Standardizare Si Certificare-marca

8/17/2019 Standardizare Si Certificare-marca

http://slidepdf.com/reader/full/standardizare-si-certificare-marca 1/5

Capitolul 8

CAPITOLUL 8ROLUL MĂRCII ŞI MARCĂRII

PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

8.1. ROLUL ŞI FUNCŢIILE MĂRCILOR

Mărcile, ca semne distinctive pentru a deosebi produsele diferiţilor producători, sunt cunoscute încă din antichitate, când existau acele semne(sigillium) pentru identificarea produselor.

În evul mediu, devoltarea me!te!ugurilor a determinat extinderea folosiriimărcilor, separându"se două categorii# marca cooperativă (sigillium collegi) !imarca individuală (signum privati). $ceasta este perioada când s"au conturatfuncţiile mărcilor !i regimul lor %uridic. &e lângă mărcile producătorilor apar !imărcile comercianţilor.

În preent, marca este considerată ca un element fundamental al strategieicomerciale a întreprinderii, strategie care se baeaă pe diferenţierea pe care marcao introduce în oferta de produse !i servicii.

Funcţiile mărcilor:1) Identificare a produselor şi serviciilor.2) Garantare a unui nivel calitativ constant. (Ma%oritatea produselor de consumsunt achiiţionate în funcţie de marcă)3) Funcţia de concurenţă a mărcilor. $ceasta se accentueaă în condiţiilediferenţierii tot mai accentuate a produselor. '"a a%uns la o diferenţiere a produselor unei anumite întreprinderi, prin multiplicarea modelelor, tipurilor !i culorilor (deexemplu automobilele &eugeot, ord, etc.).

4) Funcţia de reclamă a mărcii. &rin forţa pe care o dobânde!te, marca devineelement autonom al succesului comercial, utiliat de agentul economic respectiv încadrul strategiilor sale promoţionale.

1



Introducere !n merceolo"ie

8.2. ELEMENTE DE DEFINIRE A MĂRCILOR

#efiniţia clasică$ Marca este semnul care permite unei persoane fiice sau %uridice să distingă produsele, lucrările sau serviciile sale de acelea aleconcurenţilor.

#efiniţia conform Camerei Internaţionale de Comerţ$ Marca este un semnfolosit pe care cineva dore!te să"l utiliee pe un produs, cu un produs sau înlegătură cu un produs, în sensul de a"l identifica, sau de a distinge produsele unei

persoane de cele ale altor persoane.%&servaţie$ efiniţiile clasice pun accent pe caracterul distinctiv al mărcii, cele moderne

tind să reflecte aspectul economic, referindu"se în special la garanţia de constanţăcalitativă.

#efiniţia completă$ Marca este un semn distinctiv, menit să diferenţiee produsele, lucrările !i serviciile, prin garanţia unei calităţi superioare !iconstante, semn susceptibil de a forma, în condiţiile legii, obiectul unui dreptexclusiv, care aparţine drepturilor de proprietate industrială.

Condiţii de fond şi formă (pentru ca semnele menţionate mai sus săformee obiect de protecţie în cadrul legislaţiei naţionale sau internaţionale), sunt#*) +M-- (patronimic, pseudonim, nume !i prenume comercial, de firmă) poateconstitui o marcă în măsura în care are un aspect exterior caracteristic, datorităcombinării unor elemente figurative (embleme, vignete), a graficii, culorii sau

a!eării literelor. e exemplu# /ord0 apare ca emblemă, /1ilette0 apare casemnătură. În unele ţări se utilieaă numele geografice, admise numai dacăaceastă indicaţie corespunde locului de fabricaţie sau originii reale a produsului.2) -+M343- sunt cuvinte curente sau inventate. -le pot constitui marcă cucondiţia să fie arbitrare sau de fanteie. 5ele mai bune mărci, care se impun u!or sunt cele care evocă indirect calităţile produsului (serviciului)# /6onarom0 pentrucafea7 /8aguar0 pentru autoturisme.9) 3:-4-- ;3 534--. iterele de cele mai multe ori sunt iniţialele unuinume sau firma. e exemplu /3$:0 înseamnă abrica 3taliană di $utomobili:orino sau 6M< 6a=erishe Motoren <er>e. 5ifrele semnifică varianta modelului,o anumita caracteristică, anul apariţiei. e exemplu# $53$ *9*?. În unele ţări($ustria, ngaria, 5ehoslovacia), literele nu sunt admise ca mărci, nefiindconsiderate suficient de distinctive.@) 4-&4-A-+:B43- 14$35- (plane sau în relief) pot constitui marcă#embleme, vignete, peisa%e, monumente, portrete, blaoane, desene, sigilii. ormelegeometrice simple (pătrat, cerc, etc.) însoţite de elemente verbale nu pot constituimărci.

2



Capitolul 8

C) D4M$ &4D'3 ;3 $M6$$83 3+5'3E 5D$4-$.tiliarea lor este controversata, de!i sunt menţionate în sistemele legislative ...F) M$45$ 'D+D4B este prevăuta în foarte puţine legislaţii (4omânia, '$).5hiar !i când este admisă este aplicabilă numai serviciilor !i sunt în general mai

puţin răspândite.G) 5DM63+$H33 - --M-+:- I nume, denumiri, repreentări grafice saudenumiri combinate cu repreentări grafice. e exemplu# /$$ 4DM-D0, etc.

5ondiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o marcă pentru a ficompetitivă#" să fie clară, expresivă, eufonică7" să aibă caracter distinctiv !i de noutate7" să nu fie deceptivă (să nu inducă în eroare publicul)7" să fie u!or de memorat7" să fie semnificativă !i preentată integrator7" să aibă, pe cât posibil, o semnificaţie legata de produse sau servicii, fără a aveacaracter descriptiv.

8.3. CLASIFICAREA MĂRCILOR. TIPURI DE MĂRCI

Mărcile se pot clasifica după mai multe criterii !i anume# '. #upă destinaţie pot fi$*. Mărci de fabrică# aplicată de producător (+ivea, 3ris)72. Mărci de comerţ# aplicată de întreprinderea care comercialieaă (Metro)7

5ând agentul economic î!i comercialieaă singur produsele, poate utiliaîn acela!i timp cele două tipuri de mărci. Mărcile de fabrică sunt mai răspânditedecât mărcile de comerţ.

(. #upă o&iectul lor pot fi$*. Mărci de produs (de fabrică, de comerţ)72. Mărci de serviciu# prote%eaă prestaţiile de servicii. &ot fi de două feluri#aplicabile pe produs pentru a indica pe cel care a prestat serviciul (spălătorie,călcătorie, etc.) sau pot indica servicii nelegate de produs# bancare, asigurări,transport, turistice, spectacole, 4:E, etc.).

otă$ conform DM&3 (Drganiaţia Mondială a &roprietăţii 3ntelectuale) mărcile de serviciu pot fi grupate pe !apte clase# publicitate !i afaceri7 asigurări !i finanţe7 construcţii !ireparaţii7 comunicaţii7 transport !i depoitare7 prelucrarea materialelor7 educaţie !idivertisment7 diverse (hotelărie, reervări, închirieri, alimentaţie publică).

3



Introducere !n merceolo"ie

egătura între marcă !i serviciu poate îmbrăca forme diferite, astfel#" în unele cauri se aplică pe instrumentele folosite la prestarea serviciului(mi%loacele de transport)7" se aplică pe un obiect reultat al serviciului prestat (agenţiile de voia% pe biletelefurniate)7" unele servicii folosesc marca indirect, de exemplu hotelurile !i restaurantele, potaplica marca pe produsele din dotare.%&servaţie$ nele ţări aparţinând $ran%amentului de la Madrid nu acceptă înregistrarea

mărcilor de serviciu, pentru a"!i prote%a propriile servicii (turistice de exemplu). În

4omânia, o serie de mărci ale întreprinderilor de turism !i agrement au fostînregistrate, pentru publicitate.

C. *n funcţie de titularul dreptului de marcă pot fi$*. Mărci individuale# aparţinând unei persoane determinate (fiice sau %uridice) !irepreintă categoria obi!nuita de mărci.2. Mărci colective# aparţinând unei persoane %uridice (organisme profesionale,asociaţii, sindicate, etc.). 'unt destinate să garantee calitatea sau originea

produsului !i se aplică de obicei împreună cu marca individuală. #. #in punct de vedere al naturii normelor se re"lementea+ă$*. Mărci facultative72. Mărci obligatorii# la anumite produse, din motive de interes general (exemplu#

metalele preţioase). ,. #upă compo+iţia lor pot fi$*. Mărci simple72. Mărci compuse (din două sau mai multe elemente verbale sau figurative).$sigură mai u!or caracterul distinctiv al mărcii.

F. *n funcţie de natura lor pot fi$*. Mărci verbale72. Mărci figurative79. Mărci sonore.

În afară de aceste tipuri sistematiate de mai sus, se mai întâlnesc în practică !i alte tipuri de mărci, !i anume# Marca complexă I se utilieaă pentru a desemna mărcile care sunt alcătuite din

mai multe versiuni în limbi diferite sau transcripţii fonetice ale aceleia!i mărci,formând obiectul unui singur depoit. Marca notorie I marca cunoscută unui public larg, care se bucură de un renumedeosebit. e exemplu Joda>, &epsi"5ola. &rotecţia acestui tip de mărci esteasigurată pe plan internaţional pe baa 5onvenţiei de niune de la &aris.

4



Capitolul 8

Marca defensivă (marca de obstrucţie) I are toate caracteristicile semnului principal înregistrat !i folosit ca marcă, dar preintă anumite modificări de detaliu,menite să împiedice pe terţi să depună mărci care să aibă o mare asemănare cusemnul principal. 'copul acestei mărci este de a asigura o protecţie sporită mărciiutiliate. Marca de reervă I se aseamănă cu cea defensivă prin aceea că în momentulînregistrării, agentul nu are intenţia să o folosească, dar se deosebe!te pentru că nueste legata de o marcă principală, a cărei protecţie urmăre!te să o întărească. Marca de conformitate (exemplu <oolmar>).

8.4. REGLEMENTĂRI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALEPRIVIND MARCAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

$lături de invenţii, desene, modele, mărcile sunt obiecte ale dreptului de proprietate industrială.

În ma%oritatea ţărilor au fost adoptate legi viând prote%area mărcilor defabrică, asigurându"se posibilitatea înregistrării lor de către instituţii specialiate.

În contextul preocupărilor privind facilitatea schimburilor economiceinternaţionale, s"a pus problema încheierii unor convenţii internaţionale, care săstabilească reguli comune de protecţie a proprietăţii industriale, inclusiv mărci.

În *KK@ a fost semnată /5onvenţia de niune de la &aris pentru protecţia

proprietăţii industriale0.4omânia este membră din *L2?.(5onform articolului * al acestei convenţii /&rotecţia proprietăţii

internaţionale are ca obiect brevetele de invenţii, modele de utilitate, desene saumodele industriale, mărci de fabrică, comerţ sau servicii, numele comercial !iindicaţiile de provenienţă sau denumiri de origine).

În cadrul niunii generale au fost încheiate o serie de uniuni restrânse, printre care $ran%amentul de la Madrid, în *KL*, privind protecţia internaţională amărcilor.

$cest aran%ament a înlocuit înregistrările naţionale, înregistrarea internaţio"nală producând concomitent !i efectele unei înregistrări naţionale a mărcii.

:extul aran%amentului a fost modificat succesiv, ultima reviuire fiind ceade la 'toc>holm din *LGL.

e la * aprilie *LL? a intrat în vigoare 4egulamentul de execuţie al$ran%amentului de la Madrid ('toc>holm). rmeaă să intre în vigoare /&rotocolul

privind $ran%amentul de la Madrid0, referitor la înregistrarea internaţionala amărcilor elaborat în *LKL. În 4omânia funcţioneaă D'3M (Dficiul de 'tat pentru3nvenţii !i Mărci).

-

Standardizare Si Certificare-marca

Documents

Transcript of Standardizare Si Certificare-marca