INFLUENŢA STILULUI MANAGERIAL AL CADRULUI DIDACTIC ASUPRA CLIMATULUI EDUCAŢIONAL DIN CLASA DE ELEVI

Managementul este unul din conceptele revoluţionare ale noului mileniu, concept care domină ideea de organizare, de planificare şi de îndeplinire a scopurilor unor acţiuni corporatiste. În educaţie, conceptul de management a devenit unul foarte important, iar activitatea cadrelor didactice este orientată acum spre eficienţă şi eficacitate, spre impact asupra beneficiarilor, spre evaluare a rezultatelor în termeni de obiective şi realizări. Reforma educaţională accentuează această latură managerială a procesului de învăţământ prin structurare şi metodologie de implementare a noilor prevederi. Astfel, cadrul didactic devine manager pentru clasa pe care o conduce, şeful de catedră devine manager pentru echipa de specialitate, directorul şcolii devine managerul unităţii şcolare şi a bunei sale funcţionări. La nivelul şcolii, această perspectivă managerială se traduce prin redimensionări ale modalităţilor de organizare didactică, prin aplicarea programelor şcolare diferenţiat în funcţie de particularităţile elevilor, prin aprofundări şi reveniri asupra scopurilor educaţionale propuse în virtutea unor ţinte strategice mai mari. Cadrul didactic devine în acest context un element al sistemului managerial de nivel superior, iar rolul său se extinde considerabil. De aceea, literatura de specialitate consemnează pericolul transformării educaţiei într-o simplă activitate de servicii publice, iar cadrul didactic într-un funcţionar care are de atins un anumit număr de puncte. Dacă la nivel de politici educaţionale formulăm strategii şi puncte pe termen mediu, lung, şi dezvoltăm reţele de metode şi metodologii de implementare, în virtutea perspectivei manageriale asupra educaţiei, la nivel practic, în şcoli observăm o nevoie din ce mai mare de afectivitate, de creativitate şi de dezvoltare personală din partea elevilor şi a societăţii, procese dificil de cuantificat şi de provocat. Din experienţa didactică am observat schimbările majore care se produc la nivelul colectivelor de elevi la trecerea de la un ciclu de învăţământ spre următorul, iar un exemplu clar este trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial. Adesea, cauzele acestor modificări au fost puse pe seama diferenţei de vârstă şi mai ales a particularităţilor stagiului de dezvoltare, pubertatea fiind perioada cu cele mai multe transformări biologice, sociale şi educaţionale ale copilului. Totuşi aceste cauze nu sunt singurele care provoacă schimbări, iar latura managerială trebuie luată în considerare. Ne-am propus astfel, intr-o microcercetare, să descoperim dacă stilul de conducere al cadrului didactic (stilul său managerial: autoritar/grijuliu/echidistant/pasiv/stimulativ) influenţează, şi în ce măsură, climatul educaţional(deschis/angajat/inchis/neangajat) al clasei. Deşi par două concepte cu grad de generalitate ridicat, acestea au fost concretizate în elemente observabile, accentul fiind pus pe influenţele lor educaţionale. Atât stilul managerial al cadrului didactic, cât şi climatul educaţional din clasa de elevi sunt concepte cu o încărcătură afectiv-motivaţională puternică, iar rolul lor în buna desfăşurare a procesului instructiv este bine determinată. Studiile şi cercetările anterioare în domeniu atestă importanţa unui climat educaţional deschis, degajat asupra eficienţei metodelor de instruire, iar abilitatea de a crea un climat educaţional adecvat, de a-l întreţine sau de a-l optimiza este o

1

necesitate pentru un cadru didactic european. Un rol deosebit de important in stabilirea climatului il are comunicarea, fiind necesara distingerea celor doua laturi ale sale:

COMUNICAREA MANAGERIALĂ COMUNICAREA CUNOŞTINŢELORObiective

Obiective ale implicării elevilor în acţiune

Obiective cognitive, de învăţare

ConţinuturiInformaţii privind mersul activităţii Informaţii ştiinţifice prevăzute în curriculum-ul

şcolarStrategii (metode, mijloace, forme de organizare)

de influenţare, participare, implicare în acţiuni

de predare-învăţare

Evaluarea eficienţei conducerii activităţii a rezultatelor şcolare, formării-dezvoltării

elevilor Datorită acestui specific comunicarea managerială încă utilizează, ca problemă de stil, de organizare, un sistem specific de canale, mijloace de transmisie – reţele de comunicare. Acestea pot fi: descentralizate (în “cerc” sau în ”lanţ”, în care membrii grupului sunt egali, incluzând chiar şi profesorii); centralizate (în “Y” sau în “stea”, între membrii grupului fiind relaţii de supra/subordonare, în jurul profesorului sau al unor lideri informali). Toate aceste caracteristici ale comunicării educaţionale reprezintă premise deosebit de importante în organizarea proceselor relaţionale din clasa de elevi. Comunicarea educativă reprezintă, de altfel, punctul de plecare în identificarea climatului educaţional stabilit în mediul educativ. Prin obiectivarea acestor concepte şi prin transpunerea lor experimentală am avut ocazia să identificam elemente care ne caracterizează activitatea didactică şi să dezvoltam anumite dimensiuni care se cereau îndreptate, ameliorate, iar din acest punct de vedere consider că orice cadru didactic are nevoie de o introspecţie asupra stilului managerial şi asupra efectelor pe care acesta le are asupra elevilor, îndepărtând rutina şi metodele rigide din activitatea sa. In urma microcercetarii la nivelul a doua clase de elevi, cu doi manageri educativi diferiti, am adus în discuţie problematica stilului managerial al cadrului didactic, sub forma unui concept relativ distinct de cel de stil educaţional sau stil didactic, prin concentrarea pe procesul de proiectare a activităţilor şi de luare de decizie în cadrul microgrupului condus (clasa de elevi). Realizarea unei corelaţii între stilul managerial al cadrului didactic şi climatul educaţional de la nivelul colectivelor de elevi stabileşte premisa de dezvoltare a unor grupuri educative (clase) bazate pe principii moderne, pe team building, pe spirit antreprenorial, eficient. Cunoscându-se importanţa modului de conducere a clasei de elevi pentru climatul socio-afectiv al acesteia se pot opera modificări implicite la nivelul ambelor variabile cu scopul optimizării funcţiilor şi consolidării relaţiilor educaţionale elevi-elevi; elevi-cadre didactice. Astfel, se pot realiza

2

ajustări ale stilului managerial la climatul clasei pentru a putea eficientiza procesul de integrare al elevilor şi pentru a dezvolta sentimentul de apartenenţă la un grup solid în care să se afirme trăsăturile personale pozitive şi elevii să se simtă importanţi în contextul grupului.

BIBLIOGRAFIE

Iucu, R , 2000, Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, IaşiNicolescu, O. (coord.), 1993, Ghidul managerului eficient, vol. I-II, Editura Tehnică, Bucureşti;Elena Joiţa, 2000, Management Educaţional, Editura Polirom, Iaşi;Păun, Emil, 1999, Şcoala, abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi.

3