tip de arhitectură/platformă (gen Oracle), din cauza licenței deținute, nu au putut fi migrate pe MCloud (de exemplu, SIA RSA49, SIA RSAP (Agenția Achiziții Publice)).

Urmare a analizelor efectuate, auditul a constatat că, la situația din 01.11.2017, 40 de autorități publice au încheiat cu CGE acorduri privind prestarea serviciilor disponibile pe platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud de tip IaaS (vezi Tabelul nr.2), conform modelului aprobat prin Ordinul CS50.

Tabelul nr.2. Numărul acordurilor încheiate cu CGE pe tipuri de servicii oferite de pe platforma MCloud cu entități din sectorul public și cel privat, în perioada 2014-2017

Tip serviciu Denumirea serviciului Nr. acordurilor încheiate cu entitățile din sectorul public

Nr. acordurilor încheiate cu entitățile din sectorul privat

IaaS 40 0PaaS MPay 37 9

MSign 20 6

MPass 28 4MNotify - 0MLog - 0

47 Scrisoarea MTIC nr.01/1452 din 09.11.2016.48 Hotărârea Guvernului nr.1006 din 28.12.2012 „Privind Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”.49 Sistemul de Identificare și Trasabilitate a Animalelor (în continuare – SITA), ca parte componentă a Registrului de Stat al Animalelor (în continuare – RSA), a fost elaborat în anul 2007 în conformitate cu Licitația Publică nr.231 din 20.07.2006 cu suportul financiar al UE. Agenția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală din cadrul Ministerului Agriculturii și Industiei Alimentare a fost numită autoritatea responsabilă de implementarea proiectului în cadrul căreia a fost creat SI „Registrul Animalelor”.50 Ordinul CS nr.305 din 09.09.2014 „Cu privire la aprobarea Acordului-tip şi a Contractului-tip privind prestarea serviciilor din platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud)”.

28

MConnect 29 0PGRAP - 0

SaaS SIGEDIA 0 0Sursă: Date sistematizate de către auditor în baza informațiilor prezentate de CGE.Verificările auditului denotă că CS nu a asigurat, în modul stabilit51, elaborarea și

prezentarea Guvernului, spre aprobare, a catalogului de servicii aferente platformei MCloud și a metodologiei de calculare a taxelor la serviciile prestate contra plată persoanelor juridice de drept privat. Totodată, se relevă că, în adresa CGE, în calitatea sa de posesor al platformei MCloud, nu a parvenit nicio solicitare privind alocarea resurselor din platforma MCloud de tip IaaS din partea persoanelor juridice de drept privat. Cu mediul privat au fost încheiate contracte doar pentru 2 tipuri de servicii: MSign, MPaas și MPay.

Auditul relevă că datele plasate pe platforma MCloud nu sunt clasificate și, în contextul în care, potrivit prevederilor acordului de tip IaaS52, CGE nu poartă răspundere de datele și/sau SI care sunt plasate de către beneficiar, întreaga răspundere îi revine autorității publice beneficiare. Mai mult decât atât, ținând cont de tipul serviciilor alocate (de tip IaaS), se atestă că responsabilitatea privind administrarea și asigurarea securității, precum și disponibilității resurselor alocate îi revine de asemenea Beneficiarului (AP). Or, în contextul insuficienței/lipsei personalului calificat în domeniul TIC, autoritățile publice deseori externalizează serviciile respective (de exemplu, fostul MDRC, ANI, CNPDCP etc.), efectuând cheltuieli suplimentare.

Conform argumentărilor CGE, pe parcursul anilor 2013-2016, Centrul a realizat instruirile corespunzătoare, punând la dispoziție și o platformă de eLearning, ce includea cursuri în format video ce permiteau persoanelor responsabile din cadrul APC să fie instruite în utilizarea serviciilor MCloud (IaaS). Totuși, în perioada efectuării auditului, platforma menționată nu era disponibilă, iar în contextul fluctuației frecvente a personalului din cadrul autorităților publice, se evidențiază necesitatea asigurării cu instruiri, consultări a specialiștilor responsabili de selectarea, organizarea şi utilizarea corectă a serviciilor disponibile pe platforma MCloud.

De asemenea, se constată că accesul la resursele MCloud, inclusiv de rețea, se face doar după semnarea Acordului cu beneficiarul, care prevede obligativitatea acestuia privind stoparea accesului persoanei delegate din partea entității publice responsabile de gestionarea resurselor alocate. Totuși, deseori stoparea accesului angajatului care nu mai activează în cadrul autorității este efectuată cu întârziere. Astfel, auditul relevă necesitatea fortificării procedurilor aferente în acest scop.

d) Procesul de alocare, monitorizare și control al utilizării resurselor TIC (serviciilor de tip IaaS) din Platforma guvernamentală MCloud necesită a fi consolidat.

51 Pct.9 subpct.3) din Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014.52 Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014, secțiunea a 2-a. Atribuțiile specifice ale furnizorului și ale beneficiarilor pentru servicii de tip IaaS, p.7.

29

În vederea realizării atribuțiilor stabilite de cadrul normativ relevant și ținând cont de faptul că CGE, în calitate de posesor și furnizor de servicii de pe platforma MCloud, externalizează serviciile de administrare către Î.S. „CTS”, în calitate de operator tehnico-tehnologic al platformei MCloud, auditul a evaluat contractele încheiate de CGE pentru a obține servicii TI de calitate nu doar pentru administrarea MCloud în sine, ci și pentru a fi prestate beneficiarilor în baza acordurilor (IaaS, PaaS sau SaaS), pentru îndeplinirea obligațiilor statutare. Astfel, se relevă că raportarea de către Î.S. „CTS” a nivelului de disponibilitate a platformei guvernamentale se realizează prin intermediul rapoartelor prezentate lunar în adresa CGE, fără însă o evaluare a valorii de facto a serviciilor livrate în perioada respectivă de contractare. Deși în actele de raportare, cât și în sistemul service desk nu au fost identificate incidente majore care ar fi indicat o indisponibilitate a serviciilor aferente IaaS sau PaaS livrate de către CGE și operate de Î.S. „CTS”, auditul denotă lipsa unor proceduri interne privind monitorizarea și evaluarea serviciilor efectiv oferite. Or, potrivit reglementărilor naționale53 și celor internaționale recunoscute și aplicate în Republica Moldova54, pentru a asigura controlul permanent asupra performanței serviciului este necesară existența și monitorizarea contractului între furnizor și beneficiar cu privire la nivelul și calitatea serviciilor.

Urmare a verificărilor efectuate asupra modului de alocare și utilizare a resurselor din platforma MCloud, pe un eșantion selectat aleatoriu de către echipa de audit, și urmare a contrapunerii datelor cu cele furnizate de CGE în octombrie 2017, s-a constatat că resursele alocate nu corespund întocmai cu Acordurile semnate cu beneficiarii (autoritățile publice), situație redată în Tabelul nr.3. Conform explicației CGE, diferențele se datorează migrării SI de pe platforma MCloud 1 pe platforma MCloud 2, nefiind asigurată ajustarea, în acest sens, a Acordurilor cu beneficiarii.Tabelul nr.3. Analiza cotei resurselor solicitate conform Acordurilor, resurselor alocate și

utilizate efectivDenumirea instituției

Nr. Acord Tipuri resurse Resurse solicitate

Resurse alocate

Diferențe Resurse55

utilizate în octombrie

2017,%

Agenția Achiziții Publice

MCloud/015/A din 17.11.2014Acord adițional din 23 noiembrie 2016

Resurse de calcul (Ghz)Memorie operativă (GB)Spațiu de stocare (GB)

4857

1583

4857

1500

00

-83

-6,7974,6

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

3001-02 din 18.04.2016 Resurse de calcul (Ghz)Memorie operativă (GB)Spațiu de stocare (GB

154256

5330

147.5242

3330

-6,5-14

- 2000

-0,2987,11

Ministerul Sănătății

MCloud/002/M din 04.11.2014Proiect de Acord adițional nr.2 (expediat MS prin scr.nr.3004-75 din 27.02.2017)

Resurse de calcul (Ghz)Memorie operativă (GB)Spațiu de stocare (GB

170286

4800

110180

3300

-60-106

- 1500

-11.1670.94

Ministerul Muncii,

MCloud/006/M din 10.11.2014

Resurse de calcul (Ghz) Memorie operativă (GB)

1714

1714

00

-2,06

53 Ordinul MTIC nr.94 din 17.09.2009. Hotărârile Guvernului nr.717 din 29.08.2014 și nr.128 din 22.02.2014.54 Standardele internaționale (ISO / IEC 20000, ITIL, ISO 27001).55 Situație reflectată la data de 13.10.2017.

30

Protecției Sociale și Familiei

Spațiu de stocare (GB) 650 650 0 17,61

Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI

MCloud/024/A din 12.06.2015Acord adițional nr.1 din 26.12.2016

Resurse de calcul (Ghz) Memorie operativă (GB) Spațiu de stocare (GB)

5094,5990

100189

2010

+50+94,5+910

-2,2

11,93

Sursă: Date sistematizate de audit urmare a analizelor și verificărilor efectuate și confirmate de CGE.

Totodată, auditul denotă că, deși autoritățile au solicitat în baza Acordului privind serviciile de tip IaaS (crearea unui tenant conform necesităților), în majoritatea cazurilor, acestea au migrat în MCloud doar un singur SI, iar o bună parte din resursele alocate rămânând neutilizate de către entitate. De asemenea, auditul relevă că CGE, în calitate de furnizor al serviciilor disponibile pe platforma MCloud, conform responsabilităților specificate în cadrului normativ56, nu a asigurat o evaluare exhaustivă/suficientă în vederea determinării resurselor necesare a fi alocate din platforma tehnologică MCloud, inclusiv în baza unor informații suplimentare justificative pentru serviciile solicitate de către entitățile publice.

În aceeași ordine de idei, auditul constată insuficința procedurilor interne cu privire la monitorizarea/utilizarea resurselor din platforma MCloud, în scopul de a evalua atât capacitatea platformei MCloud, cât și partajarea eficientă a resurselor TI în vederea maximizării utilizării lor, precum şi asigurării necesităților de resurse pentru funcționarea eficientă a platformei MCloud57. Astfel, în baza informațiilor furnizate de CGE în noiembrie 2017, auditul atestă o discrepanță majoră între cota resurselor de calcul alocate conform Acordurilor și cea alocată efectiv de Î.S. „CTS” de pe platforma MCloud (vezi Tabelul nr.4).

Tabelul nr.4. Totalul resurselor informatice alocate și utilizate din platforma MCloudResurse informatice Capacitatea totală

MCloudTotal alocat

conform Acordurilor

Total alocat efectiv

Total utilizat(octombrie 2017)

Resurse de calcul (Ghz) 2073.12 2187 2370 217.48Memorie operativă (GB) 8482.96 3421 3429 3909.75Spațiu de stocare (GB) 353034.36 155371 158276 86590

Sursă: Date confirmate de CGE, sistematizate de auditor urmare a procedurilor de audit efectuate.

Analizele efectuate denotă că, deși utilizarea memoriei operative (conform Tabelului nr.3) de cele 5 instituții nu depășește în medie valoarea de 4,5%, conform informațiilor sumarizate deCGE (Tabelul nr.4) această valoare din contra constituie 114,89% din memora operativă solicitată prin cele 40 de acorduri de tip IaaS. Totodată, datele din Tabelul nr.4 evidențiază încă o dată utilizarea insuficientă de către autoritățile publice a resurselor de calcul alocate de către CGE.

Potrivit explicațiilor CGE, ținând cont de faptul că mediul Cloud presupune o partajare dinamică de resurse prin virtualizarea acestora, este necesar a se lua în calcul faptul că cifrele alocate tenantelor pot să depășească cotele fizice disponibile din mediul „cloud”, astfel asigurând funcționarea de moment a resurselor instalate.

56 Capitolul II, pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014.57 Art.14 pct.3 lit.g) din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

31

De menționat că, pentru gestionarea Platformei guvernamentale MCloud, inclusiv a serviciilor de platformă (MPass, MPay, MConnect etc.), CGE încheie anual contracte cu operatorul tehnico-tehnologic al serviciilor nominalizate – Î.S. „CTS”. Astfel, în 2016 costul total aferent asigurării funcționalității Platformei a constituit 4 721,8 mii lei.

Tabelul nr.5. Costul serviciilor prestate de Î.S. „CTS” către CGE pentru gestionarea Platformei guvernamentale MCloud în anul 2016, potrivit contractelor

Nr.d/o

Data, nr.contractului Obiectul contractului Valoarea(mii lei)

1 Nr.3009-53 din 29.01.2016 prestare a serviciilor de administrare a Platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud)

2 200,0

2 Nr.3009-50 din 31.12.2015 prestări servicii necesare asigurării bunei funcționări a Centrului de date

1 243,5

3 Nr.3009-49 din 30.12.2015 servicii de colocare a echipamentului 1 278,3TOTAL – 3 contracte - 4 721,8

Sursă: Sistematizat de audit în baza contractelor de prestări servicii dintre CGE și Î.S. „CTS” pentru anul 2016.

Totodată, se remarcă faptul că, pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea înaltă a platformei MCloud58, CGE a efectuat investiții din contul Proiectului în infrastructura Centrului de date care aparține Î.S. „CTS”, nominalizat conform PAD – operator tehnico-tehnologic al platformei guvernamentale comune. Deși aceste componente sunt indispensabile pentru asigurarea funcționării platformei MCloud, găzduită de Centrul de date al Î.S. „CTS”, iar administrarea infrastructurii MCloud de către instituția respectivă este contra plată, prin Hotărârea sa cu nr.31 din 20.02.2013 Guvernul hotărăște să transmită cu titlu gratuit bunurile materiale respective, proprietate publică a statului, în valoare de 8,9 mil. lei, din gestiunea CGE în gestiunea Î.S. „CTS”. De menționat că, în valoarea acestor bunuri nu se regăsesc și investițiile indirecte efectuate de către CGE, și anume valoarea licențelor/instruirilor etc.

Totodată, audititul denotă că Î.S. „CTS” a fost desemnată expres în calitate de operator tehnico-tehnologic al serviciilor electronice guvernamentale instituționalizate, cu excepția Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay). Pentru MPay, Î.S. „CTS” a achiziționat, pentru asigurarea platformei tehnico-tehnologice59, servicii aplicative de implementare, mentenanță și suport60. Auditul denotă că abaterea de la practica obișnuită cu privire la desemnarea operatorului serviciilor guvernamentale MPass, MSign, MLog, MConnect etc., pe de o parte, și MPay, pe de altă parte, poate condiționa riscuri aferente gestiunii serviciului.

e)Modelul de operare a Serviciului MPay, diferit de al celorlalte servicii electronice guvernamentale, poate condiționa gestionarea necorespunzătoare a serviciului.

58 În conformitate cu prevederile standardului TIA 942 Tier 3.59 Hotărârea Guvernului nr.280 din 24.04.2013 „Cu privire la unele acțiuni de implementare a Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay)”.60 Contractul nr.16 de prestare a serviciilor aplicative pentru Serviciul Guvernamental de Plăți Electronice (MPay) din 03.02.2013, încheiat între ICC „QSystems” S.R.L. și Î.S. CTS.

32

Serviciul MPay este destinat pentru încasarea plăților de la persoanele fizice și juridice în procesul prestării serviciilor, colectării impozitelor, taxelor și altor plăți la bugetul public național și permite achitarea pentru orice serviciu public integrat cu MPay cu orice instrument de plată, acceptat de legislație.

Modul de funcționare a Serviciului MPay cuprinde componente funcționale, financiare, informaționale și contractuale interdependente și este susținut de fluxuri informaționale și financiare care asigură finalitatea și consistența tranzacțiilor financiare efectuate prin intermediul serviciului MPay, astfel încât mijloacele încasate de la plătitori să intre în conturile prestatorilor de servicii cu plată. Modul de funcționare a Serviciului MPay a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.280 din 24.04.2013 și are la bază următoarele principii:

- reutilizarea infrastructurilor de plată existente – pentru o realizare mai rapidă și mai ușoară a plăților electronice prin Serviciul MPay;

- eficiență a tranzacțiilor – având în vedere faptul că Serviciul MPay va realiza în mare parte plăți pentru serviciile publice.

Modelul în cauză este coordonat și aprobat de instituțiile participante la implementarea Serviciului MPay, semnatare ale acestui document, respectiv: CGE, în calitate de posesor al Serviciului; Î.S. „CTS”, responsabilă de asigurarea platformei tehnico-tehnologice a Serviciului; Î.C.S.61 „QSystems” S.R.L. – partener de implementare, desemnat și contractat de către Î.S. „CTS” în urma licitației publice, precum și Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei și reprezentanții prestatorilor de plăți.

La moment, prin Serviciul de platformă Mpay pot fi efectuate plăți pentru 31 de servicii prestate de autoritățile publice și întreprinderile de stat. Lista serviciilor care pot fi achitate la moment prin intermediul sistemului Mpay poate fi suplinită cu serviciile prestate populației de către Moldovagaz, Union Fenosa, Moldtelecom. Urmare a implementării acestora, suma încasărilor ar crește semnificativ.

Î.C.S. „QSystem” S.R.L. a fost contractată de către Î.S. „CTS” pentru prestarea serviciilor de implementare a Sistemului Guvernamental de Păți Electronice. Plata pentru serviciile prestate constituia 0,96 lei, inclusiv TVA pentru fiecare factură (tranzacție) achitată în perioada 2013-2016.

Astfel, urmare a examinărilor efectuate, auditul denotă că în perioada 17.09.2013-31.12.2016 au fost înregistrate 3,8 mil. tranzacții în valoare de circa 2,5 mlrd. lei.

De menționat că încasările și cantitatea tranzacțiilor efectuate în prima perioadă (2013) erau nesemnificative, ulterior acestea au crescut datorită majorării cantității serviciilor care pot fi achitate și obligativității încasării plăților prin intermediul Serviciului Mpay. Verificările auditului atestă vulnerabilitatea serviciului MPay la

61 I.C.S. – Întreprinderea cu Capital Străin.

33

riscuri aferente unor abateri în fluxurile financiare și/sau neconformităților în prestarea serviciilor de asigurare a platformei tehnico-tehnologice a serviciului MPay.

De menționat că, deși CGE este înregistrată în Registrul de Stat deținut de CNPDCP în calitate de operator de date cu caracter personal pentru Serviciul MPay, ținând cont de faptul că aceasta externalizează către Î.S.CTS, în baza contractului de administare a platformei guvernamentale comune MCloud62, serviciile de administrare a acesteia, inclusiv a serviciilor guvernamentale (pentru Serviciul MPay Î.S. CTS externalizând la rândul său serviciile de administrare către Î.C.S. Q System SRL (persoană juridică de drept privat)), auditul constată că atât Î.S.CTS, cât și QSystems SRL, până la moment, sunt înregistrate în Registrul de Stat respectiv pentru serviciile respective (în calitate de persoane împuternicite de operatorul de date cu caracter personal), fapt ce denotă riscuri majore aferente protecției datelor și securității datelor procesate în acest context.

În contextul celor constatate, auditul relevă necesitatea realizării unei misiuni de audit separate privind conformitatea gestionării Serviciului respectiv.

f)Procedurile privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea informațiilor din cadrul CGE necesită a fi actualizate, consolidate și implementate corespunzător.

Urmare a analizelor efectuate, auditul denotă necesitatea consolidării procedurilor la nivelul CGE aferente protecției datelor cu caracter personal, în vederea conformării acestora la cadrul normativ relevant în domeniu63. Astfel, deși CGE dispune de arhitectura de securitate a platformei MCloud64, cât și de o Politică de securitate elaborată la data de 30.11.2012 (ultima revizuire efectuată la 30.08.2013), acestea nu corespund în totalitate prevederilor regulamentare în domeniu și vizează protecția datelor cu caracter personal în activitățile interne din cadrul CGE, nu și măsuri, proceduri concrete cu privire la protecția datelor din cadrul platformei MCloud și/sau la e-serviciiler oferite de către acestea. Mai mult decât atât, consultanții din cadrul CGE nu au semnat declarația de confidențialitate, precum și nu a fost stabilit nomenclatorul datelor cu caracter personal prelucrate, a localizării acestora şi a operațiunilor efectuate asupra lor. Or, această necesitate derivă și din considerentul în care în cadrul Proiectului „e-Transformare a Guvernării” au fost dezvoltate servicii electronice, care în perioada testării și până la transmiterea acestora la balanța beneficiarilor, se aflau la balanța/gestiunea CGE, având la bază acorduri de colaborare care nu stipulează clar responsabilitățile conform cadrului normativ în vigoare.

g) Platforma guvernamentală de interoperabilitate, implementată în mod eficient, ar constitui un instrument important pentru modernizarea tehnologică a guvernării.62 Contract de prestări servicii de adminsitrare a platformei tehnologice comune MCloud încheiat annual de către CGE cu Î.S.CTS.63 Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal.64 Ordinul CS nr.380 din 03.11.2014 „Privind aprobarea Arhitecturii de securitate a platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud)”.

34

Platforma guvernamentală de interoperabilitate (MConnect) reprezintă o soluție tehnică ce asigură schimbul de date în sectorul public, precum şi între sectorul public şi cel privat și un instrument absolut necesar modernizării serviciilor publice. Potrivit cadrului normativ65, obiectivul general al Platformei este implementarea unui cadru de interoperabilitate în vederea sporirii performanței Guvernului.

Costul total al investiției pentru achiziționarea platformei a constituit circa 20 789,6 mii lei, care a fost acoperit din mijloacele Proiectului „e-Transformare a Guvernării”. Prin Hotărârea Guvernului nr.404 din 02.06.201466 a fost instituționalizată platforma de interoperabilitate, proprietate a statului, ca parte componentă a Platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud), în calitate de soluție tehnică ce asigură schimbul de date dintre SI deținute de ministere, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și de instituțiile publice autonome.

Urmare a analizelor efectuate, auditul relevă că pilotarea Platformei de interoperabilitate (MConnect), inițiată în iunie 2014, în scopul identificării și soluționării precoce a problemelor ce țin de conectarea SI ale autorităților publice la Platforma de interoperabilitate, a fost extinsă de la 31.12.2014 până la 31.12.2018 67, concomitent fiind extinsă și sfera de aplicare a acesteia (inițial, potrivit Hotărârii Guvernului nr.404 din 02.06.2014, au fost nominalizate 9 entități publice, ulterior pilotarea platformei fiind extinsă către toate autoritățile publice).

Unul dintre impedimentele principale în implementarea MConnect constă în lipsa cadrului normativ-legislativ de reglementare aferent procedurilor de integrare și utilizare a platformei respective, inclusiv privind schimbul de date și interoperabilitate. De menționat că, pe parcursul efectuării auditului, CGE a elaborat o serie de acte care vin să reglementeze domeniul schimbului de date și interoperabilitatea. Astfel, sunt în proces de avizare cu organele relevante: proiectul de lege privind schimbul de date și interoperabilitatea; proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Totodată, urmare a aprobării proiectelor enumerate, vor fi puse pe rol și propuse spre examinare Guvernului actele subordonate care vor complementa reglementările privind schimbul de date cu norme practice în materie de conectare, utilizare a platformei de interoperabilitate, privind instituirea, utilizarea și administrarea catalogului semantic.

În prezent, entitățile publice furnizează și/sau consumă date în baza Acordurilor de colaborare încheiate cu CGE. Totuși, încheierea acestor acorduri nu obligă entitățile să ofere acces la datele deținute în SI, fapt ce condiționează întârzieri în obținerea informațiilor necesare prin intermediul platformei MConnect. Urmare a analizei informațiilor și explicațiilor prezentate de CGE, se constată că la data de 26.10.2017 un număr de 29 de autorități publice au încheiat acorduri privind utilizarea

65 Hotărârea Guvernului nr.656 din 05.09.2012 „Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate”.66 Hotărârea Guvernului nr.404 din 02.06.2014 „Cu privire la pilotarea platformei de interoperabilitate”.67 Hotărârea Guvernului nr.397 din 05.06.2017.

35

platformei de interoperabilitate, dintre care 22 utilizează activ transferul de date dintre instituții, atât în calitate de consumatori, cât și de furnizori de date.

Totodată, auditul denotă că unele autorități consumatoare de date cu caracter personal68 prin utilizarea Platformei guvernamentale MConnect nu figurează în SI Registrul operatorilor de date cu caracter personal, în calitate de operatori. Or, acest fapt contravine prevederilor regulamentare privind protecția datelor cu caracter personal. De menționat că, deși potrivit Acordului încheiat între CGE și autoritatea publică, înainte de a acorda acces la platforma de interoperabilitate, CGE trebuie să verifice dacă aceasta este înregistrară la CNPDCP, auditul a constatat că o asemenea verificare nu a fost efectuată suficient. În acest context, este necesară asigurarea unui control mai riguros din partea CGE înainte de încheierea Acordului cu entitatea publică.

Ținând cont de resursele financiare investite în instituționalizarea platformei, precum și de obiectivul și importanța acesteia, se consideră relevantă efectuarea în viitor a unui audit separat în vederea evaluării impactului implementării MConnect.

h) Deși au fost realizate investiții substanțiale, Platforma guvernamentală de registre și acte permisive (PGRAP) în perioada desfășurării auditului nu asigura atingerea obiectivelor scontate, iar utilizarea pe viitor a acesteia este incertă.

PGRAP achiziționată din contul Proiectului la un cost de 2 667,2 mii lei urmează a fi utilizată de către entitățile publice ca primă opţiune la dezvoltarea serviciilor electronice, precum şi la dezvoltarea sistemelor informaționale de tip registre şi eliberare de acte permisive69.

Aplicațiile bazate pe PGRAP vor avea capacitatea de a valorifica funcționalitatea avansată încorporată a platformei, pentru a interacționa în mod automat cu elementele grupului de programe MCloud, cum ar fi MPay, MPass și MSign, precum și cu alte sisteme informatice guvernamentale externe.

De menționat că, pe parcursul anului 2015, Curtea de Conturi a efectuat un audit al TI cu elemente de performanță asupra Platformei respective și a aplicațiilor acesteia70, constatând un șir de factori care ar putea influența buna gestiune a lor, înaintând recomandări pentru eliminarea neajunsurilor constatate.

Verificările prezentei misiuni atestă că până în prezent, cu excepția celor 4 aplicații dezvoltate pe PGRAP din contul PeTG (SI RSC, SI AMFSA, SI RDA și SI e-Autorizații transport), alte SI nu au mai fost dezvoltate. Printre factorii ce au condiționat nevalorificarea beneficiilor PGRAP, se pot menționa: fluctuația personalului instruit din cadrul autorităților publice, insuficiența instruirilor, a documentației aferente, precum și promovarea insuficientă a Platformei respective.

68 ANTA, ANI, Î.S. „Centrul Informațional Agricol”, Comisia Electorală Centrală, Camera de Licențiere, Procuratura Generală, Î.S. Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru „INGEOCAD”, Ministerul Sănătății, Centrul Național Anticorupție.69 Hotărârea Guvernului nr.717  din  29.08.2014 „Privind platforma guvernamentală de registre şi acte permisive (PGRAP)”. 70 Hotărârea Curții de Conturi nr.28 din 17.07.2015 „Cu privire la Raportul auditului TI cu elemente de performanță: „Platforma guvernamentală de registre şi acte permisive (PGRAP) asigură atingerea scopului propus?”, în continuare – Hotărârea Curții de Conturi nr.28 din 17.07.22015.

36

De asemenea, verificările auditului au constatat unele probleme aferente funcționării Platformei, precum și aplicațiilor acesteia lansate în producție (SI RSC și SI AMFSA), care, în mare parte, sunt cauzate de testarea insuficientă a acestora, actualizările multiple ale soluției create etc. Problemele identificate sunt generate de executarea necorespunzătoare de către furnizor/dezvoltator a contractului de dezvoltare a Plaformei și a celor 4 aplicații.

De altfel, auditul costată că, deși potrivit Hotărârii Guvernului nr.717 din 29.08.2014 beneficiarii PGRAP urmează să încheie acorduri cu CGE privind utilizarea platformei respective, în baza modelului aprobat de CS71, până în prezent nu au fost încheiate astfel de acorduri cu niciuna din cele 4 entități publice beneficiare ale SI. De menționat că doar o singură aplicație (SI RSC) a fost transmisă, până în prezent, la balanța Cancelariei de Stat. Necesitatea încheierii unor astfel de acorduri derivă din faptul că deținătorii aplicațiilor dezvoltate pe baza PGRAP și viitorii deținători să fie asigurați că investițiile în serviciile TI sunt capabile să răspundă necesităților lor de activitate în ceea ce privește disponibilitatea, fiabilitatea, performanța, capacitatea de creștere, nivelul de suport, planificarea continuității, securitate și constrângerile cererii.

i) Deși au fost realizate investiții semnificative, Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor și Înregistrărilor (SIGEDIA) până în prezent nu este utilizat.

SIGEDIA este unicul serviciu de tip SaaS propus de către CGE autorităților publice centrale și reprezintă un sistem web, modern și flexibil care permite schimbul facil de documente, gestiunea proceselor de lucru, a sarcinilor și agendelor etc. Sistemul a fost achiziționat în contextul implementării inițiativei „Guvern fără hârtie”72, costul total al investiției constituind 5 113,5 mii lei. Sub aspect tehnic, SIGEDIA urma a fi dezvoltat, personalizat în funcție de necesitățile și solicitările APC beneficiare, testat și pilotat în 6 autorități relevante73, din cele 9 stabilite în Hotărârea Guvernului nr.262 din 15.04.201374.

Verificările auditului denotă că pilotarea SIGEDIA nu a fost finalizată în termenul stabilit, iar la moment Sistemul nu este funcțional/utilizat în nicio autoritate participantă la pilotare. Mai mult decât atât, cele 6 autorități care au participat la pilotare pe parcursul perioadei auditate utilizează alte SI de management al documentelor (dintre care, 475 utilizează SI deținute până la pilotarea SIGEDIA).

71 Ordinul CS nr.655 din 23.11.2015 „Cu privire la Acordul-tip cu privire la utilizarea platformei guvernamentale de registre și acte permisive (PGRAP)”.72 Hotărârea Guvernului nr.975 din 22.12.2012 „Pentru aprobarea Planului de acțiuni pe anul 2013 privind implementarea inițiativei „Guvern fără hârtie””.73 CS, MAIA, MJ, MDRC, ME, MF.74 Potrivit pct.1 al Hotărârii Guvernului nr.262 din 15.04.2013 „Cu privire la pilotarea Sistemului informatic de gestiune a documentelor şi înregistrărilor”, în continuare – Hotărârea Guvernului nr.262 din 15.04.2013, s-a stabilit lansarea pilotării, până la 1 iunie 2013, a SIGEDIA în cadrul următoarelor AAPC: CS, ME, MJ, MF, MAIA, MMPSF, ME, MDRC, MAI. 75 ME, MAI, MMPSF, CS.

37

Totodată, potrivit informațiilor oferite, începând cu 2017 CS utilizează un nou SI de gestiune a documentelor.

De asemenea, se constată că, la etapa inițială de dezvoltare a Sistemului, nu a fost efectuată o analiză amplă și calitativă asupra tipului de SI necesar a fi implementat. Unele autorități publice dețineau deja sisteme de management al documentelor utilizate în cadrul instituției. De rând cu aceasta, auditul menționează documentarea insuficientă a procesului de pilotare a SI (de exemplu, procese-verbale ale grupurilor de lucru, testări ale funcționalităților etc.).

Potrivit explicației CGE, printre principalele motive care au condus la această stare de lucturi se numără instabilitatea/lipsa leadership-ului la nivelul instituțiilor, rezistența utilizatorilor (angajaților și a managementului instituțiilor) și lipsa capacităților interne de a acorda suport utilizatorilor pentru asimilarea mai bună a sistemului, precum și incapacitatea de a adapta unele fluxuri de documente la rigorile sistemelor informatice.

Totodată, auditul denotă faptul că, până în prezent nu a fost aprobat cadrul normativ care să asigure organizarea și funcționarea SIGEDIA. Astfel, deși CS cu suportul CGE a elaborat unele proiecte de acte normative76, din cauza avizelor negative din partea organelor abilitate s-a considerat inoportună promovarea proiectului spre examinare în Guvern.

III.3.2. Serviciile electronice sunt funcționale și asigură atingerea impactului scontat?Unele servicii electronice, fiind selectate cu abateri de la procesul stabilit în documentația de Proiect, nu au întrunit în totalitate criterii de selectare, precum relevanța și destinația acestora pentru cetățeni și mediul de afaceri. Carențele cadrului instituțional, lipsa previziunii clare cu privire la elaborarea unor servicii electronice în contextul modificărilor cadrului regulator, digitizarea numai a unui segment al serviciilor au condus la neutilizarea/utilizarea parțială a acestora, precum și la nevalorificarea pe deplin a beneficiilor Proiectului.

III.3.2.1.Carențele cadrului regulator aferent serviciilor publice tergiversează transformarea electronică a acestora.

În calitate de temei legal al reformei, cadrul regulator urmează să conțină noțiuni și reguli de bază care vor servi drept puncte de reper pentru planificarea și implementarea modernizării tehnologice în așa mod ca beneficiile inovațiilor să devină tangibile/vizibile pentru cetățeni și mediul de afaceri. Mai mult decât atât, transferarea în spațiul virtual a sferei de prestare a serviciilor publice și a proceselor aferente activităților de bază ale APC urma să aducă și autorităților publice un

76 Proiectul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea SIGEDIA, care prevedea obligativitatea utilizării sistemului în ministere și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului, ulterior proiectul fiind reconsiderat din perspectiva prestării serviciilor SIGEDIA ca serviciu SaaS - utilizarea SIGEDIA în calitate de instrument de bază în circuitul intern al documentelor și în circuitul extern cu autoritățile în care sistemul este funcțional, urmând ca toate autoritățile să aprobe instrucțiuni interne privind modul de utilizare a SI respectiv.

38

beneficiu real prin creșterea productivității muncii și eficientizarea utilizării resurselor.

Urmare a evaluărilor efectuate, auditul a constatat multiple deficiențe în materie de norme și reguli care, nefiind soluționate în timp util, limitează impactul scontat al Proiectului. Sintetizând cele constatate pe parcursul auditului, se relevă următoarele:

a) stabilind obiectivul strategic de modernizare a serviciilor publice, organul executiv nu a asigurat definirea în cadrul de reglementare a noțiunii serviciu public, inclusiv a serviciilor electronice și a diversității acestora. De asemenea, nu sunt definite noțiuni, precum: prestatorul și beneficiarul serviciului public, front-office, back-office, standarde minime de calitate a serviciilor, componentele (inclusiv în cazurile în care serviciile sunt comasate) și alți parametri specifici serviciilor publice. Vidul de norme a condiționat neclarități la determinarea ce este serviciul public și la prioritizarea serviciilor sectoriale. Astfel, unele autorități publice, beneficiind de digitizarea serviciilor în cadrul Proiectului, nu îl apreciază drept serviciu public77;

b) cadrul normativ nu a dispus efectuarea unei inventarieri exhaustive a serviciilor publice. În opinia auditului, în cadrul inventarierii ar trebui identificate și verificate instituționalizarea serviciilor, dreptul APC de a le presta, precum și eliminarea serviciilor inactuale sau dublate. Deși în 2012 a fost inițiat așa-numitul exercițiu tangențial inventarierii serviciilor publice, acesta nu a fost complet și nu a rezultat cu instituirea unui registru de stat al serviciilor publice. De menționat că, nedispunând expres efectuarea inventarierii, Hotărârea Guvernului nr.966 din 09.08.2016 a stabilit sarcina cu privire la crearea registrului serviciilor publice în baza versiunii actualizate (V2.0) a portalului servicii.gov.md (termen de realizare fiind trimestrul IV, 2017), ceea ce ar presupune necesitatea efectuării inventarierii serviciilor publice;

c) nu sunt stabiliți parametrii unici pentru pașaportizarea/cartografierea serviciilor publice, respectiv, nu există o modalitate pentru clasificarea uniformizată a serviciilor electronice pe tipuri de beneficiari, modul de acces, criterii de plată, nivel de complexitate etc. Urmare a chestionării efectuate de echipa de audit, s-a constatat că, din 14 entități antrenate în digitizarea serviciilor în cadrul Proiectului, 11 au întâmpinat dificultăți la aprecierea categoriei de beneficiari/utilizatori ai serviciilor electronice și a metodei de acces la serviciile prestate. Mai mult decât atât, autoritățile au fost în dificultate de a aprecia nivelul de complexitate a serviciilor electronice . Numai după comunicări suplimentare cu echipa de audit entitățile beneficiare au completat datele solicitate;

d) în cadrul Proiectului a fost elaborat și implementat portalul guvernamental unic al serviciilor publice78, fiind o platformă de bază pe care se integrează: (i) informațiile despre serviciile publice ale APC subordonate Guvernului, în format

77 CS, ANI și CNPDCP.78 Portalul guvernamental unic al serviciilor publice (www.servicii.gov.md), instituționalizat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.330 din 28.05.2012 „Cu privire la crearea şi administrarea portalului guvernamental unic al serviciilor publice”.

39

standard, care includ descrierea serviciului, documentele necesare pentru prestarea serviciului, datele privind prestatorul, costul și durata prestării serviciului, cadrul normativ relevant; (ii) interfața de accesare a serviciilor electronice.

La situația din 10.10.2017, pe portalul guvernamental unic al serviciilor publice erau disponibile 553 de servicii publice, din care 127 erau servicii electronice (circa 23%), inclusiv 6 din cele 16 e-servicii digitizate în cadrul Proiectului și 111 e-servicii lansate de entități cu forțele proprii. În contextul celor expuse, se rezumă că pe portal nu au fost integrate toate serviciile publice pe care le oferă autoritățile publice. În același timp, digitizarea serviciilor publice urmează a fi precedată cu măsurile de optimizare a acestora, în scopul eliminării serviciilor ineficiente și depășite de timp. De menționat că, conform Hotărârii Guvernului nr.911 din 25.07.201679, ponderea serviciilor publice supuse reingineriei trebuie să atingă 25% în anul 2018 și 50% - în 2020.

III.3.2.2. Procesul de selectare a unor servicii publice pentru digitizare a fost unul netransparent.

Potrivit PAD, au fost expres stabilite 5 servicii pentru implementare în 2011 ca „câștigul rapid”: (i) e-Cazier; (ii) e-Licențiere; (iii) e-Biblioteca Documentelor normative în construcții; (iv) e-Înregistrarea pentru asigurările medicale; (v) SMS de urgență. Pentru următorii ani, Guvernul trebuia să selecteze anual până la cinci servicii publice pentru implementare pe baza criteriilor și a procedurilor stabilite de CGE. Criteriile de selectare se constituie din criterii de preselecție (filtre) și criterii ponderate. Potrivit Metodologiei de selectare elaborată de CGE80, procesul este structurat și organizat în câteva etape, coordonat de CGE în colaborare cu Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare (CCeT). După ce decizia finală este adoptată de Comisia Națională pentru e-Transformare (CNeT), formată din miniștri, reprezentanți ai sectorului privat și organizațiilor nonguvernamentale și prezidată de Prim-ministru, între CGE și instituția beneficiară (APC) se semnează Acordul de colaborare pentru dezvoltarea și implementarea e-serviciilor. Lista acordurilor de colaborare încheiate între CGE și autoritățile beneficiare se prezintă în Anexa nr.9 la prezentul Raport.

Urmare a evaluărilor de audit asupra modului de selectare a serviciilor publice pentru digitizare, s-au constatat disfuncționalități care au condus la digitizarea unor servicii publice cu cerere redusă din partea utilizatorilor/cetățenilor. Acest fapt a influențat asupra utilității altor servicii care ar fi putut fi elaborate în cadrul Proiectului. În contextul celor expuse, se relevă următoarele:

a) metodologia de selectare nominalizată mai sus conține unele lacune, și anume nu a fost determinat modul de aplicare a criteriilor ponderate, inclusiv greutatea fiecărui criteriu a făcut dificilă aplicarea acestora; 79 Hotărârea Guvernului nr.911 din 25.07.2016 „Pentru aprobarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020”.80 Metodologia de selectare „e-Servicii pentru cetățeni și business” din 30.06.2011, elaborată de CGE și neaprobată în modul corespunzător.

40

b)procedura de evaluare și aprobare a serviciilor pentru digitizare nu a fost respectată întocmai, fie prin neaplicarea tuturor criteriilor81, fie prin selectarea serviciilor sectoriale la propunerea părților interesate, fără evaluarea lor conform procedurii aplicate în cadrul Proiectului. În această ordine de idei, auditul relevă că CNeT și-a exercitat atribuțiile lui privind aprobarea listei serviciilor publice pentru digitizare, o singură dată (în 2012), ulterior neîntrunindu-se în nicio ședință. Pentru anii 2013-2016, lista serviciilor pentru digitizare a fost aprobată prin hotărârile Guvernului privind aprobarea Planului de acțiuni anual pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)82 și a Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Întrucât procesul de selectare pentru aprobarea serviciilor publice nu a fost documentat, auditul a fost în imposibilitate să identifice criteriile care au stat la baza selectării serviciilor pentru digitizare în cadrul Proiectului, procesul nefiind suficient de clar;

c) unele servicii aprobate expres prin PAD sau decizia CNeT (din anul 2012), precum SMS83 de urgență, Sistemul Informațional Medical Integrat Spitalicesc; Sistemul Informațional Automatizat de Asistență Medicală Primară; Sistemul Informațional de Admitere online (grădiniță și universități); e-Construcție; Registrul comercial, nu au fost digitizate în cadrul Proiectului. Motivele de neexecutare invocate de CGE se rezumă la: (i) neîntrunirea întocmai a criteriilor de selectare constatate în urma analizei suplimentare (SMS de urgență) și la faptul că (ii) autoritățile beneficiare deja se aflau în procese ample de dezvoltare a serviciilor aprobate, din contul mijloacelor proprii sau asistenței financiare externe nerambursabile84. În această ordine de idei, auditul relevă că serviciile sectoriale au fost selectate și aprobate de CNeT în lipsa unei conlucrări eficiente cu entitățile respective, selectarea fiind preponderent fragmentară și haotică;

d) serviciile publice au fost selectate neținând cont de relevanța și gradul de solicitare a lor de către cetățeni. Astfel, printre serviciile publice digitizate în cadrul Proiectului nu se regăsesc serviciile cele mai solicitate85, cum ar fi (în ordinea descrescândă): e-Programare la medic; alertarea poliției, a primăriei, a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției prin SMS sau Internet; aplicarea pentru obținerea documentelor personale; solicitarea și eliberarea certificatelor de stare civilă; completarea diferitor declarații și notificări pentru instituțiile de stat etc. Astfel, deși urmau a fi supuse digitizării serviciile furnizate preponderent cetățenilor

81 Criteriile de selectare a serviciilor publice pentru digitizare, Anexa nr.5 la Raportul de audit.82 Hotărârea Guvernului nr.44 din 26.01.2012 „Privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”; Hotărârea Guvernului nr.972 din 21.12.2012 „Privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”; Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013 „Privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”.83 SMS – Serviciu de mesaje scurte.84 Sistemul Informațional Medical Integrat Spitalicesc; Sistemul Informațional Automatizat de Asistență Medicală Primară.85 Potrivit sondajelor online privind opinia publică, efectuate de CGE în iulie-septembrie 2011.

41

și mediului de afaceri, auditul relevă că doar 386 din cele 17 e-servicii dezvoltate în cadrul Proiectului sunt destinate direct cetățenilor și 887 – mediului de afaceri. În același timp, printre acestea au fost digitizate servicii publice utilizate la moment de un cerc restrâns de utilizatori. Astfel, prin SI Autorizația de folosință specială a apei, în anul 2016 au fost eliberate 94 de autorizații; prin SI e-Viza – 1326 de cereri aplicate online în 2016 în raport cu 1730 de aplicații în mod tradițional.

III.3.2.3.Unele servicii publice se utilizează parțial sau deloc, iar altele vor pierde din utilitate în viitorul apropiat.

Urmare a evaluării nivelului de utilizare a serviciilor publice, s-a constatat că, încă în perioada de inițiere/elaborare a patru servicii electronice (SI Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal (1122,0 mii lei), SI Registrul digital agricol (2379,5 mii lei), SI e-Autorizație transport (3834,8 mii lei) și SI e-Integritate (2162,3 mii lei)), au fost preconizate/operate modificări în cadrul de normativ și de reglementare, care însă nu au fost luate în considerare prin măsuri corespunzătoare (de corecție/modificare a documentației respective). Neîntreprinderea la momentul oportun a măsurilor de rigoare de către persoanele responsabile desemnate de entitățile beneficiare și de managerii de proiect din cadrul CGE, a condus la imposibilitatea utilizării unor SI elaborate88, cauzată fie de restructurarea entității beneficiare, fie de modificarea procedurilor aferente serviciului public, mijloacele publice fiind utilizate ineficient. O astfel de situație s-a constatat la serviciul public e-Autorizație transport, care, pentru a putea fi pus în exploatare și utilizat începând cu 01.01.2018, potrivit scopului stabilit, în contextul modificărilor intervenite în cadrul normativ89, acesta necesită a fi actualizat, respectiv, suportarea cheltuielilor financiare suplimentare. Mai mult decât atât, urmare a verificărilor efectuate, auditul atestă că deși SI a fost luat în utilizare și administrare de către ANTA de la CGE în noiembrie 2016, acesta nu a fost pilotat pentru a identifica unele probleme, inclusiv de interconexiune cu alte SIA prevăzute.

O situație similară a fost constatată și în cazul serviciului e-Integritate, care urmează a fi pus în exploatare începând cu 01.01.201890. Acesta a fost dezvoltat conform Legii vechi (Legea cu privire la CNI), deși până la inițierea implementării acestuia era elaborat proiectul legii noi. Astfel, pentru a face modificările în conformitate cu legea nouă (Legea privind ANI), precum și alte aspecte necesare, costul implementării serviciului s-a majorat cu 497,5 mii lei, de la 1578,6 mii lei până la 2076,1 mii lei. Totodată, auditul denotă că, deși reprezentanții CGE și ai ANI susțin că sistemul este funcțional, precum și că conexiunea cu registrele și sistemele

86 e-Serviciul Stare Civilă, e-Cazier și e-Viza.87 Registrul de Stat al Controalelor, Autorizația de folosință specială a apei, e-Factura, e-CNAM, e-Licențiere, e-Autorizație Transport, Registrul Digital Agricol; e-Documente normative în construcții. 88 Cu excepția SI Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, care la moment se utilizează însă nu corespunde în totalitate prevederilor cadrului legal.89 În conformitate cu noile cerințe specificate în Hotărârea Guvernului nr.257 din 28.04.2017.

42

de stat91, și integrarea cu serviciile guvernamentale92 sunt funcționale, la fața locului, în prezența auditorului și reprezentanților ANI, nu a fost posibilă testarea unui flux complet, entitatea invocând că la moment SI e-Integritate nu este înregistrat în Registrul operatorilor de date cu caracter personal. Mai mult decât atât, auditul nu a identificat probe care să ateste efectuarea testării funcționalităților respective.

Un exemplu elocvent în contextul menționat servește și elaborarea SI „Registrul producătorilor și procesatorilor produselor de origine vegetală și animală”93, conform Acordului de colaborare din 29.05.2012, semnat între CGE și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Beneficiarul direct al majorității aplicațiilor serviciului, potrivit funcțiilor exercitate, a fost Agenția Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranța Produselor de Origine Animală, subordonată MAIA la acel moment. Deși potrivit Hotărârii Guvernului nr.753 din 08.10.201294 s-a abordat tangențial, iar conform Hotărârii Guvernului nr.51 din 16.01.2013 s-a aprobat expres reorganizarea Agenției și crearea Agenției Naţionale pentru Siguranța Alimentelor în subordinea Guvernului95, CGE nu a încheiat un acord de colaborare cu entitatea nou formată. De asemenea, contractul de achiziționare a SI a fost încheiat la data de 07.05.2013, când ANSA deja nu era în subordinea MAIA. Ca urmare, deși pe parcursul dezvoltării SI atât reprezentanții MAIA, Î.S. „CIA”, cât și ai ANSA au participat la activitățile Proiectului (descrierea specificațiilor tehnice, testarea SI etc.), la moment niciuna dintre entitățile vizate nu utilizează Sistemul, precum și nu acceptă luarea în evidență a acestuia. Mai mult decât atât, potrivit argumentărilor reprezentanților Î.S. „CIA”, la moment este în proces de pilotare Registrul Agricol, un sistem integrat în sistemele informaționale gestionate de instituție96, care automatizează procesele de business în diferite filiere și registre de stat.

În contextul celor menționate, perspectiva utilizării pe viitor a SI nominalizate este una incertă.

Totodată, auditul constată că, urmare a instabilității normelor și regulilor și a necoordonării digitizării serviciilor publice în contextul modificărilor în cadrul regulator care se planifică cel puțin pe termen mediu, unele servicii publice elaborate și lansate își vor pierde în curând din actualitate. Astfel, potrivit Legii nr.123 din

90 Potrivit Legii nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legii nr.133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale.91 Registrul de Stat al Populației (RSP); Registrul de Stat al Unităților de Drept (RSUD); Registrul de Stat al Transportului (RST); Registrul Bunurilor Imobile; Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat.92 MPass pentru autentificare în SI „e-Integritate”; MSign pentru aplicarea semnăturii digitale de către subiect; MNotify pentru notificarea termenelor limită de depunere a declarațiilor; MLog pentru jurnalizarea evenimentelor; platforma de interoperabilitate în vederea schimbului de date cu sistemele externe.93 Registrul Digital Agricol (în continuare – RDA).94 Pct.5.1 din Hotărârea Guvernului nr.753 din 08.10.2012 „Pentru aprobarea modificărilor ce se operează în Planul de acţiuni privind eliminarea barierelor netarifare în calea comerţului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.824 din 7 noiembrie 2011”.95 Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 „Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”.96 Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de Stat al Animalelor” (SIA RSA); Sistemul Informatic „Registrul Utilajului Agricol” (SI RUA); Sistemul Informatic „Managementul Eliberării Certificatelor Fitosanitare” (SI MECF), e-ANSA; Sistemul Informatic „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS), AIPA-online; Sistemul Informatic „Gestionarea Dosarelor de Subvenționare” (SI GDS).

43

07.07.201797 și Hotărârii Guvernului nr.966 din 09.08.2016, începând cu 1 ianuarie 2018 se va aplica raportarea unificată, prin introducerea Formularului tipizat al raportului fiscal (Formularul IPC18) integrat pe platforma unică de raportare, care se elaborează de Î.S. „Fiscservinform”. Aceste măsuri vor face inutil serviciul de prezentare electronică a rapoartelor e-CNAM, elaborat în cadrul Proiectului în valoare de 1297,1 mii lei.

O situație similară poate să fie și în cazul SI e-Licențiere (2361,4 mii lei), care poate fi substituit de un alt sistem informațional mai cuprinzător, în contextul creării prin fuziune a Agenției Serviciilor Publice. Or, în contextul abrogării Legii nr.451 din 30.07.200198, o mare parte din funcționalitățile SIA nu vor mai fi utilizate.

Potrivit motivației CGE, Sistemele menționate au fost lansate în 2012 și au deja 5 ani de utilizare. La momentul elaborării nu se puteau anticipa inițiativele legislative menționate. Totodată, conform Hotărârii Guvernului nr. 338 din 21.03.2003, durata de funcționare utilă a unui program informatic este de 5 ani.

Registrul de Stat al Controalelor (RSC) este utilizat parțial. Având scopul să asigure o evidenţă centralizată a informaţiei sistematizate cu privire la controalele planificate şi la controalele efectuate de organele cu funcţii de control, precum şi la rezultatele controalelor respective, RSC99, în perioada de referință, se utiliza doar de 17 din 28 de organe și autorități cu funcții respective, implicit, datele Registrului fiind incomplete.

III.3.2.4.Serviciile electronice au fost digitizate la nivel de front-office, business-procesele interne (back-office) rămânând în mare parte neautomatizate.

a) PAD-ul a definit transformarea furnizării serviciilor publice, utilizând platforme TIC, ca o îmbunătățire a mecanismelor de furnizare a serviciilor, obținând serviciile în mod online sau mobil. Cele 4 servicii100 la care se cere depunerea de către utilizator a cererii și/sau a actelor justificative nu corespund în totalitate acestui principiu. Digitizarea serviciilor s-a axat prioritar pe așa-numitul front-office, în care are loc interacțiunea între utilizatorul și prestatorul serviciului, iar automatizarea business-proceselor aferente a fost incompletă. Această abordare nu permite valorificarea beneficiilor modernizării tehnologice, precum creșterea productivității muncii și disponibilizarea personalului ocupat de prestarea serviciilor. O abordare a serviciului public din punctul de vedere al utilizatorului se realizează, în mod intuitiv, ca un proces care începe cu informarea și aplicarea cererii/actelor și finalizează cu furnizarea serviciului/documentului solicitat. În cadrul Proiectului, serviciile au fost digitizate prin dezagregarea, pe segmentul depunerii online a cererii, ceea ce a rezultat cu eliminarea rândurilor de așteptare. Totodată, pentru obținerea serviciului, utilizatorul urmează să se deplaseze la sediul instituției.97 Legea nr.123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. 98 Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.99 Posesor și deținător al RSC este Cancelaria de Stat.100 e-Licențiere, Autorizația de folosință specială a apei, e-Cazier, e-Serviciul Stare Civilă.

44

b) Deși în cadrul a 5 servicii101 este digitizat procesul de aplicare pentru serviciu, efectiv o parte din utilizatori depun cereri ca și în perioadele anterioare, cu anexarea, după caz, a documentelor justificative în sediul entității prestatoare, unde angajații cu rol de utilizator introduc datele în sistem. Totodată, conform rapoartelor statistice generate de SI, toate cererile se consideră aplicate online, indiferent de faptul cine și cum aplică: utilizatorul în mod online sau registratorul în sediul instituției.

III.3.2.5. Cadrul instituțional privind implementarea sistemelor informaționale nu a reglementat procesul, astfel ca să asigure durabilitatea serviciilor electronice.

Potrivit PAD, implementarea e-serviciilor a avut loc în baza acordurilor de colaborare semnate între CGE și instituțiile beneficiare (APC), specificând obiectul acordului, responsabilitățile părților, datele privind finanțarea serviciilor de elaborare, modul de predare-primire a sistemului informațional etc. De regulă, potrivit acordurilor respective, beneficiarului e-serviciului respectiv îi revine responsabilitatea de validare a corectitudinii termenilor de referință pentru elaborarea e-serviciului; revizuire și ajustare a cadrului normativ și aprobare a Regulamentului privind utilizarea serviciului electronic; colaborare directă cu operatorul economic, câștigător al licitației la dezvoltarea, testarea și pilotarea serviciului electronic; testare a serviciului electronic și raportare în scris operatorului economic asupra problemelor depistate; administrare eficientă a e-serviciului, asigurare a suportului post-implementare, a durabilității și îmbunătățirii e-serviciului. Totodată, CGE i-au revenit responsabilitățile care se rezumă la pregătirea setului de documente, inițierea și desfășurarea procedurii de licitație a serviciului electronic conform procedurilor de achiziție ale BM și semnarea contractului cu operatorul economic a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare; semnarea actului de primire-predare cu operatorul economic după testarea serviciului electronic; transferarea serviciului electronic la balanța APC (beneficiarului) și semnarea actului de predare-primire. Prin urmare, modelul contractual pentru elaborarea și implementarea serviciului electronic, care a constat în încheierea acordului între CGE și instituția beneficiară și a contractului între CGE și elaboratorul serviciului electronic, a rezultat cu lipsa raporturilor juridice directe între elaboratorul/dezvoltatorul aplicației (SI) și beneficiarul serviciului. În cazul în care entitatea întâmpină dificultăți în perioada post-implementare, au loc apeluri de ajutor neoficiale la managerul e-serviciului din cadrul CGE, modalitate de colaborare care nu asigură durabilitatea serviciului electronic.

III.3.2.6.Unele disfuncționalități/carențe ale e-serviciilor elaborate limitează eficacitatea și utilitatea acestora.

Urmare a evaluărilor efectuate, auditul denotă nefuncționarea unor sarcini/operațiuni prevăzute în caietele de sarcini aferente dezvoltării unor e-servicii, cum ar fi: nefuncționarea integrării/conexiunii cu: SI interne și/sau externe (SI RSP,

101 AARBI, e-Licențiere, Autorizația de folosință specială a apei, e-Cazier, e-Serviciul Stare Civilă.

45

SI RSUD), spre exemplu, e-CNAM, e-Licențiere, SI AMFSA, SI RSC, SI AARBI, SI Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal102), servicii guvernamentale (MPay, MPass, e-Documente normative în construcție), deficiențe tehnice repetitive (SI RSC, SI AMFSA), precum și nefuncționarea modulului „Raportare”, menit să faciliteze și să eficientizeze activitatea beneficiarilor (de exemplu, SI Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, SI AARBI, e-Licențiere). Printre cauzele ce condiționează neajunsurile enunțate, se pot menționa: testarea insuficientă a aplicației, insuficiența/lipsa capacităților în domeniul TI a autorităților beneficiare, realizarea neconformă a prevederilor contractuale și, respectiv, managementul insuficient al riscurilor aferente proiectelor etc. Concomitent, auditul relevă că documentarea insuficientă a testării unor SI (e-Autorizații transport, e-Integritate, Registrul digital agricol), precum și neutilizarea acestora (în pilotare) în vederea identificării și remedierii în termene oportune a neajunsurilor (pe perioada de garanție) pot avea impact nefast asupra funcționării acestora pe viitor. De asemenea, dependența utilizării unor servicii electronice de deținerea unor servicii guvernamentale (MSign, MPass, semnătură electronică) limitează nivelul de utilizare directă a acestora din partea cetățenilor.

III.3.2.7. Dezvoltarea/crearea e-serviciilor în lipsa, după caz, insuficiența cadrului normativ de reglementare a acestora

Deși auditul anterior al Curții de Conturi103 a recomandat întreprinderea activităților necesare în vederea excluderii cazurilor de lansare a produselor/aplicațiilor TI în lipsa regulamentelor/reglementărilor necesare104, verificările prezentei misiuni denotă că, din totalul e-serviciilor (17) dezvoltate din contul Proiectului, doar 2 SI au fost dezvoltate în baza concepțiilor, iar 5 dispun de regulamente de funcționare aprobate în modul stabilit. Or, acest fapt influențează direct asupra nivelului de utilizare și funcționare a SI respective, inclusiv asupra eficacității acestora.

Totodată, auditul atestă că doar unul din SI105 elaborat în cadrul Proiectului este înregistrat în Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, deținut de CNPDCP. Ținem să menționăm că unul din factorii care au influențat asupra neînregistrării îl constituie lipsa cadrului normativ de reglementare aferent funcționării e-serviciilor nominalizate.

102 Problemele relevante care limitează eficacitatea SI Registrul de stat al operatorilor de date cu caracter personal au fost abordate în cadrul Raportului de audit TI „Cum se asigură protecția datelor cu caracter personal în domeniul asistenței medicale primare, prelucrate în cadrul sistemelor informaționale automatizate?”, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.48 din 15.12.2016, fiind înaintate recomandările corespunzătoare. La moment CNPDCP întreprinde acțiunile necesare în vederea eficientizării SI.103 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012.104 Art.16 din Legea nr.71 22.03.2007 cu privire la registre, cu modificările și completările ulterioare și art.22 din Legea nr.467 din 21.11.2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaționale de stat, cu completările și modificările ulterioare.105 SI Registrul de evidență a datelor cu caracter personal.

46

III.3.2.8. Deficiențe de ordin contabil cu impact asupra sustenabilității serviciilor electronice

a)Potrivit acordurilor de colaborare, CGE urma să transmită și beneficiarul – să primească serviciul electronic după testarea acestuia. Însă, la momentul auditului, 5 servicii106 din cele 17 dezvoltate din contul Proiectului nu sunt preluate la balanța beneficiarilor. Acest fenomen creează dificultăți pentru asigurarea administrării și mentenanței serviciilor care nu îi aparțin regulamentar. Mai mult, nedeținerea la balanța a sistemelor informaționale creează riscuri privind achiziționarea serviciilor de elaborarea a SI similare de către autoritățile publice, respectiv irosiți bani publici.

b)Digitizarea arhivei cadastrale din contul Proiectului a inclus scanarea a unei părți din arhiva ÎS „Cadastru” în număr de 20 mil. de pagini, la un cost total de 19216,2 mii lei CGE nu a contabilizat, respectiv, nu a transmis beneficiarului cheltuieli pentru digitizarea arhivei. În același timp, ÎS „Cadastru” a configurat un SI integrat cu arhiva electronică și a contractat, din cont propriu, scanarea a 18 mil. pagini în valoare de 13 428,8 mii lei, fiind înregistrat ca activ nematerial. Prin urmare, valoarea arhivei electronice a ÎS „Cadastru” este diminuată cu valoarea serviciilor de scanare din contul Proiectului în sumă de 19 216,2 mii lei.

III.4. Cum s-au conformat autoritățile publice la cerințele și recomandările înaintate de Curtea de Conturi urmare auditurilor precedente?

Evaluarea impactului rapoartelor de audit reprezintă un element necesar și indispensabil în procesul de asumare a responsabilităților. Ținând cont de importanța domeniului, în anii 2012 și 2015, Curtea de Conturi a efectuat 2 misiuni de audit tangențiale obiectului prezentului audit, în rezultatul cărora a adoptat 2 Hotărâri107. Constatările și concluziile rapoartelor nominalizate au reliefat multiple carențe și riscuri care ar fi putut afecta eficacitatea activităților, funcționalitatea și dezvoltare durabilă procesului de e-Transformare a Guvernării, în acest sens fiind înaintate un șir de recomandări și cerințe cu scopul impulsionării procesului în speță și îmbunătățirii calității e-serviciilor implementate.

Analiza măsurilor întreprinse de către entitățile responsabile denotă că, în mare parte, acestea au dat dovadă de atitudine conștientă, realizând sau inițiind în acest sens un șir de acțiuni. Totodată, auditul denotă că, deși au fost întreprinse anumite acțiuni, prioritar de către CGE, acestea nu au fost suficiente și nu au contribuit în deplină măsură la minimizarea anumitor riscuri care pot afecta sustenabilitatea Proiectului și a Agendei e-Transformare a Guvernării. Astfel, neimplicarea CS și Guvernului în procesul de implementare a recomandărilor înaintate și delegarea responsabilităților către CGE a afectat rezultatele scontate. Urmare analizei măsurilor întreprinse de către entitățile vizate în dispozitivul Hotărârii Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012, auditul atestă că din 17 cerințe din Hotărâre, 5 au rămas neexecutate, 10 parțial

106 Autorizația pentru folosința special a apei, RDA, e-Autorizație transport, e-Documente normative în construcții, e-CNAM.107 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.09.2012 și Hotărârea Curții de Conturi nr.28 din 17.07.2015.

47

implementate și doar 2 – executate integral. Concomitent, se denotă că din 14 recomandări expuse în Raportul de audit– 9 sunt parțial executate, 2 executate și, respectiv, 3 sunt neexecutate.

De asemenea, un nivel relativ redus de implementare a cerințelor și recomandărilor se atestă și în cazul Hotărârii Curții de Conturi nr.28 din 17.07.2015. Astfel, auditul constată că din 12 cerințe înaintate entităților vizate, 4 cerințe au rămas neexecutate; 6 cerințe - executate parțial și doar 2 executate. Totodată, din cele 9 recomandări expuse în Raportul de audit, 4 au fost implementate, 4 parțial implementate, iar 1 rămânând neimplementată. De menționat că, riscurile constatate de auditurile precedente au conturat lacune și disfuncționalități similare celor identificate în cadrul prezentei misiuni de audit. Gestionarea necorespunzătoare a problemelor nominalizate condiționează valorificarea insuficientă și ineficientă a mijloacelor financiare alocate pentru Proiect.

Aspectele enunțate au fost abordate/elucidate în cadrul prezentului Raport, după caz, fiind înaintate/reiterate recomandările corespunzătoare. De asemenea, se atestă că unele cerințe/recomandări ale auditurilor precedente, care nu au constituit obiectivele de bază ale prezentului audit, necesită un timp mai îndelungat de implementare, astfel fiind necesară reiterarea acestora în prezentul Raport.

IV. Concluzia generală de audit

Generalizând cele constatate, auditul atestă că, per ansamblu, cu unele rezerve de îmbunătățire, au fost asigurate condițiile necesare în vederea obținerii rezultatelor scontate ale Proiectului e-Transformare a Guvernării, fapt reflectat și de îndeplinirea obiectivelor aferente Proiectului, instituirea unui cadru normativ-legislativ relevant, a autorităților naționale responsabile de monitorizarea și controlul gestionării realizării acestuia, instituirea soluțiilor informatice etc. Totodată, auditul relevă că, deși fiind realizat obiectivul Proiectului și înregistrate anumite progrese tangibile, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat privind impulsionarea procesului de modernizare tehnologică a guvernării.

În opinia auditului, deficiențele constatate se datorează unui cumul de factori sistemici, principalii constând în: pregătirea insuficientă a Proiectului, exprimată prin neefectuarea cercetărilor cu privire la evaluarea necesităților, respectiv a capacității platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud; precum și neasigurarea condițiilor suficiente de valorificare a acesteia; imperfecțiunea cadrului normativ-legislativ în domeniu; ineficiența activității unor organe implicate în implementarea Proiectului, precum și implicarea insuficientă a autorităților responsabile în vederea impulsionării și asigurării rezultatelor scontate; managementul insuficient al riscurilor aferente Proiectului; lipsa personalului în cadrul entităților publice cu competențe suficiente în domeniul TI; disfuncționalitatea

48

sistemului managerial pe dimensiunea de supraveghere a Proiectului per ansamblu și coordonare a activităților în entitățile publice, etc.

Astfel, se remarcă că, asigurarea unei conlucrări eficiente între factorii implicați, cu întreprinderea măsurilor necesare pentru implementarea recomandărilor înaintate de audit, în vederea înlăturării neajunsurilor elucidate în prezentul Raport, vor contribui la îmbunătățirea impactului Proiectului, a sustenabilității acestuia, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru implementarea cu succes a viitoarelor proiecte în domeniu. Totodată, seria de factori consemnați în Raportul de audit urmează să motiveze Guvernul pentru intervenirea în timpul oportun prin examinări adecvate a noului model de furnizare a serviciilor TI, cu efectuarea, după caz, a corecțiilor /intervențiilor necesare.

V.Recomandările audituluiCancelaria de Stat:

1.să revizuiască și să înainteze spre aprobare, în modul stabilit, Statutul Centrului de Guvernare Electronică, în scopul ajustării formei organizatorico-juridice, a modului de finanțare a activității și a recrutării și remunerării personalului instituției publice (pct. 3.1.4. lit. a), b), c), f));

2. să asigure aprobarea de către Consiliul de administrare al Centrului de Guvernare Electronică a statelor de personal ale instituției în modul stabilit (pct.3.1.4. lit.c));

3. să elaboreze și să înainteze spre aprobare, în modul stabilit, cadrul de reglementare privind definirea noțiunilor serviciul public, serviciul electronic public, precum și a noțiunilor conexe (pct.3.3.2., subpct.3.3.2.1. lit.a), c));

4. să definească și să demareze instituirea nomenclatorului tipurilor de entități în vederea clasificării autorităților publice cu diverse forme organizatorico-juridice (pct.3.1.1. lit. c));

5. să întreprindă activitățile necesare implementării unui cadru complex de indicatori de progres și de performanță şi a instrumentelor fiabile şi exacte de colectare/analiză a acestora pentru domeniul TIC şi pentru Programul strategic, pentru a putea fi evaluate corect progresele, calculate beneficiile şi prevenite abaterile de la direcțiile de dezvoltare (pct.3.4);

6. să întreprindă în termene restrânse toate acțiunile necesare elaborării cadrului normativ şi setului de standarde, precum şi instituirii sistemelor de management al riscurilor în realizarea acțiunilor Programului strategic atât în cadrul CGE, cât şi la nivel de AAPC şi de proiecte (pct.3.4);

Cancelaria de Stat, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică și Ministerul Economiei și Infrastructurii:

7. să asigure efectuarea inventarierii integrale a tuturor sistemelor și resurselor informaționale de stat și ajustarea datelor registrului respectiv (pct.3.3.1. lit.c));

49

Cancelaria de Stat, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică:

8. să identifice căi fiabile de instruire a personalului de specialitate în domeniul TIC, precum şi a angajaților subdiviziunilor e-Transformare, pentru îmbunătățirea continuă a cunoștințelor acestora și asigurarea durabilității şi continuității procesului de modernizare tehnologică a guvernării (pct.3.3.1. lit. c));

9. să elaboreze și să aprobe cadrul metodologic cu privire la procedura de selectare și prioritizare a serviciilor publice pentru digitizare, în scopul dezvoltării serviciilor cu grad de solicitare sporit (pct.3.3.2.2. lit. a), b), c), d));

10. să elaboreze și să aprobe cadrul metodologic privind digitizarea serviciilor publice, care să includă procesul de automatizare a business-proceselor aferente, respectiv, eficientizarea activității de guvernare (pct.3.3.2.4. lit. a),);

11. să elaboreze și să prezinte Guvernului propuneri cu privire la posibila utilizare a Sistemului Informațional de Gestiune a Documentelor (SIGEDIA) (pct.3.3.1. lit. e);

12. să realizeze analize aplicative la nivelul entităților din sectorul public în scopul evaluării cauzelor de neutilizare a serviciilor din platforma MCloud și a serviciilor electronice de platformă, cu înaintarea, în caz de necesitate, a propunerilor de modificare a cadrului normativ-legislativ pentru valorificarea în deplină măsură a serviciilor respective (pct.3.3.1. lit. c));

13.să examineze și să determine și înainteze în modul stabilit propuneri privind administrarea și mentenanța Sistemelor Informaționale găzduite în platforma tehnologică MCloud astfel încât să se asigure gestiunea eficientă și conformă a resurselor alocate (pct.3.3.2. lit. d));

14. să se implice activ şi să stimuleze trecerea la utilizarea Platformei guvernamentale comune de către autoritățile publice centrale, astfel încât să poată fi valorificat potențialul tehnologic şi funcțional prin generarea economiilor necesare trecerii la principiul de finanțare graduală a Centrului de Guvernare Electronică (pct.3.4);

15. să întreprindă activitățile corespunzătoare în vederea excluderii cazurilor de lansare a produselor TI în lipsa regulamentelor/reglementărilor necesare (pct.3.4);

16. să elaboreze și să înainteze, în moduls stabilit, spre aprobare, a catalogului de servicii aferente platformei MCloud și a metodologiei de calculare a taxelor la serviciile prestate contra plată persoanelor juridice de drept privat (pct.3.3.1, lit.c));

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Î.S. „Centrul Informațional Agricol”, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică:

17. să elaboreze și să prezinte Guvernului propuneri cu privire la posibila utilizare a Sistemului Informațional „Registrul digital agricol” dezvoltat din contul Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (pct.3.3.2.3.);

50

Centrul de Guvernare Electronică:18. să instituie sistemul de management financiar și control eficient, inclusiv

elaborarea și aplicarea procedurilor formalizate, în scopul asigurării continuității activității Centrului (pct.3.1.4. lit. g));

19. să revizuiască modelul contractual pentru elaborarea și furnizarea de către instituție către beneficiari a serviciului electronic sectorial dezvoltat, în așa mod ca să fie create rapoarte juridice între furnizor și beneficiar, pentru responsabilizarea acestora (pct.3.3.6.);

20. să asigure testarea sistemelor informaționale astfel încât deficiențele tehnice să fie detectate și eliminate în timpul oportun (pct.3.3.2.4.);

21. să intensifice procedurile de evaluare a necesităților autorităților publice de servicii de platformă, precum și de monitorizare a utilizării lor (pct.3.3.1, lit. d));

22. să revizuiască și să instituie o Politică de securitate și protecție a datelor cu caracter personal în conformitate cu cadrul normativ-legislativ relevant (3.3.1. lit. e));

23. să stabilească un mecanism eficient de dezvoltare a capacităților personalului implicat, prin instruire cu privire la administrarea, integrarea și utilizarea serviciilor din platforma MCloud (pct.3.3.1. lit. c));

24. să intensifice procedurile de monitorizare și control asupra implementării prevederilor contractuale de către furnizorul platformei și Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”, în scopul asigurării calității serviciilor prestate (pct.3.3.1. lit. d));

Cancelaria de Stat, Centrul de Guvernare Electronică, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Națională Transport Auto, Autoritatea Națională de Integritate:

25. să întreprindă măsurile necesare privind utilizarea argumentată economic a serviciilor electronice elaborate în cadrul Proiectului (pct.3.3.2., subpct.3.3.2.3.);Cancelaria de Stat, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Agenția Națională Transport Auto, Agenția Servicii Publice, Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Fiscal de Stat, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Autoritatea Națională de Integritate, cu suportul Centrului de Guvernare Electronică:

26. să asigure elaborarea și aprobarea, în modul stabilit, a reglementărilor necesare conform legislației aferente sistemelor informaționale dezvoltate din contul Proiectului e-Transformare a Guvernării, precum și înregistrarea acestora în Registrele de stat corespunzătoare (pct.3.3.2., subpct.3.3.2.5.)

Cancelaria de Stat, Centrul de Guvernare Electronică, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului,

51

Agenția Națională Transport Auto, Compania Națională de Asigurări în Medicină:

27. să asigure transmiterea-preluarea și contabilizarea regulamentară a sistemelor informaționale dezvoltate în cadrul Proiectului, pentru asigurarea administrării și mentenanței post-implementare (pct.3.3.2., subpct.3.3.2.8);Agenția Servicii Publice:

28. să asigure ajustarea valorii SI Arhiva digitizată cu valoarea arhivei scanate în cadrul Proiectului (pct.3.3.2., subpct.3.3.2.8);

Cancelaria de Stat, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională Transport Auto:

29. să întreprindă măsurile necesare orientate spre păstrarea memoriei instituționale, care ar asigura durabilitatea și funcționalitatea aplicațiilor dezvoltate pe PGRAP (pct.3.4);Centrul de Guvernare Electronică, în comun cu Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”:

30. să asigure consolidarea și implementarea cadrului de management al serviciilor TI, inclusiv prin stabilirea și monitorizarea/evaluarea indicatorilor de performanță și de calitate în prevederile contractelor încheiate cu furnizorii de servicii, în vederea conformării cu cele mai înalte standarde de bună practică în domeniu (3.3.1. lit. d));

Centrul de Guvernare Electronică, în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Națională Transport Auto:

31. să încheie acorduri de prestare a serviciilor de pe PGRAP cu beneficiarii aplicațiilor dezvoltate și funcționale (pct.3.3.1., lit.h). și pct.3.4.);

32. să elaboreze și să asigure implementarea unui plan de continuitate și recuperare în caz de dezastru pentru PGRAP și aplicațiile sale, ce presupune inclusiv crearea copiilor de rezervă ale datelor și restabilirea acestora în caz de dezastru (pct.3.4);

33. să instituie proceduri de control intern privind asigurarea și monitorizarea implementării cerințelor de securitate potrivit nivelurilor de responsabilitate definite în Arhitectura de securitate aferent Platformei guvernamentale (pct. 3.4.).

Echipa de audit a Curții de Conturi:

52

Controlor de stat principal, auditor public, șef al echipei de audit,

Antonina Caramilea

Controlor de stat principal Vladimir Cazimir

Controlor de stat principal Iulian Pavalachii

Controlor de stat superior Marina Cataraga

Responsabil de realizarea și asigurarea calității auditului

Natalia Balaban-Uncu,Șef al Direcției audit TI

Responsabil de audit Vasile Moșoi,Șef al Direcției generale

auditul gestiunii economice corporative, tehnologiilor

informaționale și autorităților de reglementare

53

ANEXEAnexa nr.1

GLOSAR

Administrator persoană responsabilă pentru buna funcționare a rețelelor locale, serverelor, dispozitivelor de rețea, calculatoarelor şi care asigură controlul asupra securității informațiilor

Acceptanță(ITILv3)

acord formal ca un serviciu TI, proces sau alte livrabile să fie complete, corecte, de Încredere și să satisfacă cerințele specificate

Acord cadru acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, avînd ca obiect stabilirea condițiilor pentru contractele ce urmează a fi atribuite în decursul unei perioade determinate, în special prețurile şi, după caz, cantitățile prevăzute.

Aplicație (ITILv3)

software care asigură funcții necesare unui serviciu TI. Fiecare Aplicație poate fi parte din unul sau mai multe servicii TI. Aplicația poate funcționa pe unul sau mai multe servere sau clienți.

Aplicaţie PGRAP sistem informatic elaborat pe baza PGRAP în cadrul unui tenantArhitectura structura unui sistem sau a unui serviciu IT, incluzând relațiile componentelor unele

cu celelalte și cu mediul din care fac parte. Arhitectura include de asemenea standarde și ghiduri ce ghidează modul de proiectare și evoluție sistemului.

Back-up/copii de rezervă

Copiere a datelor pentru a fi protejate împotriva pierderii sau distrugerii integrității sau disponibilității originalului

Beneficiari ai platformei MCloud

ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, alte autorităţi publice, precum şi întreprinderile de stat, alte persoane juridice de drept privat care folosesc platforma MCloud pentru a livra servicii utilizatorilor finali (persoane fizice sau juridice)

Ciclu de viață (ITILv3)

Diferite stadii din viața unui serviciu TI, unui element de configurație, incident, unei probleme, Schimbare etc. Ciclul de viață definește Categoriile pentru Stare și tranzițiile Stării care sunt permise

Controale TI activități specifice desfășurate de către persoane sau sisteme concepute pentru a se asigura că obiectivele de afaceri sunt îndeplinite. Acestea sunt un subset de controale interne ale unei întreprinderi. Controalele TI se referă la confidențialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor, precum și la gestionarea generală a funcției TI ale întreprinderii

Cloud computing

(„nor informaţional”

)

model de furnizare a serviciilor TI, care permite accesul, la cerere, pe bază de reţea, la totalitatea configurabilă a resurselor de calcul virtualizabile (de exemplu, reţele, servere, echipamente de stocare, aplicaţii şi servicii), ce pot fi puse rapid la dispoziţie cu un efort minim de administrare sau interacţiune cu furnizorul acestor servicii

Dezvoltare proces responsabil de crearea sau modificarea unui Serviciu TI sau a unei aplicații. De asemenea, este folosit pentru a se referi la un rol sau la un grup care îndeplinește o muncă de dezvoltare

Externalizare a serviciilor TI

serviciu furnizat unuia sau mai multor clienți/beneficiari de către un furnizor de servicii TI. Un Serviciu TI se bazează pe folosirea TIC și este alcătuit dintr-o combinație de persoane, procese și tehnologii și ar trebui să fie definit într-un Acord de nivel serviciu agreat/SLA exhaustiv;

Furnizor al serviciilor platformei MCloud

Centrul de Guvernare Electronică (E-Government), care este împuternicit să furnizeze servicii electronice din platforma MCloud

Infrastructura ca serviciu (în continuare –

IaaS)

model de furnizare a serviciilor şi resurselor TI în care furnizorul asigură doar disponibilitatea resurselor TI solicitate de beneficiar, celelalte activități aferente rulării şi administrării sistemelor informaționale revenind beneficiarului

54

Nivel de complexitate a

serviciilor electronice

diferite niveluri de complexitate la care se poate furniza serviciile publice prin mijloace electronice, determinate prin Hotărârea Guvernului nr.733 din 28.06.2006 și prin ordinul MTIC nr.94 din 17.09.2009;

Operator de date cu caracter personal

persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie ori organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţia în vigoare

Platforma MCloud

infrastructura informaţională guvernamentală comună care funcţionează în baza tehnologiei de „cloud computing”

Platforma ca serviciu (în

continuare – PaaS)

model de furnizare a serviciilor şi resurselor TI în care beneficiarului i se oferă componente software pe care le poate utiliza pentru implementarea serviciilor TI proprii. În acest model furnizorul asigură componentele necesare funcţionării şi administrării soluţiilor TI utilizate de beneficiar, responsabilităţile de administrare a serviciului revenind beneficiarului

Prelucrarea datelor cu caracter personal

orice operaţiune sau serie de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea

Rata de respingere

o ieșire imediată de pe site. În Google Analytics, o ieșire imediată este considerată o sesiune care trimite o singură solicitare către serverul programului, cum ar fi cazul în care un utilizator deschide o pagină de pe site, după care o părăsește fără a transmite o altă solicitare serverului Google Analytics pe durata sesiunii respective. Rata de respingere se calculează împărțind sesiunile cu o singură pagină la numărul total de sesiuni. Cu alte cuvinte, este reprezentată de procentajul tuturor sesiunilor de pe site în care utilizatorii au accesat o singură pagină și au trimis o singură solicitare la serverul Google Analytics.

Software ca serviciu (în

continuare – SaaS)

model de furnizare a serviciilor şi resurselor TI în care beneficiarului i se oferă soluţii TI complete. În acest model furnizorul asigură componentele necesare funcţionării şi administrării soluţiei TI, inclusiv a datelor, unele responsabilităţi de administrare a serviciului revenind beneficiarului;

Tehnologia informației

(TI)

folosirea tehnologiei pentru stocarea, comunicarea și procesarea informației. In mod tipic, tehnologia include calculatoare, telecomunicații, aplicații și alte software-uri. Informația poate include date ale afacerii, voce, imagini, video etc. Tehnologia informației este adesea folosita pentru a sprijini procesele afacerii/de business prin intermediul serviciilor TI

Utilizator persoana care acționează sub autoritatea deținătorului de date cu caracter personal, cu drept recunoscut de acces la sistemele informaționale de date cu caracter personal

55

Anexa nr.2Domeniul de aplicare şi metodologia auditului

Curtea de Conturi, în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2017, a efectuat auditul performanței/TI asupra Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, în scopul evaluării progreselor înregistrate, precum și elucidării riscurilor/problemelor care influențează impactul Proiectului.

Domeniul de aplicare al auditului cuprinde activitățile realizate în perioada 2014-2016 de către entitățile și instituţiile publice de specialitate implicate în implementarea Proiectului e-Transformare a Guvernării şi oricare activităţi specifice aferente domeniului vizat, inclusiv Cancelaria de Stat, Centrul de Guvernare Electronică, Î.S. „CTS”, ANTA, MAIA, MM, MDRC, Inspectoratul Ecologic, Autoritatea Națională de Integritate, Î.S.„CIA”, precum și alți beneficiari ai serviciilor elctronice dezvoltate din contul Proiectului.

Metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor şi a chestionarelor, interviurile, chestionarele, calculele şi comparaţiile. În cadrul acţiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare, analitice. Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a ghidat de: ISSAI 100 „Principii fundamentale ale auditului sectorului public”; ISSAI 300 „Principii fundamentale ale auditului de performanță”; ISSAI 3000 „Standarde şi linii directoare pentru auditul performanţei în baza Standardelor de Audit ale INTOSAI şi a experienţei practice”; ISSAI 3100 ,,Ghidul auditului performanței – principii de bază”; ISSAI 3500 „Standarde și linii directorii privind efectuarea auditului TI”; Standardele de audit al tehnologiilor informaţionale108; Manualele de audit al performanței și al tehnologiilor informaționale109 ale Curții de Conturi, actele legislative și normative în vigoare aferente domeniului auditat, precum și bunele practici internaționale în domeniu managementul proiectelor; Cadrul CoBIT al ISACA şi bunele practici internaţionale.

În scopul obţinerii probelor de audit, au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit:

pentru a evalua obiectivele aferente Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”, a modului de reglementare şi instituţiile responsabile de realizarea activităţilor din cadrul acestora, a fost studiată legislaţia şi actele normative în domeniu, precum și documentele CGE, rapoartele în acest sens;

pentru a analiza modul în care CS și CGE şi-au îndeplinit atribuţiile şi obligaţiunile legale în procesul de implementare a obiectivelor Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”, au fost evaluate Rapoartele de progres, corespondenţa între Cancelaria de Stat, CGE şi instituţiile responsabile de implementarea Proiectului, Guvern, MTIC, precum şi alte documente relevante;

în vederea aprecierii nivelului de realizare a acţiunilor, precum şi a motivelor de nerealizare a unora din ele şi pentru determinarea factorilor principali ce au influenţat rezultatele finale, a fost analizată corespondenţa cu entităţile şi contractele corespunzătoare acţiunilor din Proiectul ,,e-Transformare a Guvernării”, precum şi s-au analizat documentele privind debursările efectuate de către CGE, alte documente relevante în acest sens;

pentru a obţine asigurarea rezonabilă că implementarea Proiectului a fost monitorizată eficient, au fost identificați responsabilii de monitorizare şi dacă aceştia au elaborat politici şi proceduri aferente, precum şi au studiate procesele-verbale ale şedinţelor CNeT, Consiliului de administrare al CGE, Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare;

108 Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 22.12.2009.109 Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.69 din 30.12.2010.

56

pentru a identifica problemele existente şi riscurile aferente realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, a fost analizată respectarea termenelor de realizare a acţiunilor şi apreciată respectarea consecutivităţii logice a acestora. Astfel, au fost determinate constrângerile şi factorii interni şi externi care influențează mersul realizării acţiunilor;

pentru a determina natura şi cauza existenţei factorilor ce a influențează atingerea impactului scontat al Proiectului, a fost analizat contextul realizării acţiunilor, dependenţa de alte reforme şi nivelul de asigurare a continuităţii activităților;

au fost identificate acţiunile prioritare ce urmau a fi realizate la etapele incipiente şi care au condiţionat unele impedimente în atingerea obiectivelor finale în condiţii de eficienţă şi economicitate;

au fost transmise chestionare către autoritățile publice în vederea evaluării nivelului de conformare a acestora la cadrul normativ aferent implementării Proiectului, inclusiv a produselor acestora (MCloud, MConnect, SIGEDIA etc.), precum și, după caz, efectuate verificări adiționale în vederea susținerii concluziilor auditului;

au fost analizate răspunsurile oferite de către APC la chestionarele auditului, inclusiv:

1. Chestionar privind evaluarea managementului instituțional aferent Proiectului „e-Transformare a Guvernării” – 24 respondenți;

2. Chestionar privind implementarea serviciilor electronice în cadrul Proiectului „e-Transformare a Guvernării” – 22 respondenți;

3. Chestionar privind evaluarea utilizării serviciilor platformei MCloud - 25 respondenți;4. Chestionar privind nivelul de utilizare a platformei de interoperabilitate (MConect) – 24

respondenți;5. Chestionar privind evaluarea nivelului de utilizare a Sistemului Informatic de Gestiune

Electronică a Documentelor și Înregistrărilor (SIGEDIA) – 9 respondenți;pentru a obţine informaţii generale şi a identifica cauzele deficienţelor constatate, au

fost chestionate CS, CGE și beneficiarii serviciilor electronice dezvoltate din contul Proiectului;pentru a formula concluzii, am efectuat analize, întocmind calcule privind evoluţia,

ponderea şi gradul de executare a diferitor indicatori;în scopul evaluării funcționalităților SI dezvoltate din contul Proiectului, au fost

efectuate simulări, precum și observații directe privind funcționarea Sistemelor respective, au fost purtate discuții directe cu beneficiarii și analizate documentele aferente serviciilor electronice în vederea identificării fluxurilor de bază, a obiectivelor, scopurilor și deficiențele/disfuncționalitățile înregistrate pe parcusul implementării acestora;

rezultatele şi concluziile obţinute au fost comunicate responsabililor de la CS şi de la CGE, cu care au fost discutate constatările şi posibilele metode de îmbunătăţire.

57

Anexa nr.3Descrierea Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”

Cînd și cine a lansat etapa de pregătire a Proiectului?

În octombrie 2010 de către Cancelaria de Stat a fost lansată etapa de pregătire a Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”, activităţile fiind finanţate din contul avansului pentru pregătirea Proiectului Q 729 în valoare de 2,0 mil. dolari SUA, din care au fost valorificate 0,5 mil. dolari SUA.

Principalele acţiuni care au vizat această etapă:1. Hotărîrea Guvernului nr.392 din 19.05.2010 „Cu privire la crearea Centrului de Guvernare Electronică (E-Government)”;2. Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010 „Pentru aprobarea Statutului Instituţiei publice Centrul de Guvernare Electronică (E-

Government)”;3. Legea Republicii Moldova nr.223 din 17.09.2010 „Privind ratificarea Acordului de avans dintre Guvernul Republicii Moldova şi

Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea pregătirii Proiectului „e-Transformare a Guvernării””.Care este instituția-cheie responsabilă de pregătirea Proiectului?

Cancelaria de Stat este instituția-cheie responsabilă de pregătirea Proiectului.

Care sunt organele implicate în implementarea/gestionarea Proiectului?

Cancelaria de Stat - asigurarea coordonării dintre ministerele şi APC şi a interacțiunii la diferite nivele ale guvernului, în vederea facilitării implementării Proiectului; menținerea CGE subordonat Cancelariei de Stat, inclusiv a unui număr agreat de personal care posedă abilităţi, calificări şi experienţă satisfăcătoare pentru AID; coordonarea de către CGE a implementării diferitor programe TIC şi de guvernare electronică cu ministerele şi întreprinderile de stat şi acordarea asistenţei în domeniul transformării prestării serviciilor, administrarea în cadrul CGE a Unității de Implementare a Proiectului, care este responsabilă de activităţile zilnice de administrare şi operare a Proiectului, achiziţii, disbursări, management financiar, management al contractelor, monitorizarea Proiectului, asistenţă tehnică şi supervizarea progresului activităţilor Proiectului.

Comisia Națională de e-Transformare - prezidată de Prim-ministru, include miniștrii - cheie și reprezentanții partenerilor pentru dezvoltare. CNeT coordonează activităţile de edificare a societăţii informaţionale în Moldova prin elaborarea recomandărilor, propunerilor şi viziunilor asupra dezvoltării societăţii informaţionale, în baza examinării documentelor şi proiectelor sistemelor de nivel naţional.

CGE reprezintă instituția publică responsabilă pentru planificarea strategică; sprijin consultativ pentru ministere și alte entități; gestionarea proiectelor; implementarea inițiativelor IT în administrația publică.

Consiliul Administrativ al CGE – organul colegial superior al acestuia, este prezidat de Secretarul general al Guvernului și alcătuit din unii miniștri-cheie care sunt responsabile pentru revizuirea progreselor Proiectului .

Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare, servește drept instrument de coordonare organizațională și tehnică.ÎS „CTS” este desemnat în calitate de partener operațional al Proiectului care, sub supravegherea CGE, gestionează platforma MCloud,

întreține și operează sistemele TI guvernamentale comune. CGE deține autoritatea de decizie în ceea ce privește CTS în toate aspectele Proiectului, inclusiv proiectarea, dezvoltarea, instalarea, operarea și gestionarea MCloud.

Ministerele și alte autorități ale administrației publice centrale au un rol important în cadrul Agendei de e-Transformare, asigurând participarea și asimilarea produselor oferite în cadrul Proiectului.

Cînd s-a format CGE? 1. Centrul de Guvernare Electronică a fost creat prin Hotărîrea Guvernului nr.392 din 19.05.2010.2. Statutul CGE a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010.

Care este actul ce reglementează activitatea Activitatea CGE este reglementată de Statutul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010.

58

CGE?Care sunt actele normative ce reglementează realizarea Proiectului?

BM a aprobat la 07.05.2011 Project Appraisal Document (Documentul de aprobare a Proiectului), iar ulterior Consiliul de administrare al CGE (septembrie 2011) a aprobat Project Operations Manual (Manualul operațional al Proiectului).

Prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 a fost aprobat Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării.

Cînd a fost aprobată structura CGE?

Structura organizatorică a CGE, în perioada anilor 2010-2012, a fost creată în conformitate cu prevederile Documentului de aprobare a Proiectului „e-Transformare a Guvernarii” și cu Manualul operațional al Proiectului, iar structura nouă a fost aprobată de către Consiliul de administrare la 28.06.2012.

Cînd și cine a semnat Acordul de Credit pentru Dezvoltare și care sînt condițiile generale ale acestuia?

Acordul de Credit pentru Dezvoltare în valoare de 12,7 mil. DST (echivalentul a 20,0 mil. dolari SUA), destinat implementării Proiectului, a fost semnat de către Guvernul Republicii Moldova şi AID la 29 aprilie 2011 și ratificat prin Legea nr.173 din 28.07.2011.

Creditul este acordat pentru o perioadă de 20 de ani, inclusiv cu un termen de graţie de 10 ani şi rata dobînzii de 0,5% anual.

Care sunt în prezent sursele totale destinate realizării Proiectului?

În afară de mijloacele creditului, pentru realizarea PeTG s-a prevăzut un grant acordat de Fondul Multidonator în valoare de 1,49 mil. dolari SUA, precum și o contribuție a Guvernului Republicii Moldova – de 3,0 mil. dolari SUA.

În total, pentru realizarea Proiectului s-au prevăzut mijloace în valoare de 24,49 mil. dolari SUA. Costurile estimate ale Proiectului, sursele de finanțare și mijloacele efectiv debursate pe componente sînt prezentate în Anexa nr.6.

Din anul 2011 și până în 2013, consultanții CGE au fost 100% finanțați din contul proiectului. Însă, începând cu anul 2014, scade treptat finanțarea din contul IDA (2014-80%, 2015-60%, 2016-20%) finanțarea consultanților CGE (tot personalul instituției publice) fiind din bugetul de stat.

În ce perioadă urmează a fi implementat Proiectul? Perioada de implementare a PeTG este preconizată pentru anii 2010-2016.

Care au fost obiectivele stabilite în documentele de lansare a Proiectului?

Obiectivul general al Proiectulului ”e-Transformare a Guvernării” este de a transforma furnizarea anumitor servicii publice cu aplicarea TIC.

Proiectul este constituit din 2 Componente, și anume:Componenta 1 „Capacitatea de e-Conducere şi mediul de activare” – introducerea modificării în procesele necesare pentru a

transforma modalitatea în care autorităţile publice furnizează servicii cetăţenilor şi mediului de afaceri. Componenta 2 „Infrastructura comună şi serviciile electronice” – crearea unei infrastructuri şi mecanismelor comune pentru

implementarea rapidă a serviciilor publice, activate de TIC. În cadrul componentei se va finanţa achiziţia infrastructurii comune de hardware şi dezvoltarea sistemelor necesare pentru livrarea serviciilor publice în format electronic.

Cine este responsabil de implementarea PeTG?

Beneficiarul (Republica Moldova), prin Cancelaria de Stat, va supraveghea și coordona implementarea PeTG, care va fi realizat prin intermediul CGE de către părțile implicate în proces, în conformitate cu procedurile aprobate și stabilite în documentele de reglementare.

Rezultatele proiectului e-Transformare a Guvernării

Instituirea Portalului guvernamental unic al Serviciilor Publice, a Portalului Datelor guvernamentale deschise, platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, a platformei interguvernamentale de interoperabilitate MConnect, a platformei guvernamentale de registre și acte permisive- PGRAP, SIGEDIA (care nu este funcțional la moment), a serviciilor guvernamentale -MSign,Mpay, MPass, și a 16 servicii electronice sectoriale (expunerea în detaliu conform Anexei nr.8).

Sursă: Sistematizat de audit în baza informațiilor analizate.

59

Prim - ministruCNeT

Cancelaria de Stat, CGE, CTS MTIC

CCeT

Alte ministereMinisterul FinanțelorMinisterul AgriculturiiMinisterulEducației

Număr total de respondenți 3013 persoane

Numărul respondenților eligibili pentru întrebare ce atestă asimilarea e-guvernării de către cetățeni îl constituie cei care au fost capabili să menționeze locul și frecvența de accesare a Internetului (Q1.8 și Q1.9)1871 cazuri

27,2% sau 820 persoane

Numărul de respondenți care pe parcursul ultimilor 12 luni personal au accesat cel puțin o pagină web (un site) a vreunei instituții guvernamentale (Q2.3)43,6% din 1871 cazuri sau 816 persoane

Numărul respondenților care, indiferent de loc, personal au utilizat Internetul în ultimele 12 luni (Q1.7)2151 persoane 27,2% sau 820 persoane

Anexa nr.4Aranjamente de implementare a Proiectului „e-Transformare a Guvernării”

Sursă: Schemă grafică prezentată în PAD

Figura nr. 1 Modul de determinare a indicatorului principal de performanță „Asimilarea e-guvernării de către cetățeni”

Sursă: Imagine realizată de către echipa de audit în baza Raportului de sondaj și explicațiilor specialiștilor CGE

60

Anexa nr.5Lista criteriilor de selectare a serviciilor publice pentru digitizare potrivit

Documentele de planificare a Proiectului

Criterii de pre-selectare a e-serviciilor: cost de implementare mai mic de 200 mii dolari SUA și perioada de

implementare până la 12 – 18 luni; e-servicii pentru cetățeni (G2C) și business (G2B), și mai puțin servicii

pentru Guvern; existența infrastructurii minimale de back office110; procesele de business a e-serviciului trebuie să fie bine definite și

funcționale.

Criterii ponderate de selectare a e-serviciilor: urgența și relevanța; numărul de beneficiari; nivelul de pregătire al back office; nivelul de complexitate; cadrul legal și regulator; conducerea și voința politică; nivelul de pregătire al beneficiarului; durabilitatea; factori externi (agenda de integrare în UE, sprijinul altor donatori etc.).

110 Subdiviziunile entității în care se desfășoară activitatea, cu excepția relațiilor cu beneficiari.

61

Anexa nr.6Costurile aferente Proiectului, mil. dolari SUA

Componenta Componentele proiectului

Conform DEP/MOP Rectificat Executat Raport executat/prognozat DEP,%

Costul, total

Credit AID

Contribuția Guvernului

Costul, total

Credit AID

Contribuția Guvernului

Grant Costul, total

Credit AID

Contribuția Guvernului

Grant Costul, total

Credit AID

Contribuția Guvernului

Grant

1 Capacitatea de e-conducere și crearea mediului stimulant

8,0 7,0 1,0 5,216 4,616 0,5 0,1 5,213 4,613 0,5 0,1 65,2 65,9 50,0 -

1.1 Suport pentru CGE și dezvoltarea conducerii

6,455 5,455 1,0 4,78 4,18 0,5 0,1 4,777 4,177 0,5 0,1 74,0 76,6 50,0 -

1.1.1 Configurarea inițială și funcționarea CGE

4,235 3,51 0,725 3,831 3,231 0,5 0,1 3,828 3,228 0,5 0,1 90,4 92,0 69,0 -

1.1.2 Instruirea e-liderilor și funcționarilor publici

1,52 1,245 0.275 0,299 0,299 0,299 0,299 19,7 24,0 0,0 -

1.1.3 Comunicații și parteneriat 0,7 0,7 - 0,65 0,65 0,65 0,65 92,9 92,9 - -1.2 Dezvoltarea mediului, inclusiv

politici, bazele legale și tehnice 1,545 1,545 - 0,436 0,436 0,436 0,436 28,2 28,2 - -

1.2.1 Elaborarea politicii și bazelor strategice

1,19 1,19 - 0,16 0,16 0,16 0,16 13,4 13,4 - -

1.2.2 Dezvoltarea cadrului legal, regulator, tehnic și a datelor deschise

0,355 0,355 - 0,276 0,276 0,276 0,276 77,7 77,7 - -

2 Infrastructura și e-servicii 15,0 13,0 2,0 17,885 13,8 2,7 1,385 17,9 13,8 2,7 1,4 119,3 106,2 135,0 +1,42.1 MCloud infrastructura comună e-

Guvernare6,0 5,0 1,0 10,542 7,157 2,0 1,385 10,557 7,157 2,0 1,4 176,0 143,1 200,0 +1.4

2.1.1 MCloud, etapa I 1,55 1,55 - 3,166 1,681 0,1 1,385 3,181 1,681 0,1 1,4 205,2 108,5 - +1,42.1.2 MCloud, etapa a II-a 4,45 3,45 1,0 7,376 5,476 1,9 7,376 5,476 1,9 165,8 158,7 190,0 -

2.2 Dezvoltarea serviciilor electronice

9,0 8,0 1,0 7,343 6,643 0,7 - 7,343 6,643 0,7 81,6 83,0 70,0 -

2.2.1 Servicii electronice 7,0 6,0 1,0 5,789 5,089 0,7 5,789 5,089 0,7 82,7 84,8 70,0 -2.2.2 Servicii guvernamentale 2,0 2,0 - 1,554 1,554 1,554 1,554 77,7 77,7 - -

Total finanțarea necesară 23,0 20,0 3,0 23,101 18,416 3,2 1,485 23,113 18,413 3,2 1,5 100,5 92,1 106,7 +1,5Sursă: Date furnizate de CGE și sistematizate de către echipei de audit.

62

Anexa nr.7Indicatori de performanță ai Proiectului realizați în raport cu cei planificați

Indicatori ai obiectivului Proiectului

Principal/Intermediar

Unit. demăsur

ă

Nivelul inițial

Valoarea-țintă conform POM

(anul 5 al Proiectului)

Valoarea realizată la 30.12.2016

Devieri, ±

Sursa de date/Metodologia

Responsabil pentru

colectarea datelor

Descrierea/ definiția indicatorilor

Beneficiarii direcți ai Proiectului,inclusiv femei

Principal Nr.%

00

300 mii persoane

50%

634,137din care 51,8% femei

+334,137+1,8 p.p.

Statistica guvernamen

tală

CGE Beneficiari direcți ai Proiectului sunt persoanele care beneficiază direct dintr-o intervenție. În acest Proiect, aceștia sunt cetățenii care accesează serviciile publice prin intermediul portalului Guvernului și al telefoanelor mobile

Percepția cetățenilor asupra calității serviciilor publice (% de utilizatori satisfăcuți)

Principal % n/a 60% 66% +6 p.p. Sondaj CGE Indicatorul măsoară gradul de satisfacție al utilizatorilor față de calitatea generală a procesării tranzacțiilor pentru principalul Portal de Servicii Publice

Asimilarea de cetățeni a e-guvernării (procentul populației care a accesat web site-uri publice în ultimele 12 luni)

Principal % 7% 25% 43.6% +18,6 p.p.

Sondaj CGE Indicatorul măsoară procentajul populației care a accesat cel puțin o dată un website guvernamental pe parcursul ultimelor 12 luni. Măsurat prin sondajul cetățenilor

REZULTATE INTERMEDIARERezultat intermediar (componenta 1)Subcomponenta 1.1Persoane instruite în cadrul Proiectului

Intermediar Nr. 0 2 mii persoane

2,67 mii persoane

+0,67 mii

persoane

Statistica guvernamen

tală

CGE Acest indicator măsoară numărul total al persoanelor instruite în cadrul Proiectului

Susținerea e-guvernării de către cetățeni

Intermediar % 53% 70% 73% +3 p.p. Sondaj CGE Procentul populației care dorește să acceseze serviciile publice prin intermediul Internetului sau al telefonului mobil, măsurat prin sondajul publicului

Subcomponenta 1.2.Seturi de date disponibile pe site-ul Datelor guvernamentale deschise (DGD)

Intermediar Nr. 50 600 937 +337 Statistica guvernamen

tală

CGE Acest indicator măsoară câte seturi de date citibile de TI vor fi disponibile pe site-ul DGD adițional la măsurarea numărului total; CGE va asigura că sunt incluse toate seturile de date cu cerere reală sporită din partea cetățenilor și business-ului

Rezultat intermediar (componenta 2)Subcomponenta 2.1.Asimilarea infrastructurii comune de e-guvernare (MCloud)

Intermediar % 0 25% 53,7% +28,7 p.p

Statistica guvernamen

tală

CGE Acest indicator măsoară procentajul autorităților publice centrale care au migrat unul sau mai multe dintre serviciile/ aplicațiile lor pe MCloud

Subcomponenta 2.2.Vizite la portalul de servicii Intermediar Nr. 0 400 mii 1097,331 +697,331 Statistica CGE Acest indicator măsoară numărul de vizite unice pe portalul de servicii

63

guvernamentale vizite mii vizite mii vizite web guvernamentaleSursă: Documentele de Proiect (DEP și MOP) și Raportul BM privind statutul implementării Proiectului.

Anexa nr.8Informații privind produsele implementate/dezvoltate din contul Proiectului „e-Transformare a Guvernării”

Nr.

Denumirea serviciului/

data instituționalizării

Scopul Cadrul normativ/ de reglementare Părțile implicate Destinatar

Val. de bilanț la

01.07.2017, mii lei

Platforme/servicii guvernamentale1. MCloud

14.02.2013Platforma MCloud permite renunțarea la servere și/sau software-uri complicate, diferite pentru fiecare instituție în parte, cu sisteme de operare închise

Hotărârea Guvernului nr.128 din 20.02.2014 „Privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud)”. Ordinul CS nr. 305 din 09.09.2014 „Cu privire la aprobarea Acordului-tip şi a Contractului-tip privind prestarea serviciilor din platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud)”

CGE – posesor al platformei;Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic al platformei Mcloud; beneficiari ai platformei MCloud (în continuare – beneficiari) – ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competentă, alte autorități publice, precum și întreprinderile de stat, alte persoane juridice de drept privat care folosesc platforma MCloud pentru a livra servicii utilizatorilor finali (persoane fizice sau juridice); alți participanți la administrarea platformei MCloud – persoanele care acordă servicii auxiliare aferente administrării platformei MCloud

MAG

166 044,8

2. PGRAP

23.12.2014

Platforma Guvernamentală de Registre și Acte Permisive – platformă comună destinată implementării serviciilor electronice de tip programare online, registru și eliberare de autorizări. PGRAP va fi capabilă să dezvolte astfel de servicii fără a necesita activități de programare sau ajustare a codului de program

Hotărârea Guvernului nr. 717 din 29.08.2014 „Privind Platforma guvernamentală de registre și acte permisive (PGRAP) și aprobarea Regulamentului privind utilizarea și administrarea platformei guvernamentale de registre și acte permisive (PGRAP)”. Ordinul CS nr. 655 din 23.11.2015 „Pentru aprobarea Acordului-tip cu privire la utilizarea platformei guvernamentale de registre și acte permisive (PGRAP)”

CGE – posesor al platformei;Operator tehnico-tehnologic al platformei Mcloud - Î.S. „CTS”;Beneficiari ai PGRAP – ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, instituțiile publice și întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum și instituțiile publice autonome, persoanele juridice de drept privat care folosesc PGRAP pentru a dezvolta sisteme informaționale;Beneficiari ai aplicațiilor PGRAP – persoane fizice, juridice și funcționari publici

MAG

2 667,2

3. MConnect

07.01.2014

Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate-facilitează schimbul de date dintre autorități pentru creșterea eficientei și calității de prestare a serviciilor publice. Prin platforma de interoperabilitate, autoritățile publice fac schimb de date în timp real, fără a le solicita de la cetățeni și mediul de business în formă de certificate,

Hotărârea Guvernului nr. 656 din 05.09.2012 „Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate”.Hotărârea Guvernului nr.404 din 02.06.2014 „Cu privire la pilotarea platformei de interoperabilitate”

Cancelaria de Stat – posesor al platformei;CGE – deținător al platformei;Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic;.Beneficiari - ministerele și alte autorități administrative centrale vor utiliza platforma de interoperabilitate pentru schimbul de date între sistemele informaționale în sectorul public din momentul lansării acesteia

MAG

20 789,6

64

rapoarte4. MPay

17.09.2013Posibilitatea achitării serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plată, cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar

Hotărârea Guvernului nr.280 din 24.04.2013 „Cu privire la unele acțiuni de implementare a Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay)”Hotărârea Guvernului nr.329 din 28.05.2012 „Cu privire la Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay)”

Ordinul CS nr.512 din 07.09.2015 „Cu privire la unele măsuri de executare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.280 din 24 aprilie 2013 cu modificările şi completările ulterioare

CGE - posesor al Serviciului MPay;Î.S.CTS - asigurarea platformei tehnico-tehnologice a Serviciului MPay;Beneficiari - ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, ca prestatori de servicii publice cu plată sau organe de stat competente;În calitate de participanți la Serviciul MPay sunt prestatorii de servicii, inclusiv prestatorii de servicii publice, prestatorii de servicii de plată, plătitorii

MAGC

2 056,8

5.MSign

02.06.2014

Serviciul guvernamental de semnătură electronică, care îți oferă posibilitatea să utilizezi toate tipurile de semnătură electronică în interacțiunile tale online și să verifici autenticitatea semnăturilor în condiții de securitate garantată

Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02.06.2014 „Privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign)” Ordinul CS nr.451 din 06.07.2015 „Cu privire la aprobarea Acordului-tip și Contractului-tip privind utilizarea serviciului electronic guvernamental integrat de semnătură digitală (MSign)” Ordinul CS nr.645 din 18.11.2015 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind modul de administrare a serviciului electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign)”Ordinul CS nr.680 din 21.12.2016 „Cu privire la aprobarea Acordului-tip şi Contractului-tip privind integrarea serviciilor de aplicare şi verificare a autenticităţii semnăturii electronice în serviciul guvernamental MSign

CGE – posesorÎ.S.CTS - operator tehnico-tehnologicbeneficiari – ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate și cele aflate în subordine, instituțiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), autoritățile/instituțiile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, precum și persoanele juridice

MAGC

1 100,7

6. MPass31.12.2013

MPass - serviciul național de autentificare și acces la serviciile publice electronice. Serviciul oferă mai multe mecanisme de autentificare: semnătura mobilă, certificatul digital, nume de utilizator și parolă

Hotărârea Guvernului nr.1090 din 31.12.2013 „Privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass)” Ordinul CS nr.130 din 26.03.2015 „Cu privire la unele măsuri de executare a Hotărârii Guvernului nr.1090 din 31 decembrie 2013 „Privind serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass)” Ordinul CS nr.413 din 05.06.2015 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind modul de administrare a serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass)”

CGE – posesor;Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic;beneficiari – prestatorii de servicii publice și prestatorii de servicii din sectorul privat, deținători ai sistemelor informaționale integrate cu serviciul MPass;prestatori de servicii publice, inclusiv servicii publice electronice – ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competentă, precum și persoanele juridice de drept public, care prestează utilizatorilor anumite servicii publice, în limitele competențelor prevăzute de lege, și care dețin sisteme informaționale

MAGC

3 996,3

7. MLog MLog - serviciu guvernamental care oferă Hotărârea Guvernului nr.708 din 28.08.2014 CGE – posesor; MA 1 347,3

65

un mecanism securizat și flexibil de jurnalizare și audit, asigurând evidența operațiunilor (evenimentelor), produse într-un sistem informațional la un timp dat

„Privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog)”

Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic;beneficiari - ministerele, Cancelaria de Stat, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate și cele aflate în subordine, instituțiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), instituțiile publice autonome, precum și persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice, în limitele competențelor prevăzute de lege, și care dețin sisteme informaționale.Vor integra, din contul mijloacelor financiare proprii, sistemele informaționale noi, inclusiv cele în curs de dezvoltare, cu serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog)

G

Servicii guvernamentale (tip SaaS)

8

SIGEDIA23.12.2014

Scopul Sistemului de Gestiune a Documentelor și Înregistrărilor Autorităților APC (SIGEDIA) este identificarea și implementarea unui sistem efectiv și eficient de circulație a documentelor în Guvern, care să simplifice și, totodată, să accelereze procesul decizional

Hotărârea Guvernului nr.262 din 15.04.2013 „Cu privire la pilotarea Sistemului informatic de gestiune a documentelor și înregistrărilor”Hotărârea Guvernului nr. 975 din 22.12.2012 „Pentru aprobarea Planului de acțiuni pe anul 2013 privind implementarea inițiativei „Guvern fără hîrtie””Hotărârea Guvernului nr.680 din 30.09.2015 „Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016”Hotărârea Guvernului nr. 890 din 20.07.2016 „Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018”

Instituțiile supuse pilotării SIGEDIA:Cancelaria de Stat, Ministerul Economiei, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Ministerul Afacerilor Interne.CS, prin intermediul CGEă și cu suportul tehnico-tehnologic al Î.S. „CTS”, va coordona, va monitoriza și va gestiona tehnic Programul-pilot SIGEDIA

MAG

5 113,5

Portaluri guvernamentale

9

Portalul guvernamental al serviciilor publice

28.05.2012

Portalul servicii.gov.md funcționează ca un catalog electronic al serviciilor publice dedicate cetățenilor și mediului de afaceri. Scopul principal al acestei platforme este să ofere informație succintă, corectă, accesibilă și completă despre serviciile publice accesibile

Hotărârea Guvernului nr.330 din 28.05.2012 „Cu privire la crearea și administrarea portalului guvernamental unic al serviciilor publice”

CGE – posesor; Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic;Beneficiari - ministerele și alte autorități administrative centrale (inclusiv structurile subordonate acestora) vor actualiza pe portalul guvernamental unic al serviciilor publice informația referitoare la serviciile publice prestate până la intrarea în vigoare a modificărilor în legislație;Beneficiari ai Portalului unic – persoane fizice, juridice și funcționari publici

CI

3 978,5

10

Portalul datelor guvernamentale

deschise14.12.2011

Portalul datelor deschise www.date.gov.md oferă acces liber la datele guvernamentale cu caracter public, stipulează, printre altele, plasarea datelor guvernamentale în format standard

Hotărârea Guvernului nr.700 din 25.08.2014 „Pentru aprobarea Concepției privind principiile datelor guvernamentale deschise” Dispoziția Prim-ministrului nr.43 din 29.04.2011

CGE - responsabil de coordonarea dezvoltării și mentenanței portalului;Ministerele, autoritățile administrative centrale și alte autorități și instituții publice, de comun cu EGOV, vor asigura actualizarea portalului și crearea interfețelor pentru

MACI

651,6

66

online. Scopul programului este de a crește transparența instituțiilor și a permite cetățenilor să ia decizii informate

conectarea la sursele de date actualizate periodic sau în timp real.Beneficiari ai Portalului unic – persoane fizice, juridice

Servicii electronice publice (e-servicii)Aplicații la PGRAP

11.

Registrul de Stat al Controalelor

23.12.2014

Platformă online comună, care permite organelor abilitate cu funcție de control, automatizarea planificării controalelor și evidenței efectuării controalelor planificate și inopinate și publicării acestora pe portalul public controale.gov.md ; o resursă informațională specializată care asigură evidența centralizată a informației sistematizate cu privire la controalele planificate și la controalele efectuate de organele cu funcții de control și autoritățile cu funcții de supraveghere, în baza mandatelor de control emise de organele de control, precum și la rezultatele controalelor respective

Hotărârea Guvernului nr.147 din 25.02.2013 „Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător”

Cancelaria de Stat, în calitate de posesor și deținător al Registrului;Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic al PGRAP;Beneficiari - organele de control, în calitate de furnizori și registratori ai datelor Registrului;

Persoanele fizice și/sau juridice care practică activitate de întreprinzător și sunt pasibile controlului, care sunt supuse controlului sau la care s-a efectuat controlul

MA 2675,3

12.

Autorizația de folosință specială

a apei01.04.2014

instituirea unui ghișeu electronic unic de eliberare a autorizațiilor; platforma comună privind autorizarea de mediu pentru folosință specială a apei va permite reducerea birocrației, timpului și costului aferent procesului de depunere și procesare a cererilor de eliberare a autorizației de mediu pentru folosință specială a apei. De asemenea, sistemul informatic va servi în calitate de instrument-cheie pentru extragerea operativă a datelor privind activitatea instituțiilor implicate în procesul de autorizare a folosinței speciale a apei

Hotărârea Guvernului nr.894 din 12.11.2013 „Cu privire la organizarea și funcționarea ghișeului unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosința specială a apei”, Anexa nr.3. Concepția

Instituția competentă de eliberare a autorizațiilor de mediu pentru folosința apei (Ministerul Mediului) – posesor;Î.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic al PGRAPBeneficiari – Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Supravegherii de Stat a Sănătății Publice, Agenţia „Apele Moldovei”, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Serviciul Piscicol, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform competenţelor funcţionale atribuite prin lege. Persoane fizice, juridice – solicitanți ai autorizațiilor de folosință a apei

MAC

1 661,0

13. Registrul Digital Agricol

Nu este exploatat de beneficiar

Registrul electronic al producătorilor și procesatorilor produselor de origine animală și vegetală - Ghișeu unic pentru solicitarea și eliberarea actelor permisive în domeniul agriculturii

Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013 -

Posesor – MAIAÎ.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic al PGRAPCancelaria de Stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare – responsabili pentru implementarea Registrului digital agricol

MAGC

1 858,4

14.e-Autorizație

TransportNu este exploatat

Ghișeu unic pentru solicitarea, atribuirea și eliberarea autorizațiilor de transport internațional de mărfuri și pasageri

Hotărârea Guvernului nr. 1096 din 31.12.2013 Posesor - ANTAÎ.S. „CTS” - operator tehnico-tehnologic al PGRAP MA

G

3 313,7

67

de beneficiarProduse, proiecte şi e-servicii publice

15. e-Stare civilă16.12.2013

Serviciu prin care pot fi solicitate online duplicatele certificatelor de stare civilă, extrasele de stare civilă și modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă

-

SSC – posesor şi deţinătorgăzduit în MCloud C

202,5

16. e-Documente normative în construcții10.01.2013

Serviciul are drept scop simplificarea accesului la documentele din domeniul construcțiilor pentru cetățeni, funcționari publici, experți în domeniu și agenți economici

- Posesor – de facto, CGE, potențial posesor - MDRC C 2 888,3

17. e-Cazier05.09.2012

Pentru a simplifica procedura de obținere a cazierului judiciar prin implementarea noului serviciu, cetățenii pot depune online cererea de obținere a documentului

Hotărârea Guvernului nr. 896 din 27.10.2014 „Pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate contra plată și a tarifelor la acestea, precum și a Regulamentului cu privire la modul de formare și utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne”

Ordinul MAI nr.353 din 18.11.2016 „Privind aprobarea Instrucțiunilor privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și altor certificate de către Serviciul tehnologii informaționale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”

Posesor şi deținător - STI al MAI C 1 400,1

18. e-Visa01.08.2014

Serviciu electronic care, în premieră, permite solicitanților să-și întocmească online dosarul de aplicare pentru vizele de intrare în Republica Moldova

Hotărârea Guvernului nr.50 din 15.01.2013

Posesor şi deţinător – MAEIEgăzduit în MCloud I

1 943,1

19. e-Factura11.02.2014

Soluție informatică destinată agenților economici din Republica Moldova pentru formarea și circulația electronică a facturilor și facturilor fiscale

Ordinul IFPS nr. 562 din 04.04.2014 „Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor și facturilor fiscale electronice „e-Factura””Ordinul CS nr. 497-A din 14.07.2016

SFS – posesor administrator tehnico-tehnologic - Î.S. „Fiscservinform”

MA

2 638,7

20. e-CNAM18.02.2013

Metodă modernă de schimb informațional. Implementarea acesteia permite înlocuirea procedurilor manuale cu cele automatizate în obținerea și procesarea formularelor de raport

-

posesor de facto – CGE, potențial posesor - CNAMCNAM – prestator de serviciuInstituțiile medicale – beneficiare ale serviciului MA

1 297,1

21. e-Licențiere06.11.2012

oferă o gamă completă de funcții specializate pentru a optimiza depunerea și analiza cererilor de eliberare a licențelor de la Camera de Licențiere.

-

Camera de Licențiere – posesor, deținător şi prestator de serviciugăzduit în MCloudAgenții economici – beneficiari ai e-serviciului

MA

2 361,4

68

Licențele pot fi solicitate în format electronic, fără ca agentul economic să se deplaseze la Chișinău

22.

e-Integritate,se va lansa din

01.01.2018La moment este

exploatat doar pe interior de ANI

Sistem electronic pentru depunerea și verificarea declarațiilor de avere și interes personal

Legea nr. 132 din 17.06.2016 „Cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate”Legea nr. 133 din 17.06.2016 „Privind declararea averii și a intereselor personale”Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013 „Privind aprobarea Planului de acțiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”

Posesor şi deținător – ANIgăzduit în MCloud

Funcționari publici și

ANI

2 162,3

23. e-AARBI15.12.2014

Registrul Bunurilor Imobile permite vizualizarea datelor despre bunurile imobile înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova

-

Î.S. „Cadastru” – deținătorARFC – posesor

UNEJ

2 978,2

24.

Registrul de evidență a

operatorilor de date cu caracter

personal

Asigură punerea în aplicare a prevederilor legii, potrivit cărora operatorii de date cu caracter personal sunt obligați să notifice Autoritatea națională pentru protecția datelor cu caracter personal privind operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal

Hotărârea Guvernului nr.296 din 15.05.2012 „Privind aprobarea Regulamentului Registrului de evidență a operatorilor de date cu caracter personal”;Hotărârea Guvernului nr.1123 din 14.12.2010 „Privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal”

CNPDCP – posesor, deținător registrator;Î.S. „CTS” – operator tehnico-tehnologic;Beneficiari - operatorii sau persoanele împuternicite de către ei în calitate de furnizori ai datelor ce se stochează în Registru.Persoane fizice, juridice și instituțiile publice care prelucrează datele cu caracter personal

G

1 122,0

25.Digitizarea

Arhivei SSC21.11.2016

Digitizarea și sistematizarea informației din arhivele de stare civilă -

SCC - posesor GC

6465,4

26

Digitizarea a cca 20 mil. de pagini

din arhiva cadastrală/27.05.2016

Digitizarea și sistematizarea documentației din arhiva cadastrală -

Î.S. „Cadastru” - posesor GC

(1045451,95 USD)

Sursă: Sistematizat de către auditor urmare a analizelor efectuate.

Anexa nr.9Lista acordurilor de colaborare încheiate între CGE și beneficiari pentru digitizarea serviciilor publice sectoriale/arhivelor

69

Nr.d/o

Acordul de colaborare Temeiul pentru digitizarea serviciului (decizia CNeT, nr., data și/sautemei din documentul de politici relevant)Denumirea autorității beneficiare Nr., Data Serviciul digitizat

70

1. Camera de Licențiere01.02.2012

„e-Licențiere” Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)Acțiunea 24 din Planul de acțiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.44 din 26.01.2012

2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

06.02.2012 „E-Documente Acte normative în construcţie”

Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)Acțiunea 23 din Planul de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.44 din 26.01.2012

3. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

Data nu a fost indicată,Completat prin Acordul

adițional nr.1 din 26.11.2013

„e-Viza” Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)

4. Compania Națională de Asigurări în Medicină

06.02.2012 „e-CNAM” (e-serviciul „Raportare către Compania Naţională de Asigurări în

Medicină”)

Acțiunea 22 din Planul de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Gvernului nr.44 din 26.01.2012

5. Ministerul Afacerilor Interne 01.03.2012,completat prin

Acordul adițional nr.1 din 29.07.2015

e- „Cazier juridic” Acțiunea 21 din Planul de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.44 din 26.01.2012

6. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat 21.05.2012 e-Factura („Factura fiscală electronică”) Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)Acțiunea 8 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012

7. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

29.05.2012 SI „Registrul producătorilor și procesatorilor produselor de origine vegetală și animală”

Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)Acțiunea 16 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012

8. Î.S. „Cadastru” 29.05.2012 SI„Accesul Activ la Registrul Bunurilor Imobile”

Pct.2 din Decizia CNeT (P-V al ședinței CNeT din 07.02.2012)Acțiunea 6 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012

9. Ministerul Mediului,Fondul Provocările Mileniului Moldova

22.11.2012 SI „Eliberarea autorizațiilor de folosință a apelor” (Platforma Comună de Autorizare a Folosinței Apei (PCAFA))

Acțiunea 14 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 21.12.2012

71

10.Ministerul Justiției,Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”,Serviciul Stare Civilă

30.05.2013, completat prin Acordul adițional din 12.12.2013

Digitizarea arhivei Serviciului Stării Civile, cu introducerea metadatelor și elaborarea SI pentru stocarea și accesarea lor (SAIS)

Pct.19 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012,Acțiunea 35 și 36 din Planul de acţiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013

11. Serviciul Stare Civilă 12.11.2013 e-Servicii Stare Civilă Acțiunea 9 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 21.12.2012

12. Agenția Națională Transport Auto 12.12.2013, completat prin Acordul adițional

nr.1 din 03.04.2014

SI „e-Autorizaţie transport” Acțiunea 17 din Planul de acţiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013

13. Agenția Relații Funciare și Cadastru,Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”,Î.S. „Cadastru”

10.02.2014 Digitizarea arhivei Î.S. „Cadastru”, inclusiv a oficiilor cadastrale teritoriale și elaborarea unui sistem informațional pentru accesarea și actualizarea arhivei cadastrale

Acțiunea 37 din Planul de acţiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013

14. Comisia Națională de Integritate 07.04.2014 „e-Integritate” (SI „Depunerea online și monitorizarea declarațiilor de avere și interese”)

Acțiunea 24 din Planul de acţiuni pe anul 2014 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1096 din 31.12.2013

Sursă: Date sistematizate de auditor în baza informațiilor prezentate de CGE.

Anexa nr.10 Platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud: modele de prestare a serviciilor

72

Situații la punct Infrastructura Platforma Software de plecare ca serviciu ca serviciu ca serviciu

Legenda: – componente administrate de beneficiari de servicii platformei MCloud

– componente administrate de prestator de servicii platformei MCloud

Sursă: Imagine realizată de audit în baza informațiilor furnizate de către specialiștii CGE.

Anexa nr.11Analiza neajunsurilor aferente e-serviciilor și arhivelor digitale dezvoltate din contul Proiectului e-Transformare a Guvernării

73

Aplicații

Softuri intermediare

Aplicații

Sisteme operaționale

Virtualizare

Servere

Stocare

Aplicații

Rețele

Aplicații

Date Date Date Date

Timpul derulării Timpul derulării Timpul derulării Timpul derulării

Softuri intermediare Softuri intermediare Softuri intermediare

Sisteme de operareoperaționale

Sisteme operaționale Sisteme operaționale

Virtualizare Virtualizare Virtualizare

Servere Servere Servere

Stocare Stocare Stocare

Rețele Rețele Rețele

Nr.Denumirea serviciului/beneficiar

Data instituționaliz

ării

Destinatari/utilizatori potențiali

Înregistrat la Valoarea de bilanț la CGE (30.06.2017) Perioada de

garanție

Data transmiterii la balanța entității

beneficiare

Nivel de funcționare

Nivel de utilizare

Existența cadrului regulator

Nivel de automatizare

(grad de complexitate)*

info CGE MTIC CNPDCP mii lei % Concept Regulament

Servicii dezvoltate pe PGRAP

1.Registru de Stat al

ControalelorCS

23.12.2014 MA- - 2 675,3 4,6 31.12.2014-

31.12.2017Transmis la 13.09.2017

funcțional Parțial utilizat - + 2

2.

Autorizația de folosință specială

a apeiMM

(AMFSA)

01.04.2014MAC

+ - 1 661,0 2,8 31.12.2014- 31.12.2017

Nu a fost transmis funcțional Parțial utilizat + - 3

3.Registrul Digital Agricol MAIA

RDA

Nu este dat în exploatare

MAC

- - 2 379,5 4,1 01.01.2017-31.12.2019

Nu a fost transmis Nefuncțional (netestat în

mediul de producție)

Nu se utilizează - - 3

4.e-Autorizație

TransportANTA

Nu este dat în exploatare

MAG

- - 3 834,8 6.5 01.01.2017-31.12.2019

Nu a fost transmis Nefuncțional (netestat în mediul de producție

Nu se utilizează - + 3

Servicii electronice dezvoltate pe MCloud5. SIGEDIA

CGE 23.12.2014 G, MA - - 5 113,5 8,7 18.10.2016-18.10.2018

Nu a fost transmis Funcțional doar în cadrul CGE

Nu se utilizează - - 2

6. e-Stare civilă SSC 16.12.2015 C + - 202,5 0,4 - Transmis la 13.05.2016

funcțional Parțial utilizat - - 2

7.

e-Documente normative în construcții

MDRC

10.01.2013 C

+ - 2 888,3 4,9 05.12.2012-05.12.2014

Nu a fost transmis funcțional Parțial utilizat - - 1

8. e-Cazier STI al MAI 05.09.2012 C + - 1 400,1 2,4 12.10.2012-

12.10.2014Transmis la 03.09.2015

funcțional utilizat - - 2

9. e-Visa MAEIE 01.08.2014 I - - 1 943,1 3,3 28.10.2013-27.10.2015

Transmis la 15.12.2015

funcțional utilizat - + 2

10. e-Factura SFS 11.02.2014 MA + - 2 638,7 4,5 17.10.2013-

17.10.2015Transmis la

04.04.2017funcțional Parțial utilizat - + 2

11. e-Cnam CNAM 18.02.2013 MA - - 1 297,1 2,2 15.10.2014 Nu a fost transmis funcțional Parțial utilizat - - 2

12.e-Licențiere Camera de Licențiere

06.11.2012 MA+ - 2 361,4 4,0 05.11.2012-

05.12.2014Transmis la 06.01.2016

funcțional Parțial utilizat - - 2

13. e-Integritate ANI (CNI)

Nu este dat în exploatare

ANI (G, C)

- - 2 162,3 3,7 25.02.2016- 25.02.2017

Transmis la 07.06.2017

Nefuncțional (nu a fost testat pe

mediul de producție)

Nu se utilizează - - 2

14. e-AARBI 15.12.2014 UNEJ/G, + - 2 978,2 5,1 01.05.2014- Transmis la funcțional Parțial utilizat - - 2

74

Î.S.Cadastru MA 02.03.2016 22.09.2016

15.

Registrul de evidență a

operatorilor de date cu caracter personal

CNPDCP

14.08.2012 G - directMA, C

- + 1 122,0 1,9 30.03.2012- 30.03.2014

Transmis la 31.12.2015

funcțional Parțial utilizat + + 2

16. Digitizarea Arhivei SSC SSC 21.11.2016 G

- - 6 465,4 11 16.10.2015- 16.10.201621.11.2016- 21.05.2017

Transmis la 13.05.2016

funcțional Parțial utilizat - - 2

17.

Digitizarea a cca. 20 mil. de coli din arhiva cadastrală

Î.S.Cadastru27.05.2016 G

- - 19 216,0(1045451,95

USD)

32,7 23.06.2016- 23.12.2016

Nu este înregistrat în evidența contabilă

funcțional utilizat - - 2

TOTAL 58 658,1 100

Sursă: Elaborat de către auditor în baza evaluărilor efectuate.

*Notă: Nivelul de automatizare (grad de complexitate) conform Hotărârii Guvernului nr.733 din 28.06.2006 și Ordinului MTIC nr.94 din 17.09.2009:Furnizarea serviciilor publice prin mijloace electronice se poate efectua la diferite niveluri de complexitate: nivelul 1 - Informare: furnizarea informaţiilor despre serviciile publice şi despre activitatea autorităţilor publice; nivelul 2 - Interacţiune: descărcarea de formulare din Internet, procesarea formelor, inclusiv autentificarea, implementarea sistemului de circulaţie a documentelor electronice; nivelul 3 - Tranzacţii: transmiterea informaţiilor, adoptarea deciziilor şi efectuarea livrărilor de mărfuri şi/sau servicii (inclusiv achitarea plăţilor prin mijloace electronice); nivelul 4 - Transformare: redefinirea actului de guvernare.

75