„„(...) un creator original, valoros, (...) un creator original, valoros, dinamic, militant, pasionat să dinamic, militant, pasionat să

înfăţişeze în ample tablouri istorice, înfăţişeze în ample tablouri istorice, aureolate de legendă, frumuseţea aureolate de legendă, frumuseţea

morală a poporului, vitejia sa morală a poporului, vitejia sa îîn a-şi n a-şi apăra fiinţa, teritoriul, viaţa liberă, apăra fiinţa, teritoriul, viaţa liberă, dorinţa sa de pace şi înţelegere cu dorinţa sa de pace şi înţelegere cu

toate popoarele lumii.toate popoarele lumii. “ “ (Mi(Mihhai Gafiţa)ai Gafiţa)

  S-a născut în anul 1910, în nordul Moldovei S-a născut în anul 1910, în nordul Moldovei şi a murit în anul 1965, la Bucureşti.şi a murit în anul 1965, la Bucureşti.

Este fiul unei familii de ţărani săraci din Este fiul unei familii de ţărani săraci din comuna Udeşti, judeţul Suceava.comuna Udeşti, judeţul Suceava.

ÎÎncă din copilărie a fost atras de ncă din copilărie a fost atras de povestirile şi legendele istorice care se povestirile şi legendele istorice care se spuneau la şezători şi la spuneau la şezători şi la clăclăci.ci.

A fost preocupat de studiul istoriei.A fost preocupat de studiul istoriei.

♦♦ povestiri şi legende istorice: povestiri şi legende istorice: Povestiri eroice, Stejarul Povestiri eroice, Stejarul din Borzeşti, Poarta furtunilor, Pământul zimbrului, din Borzeşti, Poarta furtunilor, Pământul zimbrului, Inimi fierbinţi, Cărţile săgetătorului;Inimi fierbinţi, Cărţile săgetătorului;

♦♦ volume de versuri: volume de versuri: Chemarea cChemarea cumumpenelor, Nocturne, penelor, Nocturne, Poezii;Poezii;

♦♦ volumul de nuvele fantastic-realistevolumul de nuvele fantastic-realiste: : Pasărea de Pasărea de foc;foc;

♦♦ piesa de teatrupiesa de teatru Focurile;Focurile; ♦♦ reportaje literare: reportaje literare: Împărăţia soarelui;Împărăţia soarelui; ♦♦ romane: romane: Cordun, Turmele Cordun, Turmele ş.a.ş.a.

Scriitorul s-a afirmat şi a fost apreciat cel Scriitorul s-a afirmat şi a fost apreciat cel mai mult în domeniul prozei.mai mult în domeniul prozei.

    Eusebiu Camilar a reuşit să reînvie în Eusebiu Camilar a reuşit să reînvie în volumul volumul Povestiri eroice Povestiri eroice cele mai cele mai

îndepărtate evenimente din istoria îndepărtate evenimente din istoria poporului nostru, precum şi figurile poporului nostru, precum şi figurile

domnitorilor Mircea cel Bătrân, Ştefan domnitorilor Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Petru Rareş, cel Mare, Vlad Ţepeş, Petru Rareş, lancu de Hunedoara, Ion Vodă cel lancu de Hunedoara, Ion Vodă cel

Cumplit. Cumplit.

Cea mai cunoscută Cea mai cunoscută povestire a povestire a scriitorului este scriitorului este Stejarul din Borzeşti, Stejarul din Borzeşti, care evocă o care evocă o întâmplare din întâmplare din copilăria lui Ştefan copilăria lui Ştefan cel Mare şi una cel Mare şi una dintre numeroasele dintre numeroasele victorii ale victorii ale domnitorului asupra domnitorului asupra duşmanilor ţării. duşmanilor ţării.

Domnitorul Stefan Cel Mare Domnitorul Stefan Cel Mare indragiseindragise plaiurileMoldovei,inca plaiurileMoldovei,inca di copilarie.Toti ii spuneau di copilarie.Toti ii spuneau Stefanita sau Stefanuca.Mic Stefanita sau Stefanuca.Mic sprinten si ager nu-l putea sprinten si ager nu-l putea intrecenimeni in aruncarea intrecenimeni in aruncarea sagetilor catre ulii.Avea ochii sagetilor catre ulii.Avea ochii albastri,parul indelat.Dar lui albastri,parul indelat.Dar lui Stefan ii placeau cel mai mult Stefan ii placeau cel mai mult imprejurile Borzestilor,unde era imprejurile Borzestilor,unde era un stejar gros cat sa-luprinda patru un stejar gros cat sa-luprinda patru oameni.iiplacea sa se joace cu oameni.iiplacea sa se joace cu copii razesilorcopii razesilorDupa ce se minunau de dibacia lui Dupa ce se minunau de dibacia lui Stefan la sagetarea uliilor,copii se Stefan la sagetarea uliilor,copii se jucau ,,de-a tatarii,,.Se impartea in jucau ,,de-a tatarii,,.Se impartea in doua cete:cei din ceata lui Stefan doua cete:cei din ceata lui Stefan erau moldovenii, iar cei din a doua erau moldovenii, iar cei din a doua ceata erau tatarii,in frunte cu puiul ceata erau tatarii,in frunte cu puiul de razes Mitrutde razes Mitrut

Era o zi senina si copii au inceput sa se Era o zi senina si copii au inceput sa se joace.Ceata lui Stefan statea ascunsa intr-o joace.Ceata lui Stefan statea ascunsa intr-o padrice , iar ceata lui Mitrut se ascuse dupa padrice , iar ceata lui Mitrut se ascuse dupa un deal.La un chiot al puiului de razes,tatarii un deal.La un chiot al puiului de razes,tatarii au navalit.A iesit si ceata lui Stefan,iar au navalit.A iesit si ceata lui Stefan,iar sagetile din trestie vajaiau strasnic.sagetile din trestie vajaiau strasnic.Moldovenii au iesi biruitorii.Atunci Stefan Moldovenii au iesi biruitorii.Atunci Stefan zise:zise:-De ce calci pamant strain han nelegiuit?ce -De ce calci pamant strain han nelegiuit?ce pedeapsa i se cuvine pentru ca a navalit in pedeapsa i se cuvine pentru ca a navalit in tara straina?tara straina?Apoi adauga:Apoi adauga:-Sa fie spanzurat de ramurile stejarului.-Sa fie spanzurat de ramurile stejarului.Mitrut radea si batea di palme.Dar sa Mitrut radea si batea di palme.Dar sa ingalbenit cand a privit spre zare .Abia a ingalbenit cand a privit spre zare .Abia a izbutit sa strige:izbutit sa strige:-Tatarii ,vin tatari coborati-ma repede!-Tatarii ,vin tatari coborati-ma repede!

Insa copii fugisera spre Insa copii fugisera spre sat.sat.Tatarii navaleau si, cand Tatarii navaleau si, cand au ajuns in dreptul au ajuns in dreptul stejarului, hanul tataresc stejarului, hanul tataresc zise:zise:-Pe acest pui de -Pe acest pui de moldovan vreau sa-l moldovan vreau sa-l ucid eu!Fac ramasag ca-ucid eu!Fac ramasag ca-l nimeresc drept in l nimeresc drept in inima cu prima sageata.inima cu prima sageata.Asa aAsa a pierit Mitrutpierit Mitrut..

„ „Dar cu cât Bogdan-Voievod îmbătrânea, se ridica Ştefăniţă, ca un Dar cu cât Bogdan-Voievod îmbătrânea, se ridica Ştefăniţă, ca un stejar tânăr. Nu uita nici în somn moartea îngrozitoare a lui Mihuţ. stejar tânăr. Nu uita nici în somn moartea îngrozitoare a lui Mihuţ.

Cum şi-a pus pe frunte coroana Moldovei, întâi a vrut săCum şi-a pus pe frunte coroana Moldovei, întâi a vrut să facă facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcatrânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oamenii pământurile, ci a trimis oamenii săi să întrebe: se liniştesc sau nu?“săi să întrebe: se liniştesc sau nu?“Că prea s-a încruntat lumea de atâta Că prea s-a încruntat lumea de atâta sânge şi năvăliri. Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se sânge şi năvăliri. Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada lase de pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada n-au s-ajungă departe ! Să afle banul că ţara are domn tânâr şi viteaz şi n-au s-ajungă departe ! Să afle banul că ţara are domn tânâr şi viteaz şi va fi vai şi amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit va fi vai şi amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ştefan cel Mare cu mânie straşnică. A hotărât să cuvântul lui Ştefan cel Mare cu mânie straşnică. A hotărât să cotropească iar Moldova.cotropească iar Moldova.,,—Nu ! a răspuns hanul, dând poruncă oştenilor să se pregătească. Mă ,,—Nu ! a răspuns hanul, dând poruncă oştenilor să se pregătească. Mă duc să-1 învăţ minte pe puiul acesta cutezător...”duc să-1 învăţ minte pe puiul acesta cutezător...”

IntIntrr-o noapte,tatarii au navalit.S-a incins o lupta -o noapte,tatarii au navalit.S-a incins o lupta cumplita.Stefan a ajuns fata-n fata cu hanul tataresc.Cu o cumplita.Stefan a ajuns fata-n fata cu hanul tataresc.Cu o lovitura de buzdugan ii reteza palosl din mana si il lua lovitura de buzdugan ii reteza palosl din mana si il lua prizonierprizonier Acum sa-l judecam pe hanul tatar !striga Stefan stand Acum sa-l judecam pe hanul tatar !striga Stefan stand sub stejar.Han tatar ,iti aduci aminte?Tu la-i ucis pe Mitrut sub stejar.Han tatar ,iti aduci aminte?Tu la-i ucis pe Mitrut intre ramurile acestui stejar...Ridicati-l in funie fecioriintre ramurile acestui stejar...Ridicati-l in funie feciori!!

Apoi, după ce Apoi, după ce năvălitorul şi-a primit năvălitorul şi-a primit pedeapsa, trei zile şi trei pedeapsa, trei zile şi trei nopţi au stat oştile nopţi au stat oştile moldovene în petrecere.moldovene în petrecere.