Stimularea Creativitatii Elevilor in Procesul de Invatamint

10
STIMULAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT Noţiunea de creativitate, deşi este una din cele mai fascinante noţiuni cu care a operat vreodată ştiinţa, nu este suficient definită prin prisma complexităţii procesului creativ, cât şi prin diversitatea domeniilor în care se realizează creaţia. Creativitatea poate fi definită în multe feluri pornind de la înţelegerea creativităţii ca o atitudine şi până la identificarea acesteia cu o producţie creatoare de nivel înalt, cu realizări neobişnuite în diverse domenii. Creativitatea este precedată de capacitate, atitudini, atribute personale, experienţe intelectuale şi este prezentă la aproape oricine, astfel mulţi oameni dispun de un potenţial necesar unui anumit nivel de realizare creativă. Oamenii implicaţi în arta plastică, invenţie, compoziţie sau desen, elaborări literare , sunt în general consideraţi creativi. Pe de alta parte, actorii, muzicienii, artiştii de orice fel sunt priviţi ca fiind mai creativi. Activitatea lor dovedeşte potenţial creativ şi are ca rezultat produse creative. Există şi definiţii ce se referă la produsul creativ, iar folosirea acestui produs ca un criteriu pentru creativitate a fost des întâlnită în domeniul tehnologic şi industrial. În astfel de studii se pleacă de la ideea că produsul realizat este primul obiect de studiu, odată acesta caracterizat drept creative, termenul se transferă atât comportamentului care l-a produs cât şi persoanei. 1

description

Noţiunea de creativitate, deşi este una din cele mai fascinante noţiuni cu care a operat vreodată ştiinţa, nu este suficient definită prin prisma complexităţii procesului creativ, cât şi prin diversitatea domeniilor în care se realizează creaţia.

Transcript of Stimularea Creativitatii Elevilor in Procesul de Invatamint

STIMULAREA CREATIVITII ELEVILOR N PROCESUL DE NVMNT

Noiunea de creativitate, dei este una din cele mai fascinante noiuni cu care a operat vreodat tiina, nu este suficient definit prin prisma complexitii procesului creativ, ct i prin diversitatea domeniilor n care se realizeaz creaia.Creativitatea poate fi definit n multe feluri pornind de la nelegerea creativitii ca o atitudine i pn la identificarea acesteia cu o producie creatoare de nivel nalt, cu realizri neobinuite n diverse domenii. Creativitatea este precedat de capacitate, atitudini, atribute personale, experiene intelectuale i este prezent la aproape oricine, astfel muli oameni dispun de un potenial necesar unui anumit nivel de realizare creativ. Oamenii implicai n arta plastic, invenie, compoziie sau desen, elaborri literare , sunt n general considerai creativi. Pe de alta parte, actorii, muzicienii, artitii de orice fel sunt privii ca fiind mai creativi. Activitatea lor dovedete potenial creativ i are ca rezultat produse creative.Exist i definiii ce se refer la produsul creativ, iar folosirea acestui produs ca un criteriu pentru creativitate a fost des ntlnit n domeniul tehnologic i industrial. n astfel de studii se pleac de la ideea c produsul realizat este primul obiect de studiu, odat acesta caracterizat drept creative, termenul se transfer att comportamentului care l-a produs ct i persoanei. Studiindu-se creaia tiinific i cea artistic au fost identificai numeroi factori comuni ai creativitii din cadrul acestor doua domenii. Forele creatoare din domeniul artei sunt supuse acelorai principii ca i cele din domeniul tiinelor. Pe lng aptitudinile generale se consider c n diferitele domenii de creaie un rol important revine aptitudinilor speciale. Studiile referitoare la aptitudinile speciale arat c centrul creativitii este bazat pe motivaie, aptitudini intelectuale i alte trsturi de personalitate. Dei creativitatea este recunoscut ca fiind o formaiune complex, n general sunt consemnate trei categorii de factori : factori psihici, factori sociali i factori biologici. Rezultatele cercetrilor efectuate pe aduli referitoare la stimularea creativitii de grup, ar putea s constituie un model pentru conceperea unor activiti de dezvoltare a gndirii creative n coal. Cercetrile de psihologie a grupului mic au pus n eviden o serie de factori care condiioneaz productivitatea i eficiena muncii n grup: a) structura i caracteristicile sarcinilor abordate b) raportul dintre tipul de sarcini de rezolvat i reele de comunicare dintre membriic) relaiile interumane din colectiv i modul n care acestea sunt percepute i motivate de membriid) stilul de conducere al grupuluiStudiile experimentale de psihologie social a colectivelor (de munc) au relevat urmtorii factori favorizani pentru creativitatea colectiv: a) stabilirea i utilizarea la nivel de grup a unor modaliti concrete de verificare a progresului nregistratb) omogenitate n privina gradului de dezvoltare a factorilor intelectuali i non intelectuali ai creativitii membrilorc) interaciune optim i stimulare reciproc a motivaiilor individuale n cadrul grupului.d) relativa concordant ntre structurile formale i cele informale e) completitudine, precizie i capacitate de discriminare obiectiv a performanelor individualef) relaiile interpersonale bazate pe cooperare i competiie profesional.Modele diverse de creativitate de grup cuprind indicaii privind criteriile de constituire a grupului, mrimea i compoziia acestuia, principiile de funcionare ale grupului, modul de pregtire i desfurare a ntlnirilor de lucru, procedee i tehnici de stimulare a creativitii, mijloace de evaluare a progresului nregistrat att de individ ct i de grup.Grupul reprezint n primul rnd o modalitate complex i relativ permanent de cultivare i stimulare a creativitii.coala din zilele noastre nu se mai bazeaz pe natura cunotinelor, ci fiind organizat n vederea unui alt scop, ea tinde la dezvoltarea aptitudinilor de creaie a tinerilor ce aparin generaiilor noi. Astfel elevilor ar trebuii s li se dea ocazia de a lucra mpreun, de a participa la lucrri colective.Educarea creativitii poate depinde de algoritmii ce descriu procedeele dar i asigurarea condiiilor care o faciliteaz. Realizarea condiiilor care faciliteaz creaia, inclusiv dezvoltarea potenialului creativ, a reprezentat principalul colectiv de-a lungul vremii. Ca o replica la vechea idee c cel mai bun lucru ce se poate face pentru un creator este s nu fie tulburat cu nimic , cercetrile au avansat tocmai n sferele trsturilor de personalitate i ale climatului muncii colective. n situaii concrete special alese, elevii contientizeaz i nva s nving barierele produciei creative. Se consider c acestea sunt de trei tipuri : a) perceptive, provocnd dificulti n: delimitarea problemelor, generalizarea problemelor, definirea termenilor, utilizarea mai multor sensuri n observare sesizarea de relaii ndeprtate, investigarea faptelor evidente, distingerea cauzei de efect.b) blocaje culturale, conformismul, supraevaluarea competiiei sau a cooperaiei, suprageneralizri, prea mare ncredere n raiune i logic, ncrederea total n statistici, prea multe sau prea puine cunotine n domeniu.c) blocaje emoionale: teama de a grei, fixarea la prima idee ce vine n minte, lipsa trebuinei de a pune n lucru ideea gsit, teama de aprecierea colegilor, rigiditatea gndirii, dorina de a rezolva repede. Creativitatea este o dimensiune integral a personalitii subiectului creativ ce presupune imaginaie, dar nu se reduce la procesele imaginative; implic inteligen, dar nu orice persoan inteligent este i creatoare; presupune motivaie i voin, dar nu poate fi explicat doar prin aceste aspecte. coala urmeaz s realizeze finaliti educative specifice, de care este direct responsabil. Ei i revine responsbilitatea de a aciona pentru stimularea potenialului creativ al elevilor n urmtoarele direcii: identificarea potenialului creative al elevilor crearea premiselor gnoseologice ale activitii creatoare, libere i contiente a omului (o concepie despre lume care s dea sens i s orienteze activitatea creativ); dezvoltarea posibilitilor individuale de comunicare, care s nlesneasc punerea rezultatelor creaiei la dispoziia societii dinamizarea potenialului creativ individual, n sensul valorificrii adecvate a talentelor i a cultivrii unor atitudini creative n special a acelor care constituie principalii factori vectoriali ai creativitii; asigurarea suportului etic al comportamentului creator .Astfel, testele de creativitate pun n eviden o serie de caracteristici personale n legtur cu factorii instrumentali ai creativitii. Ele i solicit, de exemplu, subiectului s realizeze ntr-un interval de timp determinat ct mai multe desene originale pornind de la figuri date, s imagineze pentru aceste desene titluri, s gseasc utilizri multiple unui obiect, s imagineze un alt sfrit al unei povestiri cunoscute etc.Prin exerciii bine alese, profesorul poate educa la elevi ncrederea c fiecare dintre ei posed capacitatea de a fi creative, c aceasta se poate dezvolta prin nsuirea de noi tehnici de gndire. Pentru aceste obiective , n clas trebuie format un climat de lucru definit prin urmtoarele: ntrebrile elevilor sunt tratate cu atenie, ideile lor sunt recepionate cu respect; profesorul le ntrete constant convingerea c ideile sunt valoroase, nvndu-i criterii de evaluare; n anumite perioade elevii lucreaz i produc idei fr o evaluare din partea profesorului; de fiecare dat, produciei deliberate de idei i se afecteaz un anumit timp; se lucreaz cu clasa ntreag , individual sau pe grupe mici.Dezvoltarea spiritului de observaie, a gndirii i imaginaiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pn la setul direcional al personalitii creatoare (corelaia integrativ a intereselor i aptitudinilor creatoare) asigur originalitatea n cazul exerciiilor de limba strin. De asemenea, este nevoie de restructurri radicale n metodologia nvrii, precum i de crearea n clas a unei atmosfere permisive, care s favorizeze comunicarea n activitatea de nvare. Supleea i originalitatea gndirii, gsirea unor soluii noi i satisfacia fa de gsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de nvmnt, dar n special, pot fi utilizate n acest sens resursele oferite de studiul limbii engleze.Flexibilitatea n ceea ce privete adaptarea coninuturilor la nivelul de dezvoltare concret i la interesele elevilor, precum i punerea accentului pe nvarea procedural, conducnd la structurarea unor strategii i proceduri proprii de rezolvare de exerciii, de explorare i de investigare, la dezvoltarea interesului i a motivaiei pentru studiul i aplicarea limbii engleze n contexte variate. n organizarea unui climat creativ apar urmatorii factori: stimularea divergenei - incitarea clasei n a da cat mai multe soluii la aceeai problem pus , lsnd timp pentru generarea rspunsurilor receptivitatea - ngduina, rbdarea de a asculta toate rspunsurile elevilor, nentrerupandu-i fr a formula vreo apreciere imediat asupra acestora , acordnd o aceeai ncredere tuturor elevilor; acceptarea de ntrebri - n loc de soluii imediate cu scopul de a clarifica elevilor problema pus pozitivitatea strduina de a gsi - n timpul evalurii un aport n fiecare dintre soluiile sau ntrebrile formulate coparticiparea elevilor la evaluarea rspunsurilor.Naraiunea este folosit n procesul instructiv-educativ, ca metod de exersare a spiritului de observaie i de dezvoltare a limbajului.Dac obiectul care constituie tema unei compuneri este complex, atunci acesta etaleaz diverse aspecte pe care elevul le preia fr efort, transpunndu-le intr-o form de exprimare proprie. Dac obiectul este simplu, atunci, acesta prin simplitatea i banalul sau, este srac n aspecte; pentru a-l lua n discuie ntr-o compunere, accentul nu mai cade pe capacitatea de observaie, ci mai ales pe cea imaginativ-inventive a individului.Spre deosebire de metoda de activare cunoscut n procesul instructiv , care adresnd ntrebri clasei o activeaz, limitnd ns, procesul la primul rspuns corect, proba de tip problematic reprezint o inversare a rolurilor intre profesor i elev. De data aceasta cei care formuleaz ntrebrile orale sau n scris - sunt elevii.Creativitatea poate fi stimulat la nivelul ntregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de nvare cu multiple beneficii pentru elevi. Acetia sunt de-a dreptul ncntai s li se ofere ansa s-i exprime gndurile i sentimentele n moduri ct mai variate i originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim n acest scop. Problema care se ridic este aceea a efortului pe care l vor depune att elevii, ct i profesorul n realizarea obiectivelor propuse.Leciile de limba engleza ofer reale posibiliti de organizare i desfurare a unor multiple activiti menite a dezvolta capacitatea de creaie a elevilor. Dintre acestea pot fi amintite: comunicarea pe teme de interes general, folosind cuvinte i expresii cu uz frecvent avnd ca teme familia, mediul nconjurtor , relaiile cu ceilali, coal i locul de munc, schimbarea de informaii cu ceilali i descrierea de aspecte ale trecutului i ale vieii de zi cu zi, de asemenea abilitatea de a scrie mesaje i redactarea de scrisori, alctuirea unui text cu enunuri pe teme familiare i de interes personal, fiind capabil s descrie experiene personale i diferite evenimente, exprimarea fluent i spontan n limba respectiv utiliznd un limbaj elaborat , formularea de idei i opinii personale, realizarea compunerilor, alctuirea propoziiilor dup scheme date, transformarea vorbirii directe n vorbire indirect i invers.Un loc important n dezvoltarea limbajului i a vocabularului activ l are utilizarea jocurilor didactice orale, asemenea activiti de nvare oferind elevilor nu numai bucuria i satisfacia de a se juca, dar sunt i un real prilej de dezvoltare a capacitilor de exprimare oral i n acelai timp de dezvoltare a capacitilor creative.Noile metode se bazeaz pe toate formele de organizare a activitilor (individual, perechi, grup i frontal), clasa de elevi devenind o comunitate de nvare, n care fiecare contribuie att la propria nvare, ct i la procesul de nvare colectiv. Elevii sunt solicitai s apeleze la acele surse care i ajut s rezolve problemele i sunt implicai n experiene de nvare complexe, proiecte din viaa real prin care i dezvolt cunotinele i deprinderile.Un elev i manifest spiritul creativ atunci cnd: se implic activ n procesul de formare i nvare, adopt o atitudine activ i interactiv; gndete critic i are deprinderi de gndire critic; acioneaz n total libertate n planul alegerilor pe care le face; exploreaz mediul i gsete soluii personale; prefer gndirea divergent, imaginativ i creativ; i valorific i dezvolt imaginaia, originalitatea, inventivitatea, fantezia, creativitatea; problematizeaz coninuturile i face descoperiri; i exercit liberul arbitru; are ncredere n forele proprii i dorina de autodepire; nu se descurajeaz n faa frustrrii i ambiguului, ci persevereaz; devine responsabil; elaboreaz produse intelectuale unice i originale.Una dintre cele mai cunoscute metode pentru dezvoltarea spiritului creativ, care se bazeaz pe idei libere, este brainstormingul, folosit n activitile de grup. Prin aceasta metod de comunicare a unor idei intr-un grup se ofer ocazia unei persoane s formuleze preri care i-au venit n minte mai mult dect dac ar fi lucrat singur. Astfel s-a demonstrat c lucrnd n grup se produc mai multe idei, se gsesc mai multe soluii, dect dac fiecare membru ar lucra separat. O alt metod este conversaia euristic. Aceast metod solicit elevilor inteligena productiv, spontaneitatea i curiozitatea, lsnd elevilor mai mult libertate de cutare. Ar mai fi explozia stelar, tehnica cvintetului, metoda ciorchinelui, teoria inteligenelor multiple, toate aceste metode dezvoltnd creativitatea elevilor, iar profesorii ar trebui s ncerce sa fie ct mai creativi mpreun cu elevii, punndu-le astfel n valoare ct mai mult potenialul creativ.

Bibliografie:Getzels, J. W. , Jackson, P.W., Creativity and intelligence, New York, 1962Martin Covington, Promoting creative thinking in the classroom, Ohio, 1969M. Girboveanu, V. Negoescu, G. Nicola, A. Onofrei, M. Roco, A. Surdu, Stimularea creativitii elevilor n procesul de nvamnt, Bucureti, 1981

6