il'"^fr,ff:i:|ll|11#fi1'^t:t#'" prdbueirea resimului comunist care devenea tot mai impopurar peIn I989 regimurile comuniste din Europa s_au pr6bu$it, inclusiv regimul lui Nicolae Ceausescu.

Varianta ll.

condiliile care au dus la na|terea Romdniei modeme sunl legate de rransformafile sulerite de societa-tea romaneasca ?n secorur ar XVIII-rea 9i in prima jumetate a seiorurui ar XlXJea, dar 9i de conjuncturapolitic, intemationali, ih care ,,problema orientali,. s-a transformat intr_un factor de echilibru.secolul ar xvt-rea si Drima iumetate a secorurui ar XIX-tea au',nlr"Jt ,n,ru."u.o"r"trfii romane$tiintr-o noue faz a evorutiei sare ioar.semnere modernizirii 9i "n.-"."" i*gtiraei necesitdlii unitefiipolitice narionare. Etita ooritice consiituite in..panida

"u1i"*ra:.. ,"""iiira ra moderur occidenrat, a iden-tificat modalitelile potrivite pentru emancipur"u nuliunii .o.an" 9i'i"ni^ ,ioo".niru."u .tututri.Au fost trimise numeroase memorii maritor puteri"f;i;;;';#i;; #por.tu, p,in care se soticitaumodificarea statutului Doritic intemationar ar principateror (40 a;;;;;;i;..""" indepertarea domnirorfanarioli; l0 merirorii au ierut chiar otlinerea i^a"pJ"J""i"l). ".--

-l:]:data ?u lost loncepute numeroase proiecte de reforme care urmareau modernizarea statului. Din-rre acestea amintim "constitutia carvunarir;f, intocmitd de Ioni"a ieut,,, ii" rrzz, care cerea ,,monarhie

miilnl#":l-#?lill;il,:*t'r*"' politicesc'al rL,r simio,iialrcouici. carc cerea o,guni.u'.;u

".""1ilj.:1i:ll:';:;:""ffi11:#*"i"1 secolurui al XIX-rea un adevdrat prosram de rerorme 5i de

ei rs+a'uu "oni.iuui,iffiiffiffiil11::'il

politic alstatului romdn. Programele revolufiei de la i82rRevolufia de la 182I, condusi de Tudo, Vludi,ni."."u, u

"onturat un program de refbrme interne careamenJrnut-o in rimite regare Revenirea ra domniire pamanrene- in i8ti.;;" ri inrerprerar, ca o schim-bare de regim poritic, in masura in care institufia aon'ni"i J"uini nu,r-o,,lir' 1pa.an,"u"a), dar structuraorganizarii de star nu s-a schimbat oana la adoptar"u n"guiurn"ni"lo.-Org""i"" 1,,: f _f f:a.Momentur cruciar in evorutia ;ocietefii ro.nan"',i $." ,n-.* ,nialin'i"u ."p."r"n,u, revolufia de ra1848-t849. Ea a marcat afimarea nafiunii ,".t"; ei';;pr;;;;;;';;il;;*., moderul occidenrat.

:.-11":!!ti.tuT" lFt,ri instituliile sate, desp." a."p,",.ir" iiiiiinai "TJ*]"n.u,, p."""n,, in documenteleprogramatice din r 848, dovedegte schimuarea mentaritalrioi gil""l,pr*"" i#i* *cidentale. Numeroaseoorecnve sunt prezente in aceste documehte: suveranitatea poporur,.i, o.J#lu."u ,tuturui pe baze consti_

iilll:151,:";"n","il',ffil::i;t1il,ilff;n"r;:i"" '"r*i""iJ"" ii."io""11o',", o*ni"i"*" p,r.,ii"eirroctamafia de Ia Islaz proDunea ut

pubricane, c! u'r domn ,"rponruuir ur"rnafroJiil"fij':1#1?:**' treconizand o rome de suvernare re-,.",I;;j:ll:j;j;i:11-j:1: a fost infranta, dar ea a reurit sia srabireascd di.eclijre principare de acriune

Obiectiv major al revoluliei de la lg4g. ideea.Unirii principatelor a devenir. dupii infr6ngerea revolu_liei,lrrincipalul element de coeziune al cercurilor liberale romrinelli.Razboiur crimeii (r853-r856) a irnpulsional activita"" .iiJa.ir unionisre din principatere Rom6ne,iar Convenlia de la paris 1lg5g) le ofertalegerea acetuia$i dom"i ;, t;;;;ft;1":;;:ilor tansa de a l'ace unirea' deoarece nu iniezicea expticii

Romdnii I-a0 ales ddmn De Alexandru.ioan Cuza in Moldova, la 5 ianuarie lg59 $i in Tara Rome_lill^l1li ?1 ianuarie 1.859. riupd t859, Unirea treU"i" """""ria"ie si ".ul"llrur" ,",o.,n"

"ure se aducdsocretatea ri statur la niver european. Arexan_dru ,oan curu u *ir"ir

"J" aii! .tu," qi in pararer a ac[io-nat pentru modernizarea instituliilor $i societalii.,*,,5,::fiL:",iitr'";ltil*,tnt-::l;t:*.cere mai.active si mai reprezentative din punct de vedere arde procedure civiri, codur penar ride prT:::fi:;'iJ,;o,ll""'

t"*"u o"uniziriijudecdtoriqti, c"i"r Ci"ir ii)rarur romen modern s_a consolidat in timpui domniei lui Carol I (1g66_19t4) in timpul ceruia a fost

;fo,""fi.t1:1'J*: oin r866 si s-a obfihu, i;;d;;;;;;: cJ^ii,u:;""i;'uu institulionariza resimul

,oo,n "on,"*ru, redeschiderii confliatului din Balcani 9i al implicdrii Rusiei, Romaniei i se ofertr $ansat06

n:*"nt";;ni:ttil,".'!J'i1i.q;::*ih*:r**i:ilt#*nih[#'atit;#;*d+*:i{i"dffi U**t"i'i,ru**:l*"l*t"**:+;+**

marile P,-rteri ale timPului

Varianta | 2

.'*lt!':i.nlf t*xfl liii-*#f '"lffi ina'tl'$ffiffi $g***g3'g51psr;:'-**;*ti*r+l*','.'l,,?.i****::,"*,fi **t**',d,.urg*ffi;llnr,r*it#[**ft*rl't'.il: ,;.;ffi ;ffi;*;i$g***r**,**r****:ii'iffilH{*i"rh*ilrx*':';:ffi il-*"":.i'*i,i[**,.***tff*i;****i*ru|.*ffi

[.,is$ffi;g'.gg5#$,6;gd***'{i

*ffim,w**:***ql'#***:w

ntonarhiei au:jtro-ungare... .::^f"],9rt prdbuiirii lnrperiulLri Rus, rom.inii basarabeni iqi inrcnsifica acfiLrnite de unire. La 27 mar_tic 1918. Slatul Tdrii a votat unirea Basarabiei cu Romdnia.

Evcnimente asemdndtoarc se des*goari ti in Bucovina. pe fondur destriimdrii Austfo ungariei, con-gresul cenerar ar Bucovinci. ra care.au. padicipat reprezcnranlii romiiniror 5i ai ninoritdriror nationare avolat unirea necondilionat5 a Bucovinei cu Regatul iro,nani"i. pro.",ut a.'unire a fbst inchejat la i de-cembfie r9r8, IaArba rulia.Aici a lbst adoplatS Rezoruria de unire ca,", in prinlur articor, hotdra unireafransilvanici cu Romenia.tlotireti in mod democraric. unirea se constituie intr-un moment curme ar istorie nationare a romani_lor' Dcciziile au fbst luale dc cetre organele reprczentative Iiu". or.r"-Jr" ro"uirorilor din accste tefitorii.statlrJ narional un itar jiurit i'' r 9 r 8, a stim urat eforrLrr;t. natiun ii .rani'in i;...1ru uurofificirii superioa_rc.a-resurselor lnterne' al propaSirii economice qi al credrii de inslituiij democralice adecvatc statuluiLtnllar.

Varianta l3

^ "^::"":lll]:l:i: d: la,23.augusl I9,{,1, au creal plcmisele insrauririi regimurur comunrsr de rip sovietic.r\s.ensrunea comuni$tiror ra putere a fost rapida ii ea s-a datorat atal prJzenlci armatei Ro5ii cdt 5i aran-1i::l]I:",,tit: purerile occidenrate

'i statin, in unna carora n",nl"iJ'" ii i,o,r*re in sfefa de inf.tuentisovretrcd. t.a 6 nartie 19,15. s_a constituit guvernul condus ,le petru C;;;a] Iil;;;;; ;;;;;;;;tirii' in carc reprezentanlii PCR obtin-eau pozitii imponante. orrpa

"e ou-iotsiticat alegcrile din I946,oomurriiirii au accererar rirmur sovieiiz6rii. i.tr" fo..a a" guu..ni.ani gi-"on,,nu,u, puterii exista o ne-

:::l"i-d:li1 l:1" ace sr moliv, ta l0 dccembrie t9.17, reglre viitl n]".i,,, sd abdice iar Romdnia arostllfoctamate RepublicE.", "

,:::l:Ld:ll.,t,.l948, oonunisrii au Iuar o.serie de m;suri pentru a_$i consotida puterea. Acesre me-sLrt au vrzat vraia porilic5, economice $i curturarat. una dintre ceie nrai dure masuri prin con{inu1ur, modurin citre.a fost aplicatd $i consccintele ci a fost colectivizarea.Lotecrr\ rzarea s-a fcalizar dLrnd modejui sovietic, decizia fiind luatA in plenara p.M.R. djn 3_5 mafticla49 Es a rnsentnrt fortarca f;ranirnii sd-$i pdriseaici prop.io*u inJi"ia,,uri in favoar.ea celei colccti-

'e-.Auipdrut asrier cospoddriire Agricore iorective. corectiviza, ""

,* t!."i in majoritatea cazLrriror pecale vrorenti ceea ce a atras reactia tdrdnimii nrateriarizatd prin refirzur ,t"-"'r" i,.,aari" in coopemtive 5ichiar fevolte Mdsufirc represi\e s-au indreptar ,impotriva ra.l";r".l"tii r. ,*,ni1i chiabLrr.i. i'anur I96r,pfocesut colectivizirii s-a incheiat. Co

'uigratiune masivd a ti,."nilor.or. ol.u.ln1""inlele sociale pe termen lung au tbst negalive. detenninend o

Polirica extern, a nourui star conru.rist esle ti ea inruenlatd de uRss. pand in r962. conduce.eaP.M.ll. a sLtsfinur condifionat pozilia marelLti stat de la rrsdfit.Lvenrmentere desfiSurate la Budapesta. i,' I956' au aratat ce Moscova nlr accepta despfrncrerea dinsicfa sa de inlluenld lnlplicarea lui cheo|ghiu-Dcj in evenimentele care au Lrrmat intiangerii de Ia Bucla_pcsla r! fa(ilirar rreccrer rr.pelor sor ieticJ spre Lingu.iu, ,"1i;"r"n loriuiui i,,,',_,ninir,,.u nraghiar IrnrcN'rJy lc sn.,gov) c constittrit urr o!'antaJ.pentfu accelerareA eliminirii prezenter militare sovietice dinRo'r6nia

-ln-acelagi timp, cheorghiu-Dei $i-a consoridar prestigiri in..oa.iiiii"u,r,

.o,r,un,rr.

.," oiitilJ;:T".'ii'fl1ului chino-sovietic Ii ,,criza racheielor"iin re62 i-au f!nnis tui cheorshiu-Dej sd, ,

Aceea$i.aritudiDe de distantare o afe si N. ceau;escu. Rcacria rui iatd de interventja nririrara din ce_hoslovacia, din august 196g. s_a inscri\ in acastd f;"ie ae aistun1a,.".-i,., i-i.J,].ru, .ru din ! I augusr I 96g,de la Bucuresti, N. Ceau$escu a jucat, cu.abilitate, cafte"

"n.i,"ri"i","rf"i,..sizrinA probabil cd,i poziliasa ar pulea fi in pericol. CondamnAnd interventia militard a Moscovei in C"t,o.tnuo"iu, N. Ceau$escufundantcnta national-comunismul. Dund acest eveniment, a"r*f.f" Oin.p..ilraea Iiberd sunt pozitive.Romania esre vizirara de rideri occidentari(ca Gerard r"iay *, b"""i"i"!a d" nun,",ou." favoruri eco_nom rce I este prirnitb in GATT. in I 971 . iarjn I 972 este acceptatd in f_oncluiMonetar rntcrnag;onal.Evolutia Rorr6niei postberice a fosr influenrald a" p,"r"ii"'i'.rp"ro.',i." p'" t"r,,oriur Rominiei $i deintclegefjle ficutc intre statere occidenrare.$i sturn r imp ae o.ju,rii"i. a.,"i",, Romdnia a fost nevoitds' suporte un regim totaiirar de o cruzime ie;itd-din ""rir. .,"""g* ""r" ""i,npu. un mocrer crc tip stari-nist in viata poritici, economici $i curturara. Dupd aproape. i*irr"i"' i"-*"., oe comLrnrsm senrnc,e

170