UNIVERSITATEA SPIRU HARET

GABRIELA POPESCU

PSIHOLOGIA\wI

CREATIVITATII,

EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MINE

LUCRARI APARUTE

N EDITURA FUNDATIEI ROMNIA DE MINEAurelianBondreaSOCIOLOGIA CULTURII (editiaa IV-a)

AurelianBondreaSOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE SI A MASS-MEDIA (editiaa II-a)

NicolaeRadu,CarmenFurtunasi colah.PSIHOLOGIE SOCIALA '

MihaelaMinulescuTEORIE SI PRACTICA N PSIHODIAGNOZA

StefanCosteaISTORIA GENERALA A SOCIOLOGIEI

ConstantinCuciucSOCIOLOGIA RELIGIILOR

NicolaeLungu _PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

IoanaOmerPSIHOLOGIA MUNCII

NicolaeRadu,LauraGoran,AngelaIonescu,DianaVasilePSIHOLOGIA EDUCATIEI

MonicaDeliciaAvramescuDEFECTOLOGIE SI LOGOPEDIE

GratielaSionPSIHOLOGIA VRSTELOR

Mihai GoluFUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI. VoI.1,II

Florin TudoseFUNDAMENTE N PSIHOLOGIA MEDICALAPsihologieclinicasi medicalan practicapsihologului

I.S.B.N.:973-582-838-3 76.000Lei

EDITURA FUNDA TIEI ROMNIA DE MINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACUL TA TEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

GABRIELA POPESCU

PSIHOLOGIACREA TIVITA TII,

EDITURA FUNDATIEI ROMNIA DE MINEBucuresti,2004

Descrierea C1Pa Bibliotecii Nationale a RomnieiPOPESCU, GABRIELA

Psihologia creativitatii/ Gabriela Popescu. -Bucuresti Editura Fundatiei Romniade Mine,2004Bibliogr.144p.; 20,5 cm.ISBN 973-582-838-3

159.954.4

Editura Fundatiei RomniadeMine,2004ISBN 973-582-838-3

Redactor: Octavian CHET ANTehnoredactor: Florentina STEMA TECoperta: Stan BARON

Bun de tipar: 11.12.2003; Coli tipar: 9Format: 16/61x 86

Editura si Tipografia Fundatiei Romniade MineSplaiul Independentei, Nr. 313, Bucuresti, S. 6, O. P. 83Tel./Fax.:410 43 80; www.spiruharet.ro

CUPRINS

1.Notiuni introauctive 51.1.Delimitariconceptuale 51.2.Defmitiialecreativitatii 61.3.Dimensiunilecreativitatii 8IA. Niveluri alecreativitatii ~ 11

Rezumat.Concepte-cheie.~trebari 12Bibliografieselectiva 13

2. Abordarialecreativitatii 142.1.Teariapsihanalitica 142.2.Teoriaasociationistaacreativitatii 152.3.Teoriagestaltista 15204. Teoriabehaviorista 162.5.Teoriaumanista 162.6.Teoriaculturala(interpersonaIa) 172.7.Teoriafactoriala 182.8.Teoriacognitiva 19

Contributiirecentealecreativitatii 20Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.ntrebari .' 26Bibliografieselectiva 27

3. Factoriicreativitatii 283.1.Factoripsihologiei 293.2.Factoribiologici .' 343.3.Factorisociali 403A. Blocajelecreativitatii 45

Rezumat.Concepte-cheie.'Extensii.ntrebari 46Bibliografieselectiva 48

4. Fazeleprocesuluicreator 494.1.Prepararea(pregatirea) : 544.2. lncubatia 564.3. Iluminarea(inspiratia) 58404. Verificarea 62

3

4.5.Processi produscreator 64Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.ntrebari 66Bibliografieselectiva 67

5. Fonnelecreativitatii 695.1.Creativitateaindividualasi degrup 695.2.Creativitateastiintificasi tehr:!icasi ceaartistica 78

Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.Intrebari 85Bibliografieselectiva 86

6. Psihodiagnozacreativitatii 876.1.Metodedepsihodiagnozaa creativitatiila copil 876.2.Psihodiagnozacreativitatiila adult 926.3.Detectaresi predictie ~ 93

Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.Intrebari , 95Bibliografieselectiva 97

7. Stimulareacreativitatii 987.1.Factorifrenatoriai creativitatii 987.2.Metodedestimulareacreativitatii 99

7.2.1.Metodedestinatepersonalitatiicreatoare 1007.2.2.Metodedestinateprodusuluicreator 109

Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.ntrebari 118Bibliografieselectiva'" , '" 122

8.Personalitateacreatoare 1238.1.Inteligentasi creativitate ou 1238.2.Aptituqinilespeciale " 1268.3.Stilulcognitiv 1288.4.Motivatiacreatoare 1298.5.Atitudinilecreatoare 1308.6.Tipologiacreatorilor 131

Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.ntrebari 133Bibliografieselectiva 135

9. Supradotareasi creativitatea 1369.1.Definireasupradotarii 1369.2.Detectareasi stimulareacopiilorsuperiornzestrati 1379.3.Creativitateasi supradotarea 138

Rezumat.Concepte-cheie.Extensii.ntrebari 140Bibliografieselectiva 141

Bibliografiegenerala

4

142

1 . NOTIUNI INTRODUCTIVE

1 . 1. Delimitariconceptuale

Preocupareapentrucreativitate,manifestatadupaanul1950,estejustificatade importantape care aceastadimensiuneo are pentruproblemede naturasociala,economica,culturala;aceastapreocupareestedemonstratade numarulmareal publicatiilorpe aceastatema.Importantacreativitatiia fostsubliniatadeJ.P. Guilford,n 1950,dupacare ea a intrat n atentiastudiilor si cercetarilordin' mai multeuniversitatiale lumii. Desi foartevecheca interespentruceeacereprezintacontributiafiecaruiindivid la destinulculturalal omenirii,moduldeabordarestiintificestededatarelativrecenta.

Cel careintroducetermenulde creativitaten psihologieesteG. Allport, n 1937,darel reduceanotiuneala atitudini,inteligentasautrasaturitemperamentale;astfelG. Allport, apreciazaca fenomenulcreativitatiidesemneazaun ansamblude trasaturiproprii fiecaruiindivid la un anumitnivel, iar potentialulcreativexistentla totioamenii poatefi actualizatsi dezvoltat.Dar, nainte de folosireatermenuluipropriu-zis,concepteleinstrumentaleerauceledeinventie,inovatie,descoperire,dotatie,aptitudine,geniu.Astfel, F. Galton,nHereditary Genius, considera ca factorul determinantal forteicreatoareesteereditatea,neglijnd,astfel,contributiafactorilorsocio-educationali(M. Roco, 1979).Dupa ce n secolul al XVIII-leacercetarileaufostcentratepeproceseleintelectuale,n perioadainter-belica se subliniazaimportantafactorilornon-intelectuali(afectivi,morali,atitudinali)pentruprocesulcreator.

Psihanalistii,n primulrnd,prin Freud,subliniazarolul incon-stientuluiconsideratsediual pulsiunilorce se structureazan fortedinamogenepentruprocesulcreator;P. Janetsi K. Lewin subliniaza,deasemenea,rolultensiunilorsi tendintelorn activitateamentala,n timpce Th. Ribot veden imaginatieprocesulesential,preferatal creatiei.DupaceIa nceputulsecoluluial XX-lea, R. M. Simpsonsi W. McCoy

5

si.N. C. Meier au constatatca performanteleintelectualenu suntcorelatecu aparitiaideilor,a solutiilororiginale,n anii 60 o seriedeautori (F. Barron, E. P. Torrance,J. P. Guilford) au elaboratunansambludemetodedediagnozasi prognozaa creativitatii,careaveaunvederedouadimensiuniprincipale:imaginatiasi gndireadivergenta.

Iatadeci, careeraupremiseleexistentepentrudefinireasi for-mulareaconceptuluidecreativitate,considerataa fi dependentaattdetrasaturilede caracter,ct si de atitudini ce sunt inf1uentatedemodelelesociale.

ntructexistauneleconceptecareaufost confundatecu cel decreativitate,seimpununeledelimitariconceptuale:

- inventiapresupunegasireanouluicareseadaugacunostintelorsi obiectelordejaexistente;

- inovatia are o conotatiepragmaticasi implica aplicareanoutatiintr-oformadeactivitatedindomeniuleconomic;

- descoperireaestedezvaluireaunor legitatiexistentedeja nrealitatesi naintederelevarea,deexplicarealor teoretica;

- talentulesteo formasuperioarademanifestarea aptitudinilor,carepoateducela valorinoi si originale;

- geniulesteceamainaltaformadedezvoltarea aptitudinilor,care se manifestantr-o activitatede importantaistorica pentrusocietate,pentruprogresulcunoasteriiumane,stiintei,tehnicii,culturiicu unridicatniveldeoriginalitate.

1.2. Definitii ale creativitatii

Avnd n vedere complexitateafenomenuluicreativitatii,n1981Al. Rosca arataca estegreu de formulato definitieunanimrecunoscuta.Sub raportetimologic,conceptulde creativitatesi areoriginean cuvntullatin creare, carenseamnazamislire,faurire,nastere.n senslarg,putemconsideracreativitateaca pe un fenomengeneraluman,forma cea mai nalta a activitatiiomenesti.n sensrestrns,putemdistingepatruacceptiunialetermenuluidecreativitate:ca produs;ca proces;ca potentialitategeneralumana,ca abilitatecreativa;cadimensiunecomplexaapersonalitatii(M. Zlate,]994).

1.Creativitateacaprodus.MajoritateaautorilorauPlivit creati-vitateadin perspectivacaracteristicilorprodusuluicreator,cu trasatu-rile specifice acestuia:noutatea,originalitatea,valoarea,utilitateasociala,aplicabilitatealui vasta.Astfel, MargaretA. Badenveden

6

creativitaterealizareade combinatiioriginaledin ideile vechi. nprivinta primului criteriu, cel al noutatii,opiniile sunt divergente,existndautori care luau n considerarenoutatea pentrusubiectalprodusului creator (Newell, Shaw, Simon, 1963), si altii careconsideraesentialanoutateaprodusuluipentrusocietate(AI. Rosca).Astfel, autorul romn vede n creativitateansamblul"factorilorsubiectivisi obiectivi care duc la realizarea,de catre indivizi saugrupuri,a unuiprodusoriginalsi devaloare"(AI. Rosca,1981).

Necesitateaevaluariinouluiprin intermediultestelordecreativi-tatea dus la Aconsiderareararitatiistatistice,dar fara sa se ignoreutilitatealui: "Intructunproduspoatesafie original,darfaravaloare,ceidoitermeniai definitieinupotfi separati"(AI. Rosca,1981).

2. CreativitateacaprocesAesteperspectivace reflectacaracterulprocesual,fazic al creativitatii.In privintanumaruluifazelor,existaodivergentade opinii: G. Wallas, E. D. Hutchinson,R. Thompsonidentificapatrufaze(pregatirea,incubatia,iluminarea,veriticarea),iarAl. Osbom mentioneazasapteetape:orientarea,preparatia, analiza,ideatia,incubatia,sinteza,evaluarea.Obiectiileaduseacestorfazesuntreferitoarela diverseaspecte:

- Guilforda contestatexistentaincubatiei,fiind consideratadoaro formaaactivitatii;

- M. Steinapreciazacapreparareanu poatefi consideratao fazaa creatiei,n timp ce R. Linton consideraca putemconsideracapreparareaseidentificacuntreagaistoriepersonalaa uneipersoane;

- Berlyne consideraca pregatireaeste cauza unor nelinisti,incertitudinigeneratedeunconflictconceptual,deo incompletitudine;

- iluminareanu ar existan oriceactivitatede creatie,deoareceuneleiluminariarputeaconducela pistefalse;

- nuexistaconsens,nici n privintasuccesiuniietapelor,ntructelesepotntrepatrunde,suprapune,si potschimbaordinea;

- etapeleprocesuluicreatorsuntspecificemaialespentrucreati-vitateaindividualasi maiputinpentruceadegrup(M. Roco, 1979);

- existao unitatede opinii n privintaprimeisi ultimeietape,preparareasi verificarea,desi,si n acestcaz,s-auadusobiectiilegatedeexistentaunordiferententreelen functiedetipuldecreatie.

Indiferentde succesiuneafazelorprocesuluicreator,importantramnecaracterulevolutiv,dinamical creativitatiicaredevinecreatie,trecnddinpotentialitaten aspectemanifeste. A

3. Creativitateaca potentialitategeneralumana.In prezentafostdepasitaconceptiaconformcareiaereditateaarerolulprincipaln

7

creativitate(Fr. Galton)si se apreciazaca aceastaesteo capacitategeneralumana,existndn diversegradesi proportiila fiecareindivid,punct de vedere care permitestimularea,educareasi antrenareacreativitatii.

n ~ceeasidirectiese nscriu si definitiile date de H. Jaoni(aptitudineadea realizaansamblurioriginalesi eficiente,porninddela elementelepreexistente)si deE. Limbas(capacitateade a imaginaraspunsurila probleme,deaelaborasolutiiineditesi originale).

4. Creativitateaca dimensiunecomplexaapersonalitatii.Putemspuneca laturatransformativ-constructivaa personalitatiiintegreazantreagaactivitatepsihica si personalitateaindividului si este, nacelasitimp,unadin celemaicomplexedimensiunialepersonalitatii.Amintim, n acestsens, definitia data de Paul Popescu-Neveanu:"Creativitateapresupuneo dispozitiegeneralaa personalitatiisprenou,o anumitaorganizare(stilistica)a proceselorpsihicen sistemdepersonalitate"(p.Popescu-Neveanu,1987).

ntelegereacomplexitatiicreativitatiia determinato serie deautorisadescriecaracteristicilepersonalitatiicreatoare:

- J. P. Guilford distinge urmatoarelecaracteristici alepersonalitatiicreatoare:fluiditate,flexibilitate,originalitate,elaborare,sensibilitatefatadeprobleme,capacitatederedefinire.

- Lowenfeld stabileste,de asemenea,unnatoareletrasaturi:sensibilitateafatade probleme,sensibilitateafatade fenomeneledinmediu,identificareacu problemele"altorpersoanesi societati,variabi-litatea ideilor, capacitatearapida de adaptarela orice situatie,originalitatea.

- C. Taylor enumera:tolerantafatadesituatiileambigui,ncre-derean propriilecapacitaticreatoare,lipsadengmfare.

- M. Zlateconsideracao persoananaltcreativaesteinventiva,independenta,neinhibata,versatila,entuziasta.

n concluzie, putemspune ca, prin intermediulcreativitatii,personalitateaumanase ncadreazantr-un spatiuaxiologic, omulvalorizndu-sepesinensusi.

1.3. Dimensiunile creativitatii,n 1767,W" Duff, analizndprofilul intelectualal unor genii,

cum suntDescartes,Shakespeare,Bacon,Newton,Berkley,descriatreidimensiuniesentialealepersonalitatiicreatoare: .

8

- imaginatiadescrisaca abilitatementalade compuneresidescompunere,combinaresi descombinarea ideilor, obtinndu-seobiectecenuauexistatpnan acelmoment;

- judecatacarepermiteevaluareaideilor elaborateprin imagi-natie, selectareaobiectelorobtinutedupa criteriul adevaruluisi alutilitatii;

- gustulestespecificpersonalitatiicreatoaresi asiguradiferen-tiereaideilorfrumoasedeceleurte,acelordecentedeceleridicole.

Jn general,n literaturadespecialitate,dimensiunilecreativitatiisuntconsiderateafi: procesuldecreatie,produsulcreat,personalitateacreatoare,mediulsauclimatulsocialal creatiei;la acestedimensiuni,Al. Roscamaiadaugasi grupulsaucolectivulcrAeativ,saucreativitateade la nivelul colectivului(Al. Rosca, 1981).In acelasisens,S. E.Gollan propunepatrucategoriide criterii n abordareafenomenuluicreatiei:

- performantacreatoaresauprodusulcreat,cu rriodalitatiledeevaluarespecifice;

- procesulcreativnecesarpentruelaborareanoului,cu dinamicasi fazelesale;

- persoanacreatoaresi trasaturiledepersonalitatecaracteristiceacesteia;

- potentialulcreativsau disponibilitatilenativeale persoaneinaltcreative. -

Rezumndcontributiilemaimultorautori,autoarearomnca,M.Roco enumeracalitatilepe care le prezintafenomenulcomplexalcreativitatii:

- productivitateacereflectanumarulmaredeidei,solutii,lucraridespecialitate,produsematerialesauspirituale;

- utilitatea,viznd rezultateleactiunii,caretrebuiesa aiba ofolosintapentrudemersulactivitatii;

- eficienta,reflectndcaracteruleconomical performantei,ran-damentulactiuniiobtinutprinfolosireaproduseloractivitatiicreatoare;

~valoareaproduseloractivitatiicreatoare,respectiv,importantalor teoreticasaupractica,recunoastereasi respectulpeplansocial;

, - ingeniozitatea,implicndelegantasi eficacitaten folosireametodelorderezolvare;

- noutatea,adicadistantan timpa lucrurilor,ideilor;- originalitatea,evaluatadupararitateaideilor,produselor,fiind

,considerateoriginaleacele rezultatece apar o singuradata ntr-ocolectivitate,decisuntunice(M. Roco,2001).

9

Trebuie amintitaaici si contributialui St. Odobleja,care nPsihologia consonantistadefinestecreativitateaprin artade a crea,euristica,constituitadin zececlasedeproceseelementare:interogare,analiza,sintetizaresi clasificare,defmire,divizare,verificare,obiecti-vare, retorica,critica, elaborareverbala.Ulterior, termenula fostnlocuit cu cel de tehnicaa gndirii, stiintaa creatiei,mijloacedecreatiea fortei inteligentei.Adeptal viziunii sistemice,autorulromna anticipattehnicilecreativedescrisen literaturadespecialitatedupaanul 1950, iar legile creatieipe care el le amintestesunt: legeaechivalentei,a compensatiei,a reactiei,a alternantei,a antrenamen-tuluisi areversibilitatii.

~riteriide diferentierea activitatii creatoarede ceareproductivaIn eforturilede a descriecreativitatea,actul de creatie,s-au

formulat variate criterii prin care se poate diferentiaactivitateacreatoarede ceareproductiva,de serie.Astfel, 1.A. Taylor enuntadouacriterii: nsemnatateaeconomica,socialaculturala,stiintificaaperformanteicreatoare,dublatade recunoasteresociala;rezultateleactivitatiicreatoare,formulatecoerentsi inteligibil.De asemenea,maianalitic,S. Gollanvorbestedepatrucriteriipecarele-amamintitmaisus.Fr. Baron consideraca attperformanta,ctsi produsulcreatortrebuiesadispunadeungradridicatdeneobisnuit,safie rarntlnitnactivitatearespectiva,dar sa fie si adecvatrealitatii,pentruca unelesolutiineobisnuitepotfi consecintaunorconfuzii,saupotfi bizare.

A. Koestler,n ncercareadea diferentiaoriginalitateaderutina,stabilestetreicriteriiesentiale:

1. nivelul de constiintacaracteristicactivitatii de cautareaideilorsi solutiilor:persoanelenaltcreative folosesctoatenivelurile,constientul,inconstientul,subconstientul;

2. tipuldeexperientapreferat:persoanelenalt creativefac apella mijloace,experientenoi, necunoscute,iarceleslabcreativedoarlamodalitatileverificate,careaudusanteriorla rezultate;

3. naturaobstacoluluice trebuiedepasitsi tipul obiectiveloralese:persoananalf creatoarealegesituatiiproblematicenoi, diferitedeexperienteletraiteanterior,saucunoscute..

In acelasisens,mentionamsi contributiaautoareiAnca Mun-teanu,care amintestepatrucriterii esentialepentruevaluareaunuicomportamentcreativ:

- criteriulpsihologic,cndsemnificatiaprodusuluirealizatesteuna strictpersonala,fiind importantadoarpentrudezvoltareaperso-nalaa individuluirespectiv;10

- criteriulsociologic,cndprodusulobtinutducela progresuluneicomunitati,ntr-unanumitgrad;

- criteriulnoutatii;- criteriulorigi~alitatii.ntructacesteultimecriteriisuntconsi-

deratelacunare,nerelevante,pentruca, asa cum mentionasi V.Pavelcu, ele pot caracterizaatt linia ascendenta,ct si pe ceadescendentaaevolutiei(noutateasi originalitateapotcaracterizaattodescoperireimportanta,ct si un comportamentantisocial),a fostprecizatsi unaltcriteriu:

- utilitateasi validareasocialaa scopurilorsi mijloacelor(A.Munteanu,1994).

1.4.Niveluri ale creativitatii,Pornind de la ideealui C.W. Taylor carecredea.ca existaun

potentialcreatorla fiecareindivid, precumsi de la F. Taylor carecredeaca existamai multeniveluri de structurarea creativitatii,A.Munteanupropuneo abordarepe verticalaa creativitatii,distingndurmatoareleniveluri:

- creativitatea expresiva,caracteristicavrstelormici, importantfiind compOliamentulsi nu abilitateasau calitateaprodusului;semanifestalibersi spontanmaialesn constructiilesi desenelecopiilor,fiind o modalitatededezvoltareaaptitudinilorcreatoare;

- creativitateaproductiva sau dobndireaunor abilitati utilepentru anumitedomenii,pentrucreareade obiecte,materialesauspirituale,n anumitedomenii;contributiapersonalaestedestulderedusala acestnivel,fiind utilizatetehnicileconsacratedeja;

- creativitateainventivaestecapacitateadea realizalegaturinointre elementeledeja existente;este,asadar,un plan specificdoarindivizilor ce aduc unele ameliorari unor utilaje, unei teoriicontroversate;

- creativitateainovativa,careexistadoar la un numarrestrnsdepersoanesi implicagasireaunorsolutiinoi, originalecu importantateoreticasaupractica;estenivelulspecifictalentelor;

- creativitateaemergentiva,specificageniilor,carepotducelarevolutionareaunordomeniialestiintei,tehniciisauartei,fiind nivelulaccesibilgeniului.

B. Ghiselinvorbestedoardedouaplanurialecreativitatii,unulsecundar,care ofera doar variatii de adevar n cadrul aceluiasi

11

domeniu,si un plan primar,superior,care duce la obtinereaunorsolutiinoi,princareesterestructuratunntregdomeniu.

Rezumat

n urmasemnaluluitrasde lP. Guilford, studiilesi cercetarileasupracreativitatiis-auextinsdupaanii 50, recunoscndu-se,astfel,importantasi complexitateafenomenului.Perspectiveleprin careputemdefinicreativitateasunt:ca produs,ca proces,ca potentialitategeneralumana,cadimensiunecomplexaapersonalitatii.

Principaleledimensiunicarepotfi delimitatesi descrisen cazulcreativitatiisunt:procesulde creatie,produsulcreat,personalitateacreatoare,mediulsauclimatulsocial.

n ncercareade a diferentiapersonalitateanalt creatoaredecelelalte,A. Koestlerdistingeelementelegatedeniveluldeconstiintaimplicat,experientelepreferate,naturaobstacoluluice urmeazaa fidepasit.

Pornindde la ideeaexistenteiunui potentialcreatorla nivelulfiecaruiindivid,A. Munteanudescrienivelurilela caresepoatestruc-turacreativitatea:expresiv,productiv,inventiv,inovativsi emergentiv.

Concepte-cheie

- inventiapresupunegasireanouluiCcareseadaugacunostintelorsi obiectelordejaexistente;

- inovatia are o conotatiepragmaticasi implica aplicareanoutatiintr~oformadeactivitatedindomeniuleconomic;

- descoperireaestedezvaluireaunor legitatiexistentedeja nrealitatesi naintederelevarea,explicarealor teoretica;

- talentulesteo formasuperioarademanifestarea aptitudinilor,carepoateducela valorinoi si originale;

- geniulesteceamai naltaformadedezvoltarea:aptitudinilorcare se manifestantr-o activitatede importantaistorica pentrusocietate,pentruprogresulcunoasteriiumane,stiintei,tehnicii,culturiicuunridicatniveldeoriginalitate.

Extensii

StefanOdobleja,psihologromn,esteautorulprimuluitratatdepsihologie cibernetica,publicat la Paris, ntre 1938 si 1939,PsychologieConsonantiste,n care esterealizatao sistematizareastiintelorprin intermediulpsihologiei,si cercetareaacesteiape baza12

conceptuluideasemanaresauconsonanta.n capitolulL' art decreer,el enunta sase principii de optimizare a creativitatii (legeaechivalentei,a compensatiei,a reactiei,a alternantei,a antrenamen-tuluisi a reversibilitatii),printr-oabordareexperimentalaa fenomenu-lui creativitatii.De asemenea,enumerasi 170defactorideoptimizareacreativitatii.

ntrebari

1.Cine aintrodustermenuldecreativitaten psihologie?2.Careestediferentadintreinovatiesi inventie?3.Caresuntdimensiunilecreativitatii?4. Caresuntnivelurilecreativitatii,la A. Munteanu?

Bibliografie selectiva

1. Moraru,1.,Stiintasifilosofia creatiei,EdituraDidacticasi Pedago-gica,Bucuresti,1995.

2. Munteanu,A., Incursiuni n creatologie,Editura Augusta,Timi-soara,1994.

3. Roco, M., Creativitatea individualasi degrup, EdituraAcademiei,Bucuresti,1979.

4. Roca, M., Creativitatesi inteligentaemotionala,EdituraPolirom,Bucuresti,2001.

5.Rosca,Al., Creativitatea,EdituraEnciclopedica,Bucuresti,1972.6. Rosca,Al., Creativitateageneralasi specifica,EdituraAcademiei,

Bucuresti,1981.7. Zlate, M., Fundamentelepsihologiei, partea a III-a, Editura

Hyperion,XXI, Bucuresti,1994.8. Dictionar de psihologie, coord. U. Schiopu, Editura Babel,

Bucuresti,1997.

13

2.ABORDARI ALE CREATIVITATII ,

Preocuparilediversificateasupracreativitatii,ca dimensiunecomplexaa personalitatii,audusla conturareaunorabordaridistincteceapartindiverselororientaripsihologice.

2. 1. Teoriapsihanalitica

s. Freud explica fenomenulcreatiei pornind de la teoriasublimarii,considerndca fenomenulcreatieipoatefi determinat,generatde tensiuneacauzatade tendintele,impulsurilerefulateninconstient,tendintece pot apareasub forme deghizate,n formerezistentelaexistentasociala.

DizidentulluiFreud, A. Adler, veden creativitateun mijloc deanihilarea complexulde inferioritate,specificindividului.Creativi-tatea esteo forma de adaptaresuperioara,ntructprin activitateacreatoareindividulse autorealizeazasi devineutil societatiidin carefaceparte;astfel,prin scopurileatinseindivizii creativiformeazaungrupIn abordareapsihanaliticaau aparut ulterior conceptenoi,importantepentruexplicareafenomenuluicreativitatii,si anume~

- regresia adaptativa,esteprocesulprimarcareasigurastimula-rea creativitatiiprin combinareagndurilornemodulaten constient,adicaa gndurilorce aparn timpul somnului,n timpul unor starimodificatealeconstiinteisauapsihozelor;

- elaborarea,esteunprocessecundarcareasiguratransformareamaterialuluiobtinut n timpul somnului prin gndire realista siconstienta.

Psihanalistiinu au ajuns la un consensn privinta localizariicreatiei,asacumvomprezentan tabelulnr. 1.

14

Tabelul nr.~lAutori

S. FreudE.Kris, C. W. Hartman,L. BellockL. S. KubieH. Ru!!!!,A.D. Moore

Sediulcreatieiinconstientinconstientsi interventiaeului

_~I~,:-

2.2. Teoriaasociationistaa creativitatii

Definitiapecareo dauasociationistiifenomenuluicreatieiesteI urmatoarea:un procesde asociatientreanumiteelemente,careduc

la aparitiaunorcombinatiinoi, procescareestesubordonatanumitorexigentesau finalitati (1. Maltzman, 1960, S.A. Mednick, 1962).Nivelul creativitatiirezultatelorobtinuteesteevaluatdupaelemen-teleasociate,caretrebuiesafie ctmaiputinnruditentreele.

Mednick distingeamai multe forme ale asociatiilor de tipcreativ,ntlniten diversedomeniideactivitate:

- serendipitatea,prin caredescoperirilepornescde la asociatiintmpIatoare;

- asemanarea,tipuldeasociatientlnitn arta;- mediereaprinsimboluri,formaspecificamatematiciisi chimiei.Acelasi autor,Mednick,aelaboratsi un mijloc de diagnozaa

creativitatii,si anume,Testulde asociatiendepartata,(RemoteAssociationTest), criteriile ce sunt evaluatefiind originalitateasiraritateastatisticaaasociatiilor.Sarcinasubiectuluiesteaceadea gasiuncuvntcaresafie asociatcualtetreicuvintedate,plecndu-sedelapremisacapersoanelenaltcreativepotrealizaun numarmaimaredeasociatii.

2.3. Teoriagestaltista

Abordareagestaltista,reprezentataprinW. K6hler,M. Wertheimer,R. Arnheim,R.L. Mooney, n contradictiecu modelulasociationist,prezintademersulcreativnu capeun demersaleator,ci seraporteazapermanentla ntreg,la structuraintern~a fenomenuluirespectiv,lagasirearelatieidintreformasi volum.Intelegereauneiproblemearelocprinintuitie(Einsight),nupecalerationala.

15

n privinta creatorului,R. Amhtim crede ca profilul saupsihologic trebuie sa includa si deschidereafata de simetrie siechilibru.Mooney,la rndulsau,s-aoprit asupraprocesuluicreativ,carepresupuneinteractiuneadintremaimultedimensiuni,si anume:

- persoana- procesul- produsul-mediul.

2.4. Teoriabehaviorista

C. F. Osgood, J. Rossman, J. Pames, R. Hyman, explicafenomenulcreator,pornind de la schemaS-R, astfel: pondereamajoritaran dezvoltareacreativitatiiunui individo detinmodalitatilen careau fost stimulate,recompensate,manifestarilesale creative.Este vorba de o conditionareinstrumentala,accentulfiind pus peinfluentaeducativaa parintilor,careprin recompenseleacordatepotdeterminaorientareacopiilorcatregndireacreativa.

O persoana nalt creativa este caracterizata,n viziuneabehavioristilor,de urmatoareletrasaturi:capacitatede discriminareacunostintelorsi variabilelor,abilitateade redefinirea acestorasiutilizarean situatiict mai diferite,sesizareacu promptitudineamodificariloraparute.

Ulterior, perspectivacomportamentalista,este revizuita,prinintroducerea,n schemaS-R, a variabilelorintermediare,individulcontribuindactivla dezvoltareasapersonala,iargndireacreativaestecorelatacutrasaturilesaleproprii.

2.5. Teoriaumanista

Existentialisti,cum suntA. Maslow, C. Moustakas,C. Rogers,R. May,E.G. Schachtelconsideraucafiintaumanasi poatevalorificaunicitateaprinfenomenulcreatiei(A. Munteanu,1994).

Creativitateai permiteindividuluisa-si satisfacatrebuintadeautorealizare,prin confruntareaindividului cu mediul nconjurator.PentruR. May, n procesulcreatieinu esteimportantaratiunea,ciangajarea autentica n acest proces prin care se realizeazaautoactualizarea.

16

C. Rogersapreciazacafactorii interniai gndiriicreatoaresunturmatorii: deschidereafata de experientelenoi, toleranta laambiguitate;autoevaluareaproduselorcreatoarede catre creatornsusi;aranjareaspontanasi inedita,neobisnuitaa elementelor(idei,forme)(C. Rogers,1959).Acelasi autorconsideraca asigurareaunorconditiidesecuritateapsihologicaconstituiepremisapentrudezvolta-reapotentelorcreative.Aceastasecuritatepsihologicapoatefi obtinutaprinurmatoarelemodalitati:

- individultrebuiesasesimtaacceptatasacumeste,sasesimtavalorizat, astfel putndncerca autoactualizareasi, n consecinta,orientareasprecreativitate;

- asigurareaunuiclimatn careestenlaturatacritica;- ntelegereaempatica,princareeul sepoatedezvoltasi expri-

man formediverse.

La rndul sau, E. G. Schachtel,descriecreativitateaca pe oconsecintaevidentaa trebuinteide comunicarea omului cu mediulnconjurator.

Umanistiiprivesccreativitateacao potentialitategeneralumana,factorilor de mediu revenindu-lerolul de actualizareaa acestorpotentialitaticaresuntspecificefiecaruiindividn parte.

2.6.Teoriaculturala(interpersonaIa)

M.J. Stein,G. Murphy, S. Arieti, H.H. Anderson,M. Mead,M. Tumin,P. Matussecksubliniazarolul factorilorculturalidinmediun genezasi dezvoltareacreatiei.Vom prezenta,n continuare,ntabelul nr. 2, contributia fiecaruia din anteriorii mentionatilaexplicareafenomenuluicreativitatii.

Tabel. fir. 2

Autor I Contributia Ia explicareacreativitatii

M. J. Stein I Creatia este conditionatamajor de influentasocietatii,deexperientelesemnificativedeviata.

M. Mead I Societatilecarencurajeazagndireadivergentasiapreciazamai multprocesulsi mai putinprodusulcreativaurol stimulativ entrucreativitate.

H.H. Anderson Relatiile dintre societateacreatoaresi personali-tateacreatoaresuntde interdependenta:societatea

17

ncurajeazacreatia,iar individul si aduceaportulla armonizareamediului.M. Tumin

Daca accentular cadeamai degrabape procesulcreator,si maiputinpeprodus,arputeafi diminuatconformismul.P. Matusseck

Factoriiimportantin creatie sunt:ambianta,motiveleintelioare,cauzelesociale.

2. 7. Teoria factoriala

Abordareafactorialaacreativitatiia fost lansatade J. P. Guilfordsi promovatadeH. G. Gough,W. J. Brittain,V. Lowenfeld.Porninddela conceptialui e. Spearmansi L. S. Thurstone,Guilford prezintaoconceptiesistemicaasupracreativitatii,cu posibilitateade a relevastructurainternaaacesteia.Astfel,el prezintaunmodeltridimensionalal intelectului,n carefactorii intelectualisuntimplicatin activitateacreatoare(e. Alpopi, 2002).Cele trei dimensiuniale intelectuluiprezintaurmatoareastructura:5 operatii,4 continuturi,6 produse,pecarele vomprezentan continuare:

Operatii:- cunoasterea(descoperirea,recunoasterea,ntelegereainfonnatiei);- memoria(stocarea);- productiadivergenta(generareade informatii alternative,

pornindde lao informatiedatasaucunoscuta);- productiaconvergenta(generareaunorconcluziilogice,a unui

raspuns,porninddelao informatiedata);- evaluarea(princarese stabilestedacao informatieestebuna

saunu).

Continuturile:- figural(concretsauamintitca imagineperceptiva);- simbolic(alcatuitdin semne);- semantic(ntelesurile);- comportamental(propriusaual celorlalti).

Produsele(formelepecareinformatiale poateluaprinprelucra-reacuajutoruloperatiilor):

- unitati(componentealeinformatiei);- clase(ansamblurideunitaticuproprietaticomune);- relatii(caresestabilescntreunitati);

18

~- sisteme(structuriorganizate);- transformari(redefiniri,modificari,tranzactii);- implicatii(extrapoIari,conectari,circumstantieri).

Fiecare din componentelemodelului tridimensionalpoate fischimbatcu ceilalti, putndu-seobtine 120 de combinatiiposibile(5 x 4 x 6 =120).Factorii intelectualiai creativitatii,n modelulluiGuilford sunt:inteligenta,rezolvareade probleme,imaginatia,sensi-bilitateala implicatii,proceseleasociative,fluiditatea,flexibilitatea,originalitatea,capacitateade elaborare,pe care i vom dezvoltasuplimentarn.altcapitolal lucrarii.

AttGuilford,ctsi Lowenfeldvorbescdecapacitateadetransferacreativitatii,dela undomeniulaaltul,deposibilitateadeantrenare,narta,deexemplu,si apoistimulareacreativitatiin general.

Exista si n psihologia romneascaun model factorial alcreativitatii,modelce-i apartinelui P. Popescu-Neveanu,prezentatn1971, conformcaruiacreativitateaesterezultatulinteractiuniidintreaptitudinisi atitudini:

- aptitudinilegeneralesi specificetrebuiesa aibacel putinunnivelmediu,aceastafiind o conditienecesara,darnusi suficienta;

- atitudinilecreative suntindispensabilepentruprocesulcreativ,avndrolul defactorice provoacasi declanseaza,aptitudinile,coordo-nndu-Ien modconstructiv.

2. 8. Teoriacognitiva

Cognitivistii sunt preocupatide diferenteleexistententrepersoanelenalt creative si cei la care predomina gndireaconvergenta,prinprismamoduluin careei seconfruntacu solicitarilemediuluiexterior.Personalitatilecu nivel ridicatal creativitatiisuntcaracterizateastfel:

- aucapacitateasa-siasumeriscuri;- suntdeschisefatadeinformatiilecevindinmediulnconjurator;- si potschimbacu usurintaperspectivadeabordare.Creativitateaeste considerataa fi constituitadin modalitati

diferite de abordarea informatiilorsi de combinarea datelorncautareade solutii concrete.Astfel, cognitivistiivorbescde stiluricognitive sau stiluri mentalediferite, care sunt descriseca fiind

....._ modalitaticaracteristiceale individuluidea-si culegeinformatiiledin

19

mediul nconjurator(A. J. Cropley, 1967).Pornind de la stilurilecognitiveputemconturaurmatoareatipologie:

1. o prima categorieeste constituitadin persoanelecarefocalizeazapesarcinileimportante,esteun stil cognitivnaltselectiv,caredispunede o capacitateredusade a operamodificarirapidenstructurilecognitive;

2. adouacategorieincludepersoaneceasimileazactmaimulteinformatii din mediul nconjurator,lucru ce le permiteabordareasarcinilorcu grad ridicat de dificultatesi, de asemenea,sunt maipredispusila activitaticreatoare.

Astfel, cognitivistiiapreciazaca flexibilitateasi adaptabilitatean functionareaintelectualasuntspecifice gndirii creatoare,spredeosebirede cei la carepredominagndireaconvergenta,si carenupot face modificarirapiden orientareaintelectuala(A. J. Cropley,1967).

W. Kitchenarsi R. J. Sternbergprezintaunmodeltriadicpentrufactorii intelectuali ai creativitatii, considernd ca activitateaintelectualasestructureazan treietapeprincipale:

- componentiala,care desemneazaansamblul operatiilordestinateprelucrariiinformatiilor;

- metacomponentiala,ce subsumeazatotalitateastrategiilorderezolvaresi cunostintelepecaresebazeazaacestestrategii;

- epistemica,careincludesetulde paradigme(norme,presupo-zitii, valori)acumulatedecercetatorn urmaexperienteisalestiintificesi carecoordoneazaprocesulrezolutiv.(M. Miclea,1.Radu,1987)

Valoarea activitatii creatoare este dependentade nivelulactivitatiicognitiven carese ncadreazastructurilementalecu careopereazasubiectul,nivelulcelmainaltfiind,evident,celepistemic.

n continuarevom prezentacteva contributii recentealecreativitatii,ce sunt sintetizatede M. Roco, n Creativitatesi inte-ligentaemotionala.

Teresa Amabile

Creativitateaeste deseori implicata n luarea deciziilor, nrezolvareaproblemelorcu eficientasi eleganta.Autoareadefinestecreativitatea cafiind capacitateadea elaboraun anumitobiectinova-tor si valabil.Celedouacaracteristicisuntesentiale,ntructunprodusnoudarneadecvatesteevaluatcafiind bizar,iarunobiectvalabil,farasafie nou;chiardacaesteadecvatexecutatnuestecreativ.20

Autoareaschiteazaunmodelstructuralal creativitatiice includeurmatoareleelemente:

1. Abilitatile importantepentruun anumitdomeniu,graduldespecializaren domeniulrespectiv;estevorba de abilitati tehnice,cunostinteledintr-unanumitdomeniu,aptitudinilespecialedindiversedomenii.

2.Abilitatilecreativeincludtreisubcomponente:a. un set cognitiv si perceptivcare dispune de anumite

caracteristici:setul cognitiv si perceptivsa fie extins; stocareainformatiilorsasefacapecategoriilargi;reactualizareactmaiexactaa informatiilor; depasirearegulilor deja consacraten rezolvareaproblemelor;

b.schemeleeuristice,fararegulistricten rezolvareaproblemelor;c. stilul de muncadominatde caracteristicile:perseverenta,

capacitateadeadepuneefortpetermenlung.n afaraacestorcomponente,abilitatilecreativesuntintluentate

si de anumitetrasaturide personalitate,cum ar fi: independenta,autodisciplina,tolerantafata de ambiguitatesi frustrare,asumareariscurilor,relativdezinteresfatadedezaprobareasociala.

3. Motivatiaintrinsecapentrusarcina,ca formaa motivatieicepermite realizarea unei activitati pentru ca provoaca bucurie,satisfactie.

Robert W. Weisberg

R.W. Weisbergprezintao viziuneevolutivaasupracreativitatii,consideratao "rezolvaredeproblemen trepte".De asemenea,putemconsideraca estevorbachiardeo abordareintegralista,ntructbazaproduselorcreatoarese afla n experientaindividuala,dar si nexperientaaltorindivizi.

Etapelecesedistingn demersulcreativsunt:- solutionareaproblemeiporninddelaceeaceestedejacunoscut;- modificareaschemeiderezolvareprinraportarelanoilecerinte;- interventiagndirii creatoarecare permiteo distantarede

mijloacele precedentede gndire,putndu-seformula mai multesolutiiposibile.

H. Gardner

Pornind de la studiulunor mari personalitatiale culturii,cumsuntFreud,Einstein,Picasso,Stravinski,Ghandi,H. Gardnerprezinta

21

o viziuneholistaa creativitatii,carepermitesurprindereacaracteristi-cilor creativitatiin toatacomplexitateaacesteia.

H. Gardnercontureazacadrulgeneraldeanalizaacreativitatiipeurmatoarelepaliere:

1. nivelul subpersonal,caredesemneazasubstratulbiologic alfenomenuluicreativitatii,iarabordareaneurobiologicaasupracreativi-tatiisi propunespreanalizaurmatoareleprobleme:

- dotareagenetica;- structurasi functionareasistemuluinervos;- factoriihormonalisi metabolismul;- diferenteleindividualedinperspectivacreativitatii;- dimensiuneageneticaapersoanelornaltcreative;- particularitatiledezvoltarii sistemuluinervos, mai ales la

persoanelecu aptitudinispeciale;- modificarilefiziologicedintimpulactivitatiicreatoare(procese

metabolice,neurochimicesi alecirculatieisangvine);cercetareaprecocitatiisi a creativitatiilavrstelenaintate.2. nivelulpersonal,carese opresteasuprafactorilorindividuali

ai personalitatiicreatoare,si anumefactoriicognitivisi cei caretin demotivatiesi personalitate,si maialesasuprainteractiuniidintreacestedouacategoriidefactori.

3. nivelul intrepersonaldescriedomeniuln caresi desfasoaraactivitateacreatoareindividul,nivel ce implicao analizala urmatoa-releniveluri:

- analizaistorico-biografica,ce are ca scop determinareasta-diului n careseafla domeniulrespectivnaintede contributiaindivi-duluicreator,determinareaproblemelorpecareparadigmeleexistentenu le mai pot rezolva: Foarte importantan aceastaetapaestedelimitareacontributieiadusede personalitateacreatoaren domeniulstiintificrespectiv.

- analiza cognitiva,vizeaza evolutia modelelorde gndirespecificapersonalitatilorcreatoare,n timpulvietii lor, si maiales,nmomenteleesentiale.

4. nivelul multipersonal delimiteazacontextulsocial al crea-torului si, mai ales, modul n care mediul profesionalsi personalinfluenteazaviatasi activitateacreatoare.

M. Csiksentmihalyn acestmodel,creativitatea,ca fenomencomplex,esteoconse-

cintaainteractiunii,interdependenteidintretreisistemecomponente:22

a. ansamblulinstitutiilorsociale,ce au rol major n selectiacreatiilorindividuale;

b. domeniulculturalstabil,carepastreazasi transmitecreatiileselectate;

c. individulceaduceschimbarintr-unanumitdomeniualculturii.. Autorul vorbestede cmpuride productieculturala,constituite

din experticare evalueazaperformanteledintr-unanumitdomeniu,alegndcreatiilecevor fi pastratesi promovate.

Cmpurilepotinfluentacredibilitateauneiinovatiintreimodalitati:- prin solicitareanoutatii (a fi reactiv,care nu ncurajeaza

creativitateasaua fi proactiv,carestimuleazademersurilecreative);- stabilireaunui filtru mai redussaumai extinsprin care se

selecteazainventiile;existacmpurimaiconservatoare,n careaparmaiputineidei,si cmpurimailiberale,n careideilenoiaparfrecvent;

- flexibilitateacmpuriloresteasigurataprintr-ostrnsalegaturaa acesteiacu restulsistemuluisocial,pentrua atragesprijinul spredomeniulrespectivdeactivitate.

ntre domenii si cmpuri exista, n mod evident,relatii deinterconditionare,de interinf1uentare.In modfrecvent,sentmplacadomeniilesa determinedirectiiledeactiunialecmpului,maialesnstiinta,undebazacunoasteriicoordoneazaceeace institutiastiintificapoaterevendica;n artasituatiaestealta: institutiaartisticaesteceacarehotarastecaredin opereledeartanoucreatevor intran patrimo-niul domeniului respectiv.n cazurile n care cmpU1ilenu aucompetentapentruun anumitdomeniu,controlulestepreluatde alteinstitutii(deexemplu,Bisericaa intervenitn descoperirilestiintificealelui Galilei).

n privinta individului creator,importantesunt trasaturiledepersonalitate,care sunt potentate,binenteles,de factori culturali,sociali,decontext.

Asimilareasistemuluieste,de asemenea,esentiala,ntructuncreatorestenevoitsa-sinsuseascaregulile,continuturiledomeniului,precumsi criteriiledeselectie,cumestecazulstiintei,undefaraasimi-lareacunostintelorfundamentaleale domeniuluirespectivnu estepregatitterenulmarilorcreatii.

Insightsi creativitaten 1998, R. Sternbergsi J. Davidson subliniau importanta

insight-uluipentrucreativitate,iar R. Fii1kevorbestede douaformealeinsight-ului: .

23

- insight-ul convergent,care presupunedescoperireauneIstructuricreativesau a unei solutii care realizeazaconexiunintrediverseelemente;

- insight-ul divergent,care este orientatspre gasireaunorposibilitatinoipentrustructurilerespective.

Ulterior, autorulintroduceo alta distinctien formeleinsight-ului, vorbindde o formapreinventiva,n carese structureazarepre-zentarilementaleutilepentrurezolvareadeproblemesi o altaforma,explorativa,implicatan aparitiaideilornoi.

Insight-ul presupuneo intersectientre cele trei niveluri destructurarefunctionalaa sistemuluipsihic uman,constientul,incon-stientulsi subconstientul.

Dezorganizarea creativa

Aceastaabordarepornestedelapremisacanevoiaderestructurare,de anularea unui echilibrupentrua ajungela altul nou, are dreptconsecintadorintadeagasicevanou,dea inventa(M. Roco,2001).

Estevorbadeteorialui G. T. Land caredescrieprocesulcreativca fiind procesulde "deschiderela nchidere",si careestentlnitlaorice sistem;functiilepe carele detineacestprocesde transformaresunturmatoarele:asimilareainformatiei;mpartireaei n elementelecomponente;reorganizareaei n moddiferit;evaluareautilitatiiacesteiconfiguratiinoi obtinute;actionareapropriu-zisa;furnizareade ras-punsurilareactiiledinparteamediului.

Conformteorieitransformationale,orice sistemviu are urma-toareaevolutie,peurmatoareleetape:

- formativa;- normativa;- integrativa;- transformationala.Adoptndteorialui G.T. Land referitoarela stadialitateapro-

cesului creativ,M. Roco prezintaciclurile de dezvoltareale uneipersonalitati,a caror extindereestedependentade experientaper-soanei,denivelulsauintelectual,emotivsi cultural(M. Roco,2001):

1. stadiulformativ sau de crestereaditiva caracterizatprinformareaidentitatiiself-ului ntr-unmediunou, si n acelasitimp,densusirearegulilormediului,asigurndu-siastfel,siguranta;

2. stadiulnormativsaudecrestereexplicativa,n,careindividulncearcasa se identificecu mediul respectiv,sa fie asemanatorcumembriigrupului,pentruasesimtin siguranta;24

3. stadiulintegrativsaude crestereacomodativa,stadiun careaparcomportamentede diferentieresi distantarefatade ceilalti,dindorintaderegasiredesine,dea-sicunoasteunicitateaself-ului;

4. stadiultransformationalsaude cresterecreativacarepresu-pune ntreruperealegaturilor cu trecutul care-i poate mpiedicadezvoltarea,esteo renuntarela sigurantaoferitadestadiulnormativ.

Dupacumseobserva,primeledouastadiisuntcaracterizateprinconvergenta,conformism,care duc la certitudini,si de aceeasuntpotrivitedoarpentruo partedin etapeleunuiprocescreator,si anume:delimitarea, definirea problemei, asimilarea de cunostinte noi,verificareasolutiilorobtinute.Stadiile1 si 2 pot fi frenatoareatuncicnd individul nu renuntala metodelevechi, deja verificate,cndexistao rigiditateaalgoritmilor.

Ultimele doua stadii sunt cele favorizantepentru procesulcreator,pentrucomportamentelecreative,ntructimplicadivergenta,nonconformism,tolerantala incertitudine,capacitateaderenuntarelamodelele traditionale,toate acesteaconstituindpremiselepentruconturareaunuinoumoddeabordareaproblemelor.

n concluzie,putemspuneca teorialui G. T. Land esteimpor-tantamai alespentruca subliniazanecesitateaschimbariimetodelortraditionalede cunoastere,dar aceastarenuntarepoateproduceunmomentdecrizan viataindividuluipentruca implicaasumareaunorriscuri,acceptareaincertitudinii,aambiguitatii.

Rezumat

Abordarilecreativitatiicuprindctevaorientarimajoreasupraexplicariifenomenuluicomplexal creativitatii.

Psihanalistiiexplicacreativitateafie prin fenomenulsublimarii(5. Freud),fie princompensare,anulareacomplexuluide inferioritate(A. Adler).

n timp ce asociationistiicredca aparitianoului se bazeazapeformede combinarea elementelordejaexistente,gestaltistiiexplicafenomenulcreatieica pe unul ce se raporteazala ntreg,la structurainternaa fenomenului.

Behavioristiipleacan explicareafenomenuluicreatieide laconceptulde conditionareinstrumentala,contributiamajorarevenindparintilor.Ulterior, neobehavioristiiiau n consideraresi contributiaindividului,structuralui depersonalitate.

. Umanistii pun n centrulPf!ocuparilornevoia de autoactua-lizare,iarreprezentantiiteorieiculturale,"factoriiculturali,demediu.

25

Contributia esentialaa cognitivistilor este accentulpus peconceptulde stil cognitiv,prin careputemdiferentiaindivizii naltcreativideceilalti.

Concepte-cheie

- regresia adaptativaesteprocesulprimarcareasigurastimu-lareacreativitatiiprincombinareagndurilornemodulaten constient,adicaa gndurilorce aparn timpul somnului,n timpul unor starimodificatealeconstiinteisauapsihozelor;

- elaborareaesteun processecundarcareasiguratransformareamaterialuluiobtinutn timpulsomnuluipringndirerealistasiconstienta.

- stilulcognitivestemodalitateacaracteristicaindividuluidea-siculegeinformatiiledinmediulnconjurator.

Extensii

Teoria ce apartineTeresei Mabile estecentratape motivatiaintrinseca,pedezvoltareaacesteiala copiimaiales,si suntprezentate,n acestsens,componentele,indicatoriiacesteiformeacreativitatii:

- interesul;- competenta:copiii vor cautamai alesaceleactivitaticarele

dausenzatiacastapnescaceaactivitate;- autodetenninareaestesentimentulcafacicevadinmotivepersonale.De asemenea,autoareaprezintacomponenteleesentialepentru

procesulcreator,pentrubunadesfasurareaacestuia:- deprinderilespecificedomeniuluirespectiv;- gndireacreativasi deprinderiledelucru;- motivatiaintrinseca.

ntrebari

1.CumexplicaA. Adler fenomenulcreativitatii?2. Care suntformeleasociatiilordetip creativn viziunealui

Mednick?3.Cumdescriaugestaltistiidemersulcreativ?4. Caresuntfactoriicareconditioneazadezvoltareacreativitatii

n viziuneabehavioristilor?5. CaresuntceletreidimensiunialeintelectuluidescrisedeJ.P.

Guilford?6.Ce elementeincludemodelulstructuralal creativitatiielaborat

deT. Amabile?

26

Bibliografieselectiva

1.Alopi,c.,Creativitatesi inovare,EdituraAS.E., Bucuresti,2002.2. Amabile, T., Creativitateaca mod de viata, Editura Stiinta SI

tehnica,Bucuresti,1997.3. Cropley,AJ., Creativity,Longmans,Green,1967.4. Guiford, lP., Traits of Creativity, n RH. Anderson (coord.),

Creativityand itsCultivations,Harper,1959.5. Mnzat,1., Istoria universalaa psihologiei, Editura Universitatii

"Titu Maiorescu",Bucuresti,1994.6. Miclea.M, Radu,1.,Operspectivapsihologicaasupra"problemei",

RevistadePsihologiellf. 2., 1987.7. Munteanu, A., Incursiuni n creatologie, Editura Augusta,

Timisoara,1994.8. Nicola, Gr., Istoria psihologiei, Editura Fundatiei Romnia de

Mine,Bucuresti,2002.9.Roco,M., Creativitatesi inteligentaemotionala,EdituraPolirom,2001.10. Rogers, c., Toward a Theory of Creativity n H.H. Anderson

(coord.),CreativityanditsCultivation,Harper,1959.

27

3. FACTORII CREATIVITATII ,

n orice abordareglobalaa personalitatiise impune,n centrulacesteia,temadinamiciifactorialeapersonalitatii,descriereafactorilorce actioneazan interactiune,ntre ei putndexistainterdependente,dominari,compensari.Dupa cumvom vedea,genezaunui fenomencreatorpresupuneparticipareantreguluisistemal personalitatii,cutoatecomponenteleacestuia.

ncercarilede a delimitaprincipalelecategoriide factori suntmultiplen literaturadespecialitate,dupacumvomvedea.

M. Zlatevorbestede patrucategoriiprincipalede factori careactioneazan scopul de a crea mediul favorabil manifestariicreativitatii,cafenomenmultidimensional(M. Zlate,1994):

1.Factori interiori-structuralisaufactoriidenaturapsihologica,incluzndtreicategorii:

- intelectuali:gndire,inteligentacreatoarecu formaei esentialapentrucreativitate- gndireadivergenta;

- afectiv-motivationali:curiozitatea,pasiunea,crestereatensiuniimotivationale,tendintadeautorealizare,tendintadeacomunica;

- factoridepersonalitate:atitudinali,aptitudinali,temperamentali;2. Factori exterior-conjucturalisau socio-culturali:particula-

ritatilesociale,istorice,clasasociala,grupulde careapartineindivi-dul,conditiilemateriale;

3. Factori psiho-sociali:ambiantarelationala,climatulpsiho-socialal individului;

4. Factori socio-educationali:nivelul educational,influenteleeducativeale familiei, institutiilor de nvatamnt,colectivelordemunca.

Aceastaclasificarepoatefi reformulata,fie n factorigeneralisispeciali,fie n factoristimulatorisauinhibitori.

La rndulsau,Maria Moldoveanuoferao clasificareconcisaafactorilordepersonalitate,n douacategoriiprincipale:

- factoriinterni:intelectuali,aptitudinali,motivationali;

28

-::factoriexterni:degrup,desocietate(M. Moldoveanu,2002).In acelasisens,A. Cosmovicienumera:aptitudinile,experienta,

motivatiasi vointa,inteligenta,societatea(A. Cosmovici,1995).Al. Roscarealizeazao clasificaregeneralaa factorilordecreativitate

n factorisubiectivisaunsusiriale personalitatiicreatoare(intelectuali,aptitudinispeciale,motivatie,temperament,caracter)si factoriobiectivireprez~ntatideconditiilesocio-educative(Al. Rosca,1972).

In descrierea si calificarea factorilor stimulativi pentrucreativitatevom apela la taxonomia,la ierarhia descrisade A.Munteanu,n 1994,careni separea fi dintrecelemaicompletesi carevorbestedetreimaricategoriidefactori:psihologici,biologici,sociali(A. Munteanu,1994).

3. 1. Factoripsihologiei

Initial,creativitateaeraredusala inteligenta,de catreM. Terman,iar J.P. Guilfordprezintacreativitateaca peo sintezaa ntregiiperso-nalitati,careincludegndireadivergentasi trasaturidepersonalitate.

In aceastaprimacategorie,a factorilorpsihologicisuntinclusifactoriintelectualisi nonintelectuali,pecarei vomprezenta,pernd,n continuare.

1. Factori intelectuali,care includ trei dimensiuni:gndireadivergenta,gndireaconvergenta,stilulperceptiv(aprehensiunea).

Gndireadivergenta,canotiunepsihologica,.a fost introdusadeJ.P. Guilford, prin modelul tridimensionalal intelectului,fiind odimensiunedin categoriaoperatiilorsi descrisaca fiind o gndiredetip multidirectionat,careincludeaptitudinile:fluiditate,flexibilitate,originalitate,elaborare,sensibilitatea,redefinire.

- fluiditateareprezintavolumulsi rapiditateadebituluiasociativ,saunumarulde raspunsuriobtinut;formelefluiditatii pot fi: verbala,ideationala,asociativa,expresionala;

- flexibilitateaeste aptitudineade restructurarea >demersurilorgndiriin raportdenoilecerintesaudevarietatearaspunsurilorformulate,presupunndapelulla centrarisi decentrarisuccesive;formeleacesteiaptitudinipotfi spontana,cndrestructurareaaparecaurmarea initiativeisubiectului,sauadaptativacndestedirijatadin exterior;Al. Roscaoconsideracafiindfactorulcelmaiimportantpentrucreativitate;

- originalitateaesteabilitateaunui subiectde a da raspunsurineobisnuite,neuzuale,cu'o frecventastatisticaredusa.Dar originali-

29

tateanu estedatadoarderaritatearaspunsurilor,ci si derelevantasaudecorespondentacucerintelerealitatii,dupacumarataF. Baron.

Evaluareaoriginalitatiipoatefi realizatafie n mod obiectiv,prin prelucraristatistice,fie n mod subiectiv,prin apreciereaunorevaluatori.

M. Bejat credeca originalitateaesteo rezultantaa urmatorilorfactori:independentan gndire,imaginatiacreatoare,trasaturideperso-nalitate(sustinereapropriiloropiniinonconformiste)(M. Bejat,1971);

- elaborareaesteactiuneapropriu-zisade producerea unorsolutiiinedite;

- sensibilitateafatade probleme,ca abilitatede identificareaproblemelor;

:-redefinireaestecapacitateadefolosiobiectelenmodalitatineuzuale.Intre acestecomponenteale gndiriidivergenterelatiilece se

stabilescsunt de intercorelatiesi, atuncicnd estecazul, de com-pensatie.

Gndireaconvergentaare rolul ei, de asemenea,n derulareademersuluicreativ,ntructreprezintaprincipalulmijloc deasimilarea informatiilor,esentialpentruasigurareaunui nivel corespunzatormecanismuluicreativ.

Aprehensiuneasaustilulperceptivesteo dimensiunestilisticaaintelectuluicarereflectamodalitateadereactiea proceselorcognitivela problemelece urmeazaa fi rezolvate.M. Bejat credeca indiviziinaltcreatorisuntsintetico-analitici.

2. Factori nonintelectunli,mentionatin literaturadespecialitate,suntmotivatia,caracterul,afectivitatea,temperamentul,rezonantaintima.

Motivatiaesteesentialapentrunlaturareaeventualelorobstacolecepotaparea,sustinndefortulcreatorului.Dintreformelemotivatiei,ceaintrinsecaestefoarteimportantapentrudemersulcreator,desiT.Amabilecredeca si mptivatiaextrinsecaarerolul ei, maialespentrusarcinilepetermenlung.

In opinialui G.R. de la Grace,principalelefenomenemotivatio-nalece stimuleazacreativitateasunt:nevoiadeordonarea complecsi-tatii;desenzatiitari,nevoiadeaexcela,tendintadeasumarea riscului.

Vasile Pavelsu sintetizeaza importanta motivatiei pentrucreativitateastfel: ,;Intelegereaactuluicreatornu se poatedezvaluidectn contextulsi dinamicamotivationalaa personalitatii."(V.Pave1cu,1974) .

Caracterulestestimulatorpentrucreativitateprin urmatoareletipuri de trasaturi caracteriale:putereade munca, perseverenta,

30

rabdarea,constiinciozitatea,initiativa, curajul, ncrederean sine,independenta,nonconformismul,capacitateadeasumarea riscului(A.Munteanu,1994).A. Roe credeca o trasaturacomunaa creatorilor,indiferentdedomeniuln carecreeaza,estetenacitatean munca.

Afectivitateaasiguraenergizareasi valorificareadimensiunilorcaracteriale,acelorcognitive,aaptitudinilorspeciale;asacumaratasiR. Zazzo.

Temperamentulnu esteun factorce diferentiazaindiviziicreativide cei mai putinicreativi,deci nu putemvorbi de existentaunuitiptemperamentalnepotrivitpentrucreativitate,ci poateexistao adecvaredupanaturadomeniuluirespectiv.Al. Roscacredeaca temperamentulinfluenteazamaialesstilulactivitatiicreatoare,continuusaun salturi,carepoateinfluentaproductivitateasi eficienta(AI. Rosca,1972).

Rezonantaintima este un factor stilistic al personalitatii,cereprezintamodul n care experienteletraite se reflecta la nivelindividual,si celedouacategoriicarepotexistasunttipul centripetal,orientatspre propria interioritate,si tipul centrifugal,orientatspremediulexterior.M. Bejata constatatcapersoanelenaltcreativesunt,n general,ambiegalorientate.,

3. Aptitudinilespeciale.In cadrulpotentialuluicreatorputemdistingedoua dimensiunimajore,potentialulcreativgeneralsi celspecific,constituitdintr-unansambludensusiricarepermitobtinereaunorperformanten domeniicumsunt:arta,literatura,stiinta,tehnica.Dezvoltareaaptitudinilorspecialeasiguraatingereanivelurilorsupe-rioareale creativitatii,cel inovativsi emergentiv,prin directionarea,specializareasi sustinereapotentialuluicreativgeneral.

Aptitudinilespecialese constituieca o rezultantaa combinarii,cu ponderivariabilea urmatoarelorcomponente:

- senzoriale(acuitatevizuala,auditiva);- psihomotrice(dexteritatemanuala,coordonareoculo-motorie);- intelectuale(inteligenta);- fizice(fortafizica,memoriachinestezica).Inteligentaareponderidiferiten functiedeaptitudineaspeciala

implicata;astfelareo pondereridicatan stiintasi matematica,mairedusan tehnicasi literatura,si cel mai redusnivel n muzica,arteplastice,sport,coregrafie.Inteligentatehnica,n schimb,esteimpli-catadeaptitudiniletehnice.

n continuarevomprezentactevaaptitudinispeciale,implicaten diferite domenii de activitate,cu prezentareadimensiunilor,componentelorimplicatela fiecaredin ele, a caror cunoastereeste

31

esentialapentrudemersurileeducative,ptntru dezvoltareasi stimu-lareacreativitatii.

Aptitudineaorganizatoricasau de conducereestedefinitadeV. Oprescuastfel:,,0 nsusirecomplexaa personalitatii,ce constadintr-unansamblude procesesi calitat(ale omului, care-i asiguraacestuiaposibilitateadea-imobilizapealti'oamenipentrundeplinirean comunsi cu randamentcalitativ-cantitativsuperiorauneiactivitati"(V. Oprescu,1991).Calitatilepe carele reunesteaceastaaptitudinesunturmatoarele:

- trasaturivolitiv-caracteriale:constiintaresponsabilitatiiso-ciale,initiativa,capacitateaderisc, capacitateadea depasigreutatile,exigentafatade sine si fatade altii, spirit de raspundere,principia-litate,fermitate,corectitudine,sinceritate,modestie.

- calitatiintelectuale:inteligenta,spiritcriticsi autocritic,capa-citateade clarificaresi coordonare,capacitateade predictiea conse-cinteloruneiactiuni,capacitateadecunoastereaoamenilor;

- trasaturiafective:dragostefatademunca,capacitateadea seentuziasmasi a-imobilizapealtii,capacitateaempatica;

- structuratemperamentala:se consideraca sangviniculpoatefimaipotrivitpentrufunctiideconducere,princalitatilesale:fortapsihica,echilibru,mobilitatepsihofizica,adaptabilitatelasituatiinoi,sociabilitate,optimism,dincarepotrezultaunstildemocraticdeconducere;

- extraversiunea,importantaprin calitaticum suntdinamismul,sociabilitatea;

- trasaturifizicecarepotfavoriza:nfatisareaagreabila,talianalta.Aptitudineamatematicadesemneazaun ansamblude nsusiri

care asiguraA desfasurarea,cu succes, a activitatii n domeniulmatematicii.In privintavrstei,se consideraca aceastaaptitudinesecristalizeazala nivelul gimnaziului si se afirma plenar n liceu.Calitatilerelevantepentruaceastaaptitudinesunt:

- factori intelectuali:dimensiuniale gndirii (capacitateadeabstractizare,de generalizare,originalitate,fluenta, capacitateadeproblematizare,viziune spatiala,analizacritica), atentie,memorie,maialeslogica;

- factorinonintelectuali:interessi pasiunepentrumatematica,puteredemunca,perseverenta.

Aptitudineapedagogicaeste consecintainteriorizariiactiuniieducative,n caresunt inclusetrasaturipsihologice,psihopedagogice,psihosociale(A. Munteanu,1994).n acestsens,esterelevantaopinialuiC. Noica:,,0 scoalan careprofesorulnu nvatasi el est~o absurditate.

32

Credcaamgasitun mottopentruscoalamea:Nu sestiecinedasi cineprimeste."Calitatilespecificeaptitudiniipedagogicesunt:

- stiintifice;- psihopedagogice;- psihosociale.Aptitudineamuzicalaimplica niveluri superioarela simtul

ritmului, al naltimii si intensitatiisunetului,al timpului. Calitatilenecesarepentrustructurareaacesteiaptitudinisunt:

- intelectuale:inteligenta,imaginatie;- calitatipsihofizice:discriminareaauditivasi anumitefunctii

motorii.Aptitudinilepentrudesensi picturaimplica mai ales factori

psihofiziologici:acuitateavizuala,abilitateamanuala.Componenteleesentialealeaptitudiniiartisticearfi urmatoarele:

- fixarearapida,precisasi durabilaa imaginiivizualea obiec-telor;

- tendintade perceperea ntregului,cu o nclinaremai redusaspreanaliza;

- apreciereacorectaaabateriiliniilordelaverticalasauorizontala;- apreciereasaureproducereacorectaaproportieiobiectelor;- apreciereasaujudecataartistica(capacitateadea distingentre

copiasi originalulunuitablou).Aptitudinealiteraraeste interesantdescrisade Tolstoi, care

credeacan scriitortrebuiesasentlneascatreipersoane:gnditorul,careridicao problemaimportantadin punctdevederesocial,artistulcarepuneideean imaginiartistice, criticul careanalizeazaintentiaopereisi realizarea,obiectivareaei.

Componenteleaptitudiniiliteraresunt:- observatia,i permiteautoruluisareflecteesentialul,si areun

caracterempatetic;- exigentafatadesine;- responsabilitateafatadeoamenisi societate;- convingerimoraleputernice.Aptitudineatehnicasau mecanicaeste utila mai ales pentru

inventiisi esteconstituitadinurmatoarelecomponente:- vizualizarearelatiilorspatiale,bi sautridimensional;- ntelegereade tip tehnic(identificareaprincipiiloroperatiilor

mecanice);- dexteritateamanuala;- informatiatehnica.

33

3.2. Factoribiologici

n aceastacategoriesunt luati n considerarepatrutipuri defactori:ereditatea,vrsta,sexulsi sanatateamentala.

1.'Ereditateaindicanivelulsuperiorpnala caresepotdezvoltapotentelecreative nnascute,dar fara a garanta,n mod obligatoriu,atingereaacestora.Argumentelestiintifice aduse n literaturadespecialitaten favoareasustineriiimportanteiereditatiisuntcelecarevorbescde copii superiornzestratidin punct de vedereal unoraptitudinispecialesi existentamaimultorgeneratiicu talentedeose-biten cadrulaceleiasifamilii.

Domeniilen' careau fost nregistrateperformantespecialelavrsternicisuntvariate:

- muzica:Mozart,Haydn,Rimsky-Korsakov,Mendelson-Bartholdy,Schubert,Rossini,Liszt,Rahmaninov,Chopin,Schuman,Enescu;

- literatura:Goethe,Byron,Goldoni,Eminescu;- pictura:Rafael,Giotto,Van Dick, Grigorescu,Luchian;- stiintasitehnica:Gauss,Pascal,Newton,Leibniz,Edison,Iorga.Talentedeosebitentlnitede-alungul mai multorgeneratiiau

fostsemnalaten domeniile:- muzica:familiileBachsi Strauss;- pictura:familiileTitziansi Holbein;-literatura:familiaDumas;- matematica:familiaBernoulli;- stiintelenaturii:familiaDarwin.Eysenckaratacatalentelesunto consecintaa interactiuniidintre

ereditatesi mediu,structuraestestabilitade ereditatesi functiademediu.

n contradictiecu dovezilecaredemonstreazarolul ereditatiinstrucurareaunoraptitudinispeciale,aufostadusesi argumentecarelecontrazic:

- asa-zisii copii invulnerabili("superkids"sau "les enfantsincassables")sunt copii ce au performantesuperioaren anumitedomeniide activitatedesiau premisenefavorabile(parinticu retardmental,cuposibilitatifinanciarereduse,alcoolici, familii dezbinate);

- existentaunei plasticitatisi a polivalenteipredispozitiilorexplicaexistentaunortalentemultilaterale:LeonardodaVinei (a fostpictor, sculptor,filosof, naturalist,fizician, inginer,matematician),Goethe (poet,naturalist,fizician), Chopin (muzician,pictor, poet,actor), Machiavelli (istoric, scriitor, om de stat),CarniI Petrescu

34

(romancier,literat,filosof,matematician),LucianBlaga(poet,filosof,istoric),HenriCoanda(savant,inventator,sculptor);

- nregistrareaunormanifestaritrziialeaptitudinilor:Cervantesa publicat"Don Quijotede la Mancha"la 60 deani,WalterScottsi-ascrisprimulromanla 30deani.

Desigur ca putemmentionasi argumentece vin n favoarearolului major al influentelorsocial-educative,si anume:cercetarilelongitudinaleefectuatepe gemenicrescutin medii socioculturalediferiteau aratatca evolutiaacestoraera influentataparticularitatilemediului;aptitudinilemuzicale,literare,artisticeimpunn mai maremasuraprezentadotariiereditare,iar cele organizatorice, stiintifice,tehnice,pedagogiceimpunla un nivel mai redusdotareaereditara;importantamodelariisocialeasupraomului(cazulcopiilor-lup).

Sunt autori ce diferentiazainfluentelemediului de cele aleereditatii,n functiedenivelulaptitudinilor;astfel,A. Munteanuapreciazaca ereditateainfluenteazamai ales supradotarea,iar factorii socio-culturalisuntresponsabilidedotareaperiferica(A. Munteanu,1994).

De asemenea,M. Zlateapreciazacaatitudineaceamaiadecvatan aceastaproblemaesteaceadeaprecierenua uneidirectiisaualteia,ci acalitatiiinfluentelorexercitatedeereditatesi demediu.Conditiilesocioculturalefavorabilesuntinutilen prezentaunordotariprecare,deexempluun copil cu retardmentalnu poateajungela performantesuperioare,chiar dacadispunede conditii favorabilede mediu.Deasemenea,dacapotentialitatile de care dispuneo persoananu suntvalorificaten mediuln carese dezvolta,acesteanuse potobiectiva.Desi n anumiteconditii compensareajoaca un rol importantntrefactorii de mediusi cei ereditari,cndntre cele douacategoriidefactorii diferentelede nivel si calitatesunt prea mari, aptitudinilespecialenuse potdezvoltacorespunzator.Performantelesuntmaximeatuncicndntrefactoriiereditarisi ceidemediuexistao coincidenta,din punctdevedereal calitatiilor (M. Zlate,1994).

2. Vrstaca factorstimulatorpentrucreativitatea fost abordatan psihologiedin perspectivaadouadirectiiprincipale:

a. Creativitateaareun parcursinversproportionalcu vrsta,datoritacresteriiputeriidejudecata,dezinteresulsistemuluiscolarfatade creativitate,diminuarea plasticitatii, diminuarea motivatiei,scadereaputeriisi rezistenteifizice, a acuitatiivizualesi a starii desanatate,n general;aceastaorientareparesafie contrazisadeo seriede exempledin istoria culturii: Goethea compusa douapartedinFaust la 82 ani, Verdi a compusFalstaff la 80 ani, E-disonera

35

inventatorchiarsi la 80ani,Gr. Moisil a creatlingvisticamatematicala 70 ani, C. Noica a scris principaleleoperedupa70 ani. Acesteexempledemonstreazacamentinereaperformantelorcreativelavrstenaintate poate fi obtinuta prin preocuparisustinuten directiaactivitatiiintelectuale,carepresupun:participareala grupurieterogeneca vrsta, mentinereacontactelorcu specialitati din domeniu,diminuareaobligatiiloradministrative.

b. Pe parcursul creativitatii pot fi distinse fluctuatii.E.P. Torranceprezentaurmatoareaevolutiea creativitatii:pnala 9ani senregistreazao crestere,ntre9 si 12aniavemo stagnare,ntre12si 17aniunpuseuremarcabil,dupacarecurbadescrestetreptat.

Autorii americanicredca,n general,se nregistreaza~o scaderea creativitatiicndcopii trecde la un ciclu scolarla altul.Incercarilededelimitarea unorvrstedemaximadezvoltarea creativitatiinu auajunsla unconsenssi potfi grupateastfel:

- H. C. Lehman,W Dennis,R. Claude,A. Moles credcavrstade35aniesteceamaiprolificapentrucreativitate;

- W. 1. 1. vorbestedeo perioadapotrivitasituatantre25si40ani;- 1.Caplneanuapreciazaintervalul30-40ani ca fiind maxim

pentrucreativitate.Alti autori aduc nuantariale acestorintervale,n functie de

domeniuldeactivitaten caresedezvoltacreativitatea:- pnala 25anipentrusport;- 25-35anipentrupoezie,chimie,matematica,fizica;- 35-45anipentrumedicina,arhitectura,filosofie. -RC. Lehman si W. Dennis ofera o analizamai nuantataa

evolutieiperformantelorcreativede-alungulontogenezei,pediferitedomenii:

a. n activitatilesportive,cum ar fi box, tenis, biliard, tir,performantelesuperioaresentlnesccel maidesntre25-29ani;dupa44 ani rezultatesuperioaresuntmai rar obtinute,dar la biliard si tirnumerosicampioniaucstigatcampionatuldupa44 ani, fiind nevoiede precizie,maiales,si nu deforta;la sahperformantebunese obtinpnala maxim30ani,darpnala 50anideclinulestedestulderedus.

b. n stiinta,literaturasi arta,perioada30-40ani esteceamaiproductiva,cuunelediferente:

- n chimie,poezie,lirica,muzica-instrumentaIa,celemai buneperformanteseobtinntre25-30ani;

- n matematica,fizica, chirurgie,tehnica,botanica,poezie,satira,comedie,picturan ulei,ntre30-35ani;

36

- pentrugeologie,astronomie,bacteriologie,fiziologie,patolo-gie,logica, etica,estetica,pedagogie,filosofie,opera;sculptura,ntre35-45ani;

- genetica,psihologia,stiinteleeconomice,politice,ntre30-40ani;- opera usoara, comedia muzicala, romanul, arhitectura

moderna,picturacontemporanan ulei,ntre40-45ani;- filosofiasociala,ntre35-45ani;- conducatoriipoliticisi militari,ntre50-70ani;DeclinulproductivitatiicreativeesteexplicatdeLehmanprintr-

un ansamblude factori: reducereaflexibilitatii, diminuareavigoriifizice,a acuitatiivizuale,a stariidesanatate,modificarialesistemuluimotivelorca urmarea raspunderilorfamilialesi a greutatilorfinan-ciare,multiplicareasarciniloradministrativecao consecintaa cresteriiprestigiului. Dar n evolutia productivitatii individuale si lasaamprentasi factoride alta natura,si anume,conditiilede mediuncares-adezvoltatsi a lucratpersonalitateacreatoare,darsi diferenteleinterindividualedinprofilulpsihological fiecaruia.

Desigur,n istoriaculturiiavemmultipleexemple,asacumammai amintitsi mai devreme,de mentinerea creativitatiidincolodevrstelemedii(Al. Rosca,1972):

- desiMilton si-a pierdutvedereala 44 ani, a scrisParadisulpierdutla 57deanisi Paradisulregasitla 62deani;

- Mark Twain scriela 71 deani Jurnalul Evei si Legatulde30demiidedolari;

- Benjamin Franklin a scris la 84 de ani Apel adresatCongresuluipentruabolireasclaviei;

- GrahamBeII aperfectionatla 58deanitelegrafulsi la peste70deaniagasitsolutiapentrustabilizareaechilibruluin avioane.

Manifestareaputeriidecreatiela vrstenaintateesteexplicatadeG. Lawton prin pastrareaimaginatieiconstructive,antrenareaei, iarD.C.Peltzsi F.M.Andrewscredcaceimaiproductivisuntceicareopteazapentruo diversitatemoderatan continutulaCtivitatiilorstiintifice,ceeaceimplicaschimbarindomeniuldecercetare,nproblemelecercetate.

Interesantesunt constatarilelui W. Dennis, care n urmacercetarilorlongitudinaleaajunsla concluziacaceicareaunceputdetimpuriusa fie creativimanifestao productivitateridicatala vrstelenaintate,lucru-observatsi la ceicarePQtfi consideratigenii.

3. Sexul,cel de al treileafactorbiologic,luatn considerarenanaliza dinamicii factorialea creativitatii,nu este un elementdediferentieren nivelulpotentialelorcreatoare.

37

E.P. Torrancecredecaproductivitateadetip creativpresupuneombinareacaracteristicilorfemeilorcucelealebarbatilor:sensibilitatesi deschidere,dar si independentan gndire,deci si o divergentaagndirii.De multeori, intereselefetelorcreativesuntperceputedeceilalticafiindtipic masculine,iarbaietiisupradotatipotaveainteresepentrudomeniiconsiderate,n mod conventionalca fiind specificfeminine.

Totusi,esteevidentcan istoriaculturiis-anregistratunnumarmai mic al femeilorcareau avutcontributiicreativen matematica,arhitectura,muzica,sculptura.Torrancea constatatstructuridiferiteale intereselorla un sexfatadecelalalt,iar Roe credeca aceastaesteconsecintainfluentelorexercitatede societatesi familie, ntructasteptariledin partea celor doua sexe sunt diferite, n privintacompOliamentului(M . Bejat, 1981).Astfel, prejudecatilesocialeducla conturareaunorcomportamentefatadestiintadiferitela barbatisifemei. A. Anastasi crede, de asemenea,ca nu putemvorbi desuperioritatesaude inferioritatecndnereferimla barbatisi femei,cidoardediferententreaptitudinilecelordouasexe,ca o consecintaafactorilorculturalisi acelorlegatideexperienteletraite.

In acelasisens,F. Turcu, n studiile sale asupracreativitatiitehnicenu a constatatdiferenterelevantela nivelul creativitatiinfunctiedesex.

Desi ntre barbatisi femei nu se nregistreazadiferentenvaloarea si calitateapotentialitatilorcreatoare,pot apareaunelediferente n functie de domeniul de activitate n care acestepotentialitatipotfi valorificate(A. Munteanu,1994).

4. SanatateamentalaAutori cum suntPlaton,Cicero, Horatiu,vorbesc de o relatie existentantre genialitatesi nebunie, darnzestrareasi genialitateanu pot fi explicateprin nebunie,ci putemvorbi,maibinezis, deun nonconformismcomportamentalntlnitlamarii creatori.Perceptiapopularaa relatieigenialitate-nebunieare labazaviziunearomanticaasupranebuniei,conformcareianebuniaesteo modalitatediferitade a interpretaexistenta,diferitade cele tradi-tionale,conformiste.

Psihanalistii au fost, de asemeneainteresatide implicatiapatologiein performantelecreative.S. Freud credeaca tendintelerefulatesunt satisfacutepe cale imaginara,prin sublimare,iar A.Adler vedean creatieo modalitatedecompensarea complexelordeinferioritate,exempleledatefiind cele ale lui W.A. Mozart, L. vonBethoven,care prezentaucarentesenzoriale.Dar, n studiul sau

38

asupraevolutieilui Leonardoda Vinci, Freuda constatatca geniulnu poatefi redusla tulburarepsihica:"Harul artisticsi capacitateadeefortfiind intim legatedesublimare,trebuiesa marturisimca esen-tialul functiei artistice va ramnedin punct de vedere stiintificinaccesibil".

n contradictiecu autorii care pun creativitatean relatiecunebunia,umanistii,Rogers,Maslow,credcaexistao relatiedeinversaproportionalitatentregenialitatesi nebunie.

Se poateca n unelecazuri,normalulsi patologiculsacoexiste,daraceastanunseamnacamanifestarilepsihopatologicesuntpremisealecreatiei,chiardacaaufostconstatatela multecelebritati,cumsunt:A. Diirer, P. C6zanne,Van Gogh, Ch. Baudlaire,G. Flaubert,F.Dostoievski,W. A. Mozart.

Bolile mentalepotfi prezentela persoanelegeniale,darfaraa seconstituin premisasauconsecintaa acesteia,dovadastaumultipleleexempledin istoriaculturiicarearatacamultepersonalitatigenialenuauprezentattulburaripsihice,ci audatdovadaderobustetesi longe-vitate,cumar fi: LeonardodaVinci, B, Michelangelo,J.W. Goethe,V. Hu,go,G.B. Shaw,G. Verdi.

In acord cu A. Athanasiu,consideramca nu putemexplicageniulprin tulburarilepsihice,aceastafiind doaro eticheta,o formaconventionaladea etichetaelanurilecreatoareale unuiartist,carenuexplicadectaspectelede nonconformism,bizarerii.L. Blaga aratacumdezechilibrelepsihicepot generatendintaspreechilibru,"boalacareincitaIacreatieestesanatatedeordinemainalta".

Operase poateconstituisi n mijloc terapeuticpentruautorulsau, actul creatorputndavea valentepozitive pentru igiena samentala.Chiar Aristotelvorbeade relatiacreatieculturala-catharsis,apoi Adler vedean creatieun mijloc de a tine n fru tendinteledezorganizatoarentructpotfi reorientatecomplexeledeinferioritate.

Efecteleterapeuticealecreatieisuntamintiten cazullui Balzac,pentrucareoperasa a avutconsecintesalvatoare,fiind un mijloc deprotectiempotrivadezordiniipsihice,ntructsecredeca exprimareaordonataprin scrisse poateconstituin metodade nlaturarea unortensiunisi n metodade a impuneo functieorganizatoricaa limba-jului, un paternde ordine.Chiar muncapoatefi un refugiu,un actterapeutic,prin reorientareacatrealte orizonturi de traire n caredisconfortullegatdeproblemelevietii seestompeaza.

Mecanismelecareasiguraefecteleterapeuticeale opereide artasunt descrisede A. Athanasiuastfel: creatiaare o valoareauto-

39

terapeutica,ntructcreatorulntelegndcapoategasifrumuseteachiarn suferinta,si gasesteargumentepentrua-si formao viziunepozitivaasupralumii.Astfel, suferintasauboalal potdeterminape individsafaca restructurari,reorientari,deschideri catre alte perspective,supracompensari,posibilitatidecunoasterenoi (A. Athanasiu,1998).Procesulcreatoresteun mijloc prin careautorulsi poatereorientanelinisteainterioarasi sepoateautovaloriza.

3.3. Factoriisociali

n aceastacategoriesunt incluseconditiilesocio-economiceSIculturalesi conditiileeducative.

1. Conditii socio-economicesi culturale.Orice personalitatecreatoareesteinfluentatade epoca,clasa,familia,grupurilecu carevine n contactsi din carefaceparte.Astfel, putemvorbi desituatiecreativa(MacKinnon)si de climatulcreativcarecuprindetotalitateaparticularitatilorambientale,materialesi psihosociale,cepotinfluentacreativitatea(A. Munteanu).Cattella constatatca, n privintadotariiereditare,nu existadiferenten distributiaoamenilorcu aptitudiniexceptionalen populatiageneralan toate zonele culturale,darvalorificareaacestorpotenteimpuneanumiteconditiifavorabile.

Marile descoperirisi inventii apar n legaturacu ambiantastiintificaa timpului n care traiesccreatorii,asa cum aratasi G.Gordon:"Stiintaesteun produssocial n care,chiar cel mai indivi-dualist dintre teoreticienieste dependentde o multitudine de~ercetatoricare-ioferadatelenecesarepentruelaborareauneiteorii."In acelasi sens, mentionamcontributialui J. Piaget, pentrucare"societateaesteunitateasuprema,iar individulnu ajungela inventiilesi constructiilesaleintelectualedectn masuran careel estesediulde interactiunicolectiveal carornivel de valoaredepindenaturaldeansamblulsocietatii.Marelepunctde intersectiesaudesintezaa unorideielaborateprintr-ocooperarecontinua."

n istoriaculturiiexistamultipleexemplededescoperirisimultaneale unor cercetatorice au lucrat independent,aceastafiind dovadafactoruluisocio-istoricsaua spirituluitimpuluidecarevorbeaGoethe,numitZeitgeist.Astfeldeexemplededescoperirisimultanesunt:

- Newtonsi Leibnizau inventatcalcululdiferentialindependentunuldealtul;

40

- Adamssi Le Verrieraudescoperitaproapesimultan,la ctevazile diferenta,planetaNeptun;

- Jamessi Langeauelaborat,separat,teoriaperifericaaemotiilor.Desigurca existao bazacultural-stiintificaa marilorcreatiin

stiintasi arta,cacercetatorulpoartaamprentatimpuluiepociisale,darn analizadinamiciifactorialenutrebuiesauitamaspecteleindividual-psihologice(Al. Rosca,1981).

Climatulcreativpoatefi abordatdin urmatoareleperspective:a. influentaclimatuluiasupraformarii si afirmariicreativitatii,

asupraformariicapacitatilorcreatoarela copiisi adolescenti;b. influentele asupra performantelorcreatoarela persoane

angajatentr-oactivitateprofesionala.A. Munteanu a sintetizat influentele socio-economicesi

cultura1ebeneficepentru creativitate,si prezinta conditii ce potstimulacreativitatea(A. Munteanu,1994):

- conditiisocio-economicemedii,ntreopulentasi saracie;- ungradridicatdeaspiratiesi deculturaal grupului;- existentaunorrelatiisocialedetip democratic;- prezentalibeliatiisi securitatiipsihologice;- posibilitateaindividuluideaaveancrederen viitorulsau.La polul opus se situeazabarierele,factorii inhibitori pentru

creativitatespecificiconditiilorsociale:- ideeafalsacaexistao incompatibilitatentremuncasi umor;- supraeva1uareaefortuluin detrimentulrezultatelor("geniul

este99%transpiratiesi 1% inspiratie",Edison);- teamadeagresi;- teamadeapunentrebari;- teamadeafi diferitn grupuldecareapartineindividul;- teamadeabordaproblemeconsideratecaapartinndsexuluiopus;- promovareafa1seimodestii;- autoritarismul,deoricenatura,politic,profesional,scolar,familial.2. Conditii educative.n aceastasubcategoriesunt incluse

influenteleexercitatededouainstitutiiprincipale,familiasi scoala.Familia si exercitainfluentaasupracopiluluiprin intermediula

trei poli principali: tataL,ce actioneazadupa principiul autoritatii,mama,dupa cel al afectivitatiisi fratii ce se supun principiuluirivalitatii.Influentelepecarele poateexercitafamiliasuntcelelegatede formareapersonalitatii,calitateasi valoareafonduluisaucultural,formareasi afirmareacreativitatii.

41

Conditiile stimulativepentrucreativitatepe carele poatecreafamiliasunt:

- conditiisocio-economicedenivelmediu;- nivelcelputinmediual fonduluiculturalal membrilorfamiliei;- marimeafamilieiestefoarteimportanta:competitiantrefrati

poatefi stimulativa;copilulunicnuestentotdeaunacreativ;unnumarpreamarede copii nu asigurainfluenteeducativecorespunzatoare,decinuestebeneficpentrucreativitate;

- printreprimiinascutiaufostnregistraticeimaimulticreatori,ntructei beneficiazade un mare entuziasmeducativdin parteaparintilor;

- integrareacopiluluintr-oinstitutieprescolaraasiguracomple-tareafonduluieducationaloferitdefamilie.

Un climatcreativpoatefi asiguratde familiedacava respectaurmatoareleprincipii(A. Munteanu,1994):

- fiecareparintesa-si asigureo profesie,dar fara ca acestasaimpietezesecuritateapsihologicaacopilului;

- relatiiledin familiesafie detip democratic,generatoarea uneiatmosferedecalm,toleranta,darnuexcesivaprinafectiunesufocanta,ci sa-ilaseposibilitateadeinitiativa;

- educatiaprecocesi intensa;- stimulareade timpuriua initiativeisi independenteiintelec-

tualesi deactiuneacopilului;- ncurajareadorinteidecomunicare,deapunentrebariacopilului;- obiceiuldeaciti ziaresi reviste;- interesulparintilorpentruperformantelescolareale copilului

safie moderate,sanufie exagerate;- criticasasemanifestecu bunavointa;- flexibilitatea,corectitudineasi nuantareasistemuluide pedep-

seSi recompense;- ncurajareasistimulareacapacitatiicopiluluidea-siasumariscuri;- nivelulafectiuniiparintilorsafie moderat.Scoalapoatedeveniun promotoral initiativelorcreativeatunci

cndasiguraconditii,cumsunt:- democratizarearelatieiprofesor-elev,prinparticipareaelevului

la procesulinstructiv-educativ,procescaresafie interactiv;- creareauneiatmosferescoIarentreautoritarismsi liber-arbitru;- restructurareaprogramelorscoIare,attpeorizontala,prinextin-

dereaacelor disciplinecare stimuleazan mod direct creativitatea(literatura,muzica,desenul),darsi prin includereaunordisciplinenoi,

42

ct si pe orizontala,prin evitareasuprancarcarii,a excesuluidenformatii;

- includereaunorstrategiicreativesi promovareaunormetodenoi (de exemplu:nvatamntulprin descoperire,prin care elevuldescoperainformatiile prin eforturi proprii, prin fonnarea uneianumiteschemecognitive;metodadescopeririidirijate).

A. Munteanuadaugala acesteconditiisi unelerecomandaricareau ca scopnlaturareaunorpiedicin caleadezvoltariicreativitatiisicaresuntspecificesistemelorde nvatamntcontemporan:nlaturareamodelului elevului care stie sa reproducamanualul; focalizareaexagerataa profesoruluipe programascolara;supraestimareanotelorsi a metodelortraditionalede nvatamnt;apreciereamai mult amemorieisi ratiunii,si mai putina imaginatieisi a altordimensiunialepersonalitatii(A. Munteanu,1994).

Profesorul detine un loc aparten procesulde ncurajareainitiativelorcreative,n valorificareapotentialuluicreator,iarmasurilepecareel le poateluan sistemuldenvatamntsunt:

- promovareauneiatmosferescoIarefavorabilecreativitatii,ncare sa se nlature inhibitiile, criticismul exagerat,sa mareascancrederean sineaelevilor;

- mbunatatireapregatiriisalepsihopedagogice;- stimulareatuturordimensiunilordepersonalitatealeelevilor;- disponibilitateasasi n afaraorelordecurs;- sa-I facapeelevsa-sicunoascaattcalitatile,ctsi lipsurile,

defectele;- promovareauneiusoaresupraevaluariacapacitatiielevilor;- n cadrulorelordecurs,organizareaunorperioadede suspen-

dareanotariielevilor.

n plus,profesorultrebuiesatinacontdeunaspectimportant,sianume,detendintacopiilornaltcreatividea fi maiputininteresatidelucruln echipasi dea-sielaboraun planpersonalde lucru,avnduncercrestrnsdeprieteni.

Sistemulde nvatamntinfluenteazasemnificativdezvoltareaunoraptitudinispeciale,influentacareestediferitade la un domeniula altul. Astfel, Schaeffersi Anastasi au observatca programelescoIare stimuleazapotentelecreativemai ales n domeniulartistic,pentru domeniul stiintific neconstatndu-seafirmari ale copiilor,acestianu se deosebescde ceilalti la nivelul scolii elementare.Iatadeci, ca nvatamntultraditionalelementar,ncurajeazamai multaptitudinileartisticedectcelestiintifice(M. Bejat,1981).

43

Climatul socio-culturalnu influenteaza.doar formareasi afir-mareacreativitatii,ci si manifestareaperformantelorcreatoarenunitatiproductiveconcrete.ntr-o ntreprindere,cele doua proceseprincipalesunt:unul de realizarea produseloridentice,n acordcucerereaimpusade beneficiari,si altul, cu caractercreativ,inovativ,care inoveazaproductia.ntre cele doua categoriide procesesestabilesteun echilibrudinamiccareasiguraprogresulproductiei(Al.Rosca,1981).

Demersurilecreative ntr-o unitateproductivaactioneazalaurmatoareleniveluri: ameliorareasau inventareaunor noi produse,mbunatatirearelatiilor interumane,asigurareasecuritatiimuncii,creareauneiatmosferedemuncafavorabile.

Foarte importantntr-o ntreprindereproductivaesteidentifi-careasi punerean practica,valorificareaideilornoi, creative,lucruce poatefi realizat,asacumindicaC. Cojocaruprindouadirectiideactiuneprincipale:

- organizareaunuisistemdeidentificare,deselectieacelornaltcreativi;

- plecndde la premisaca n fiecareindividexistaun potentialcreatorce poatefi valorificat,organizareaunormodalitatideculegereaideilorcevindelantregulpersonalalntreprinderiiCe. Cojocaru,1975).

Barierelecepotaparean aparitiasi comunicareaideilorcreativen institutiileproductivesunt:teamadecritica,teamacaideeanu vafiapreciata,rigiditatean pastrareaideilor vechi, traditionale,neacor-dareadeatentiefatadeideileexprimate.

Al. Roscadactevaexempledefrazecarepotparalizainitiativelecreative,dorintaindivizilordea-si comunicaideilecreative(Al. Rosca,1981):

- "Nu aresansesafie realizata",- "Asa cevaexistadeja".- "S-aumaignditsi altii la o asemeneasolutie".- "Esti sigurcavamerge?"- "Esteo ideepreacostisitoare",- "Sa alcatuimo comisiecaresaanalizezeproblema".

n cadrulcolectivelorde cercetare,ntrecontextsi creativitateexista o relatie circulara,de interdependenta,care se bazeaza,nprincipal,pe o comunicareadecvatan cadrulcolectivului,aceastansemnndschimb de informatii si idei, dezbateri formale si

44

informale,atmosferadominatadecooperaresi studiu,abordareaunorproblemenoi,cu graddedificultateridicat.

Un climatcaresamotivezeinitiativelecreativen colectiveledecercetareestecelcareasigurao apreciereobiectiva,diferentiata,com-pleta,si careareuncoordonator,unsefcuurmatoareleparticularitati:

- abilitateade a siguraun sistemde recompensecorectattpentrusine,ctsi pentruceilalti;

- autorealizare,complexitatesi divergentaaorientarii;- capacitateadeasumareariscului.Factorii amintitinu actioneazaseparatsi n combinatiidiferite

de la un individ la altul, ceeace asiguraobtinereaperformantelorcreative.Combinarile factorilorsuntdinamice,putndu-secompensareciprocsause pot modificapartial.Asa cumam observatcndamdiscutatdespreaptitudinilespecificediverselordomeniideactivitate,si n cazulfactorilorn ansambluputemspuneca structuraacestoravariazan functiededomeniu(stiinta,arta,tehnica).Astfel, n conditiiminimedenaturasocio-culturaIa,deasemeneapentrufactoriintelec-tuali si aptitudinalide nivel minim necesar,motivatiasi trasaturilecaracterialepotasiguraobtinereaperformantelorsuperioare.

3.4. Blocajelecreativitatii

Desi amamintitfactoriistimulatoripentrucreativitate,factoricereprezintastructuracreativitatii,si putemconsideraca factoriiopusiacestorasepotconstituin factorifrenatoripentrucreativitate,credemca se impuneo sistematizaresuplimentaraa blocajelorcreativitatii,sistematizareceestefrecventamintitadediversiautori.

1.Blocajeculturale- conformismul,cei caresecomportadiferitsuntsanctionatide

ceilalti,priviticu suspiciunesi, n consecinta,persoanelecreativesuntdescurajate;atitudinilepecarele putemincludeaici sunt:dorintadease conformamodelelorsociale,de apartenenta,conformismla ideilevechi, slabacapacitatede a transformasaumodelaideile, ncredereexageratan statisticisi experientatrecuta,sentimentulcandoialaesteuninconvenientsocial;

- nencrederean imaginatie,n fantezie,prin acordareauneiatentii exageraterationamentelor,unde putem include: primordia-litateafactorilorpracticin luareadeciziilor, slaba capacitatede amodificaideile,ncredereexageratan ratiune.

2.Blocajeemotionale,printrecareamintim:- teamadeanugresi;

4S

- teamadeafi minoritar;- grabadeaacceptaprimaidee;- descurajarearapida;- tendintaexageratadea-i ntrecepealtii;- capacitatearedusadeasedestinde,dealasaincubatiasalucreze;3.Blocajemetodologicesuntcelecereflectaprocedeeledegndire:- rigiditateaalgoritmilor folositi anterior sau insistentan

aplicareaacelorasialgoritmipecarei-ammaifolositn situatiin carenusuntpotriviti;

- fixitateafunctionalaestefolosireaobiectelorpotrivitfunctieilor obisnuite,faraa ncercasaleutilizamsi n altmod;

- critica prematura,evidentiatade Al. Osborn, estefrnareasugestiilorcepotapareapentrurezolvareadiferitelorprobleme;

4.Blocajeperceptive:- incapacitateadea seinterogaasupraevidentului;- incapacitateadeafacedistinctiadintrecauzasi efect;- dificultatin definireaproblemei;- dificultatin defalcareaproblemein elementelesalecompo- .

nente,care_arputeafi abordatemaiusor;- dificultateadeadistingentrefaptesi problema;- discordantantreproiectulrealizatsi celpersonal.5.Blocajelegatederelatiaindivid-grup:- lipsa de comunicarecare poateavea formele:comunicare

imposibiladin cauzadiscordanteilimbajului,vocabularului;comuni-careincompleta;comunicaredeformata,denaturatavoluntar;

- marginalizareaindividului creativ,ntructcomportamentulsaunurespectanormelesociale;

- lipsa de autenticitatedatoritapresiunilorexercitatede cons-trngerilesocialesauculturale;

- izolarea,fie datoritarespingeriide catre ceilalti, fie dininitiativapersonaladeterminatadeteamadeanugresi;

- dependentancurajatade grup, obtinutaprin intermediulrecompenselorsi pedepselor,a informatiilor,acailorfinanciare.

Rezumat

Principalelecategoriide factori stimulatoripentrucreativitate,ntre care se stabilescrelatii de interdependenta,dominare sau icompensare,sunt:psihologiei,biologici,sociali.

Factorii psihologiei includ factQri intelectuali (gndireadivergenta,gndireaconvergenta,aprehensiuneasaustilul perceptiv),factorinonintelectuali(motivatia,temperamentul,caracterul,afectivi-tatea,rezonantaintima)si aptitudinilespeciale.46

Factorii biologici se referala ereditate,vrsta,sexsi sanatateamentala.

n ultima categorie,cea a factOlilorsociali, sunt incluse attconditiilesocio-economicesi culturale,ctsi celeeducative,asiguratedefamiliesi scoala. -

Blocajele creativitatii,identificaten literaturade specialitate,, sunt: cele culturale,emotionale,metodologice,perceptivesi cele

legatederelatiaindivid-mediu.

Concepte-