Standardizare Si Certificare-calitate

8/17/2019 Standardizare Si Certificare-calitate

http://slidepdf.com/reader/full/standardizare-si-certificare-calitate 1/17

Capitolul 2

CAPITOLUL 2CONCEPTUL MODERN AL CALITĂŢII

PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

2.1. IMPORTANŢA CALITĂŢIIÎN MANAGEMENTUL FIRMEI

În condiţiile specifice economiei de piaţă, produsele şi serviciile realizateşi comercializate la toţi agenţii economici trebuie să îndeplinească simultan douăcondiţii de bază: să fie utile şi rentabile. Aceste două condiţii determinăcompetitivitatea mărfurilor pe piaţă, respectiv succesul sau eşecul.

Pentru atingerea acestor două obiective inseparabile agenţii economicifolosesc un arsenal de tehnici şi metode însuşite din managementul întreprinderilor,din care nu trebuie să lipsească cele referitoare la funcţia calităţii. Aceasta trebuie

să ocupe un loc primordial în cadrul conducerii întreprinderii datorită implicaţiilor economice şi sociale, care sunt de mare profunzime att la producător ct şi la

beneficiar.!ifra de afaceri a întreprinzătorului, indiferent de statutul sau, este

dependentă de volumul vnzărilor pe piaţa concurenţială, unde reuşesc numai acele produse "mărfuri, servicii# care au un grad de utilizare mai ridicat şi sunt obţinuteîn condiţii de eficienţă.

$eglarea pieţii prin cerere şi ofertă are la baza două prghii esenţiale:calitatea şi preţul. Între acestea e%istă o relaţie de intercondiţionare reciprocă,astfel, un nivel mai ridicat al calităţii presupune o creştere a preţului de producţie,care se repercutează asupra preţului de vnzare cu amănuntul.

&rederic 'a(lor, unul din întemeietorii ştiinţei moderne a managementului,e%prima sintetic conţinutul acesteia: )arta de a şti precis ce trebuie făcut ct maiieftin şi ct mai bine*, de unde rezulta locul calităţii.

+aoru shi-aa, inventatorul )cercurilor de calitate* în /aponia, precizanecesitatea de a0l forma în spiritul calităţii în primul rnd pe conducătorulîntreprinderii, care fără o asemenea pregătire nu poate fi numit în funcţia de

11



Introducere în merceologie

manager "în literatura managerială de specialitate se apreciază că 123 dintreconducătorii întreprinderilor consideră calitatea drept cheie strategică acompetitivităţii produselor şi serviciilor pe piaţa concurenţială#.

&uncţia calităţii se realizează prin intermediul unui număr mare deactivităţi înlănţuite logic pentru atingerea scopului principal. 4uccesiunea acestor activităţi este redată sugestiv de )spirala calităţii*, concepută de profesorulamerican de origine romnă /.5. /uran, personalitate recunoscută pe plan mondialîn domeniul managementului calităţii "fig. 6.7#.

!oncepţie!reaţie Proiectare

4pecificaţie

Planificarea pentru fabricaţie

Aprovizionare&urnizori "subfurnizori#

!ercetare

8peraţii service

4erviciul deîntreţinere la

utilizatori

9nzări

Probe, încercări

nspecţie

!ontrolul procesuluide producţie

Producţie

:otare cu aparatede măsurat

şi iarăşicercetare

Fig. 2.1. Spirala calităţii (Juran, J.M.)

În întreprinderile mici, activitatea din domeniul calităţii este încredinţatăunui specialist care coordonează întreg flu%ul informaţional "specialişti cu pregătiretehnică şi economică: ingineri caliticieni, ingineri comerciali#.

in spirala calităţii rezulta următoarele concluzii:0 obţinerea unui nivel înalt al calităţii este rezultatul unui efort de cooperare,integrare şi valorificare a cunoştinţelor din multe domenii de activitate;0 creşte rolul cercetării pieţii în conceperea şi proiectarea calităţii;0 asigurarea calităţii nu cunoaşte starea de inerţie, ci pretinde alinierea la nivelulstandardelor e%igente de pe piaţa internă şi internaţională.

12



Capitolul 2

5ai trebuie notat că la dimensiunile tehnice şi tehnologice ale calităţii careerau e%clusive pnă nu demult, se adaugă şi dimensiunile umană, psiho0socială,morală şi economică. e asemenea trebuie subliniată necesitatea valorificării

potenţialului uman insuficient utilizat.<ocul şi importanţa funcţiei calităţii în managementul întreprinderii rezultă

şi din dependenţa fără precedent a societăţii contemporane faţă de calitate"consecinţele noncalităţii unor produse şi instalaţii ar putea fi de genulmedicamentului 'halidomida, e%plozia centralei nucleare de la !ernobîl, etc.#.

2.2. CONCEPTUL MODERN AL CALITĂŢII

!alitatea este în prezent considerată, alături de preţ, unul dintre principaliifactori de competitivitate într0o economie de piaţă.

=a >oacă un rol esenţial în performanţele firmei moderne, prin intermediula două mecanisme fundamentale, care să permită crearea de )valoare*: primul constă în obţinerea unei poziţii favorabile pe planul cheltuielilor "cel

mai bun raport calitate percepută ?cost relativ#; cel de0al doilea înseamnă a oferi produse a căror calitate percepută este

valorizată de către consumator prin intermediul preţului relativ mai ridicat pe

care acesta este dispus să0l plătească.<egătura e%istentă între calitate şi variabilele de performanţă sunt dificil deinterpretat. Aparent, e%istă o relaţie pozitivă între calitate şi rentabilitate, dar, îngeneral, nu e%istă legături pozitive semnificative între calitate obiectivă şi preţ.

4e pare că e%istă o relaţie calitate ?costuri, care urmează logica gameisortimentale "tipuri de produse# şi a diferitelor ipostaze ale manifestării pe piaţă acererii.

!alitatea este o noţiune comple%ă, comple%itate dovedită de multitudineadefiniţiilor şi evoluţia acestora.

4ă ne oprim asupra ctorva fraze frecvent utilizate: este un produs de calitate* "răspunde aşteptărilor#; este o firmă de calitate* "aptă să răspundă cerinţelor mele#;

este de calitate inferioară* "caracteristicile nu răspund aşteptărilor#.4ă notăm că aceste cteva fraze comune nu includ uneori dect

dimensiunea )performanţă a calităţii*, de aceea, adăugăm uneori )este un produsde calitate dar este prea scump pentru mine sau nu este disponibil*.

13




Precizarea )raportul calitate ?preţ este e%celent* introduce noţiunea de costşi de măsură în aprecierea răspunsului la aşteptări.

!onceptul de calitate diferă însă de aceste e%presii familiare dar puţin precise:• !alitatea este aptitudinea în utilizare* "/. 5. /uran#;• !alitatea este conformitatea cu specificaţiile* "P. !rosb(#;• !alitatea este conformitatea cu nevoile* "!. @ersan#;• !alitatea este satisfacerea nevoilor apreciată de client sau utilizator* "P.

<(onnet#;• !alitatea este zero defecte, zero pane, zero stoc, zero întrzieri, zero hrtii, zero

accident*;• o stare de spirit, împărtăşită de toţi cei implicaţi;• voinţa de a pune în practică, continuă şi adaptată diferitelor situaţii.

!onceptul de calitate este un comple% de teme diverse ale căror graniţe nurămn fi%e.

Putem face referire la calitate şi privită ca o pierdere economică "'aguchi,funcţia de pierdere a calităţii# sau ca o noţiune de ordin monetar, supranumită )preţascuns al calităţii*.

Putem de asemenea să aducem în discuţie noţiunea mai cuprinzătoare de)calitate a firmei*, de tip '5:

!alitatea B tehnică C atitudine intelectuală

=%istă, de asemenea, puncte de vedere mai pragmatice, bazate pemodalităţi multiple de a ataca noţiunea de calitate, cu a>utorul unor cuvinte cheie.În urma acestei abordări, poate rezulta un tablou de ansamblu care prezintăcomple%itatea conceptului de calitate:

!ele 2 unghiuri de abordare a

7. Abordarea transcendentă

6. Abordarea centrată pe produsD. Abordarea centrată pe utilizator

E. Abordarea centrată pe proces

2. Abordarea centrată pe raportul preţ ?calitate

1



Capitolul 2

!a"elul nr. 2.1. Comple#itatea conceptului de calitate

=%plicarea tabelului este următoarea:7. !alitatea este considerată absolută şi universală, fiind simbolul e%igenţei şi

performanţei; nu0i putem da o definiţie precisă, o putem însă resimţi prine%perienţă;

6. !alitatea este o noţiune precisă şi măsurabilă, diferenţele calitative putnd fimăsurate prin caracteristici sau elemente constitutive ale produsului;

D. !alitatea este prezentată în ochii consumatorilor, fiecare dintre aceştia avnddorinţe şi nevoi diferite; produsele care răspund acestora sunt considerate ca

bune din punct de vedere calitativ;E. !alitatea înseamnă fidelitate faţă de specificaţii, orice abatere implică scăderea

valorii, calitatea de performanţă rezultă din lucrul bine făcut, cu rezultate sigureşi conforme e%igenţelor;

2. !alitatea se e%primă în funcţie de costuri şi preţuri, un produs de calitate esteconform specificaţiilor pentru un preţ acceptabil.

Farvin regăseşte G dimensiuni ale calităţii produsului:

0 utilitate pentru consumator; 0 conservare;

0 echipamente; 0 servicii post0vnzare;

0 fiabilitate; 0 estetică;

0 conformitate cu normele; 0 imagine de bună calitate;

!a"elul nr. 2.2. Cele $ dimen%iuni ale calităţii unui produ%

!omple%itatea implicaţiilor calităţii în viaţa firmei se poate percepedealtfel din schema alăturată, intitulată sugestiv )molecula calitate şi atomii săi*"fig. 6.6#.

&iecare atom, devine astfel indispensabil realizării performanţei economice

"fig. 6.6#. 4e poate remarca că atomii calităţii se transformă în factori determinanţiai performanţei firmei "fig. 6.D#.

!onsecinţele comerciale şi politice ale unui eşec, chiar în cazul produselor curente, nu trebuie minimizate.

1&




Honcalitatea neconstatată la timp şi instalată, este mult mai periculoasă şimai costisitoare dect acţiunile de prevenire sau corecţie în timp util. Acesteaspecte sunt foarte sugestiv redate de )icebergul calităţii* "fig. 6.E#.

1'



Capitolul 2

Hormalizare

Analiza

valorii

!alitate

=rgonomie

'P5.

/ust in time5ar-eting

4tudii de

fiabilitate

4tatistică!onducere participativă

Itiinţe

sociale

Festiunea

calităţii

Asigurareacalităţii

!ercetări în

măsurarea

calităţii

!ercuri de

calitate

Politicagenerală a

calităţii

Productivitate +anban

Fig. 2.2. Molecula calitate i principalii %ăi atomi

1




Hormalizare

Analiza

valoriiAsigurareacalităţii

Festiunea

economică acalităţii

=rgonomia 'P5

Itiinţe

sociale 4tatistică

!onducere

participativJ4tudii de

fiabilitate

5ar-eting /ust in time

Performanţantreprinderii

!ercetări în

măsurarea

calităţii

!ercurilecalităţii

Politicagenerală a

calităţii

Productivitate+anban

Fig. 2.3. *er+ormanţa +irmei i +actorii %ăi determinanţi

1$



Capitolul 2

Partea

aparentă

K

$ebuturi$emedieri

'ermen de garanţie

!reşterea stocurilor Probleme de livrăriÎntreruperi în activitatePierderi la contracte

'impi morţiK

K

Parteaascunsă

Fig. 2.. Ice"ergul calităţii

*artea aparentă i partea a%cun%ă a ice"ergului

Câteva dintre paradoxurile conceptului de calitate

!onformitatea cu o specificaţie "adică, răspunsul e%act dat unei nevoie%primate# nu garantează în final calitatea. Astfel: răspunsul la nevoile nee%primate "implicite# poate să nu fie adaptat;

e%primarea înseşi a nevoii poate fi diferită de nevoia reală;

puţini consumatori a>ung să reclame direct producătorului defectele constante,iar acest număr devine din ce în ce mai mic pe măsură ce produsul are un preţ

de cumpărare mai mic."Absenţa nemulţumirii e%primate de utilizator nu reprezintă un garant al

calităţii 0 să ne reamintim cu perceperea de către un singur producător are efecte perverse#

1




un răspuns supradimensionat în raport cu nevoile reale nu înseamnă neapăratcalitate. 4upracalitatea este de asemenea noncalitate, deoarece la un momentdat, superflu0ul şi inutilul se vor traduce prin costuri suportate de utilizator saude producător.

Bucla calităţii acă răspunsul adecvat nevoii îl reprezintă calitatea, primul demers al

oricărui agent economic ar trebui să fie detectarea şi satisfacerea ct mai deplina aacestora. În final, va avea căi de măsurat satisfacţia rezultată.

Între aceste două momente de început şi sfrşit se va derula o serie întreagăde activităţi care formează viaţa curentă a firmei şi care vin în mod concret înîntmpinarea nevoii "întocmirea caietelor de sarcini, specificaţii, concepţie,

programare, aprovizionare cu materiale şi materii prime, fabricare, condiţionare,livrare, instalare, vnzare, susţinere după vnzare#.

Acest ansamblu poartă denumirea de )bucla calităţii* "fig. 6.2#.

&abricaţie

9nzare

<ivrare,instalare

Aprovizionare

Preparare

!oncepţie

4usţinerea după

vnzare

!aiete desarcini

:etectareanevoii

5ăsurareasatisfacţiei

Fig. 2.&. -ucla calităţii

$ezultă din aceste consideraţii că prin calitate nu înţelegem numai omăsurare finală de adaptare la performanţă e%primată ci că ea se construieşte de0alungul întregului ciclu de elaborare a unui produs sau serviciu şi că oricare dintreaceste etape poate deveni un punct de deviere sau abatere de la ceea ce este cuadevărat aşteptat.

2



Capitolul 2

Astfel, calitatea finală a produsului este considerată ca rezultantă a calităţii"Manopera#, a Mi>loacelor, Metodelor, Materiilor prime utilizate, Mediului"mediul natural, mediul întreprinderii# şi Managementului. 4e vorbeşte astfeldespre cei )M*:

finala B muncii × mi>loacelor × metodelor × materii prime × mediului × managementului

2.!. FACTORII CALITĂŢII

!alitatea produselor şi serviciilor se realizează prin participarea unor factori principali, ce acţionează în domeniul producţiei, precum şi a factorilor secundari, care acţionează indirect în sfera circulaţiei.

&actoriicalităţii care:

0 determină în producţie 0 cercetarea şi proiectarea;0 materii prime, materiale;0 proces tehnologic "utila>, organizare#;0 calificarea profesionala a salariaţilor;0 asigurarea şi controlul calităţii;0 standardele, normele;

0 influenţează în comerţ 0 ambalare;0 păstrare;0 transport.

!ontribuţia acestor factori este ilustrată grafic în mai multe variante,cunoscute sub denumirea de )spirala calităţii* "/uran#, triunghiul calităţii "fig. 6.L#,cei )L5* "shi-aa#. ndiferent de forma de reprezentare, prin modelare al acestor

bucle de producţie, important este caracterul deschis, integrat al modelelor.

!erinţelecalitative ale

beneficiarului

!alitatea produsului

finit

!alitateaomologată din do0cumentaţia tehnică

!alitateafabricaţiei "f &#

Fig. 2.'. !riung/iul calităţii

21




În economia clasică, factorii calităţii erau consideraţi materia primă, procesul tehnologic, munca, calificarea sau competenţa profesională şi cerinţeleconsumatorilor. În perioada postbelică aceşti factori au fost grupaţi prin modelareîn buclele de producţie menţionate "spirală, triunghi, diagramă#. e asemenea, s0areevaluat rolul şi ponderea factorilor calităţii în lumina crizei de materii prime, acrizei economice mondiale, a revoluţiei tehnico0ştiinţifice. În acest timp, a crescutîntr0un ritm foarte alert rolul creaţiei, proceselor şi uneltelor informatizate, ce ţin săse substituie ca factor distinct al producţiei şi calităţii produselor "informaţia devineo sursă economică#.

2.". ELEMENTE DE TEORIA CALITĂŢII

2.4.1. Semnificaţiile conceptelor de bază

În condiţiile producţiei de masă "serie# produsul este elementul de bază alloturilor de mărfuri. 4ub această formă are loc circulaţia produselor între

producător M unitate transportatoare şi comerţ. e aceea trebuie să se facă distincţieîntre calitatea unităţii de produs şi calitatea loturilor, în care sunt cuprinse produsede acelaşi fel. Astfel: Calitatea unităţii de produ%

M este apreciată în raport cu propriul său modelspecificat "proiectat, omologat# prescris între standard sau normă. Aceasta areimportanţă pentru utilizatorul final, cumpărătorul. Calitatea lotului M se apreciază prin gradul în care se regăseşte calitatea unităţiide produs în colectivitatea de mărfuri şi se estimează printr0un indicator caree%primă proporţia de noncalitate în lot.

Acest concept are importanţă deosebită în relaţiile contractuale dintrefurnizor, unitate transportatoare şi comerţ. Între cele două concepte e%ista relaţii deinterdependenţă. Cerinţele calităţii M sunt e%presiile cererilor formulate de beneficiari "utilizatori,consumatori# în timpul cercetărilor de piaţă şi reprezintă comanda sociala la unmoment dat "e%primate direct de con%umatorii chestionaţi, gradul de confort al

unităţii de turism sau al autoturismului, sensibilitatea unui radioreceptor, ş.a.#. *roprietăţile M sunt toate însuşirile specificate ale unui produs "serviciu# nece0sare obţinerii lui pentru acoperirea unei nevoi şi care conferă produselor "servicii0lor# utilitate. =le apar în documentaţia tehnică "standarde, norme# ca urmare atraducerii cerinţelor de calitate, sau după omologarea produselor de către specialişti

22



Capitolul 2

în domeniu. Humărul proprietăţilor este relativ mare, în funcţie de natura produsului şi sunt prevăzute în proiecte şi prescrise în standarde şi norme subforma proprietăţilor fizice, chimice, mecanice, organoleptice, etc. Caracteri%tici de calitate M atorită varietăţii sortimentale a mărfurilor cuaceeaşi destinaţie, în practica economică se face apel la un număr restrns de

proprietăţi, ce conferă produsului o anumită trăsătură definitorie a gradului deutilitate pentru satisfacerea unei nevoi şi pe care le numim caracteristici. eci,caracteristicile sunt cele mai importante proprietăţi selecţionate după aportul lor lastabilirea gradului de utilitate al produsului, la un moment dat, în ele regăsindu0se

proprietăţi apropiate care e%prima gradul de satisfacere al unui segment al nevoii"de e%emplu, caracteristicile estetice, organoleptice, tehnice, ergonomice, etc.#. Funcţiile calităţii M sunt rezultatul grupării a două sau mai multor caracteristiciînrudite, complementare, care e%primă gradul de satisfacere al nevoii sau a unuisegment al acesteia. =le reprezintă penultima treaptă a sintezei aportului

proprietăţilor şi caracteristicilor la stabilirea calităţii produsului ca întreg pentrusatisfacerea gradului de utilitate. în general, caracteristicile de calitate se pot grupaîn trei funcţii esenţiale: tehnică, economică şi socială, după natura aportului adus lasatisfacerea nevoii beneficiarului. *arametrii M sunt e%presiile cifrice sau noţionale ale proprietăţilor şicaracteristicilor calităţii produselor. "de e%emplu: rezistenta la rupere 2N+gf?m6,

sau limita ma%imă şi minimă procentual, interval 2N C?0 2 sau noţiuni: amar, sărat,dulce, etc.#. Indicatorii calităţii M sunt e%presii cifrice sau noţionale ale funcţiilor sau aicalităţii produselor sau serviciilor. =i au o sferă de cuprindere mai mare, la nivelul

produsului, lotului de mărfuri sau producţiei unei întreprinderi "ma%imum 63defecte în lot, durabilitatea covorului 7N ani, etc.#.

2.4.2. Relaţia produse servicii

În activitatea de turism şi alimentaţie0publică se regăsesc deopotrivă produse şi servicii, între care e%ista o strnsă dependenţă. Produsele din domeniulhotelier, alimentaţie0publică sau agrement sunt puse în valoare prin intermediul

serviciilor de desfacere M vnzare şi consum imediat. Produsele în general, sunt procurate pentru utilizările lor funcţionale sau nefuncţionale "de e%emplu: pentru prestigiu, aspect e%terior#. 4erviciile, au şi ele, în mod asemănător, calitatea de a fiutilizate att din punct de vedere funcţional ct şi nefuncţional.

Produsele se împart după durata utilizării în produse care se consumă în

23




timpul primei utilizări "de e%emplu alimentele#, produse cu durată medie deutilizare "îmbrăcăminte, încălţăminte#, produse cu folosinţă mai îndelungată"automobile, calculatoare#, sau sunt produse de folosinţă îndelungată la care secumpără numai serviciile oferite de calitatea acestora, ele rămnnd în proprietateaaltcuiva "de e%emplu timp de lucru la calculator, serviciul telefonic#. Onele produsesunt închiriate şi nu vndute direct "formă des întlnita în turism#. În asemeneacazuri, este vndut serviciul pe care îl oferă produsul şi nu produsul ca atare. ine%emplele de mai sus, rezultă tendinţa de eliminare a deosebirilor dintre produse şiservicii din punctul de vedere al utilizatorului, pentru că el le apreciază prin prisma

serviciului adus şi nu după conţinutul său material.

2.#. CALITATEA$ CONCEPT% IPOSTA&E%RELAŢII CU ALTE CATEGORII

2.!.1. Conceptul calităţii

!onceptul general al calităţii se utilizează în diverse domenii, printre careşi cel al producţiei de mărfuri şi servicii. 4ensurile acestui concept sunt de naturăfilosofică, tehnică, economică şi socială.

Calitatea e%te %tr0n% legată de cantitate, între ele e#i%t0nd o legăturăreciproca (de e#emplu creterea numărului de proprietăţi latura cantitatiă

determină o e#tindere a gradului de utilitate, care repreintă latura e#ten%iă a

calităţii).

Plecnd de la sensul filosofic al conceptului, formulăm următoarea defini0ţie: )calitatea produselor şi serviciilor este conferită de sinteza principalelor propri0etăţi "caracteristici# care e%primă gradul de utilitate în satisfacerea unei nevoi*.

În literatura de specialitate au apărut definiţii ca:/uran M calitate B grad de utilizare, aptitudine de utilizare;!rosb( M calitate B conformitate cu cerinţele;48 M calitate B ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs "serviciu#

care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface nevoile e%primate sauimplicite;<egea calităţii "proiect# B totalitatea cerinţelor e%plicite şi implicite ale unui produs

"serviciu# care asigură integral realizarea scopului pentru care a fost creat şicomercializat.

2



Capitolul 2

!onţinutul tehnic, economic şi social al conceptului de calitate rezultă dincaracterul comple% şi dinamic al acestuia.

Astfel, putem afirma următoarele despre calitate:4 are caracter comple#, deoarece calitate B un comple% de condiţii tehnico0funcţionale, economice, psihosenzoriale, ergonomice, ecologice, care implicadiferite caracteristici de naturi diferite;4 are caracter dinamic, ce derivă din caracterul dinamic al nevoilor şi utilităţii.&actorii ce determină caracterul dinamic sunt: progresul tehnico0ştiinţific;e%igenţele crescnde ale consumatorului, competitivitatea tehnică.

!aracterul dinamic este dat nu numai de nivelul proiectat şi realizat ci şi deevoluţia în timp a nivelului principalelor caracteristici, de constanta lor pe circuitultehnic al produselor.

!unoscnd caracterul comple% şi dinamic al calităţii putem conchide ca laevaluarea nivelului calitativ al produselor şi serviciilor trebuie să se ia în calculmărimea caracteristicilor din mai multe grupe, ponderate după importanţa pe care oau, la un moment dat, ţinndu0se cont de momentul şi locul determinării pe acest

parcurs.

2.!.2. "postazele calităţii

În activitatea practică, legată de producţia şi circulaţia mărfurilor, au apărutnoţiuni concrete, uzuale, aplicate, care derivă din noţiunea teoretică a calităţii.

postazele e%primă faze de realizare a calităţii sau momente din circuitul tehnic almărfurilor. Astfel de ipostaze sunt: calitatea proiectată, omologată, prescrisă,contractată, reală, tehnică, comercială, livrată, de conformitate.

mplementarea ipostazelor în succesiunea etapelor de baza în viaţa fizică aunui produs are avanta>ul stimulării acţiunii de îmbunătăţire a calităţii. Acestevariante nu reprezintă interes doar din punct de vedere teoretic ci şi practic "estestipulata şi în codul civil obligativitatea ca la fiecare trecere între patrimoniu înaltul sa se verifice identitatea şi calitatea bunului respectiv, să e%iste un preţ legal şisă se achite contravaloarea respectivă#.

2.!.#. Relaţia calitate nevoi utilitate

!alitatea are un conţinut social datorită implicaţiilor unor proprietăţi alemărfurilor şi serviciilor asupra nevoilor, a calităţii vieţii oamenilor şi a mediuluiîncon>urător.

Între )calitate* şi )utilitate* este un raport ca de la o parte la întreg, însensul că utilitatea este dată de totalitatea însuşirilor, proprietăţilor, iar )calitatea*de principalele proprietăţi care permit diferenţierea produselor cu aceeaşidestinaţie, dar cu grade diferite de satisfacere a nevoilor.

2&




2.. FUNCŢIILE CALITĂŢII ŞI IMPLICAŢIILE LOR

1. $uncţia te%nică M este conferită de caracteristicile tehnico0funcţionale"fizice, chimice, mecanice# şi e%primă gradul de utilitate, de satisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante ale acestora. =valuarea funcţiei tehnice se

poate face prin măsurări directe şi indirecte, cu o precizie ridicată, faţă de celelaltefuncţii. 5ărimea caracteristicilor va determina volumul cheltuielilor la utilizator,

reclamate de frecvenţa reparaţiilor în timp.2. $uncţia economică M în concepţia modernă a calităţii produsele sunt

apreciate prin prisma serviciului adus beneficiarului raportat la costul global. Prinurmare trebuie să se apere interesele consumatorilor prin optimizarea cheltuielilor

pe care produsele le ocazionează în utilizare. !alitatea eficientă, optimă, e%primăgradul în care un produs îndeplineşte misiunea pentru care a fost realizat, încondiţii de cost global minim. "=ficienta este determinata de aportul principalelor

proprietăţi la serviciul adus, raportat la costul global.# Astfel, fabricarea produselor în conformitate cu calitatea prevăzută în standarde nu trebuie sa fie însoţită dereducerea cheltuielilor proprii în dauna calităţii. 8ptimul este definit din punct devedere economic, prin ma%imul diferenţei dintre calitate şi cantitate.

#. $uncţia sociala M derivă din influenţa pe care o e%ercită calitatea produselor şi serviciilor asupra condiţiilor de muncă, trai ca şi asupra mediuluiîncon>urător. mportanţa acestei funcţii este deosebit de mare astăzi, datorităaccentuării caracterului de masa al producţiei şi consumului. În cadrul acesteifuncţii, un rol important îl ocupă caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice şiecologice.

2'



Capitolul 2

2

Standardizare Si Certificare-calitate

Documents

Transcript of Standardizare Si Certificare-calitate