Prof. univ. dr. GABRIELA STĂNCIULESCUAsist. univ. drd. ANDREEA MARIN-PANTELESCU

Tehnica operaţiunilor de turism

Studii de caz şi probleme

2008

CUPRINS

PARTEA a II-a – Probleme rezolvate şi propuse.................57

1. Preferinţa relativă pentru turism .........................................................592. Cota de piaţă a agenţiei de turism........................................................613. Curba de concentrare Lorentz-Gini în cazul analizei gradului de concentrare a

cheltuielilor turistice.................................................................................634. Încasarea medie pe turist şi cheltuiala medie pe turist .......................655. Determinarea preţului de vânzare a produsului turistic.......................666. Garanţia contractuală în cadrul unui contract încheiat

între agenţia de turism şi hotel.............................................................687. Tarifele de transport aerian (tip 1).......................................................698. Tarifele de transport aerian (tip 2) ......................................................709. Nivelul relativ al cheltuielilor cu salariile

în cadrul agenţiei de turism..................................................................71

57

10. Calculul mediei aritmetice pentru capacitatea de cazare....................72

11. Calculul mediei unei variabile de tip alternativ privind gradul

de satisfactie al turistilor.....................................................................7412. Calculul medianei privind categoria de confort a unităţilor

de primire turistică...............................................................................7613. Calculul tarifului pentru camera single

şi calculul tarifului pentru camera double (tip 1).................................7814. Calculul tarifului pentru camera single

şi calculul tarifului pentru camera double (tip 2).................................8015. Formula lui „Hubbart” pentru determinarea tarifului mediu

pe cameră.............................................................................................8116. Ratele de ocupare în cadrul unui hotel.................................................8517. Reguli de stabilire a preţurilor meniurilor oferite în restaurante..........8718. Productivitatea muncii în cadrul unei agenţii de turism.......................9019. Analiza principalilor indicatori financiari ai agenţiei de turism ........9120. Pragul de rentabilitate în cadrul unei firme de agrement.....................93

PARTEA a III-a – Studii de caz rezolvate şi propuse............95

Model de realizare a proiectului „Program turistic internaţional(în ţara …)”................................................................................................97Simple of agreement concluded between a touroperator and a travel agency.....................................................................................99Sample of operational agreement...............................................................102

BIBLIOGRAFIE......................................................................................105

PARTEA a II-a

PROBLEME REZOLVATE ŞI PROPUSE

58

1. Preferinţa relativă pentru turism

Să se determine şi să se interpreteze preferinţa relativă a turiştilor francezi faţă de România în anul 2007, în următoarele condiţii:

- turişti francezi sosiţi în România: 98.000;- turişti români sosiţi în Franţa: 65.000;- populaţia Franţei: 59 milioane;- populaţia României: 22 milioane;- turişti ce părăsesc Franţa (în scop turistic): 25 milioane;- turişti ce părăsesc România (în scop turistic): 8 milioane.

RezolvareNr. turişti din ţara x care se îndreptă spre destinaţia y

Pr = 100Populaţia rezidentă a ţării x

Nr. turişti din ţara x care se îndreptă spre destinaţia yPr = 100

Nr. total plecări din ţării x

Nr. turişti francezi sosiţi în RomâniaPr (Fr. Ro.) = 100

Populaţia Franţei

Pr (Fr. Ro.) =

Pr (Fr. Ro.) = 0,17%

Nr. turişti francezi sosiţi în RomâniaPr (Fr. Ro.) = 100

Nr. total plecări din Franţa

Pr (Fr. Ro.) =

Pr (Fr. Ro.) = 0,40%

59

Interpretare economică- în ceea ce priveşte calculul preferinţei relative raportat la

populaţia rezidentă: 0,17% din populaţia Franţei s-a îndreptat în anul 2006 spre România pentru turism.

- În ceea ce priveşte calculul preferinţei relative raportat la totalul plecărilor în scop turistic: 0,40% din nr. total de turişti plecaţi din Franţa în scop turistic s-au îndreptat spre România, la nivelul anului 2006.

Problemă propusăSă se calculeze şi să se interpreteze preferinţa turistică a turiştilor din

Austria pentru România, la nivelul anului 2006, în condiţiile în care:- turişti din Austria sosiţi în România: 60.000;- populaţia Austriei: 8,3 mil.;- turişti ce părăsesc Austria (în scop turistic): 15 milioane.

60

2. Cota de piaţă a agenţiei de turism

Veniturile din turism, înregistrate în ţara A în anul 2006 sunt de 850 milioane u.m. În cadrul acestora, operaţiunile de in-coming au reprezentat 105 milioane u.m. Agenţia „Blue Travel” din ţara B a organizat excursii pentru cetăţenii acestei ţări (out-going), cu destinaţia ţara A, în valoare de 36 milioane u.m. în anul 2006. Dacă în anul 2007 veniturile totale din turism în ţara A au crescut cu 10%, veniturile din excursiile organizate de agenţia „Blue Travel” au crescut cu 5%, iar valoarea totală a operaţiunilor de in-coming în ţara A a scăzut cu 5%, să se calculeze cotele de piaţă în total piaţă şi în total in-coming al ţării A, ale agenţiei „Blue Travel” în anul 2006 şi 2007.

a) Cota de piaţă a agenţiei „Blue Travel” în anul 2006

- cota de piaţă raportată la total piaţă turistică a ţării A

venituri din excursiile organizate de agenţieCpagenţiei „Blue Travel” = 100

venituri din turism în ţara A

Cpagenţiei „Blue Travel” 2006 =

Cpagenţiei „Blue Travel” 2006 = 4,2%

- cota de piaţă raportată la total operaţiuni in-coming a ţării A

venituri din excursiile organizate de agenţieCpagenţiei „Blue Travel” = 100

venituri din operaţiunile de in-coming în ţara A

Cpagenţiei „Blue Travel” 2006 =

Cpagenţiei „Blue Travel” 2006 = 34,3%

b) Cota de piaţă a agenţie „Blue Travel” în anul 2007venituri din excursiile organizate de agenţie

Cpagenţiei „Blue Travel” = 100 venituri din turism în ţara A

61

Venituri din excursiile organizate de agenţia „Blue Travel” în 200736 mil. u.m. + (5% 36 mil. u.m.) = 36 mil. u.m. + 1,8 mil. u.m. =

= 37,8 mil. u.m.Venituri din turism în ţara A, în 2007850 mil.u.m. + (10% 850 mil.u.m.) = 850 mil. u.m. + 85 mil. u.m.

= = 935 mil. u.m.

Cp agenţiei „Blue Travel” 2007 =

Cp agenţiei „Blue Travel” 2007 = 4%

venituri din excursiile organizate de agenţieCp agenţiei „Blue Travel” = 100

venituri din operaţiunile de in-coming în ţara A

Venituri din excursiile organizate de agenţia „Blue Travel” în 200737,8 milioane u.m.Venituri din operaţiunile de in-coming în ţara A în 2007105 mil.u.m. – (5% 105 mil. u.m.) = 105 mil.u.m. – 5,25 mil.u.m.

= = 99,75 mil.u.m.

Cp agenţiei „Blue Travel” 2007 =

Cp agenţiei „Blue Travel” 2007 = 37,9%

Problemă propusăVeniturile din turism, înregistrate în ţara A în anul 2006 sunt de 700

mil. u.m. În cadrul acestora, operaţiunile de in-coming au reprezentat 210 mil. u.m. Agenţia „Sky” din ţara B a organizat excursii pentru cetăţenii acestei ţări, cu destinaţia ţara A, în valoare de 50 mil. u.m. în anul 2006. Dacă în anul 2007 veniturile totale din turism în ţara A au crescut cu 15%, veniturile din excursiile organizate de agenţia „Sky” au crescut cu 25%, iar valoarea totală a operaţiunilor de in-coming în ţara A a scăzut cu 10%, să se calculeze cotele de piaţă în total piaţă şi în total in-coming al ţării A, ale agenţiei „Sky” în anul 2006 şi 2007.

62

3. Curba de concentrare Lorentz - Gini în cazul analizei gradului de concentrare a cheltuielilor turistice

Deseori, în analiza statistică a fenomenelor social economice, ne interesează şi aspecte privind concentrarea nivelurilor variabilei unei valori, ori, dimpotrivă, repartizarea lor uniformă.. Repreyentarea grafică a ponderilor cumulate in funcţie de frecvenţele cumulate ne dă imaginea curbei de concentrare. Analiza curbei se face comparativ cu diagonala graficului.

Cu cât curba este mai îndepărtată de diagonală (şi aria delimitată de diagonală şi de curbă este mai mare), cu atât fenomenul de concentrare este mai accentuat. Cu cât curba este mai apropiată de diagonală ( şi aria mai mică), cu atât fenomenul este mai egal repartizat.

Problemă rezolvată În scopul analizei gradului de concentrare a cheltuielilor turistice, pe grupe, după veniturile pe familii (comparativ într-o zonă litorală şi într-o zonă balneară), un agent de turism dintr-o agenţie de turism a organizat o cercetare în care câte 110 familii de turişti din fiecare destinaţie turistică sunt rugate să precizeze venitul lunar pe familie şi cheltuielile efectuate în sejur. In urma sistematizării datelor s-au obţinut următoarele rezultate:

Cheltuielile pentru sejur în zona litoralăTabelul 3 a

Grupe după venituri

(mii lei/fam)

Număr familii

% din

total

Procent cumulat

Cheltuieli totalepentru sejur

(mii lei)

% cheltuieli din total

Procent cumulat cheltuieli

0 1 2 3 4 5 6Sub 8 2 1,8 1,8 4 0,5 0,58-10 8 7,3 9,1 19 2,5 310-12 15 13,6 22,7 45 5,8 8,812-14 40 36,4 59,1 160 20,8 29,614-16 25 22,7 81,8 182 23,6 53,2

16 şi peste 20 18,2 100 360 46,8 100TOTAL 110 100 - 770 100 -

63

Cheltuielile pentru sejur în zona balnearăTabelul 3 b

Grupe după venituri

(mii tei/fam)

Număr familii

% din total

Procent cumulat

Cheltuieli totalepentru sejur

(mii lei)

% cheltuieli din total

Procent cumulat cheltuieli

0 l 2 3 4 5 6Sub 8 4 3,6 3,6 6 1,9 1,98-10 12 10,9 14,5 24 7,7 9,610-12 25 22,7 37,2 58 18,5 28,112-14 36 32,7 69,9 108 34,5 62,614-16 18 16,4 86,3 57 18,2 80,8

16 şi peste 15 13,6 100 60 19,2 100TOTAL 110 100 - 313 100 -

Curbele concentrării sunt:

Figura 1 Curba concentrării cheltuielilor pentru: a) zona litorală; b) zona balneară.

După cum se observă, aria concentrării este mai mare pentru zona litorală, ceea ce ne arată cheltuieli mai concentrate înspre familiile cu venituri mari şi este mai mică pentru zona balneară, ceea ce ne arată o repartiţie mai uniformă a cheltuielilor pentru turiştii din zona balneară.

64

4. Încasarea medie pe turist şi cheltuiala medie pe turist

Să se determine încasarea medie pe turist şi cheltuiala medie pe turist pentru Polonia pe anul 2007 ştiind că:

- încasările totale din turism au fost 6 mld. USD;- sosirile de turişti au fost 16 mil. turişti;- cheltuielile totale pentru turism au fost 5 mld. USD;- plecările de turişti au fost 12 mil. turişti.Rezolvare

; unde: încasarea medie pe turist

= încasări totale

Nt sosiţi = nr. total turişti sosiţi

= 375 USD/turist

; unde: cheltuiala medie pe turist

Cht = cheltuieli totaleNt plecaţi = nr. total turişti plecaţi

= 417 USD/turist

Problemă propusăŞtiind că în anul 2000 sosirile de turişti la nivel mondial au fost de

698,8 milioane, iar America înregistrează 19% din total, şi încasările din turism la nivel mondial au ajuns la 475,9 mld. USD, iar 28,7% din aceştia au fost încasaţi de America, calculaţi încasarea medie pe turist la nivel mondial şi încasarea medie pe turist pentru America.

65

5. Determinarea preţului de vânzare a produsului turistic

Să se determine preţul de vânzare a produsului turistic de tip circuit, ştiind că:

- durata călătoriei este de 6 înnoptări (7 zile), iar tariful plătit de 75 RON/noapte/turist;

- masa: 6 zile pensiune completă, tarif 45 RON/zi/turist;- km. parcurşi: 1100, iar tariful de 0,9 euro/km – consum autoar; - 1 € = 3,5 lei noi (RON);- cheltuieli culturale 50 RON/turist;- cheltuieli (organizatorice, speciale): 15 RON/turist;- comision agenţie 10%;- TVA 19%;- călătoria se desfăşoară cu un autocar de 30 de locuri.

Rezolvare

Cheltuieli directe ( RON)

Cazare Masă

Transport

Cheltuieli culturaleAlte cheltuieli

6 75 = 4506 45 = 270

5015

Total cheltuieli directeComision TVA

900,510% 900,5 = 90,0519% 90,05 = 17,11

Total preţ de vânzare 1007,66

Rotunjiri Preţ de vânzare produs turistic

+ 0,341008

Preţul de vânzare a produsului turistic este 1008 RON

66

Problemă propusăSă se calculeze preţul de vânzare a produsului turistic de tip circuit,

ştiind că:- durata călătoriei este de 4 înnoptări (5 zile), iar tariful plătit de 60

RON/noapte/turist;- masa: 4 zile pensiune completă, tarif 30 RON/zi/turist;- km parcurşi: 1200, iar tariful de 0,8 euro/km – consum autocar;

1 € = 3,5 RON;- cheltuieli culturale 30 RON/turist;- alte cheltuieli (organizatorice, speciale) 15 RON/turist;- comision agenţie 10%;- TVA 19%;- Călătoria se desfăşoară cu un autocar de 25 de locuri.

67

6. Garanţia contractuală în cadrul unui contract încheiat între agenţia de turism şi hotel

Care este mărimea garanţiei contractuale pe care trebuie să o plătească o agenţie de turism pentru rezervarea unui contingent de camere de hotel, ştiind că rezervarea se face pentru un grup de 50 de turişti, pentru un sejur de 10 zile/9 nopţi, la un tarif de 60$/loc şi că hotelierul solicită un coeficient minim de garantare de 80%?

Rezolvare Garanţia contractuală = Nr. locurii Tariful/loc Nr. zile

Coeficientul de garantareGc = Nr.locuri T/loc Nr. zile coeficientul de garantareGc = 50 60$/loc 9 80%Gc = 50 60$/loc 9 0,8Gc = 21.600$

Problemă propusăCare este mărimea garanţiei contractuale pe care trebuie să o

plătească o agenţie de turism pentru rezervarea unui contingent la camere de hotel, ştiind că rezervarea se face pentru un grup de 34 de turişti, pentru un sejur de 12 zile, la un tarif de 40$/loc şi că hotelierul solicită un coeficient minim de garantare de 60%?

68

7. Tarifele de transport aerian (tip 1)

Să se calculeze tariful per capita în sistem rotaţie pasager pentru o călătorie la Paris care durează 8 ore dus-întors, tariful pe ora de zbor fiind 80 USD, iar gradul de umplere al avionului este de 60%.

Rezolvare În sistemul rotaţie pasager firma organizatoare de turism acceptă să

plătească un tarif stabilit pe pasager transportat (per-capita), deci nu-şi asumă nici un risc în cazul în care nu va reuşi să vândă întreaga capacitate a avionului.

t = , unde:

80% - coeficient de ocupare a capacităţii;m - numărul de locuri de avion; nu se ia în considerare atunci

când se calculează t;x - tariful pe ora de zbor;y - tipul de zbor planificat (numărul mediu de ore necesar cursei

în ambele sensuri: dus-întors);t - tariful

t = = 800 USD

Problemă propusă (tip 1)Să se calculeze tariful per capita în sistem rotaţie pasager pentru o

călătorie la Londra care durează 4 ore şi 15 minute, tariful pe ora de zbor fiind 90,75 USD, iar gradul de umplere al avionului este de 70%.

69

8. Tarifele de transport aerian (tip 2)

Să se calculeze tariful/loc în sistem charter propriu-zis pentru o călătorie la Madrid, care durează 6 ore dus-întors, are un tarif pe ora de zbor de 63 USD şi un grad de umplere de 80%.

Rezolvare Tariful în sistem charter propriu-zis sau rotaţie-aviont = x y

unde: x – tariful pe ora de zbor prevăzut pe tipul de avion respectivy – numărul mediu de ore necesar cursei în ambele sensuri (dus şi

întors)t - tariful

În aplicarea acestui sistem, riscul privind gradul de umplere a capacităţii avionului revine beneficiarului, transportatorului achitându-i-se o sumă constantă pentru fiecare cursă.

t = 63 USD 6ht = 378 USD.

Problemă propusă (tip 2)Să se calculeze tariful/loc în sistem charter propriu-zis pentru o

călătorie la Viena, care durează 2 ore şi 15 minute dus-întors, are un tarif pe ora de zbor de 70 USD şi un grad de umplere de 60%.

70

9. Nivelul relativ al cheltuielilor cu salariile în cadrul agenţiei de turism

Dacă la o agenţie tour-operatoare nivelul cheltuielilor cu salariile creşte cu 20% şi cifra de afaceri cu 10%, care va fi nivelul relativ al cheltuielilor cu salariile pentru agenţia de turism?

Rezolvare Total cheltuieli salariale

Rata cheltuielilor cu salariile = 100 Cifră de afaceri

Total cheltuieli cu salariile (Fondul de salarii) = = Nr. lucrători Salariul/lucrătorNivelul relativ al cheltuielilor salariale =

Nivelul cheltuielilor salariale= 100

Nivelul cifrei de afaceri

Nivelul relativ al cheltuielilor salariale =

Nivelul relativ al cheltuielilor salariale = 109,1%

Problemă propusăSă se calculeze rata cheltuielilor salariale, pentru o agenţie de turism,

în condiţiile în care agenţia are 10 salariaţi cu un salariu de 1500 RON, iar cifra de afaceri a agenţiei este de 25.000 RON.

71

10. Calculul mediei aritmetice pentru capacitatea de cazare

Media aritmetică (x ), numită deseori, simplu, medie, este indicatorul care se utilizează cel mai adesea pentru caracterizarea tendinţei centrale. Ea reprezintă valoarea care, înlocuind toţi termenii unei serii, nu modifică nivelul lor totalizator şi, deci, se calculează ca suma valorilor raportată la numărul lor.

x = (∑xi)/n

Problemă rezolvatăPe baza datelor din tabelul urmator referitoare la capacitatea de

cazare a 75 de hoteluri de categoria două stele vom determina capacitatea medie de cazare:

Calculul mediei aritmetice

Tabelul 1

Capacitate de cazare (locuri)

Număr dehoteluri

(ni)

Centre de interval

(Xi)

xi*ni Frecvenţe cumulate(Fci)

0 1 2 3 4Mai mică de 170

190-210210-230230-250250-270270-290290-310

310 şi peste

591218224221

160180200220240260280300320

80016202400396052801040560600320

51426446670727475

Total 75 - 16580 -

72

Valorile individuale ale variabilei sunt diferite, sub acţiunea factorilor sistematici şi întâmplători, esenţiali şi neesenţiali.

x = (5*160+9*180 + ...+ 1*320)/75=16580/75=221.06~221 locuri

După cum se observă, unele hoteluri au o capacitate de cazare existentă mai mică (sub 170 locuri), altele o capacitate mai mare. Capacitatea de cazare diferă de la un hotel la altul din cauza influenţei factorilor sistematici, dar şi întâmplători, care acţionează într-un sens sau în altul. în total, cele cinci hoteluri din prima grupa au o capacitate de 800 de locuri ş.a.m.d. Capacitatea totală a celor 75 hoteluri este de 16580 locuri. Dacă toţi factorii ce influenţează capacitatea de cazare ar acţiona în mod egal şi constant asupra tuturor unităţilor, atunci capacitatea medie la care s-ar ajunge ar fi de 221 locuri.

Problemă propusă

Pe baza datelor din tabelul următor referitoare la capacitatea de cazare a 80 de hoteluri de categoria trei stele determinaţi capacitatea medie de cazare:

Capacitate de cazare (locuri)

Număr dehoteluri

(ni)

Centre de interval

(Xi)

xi*niFrecvenţe cumulate

(Fci)

0 î 2 3 4Mai mică de 170

190-210210-230230-250250-270270-290290-310

310 şi peste

481420235321

160180200220240260280300320

Total 80 - -

73

11. Calculul mediei unei variabile de tip alternativ privind gradul de satisfactie al turistilor

În cazul în care variabila studiată este de tip alternativ (dihotomic), atunci celor două variante de răspuns (afirmativ şi negativ) li se vor acorda, convenţional, valorile numerice 1 şi, respectiv, 0. Pentru calculul mediei aritmetice, datele le putem sistematiza astfel (tabelul nr. 2):

Calculul mediei pentru o variabilă alternativăTabelul 1

Varianta de răspuns

Xj Frecvenţe ni Frecvenţe relative n

0 1 2 3Afirmativ 1 m m/n=f

Negativ 0 n-m (n-m)/n=1-f

Total - n 1

Determinarea mediei se va face astfel:

x = ∑xini/[(1*m)+0*(n-m)]/n = m/n = f

Se observă că media aritmetică în cazul variabilei alternative este exact proporţia răspunsurilor afirmative (care posedă caracteristica studiată), în totalul unităţilor statistice.

Problemă rezolvată200 de turişti dintr-o staţiune balneară au fost întrebaţi dacă sunt

mulţumiţi de serviciile de cazare. Dintre aceştia 160 au răspuns afirmativ (m) şi 40 negativ. Media variabilei alternative este: f=m/n=160/200=0,8, adică 80% dintre persoanele anchetate sunt mulţumite de serviciile de cazare.

Din cele prezentate până acum reiese clar că media aritmetică este indicatorul cel mai des folosit în caracterizarea tendinţei centrale pentru un

74

set de date statistice numerice (cantitative). Există însă cazuri cînd tipul datelor oferă motive serioase pentru calculul altor feluri de medii. De asemenea, penru a caracteriza şi valorile mijlocii ale seriilor, vom apela şi la indicatorii de medii de poziţie.

Problema propusă350 de turişti dintr-o staţiune montană au fost întrebaţi dacă sunt

mulţumiţi de serviciile de cazare. Dintre aceştia 123 au răspuns afirmativ (m) şi 227 negativ. Calculaţi media variabilei alternative şi interpretaţi răspunsul.

75

12. Calculul medianei privind categoria de confort a unităţilor de primire turistică

Mediana (Me) este un indicator mediu de poziţie care face parte din categoria cuantilelor. Ea reprezintă valoarea/varianta din mijlocul unei serii de date, serie în care observaţiile au fost ordonate crescător (sau descrescător). Aşadar, o jumătate dintre valori sunt situate la stânga medianei, iar o jumătate dintre valori sunt plasate la dreapta medianei. Din acest motiv, mediana este situată în centru, în mijlocul seriei şi oferă un indicator al tendinţei centrale.

Problemă rezolvatăPe baza datelor in tabelul nr. 3 referitoare la distribuţia unităţilor de

primire turistică, pe categorii de confort, în România, în anul 2000, putem determina varianta mediană a variabilei „ categoria de confort".

Distribuţia unităţilor de primire turistică, pe categorii de confortTabelul 1

Categorii de confort Număr de unităţi Frecvenţe cumulate0 i 2

Neclasificate 619 6191 stea 1059 16782 stele 1068 27463 stele 284 30304 stele 85 31155 stele 6 3121

TOTAL 3121 -

Locul medianei în serie este (3121 + 1)/2=1561, ceea ce înseamnă că cea de-a 1561-a unitate oferă varianta mediană a variabilei. Cum primele 619 unităţi au categoria „neclasificate", iar următoarele 1059 categoria „1 stea", rezultă că varianta mediană este „ 1 stea" adică o jumătate din hoteluri au categoria de confort până la acest nivel, iar o jumătate au categoria „1 stea' sau o categorie mai bună.

76

Problemă propusăPe baza datelor in tabelul de mai jos referitoare la distribuţia

unităţilor de primire turistică, pe categorii de confort, în România, în anul 2005, determinaţi varianta mediană a variabilei „ categoria de confort".

Distribuţia unităţilor de primire turistică, pe categorii de confortTabelul 4

Categorii de confort Număr de unităţi Frecvenţe cumulate0 i

Neclasificate 3531 stea 10302 stele 17803 stele 8304 stele 2195 stele 14

TOTAL 4226 -

77

13. Calculul tarifului pentru camera single şi calculul tarifului pentru camera double (tip 1)

Pentru un hotel cu 100 de camere, un grad de ocupare de 50% şi un tarif mediu (Tm) de 75$, să se calculeze tariful pe camera single (Ts) şi tariful pe camera dublă (Td) ştiind că diferenţa între Ts şi Td este de 10$, iar gradul de ocupare a camerelor duble este de 40%.

Rezolvare

G0 =

Camere ocupate = 100 50%Camere ocupate = 50Tm Cam.ocupate = Ts Cam.single + Td Cam.double

(Tariful mediu Camere totale ocupate = Tariful cam. single Camere single ocupate + Tariful cam. double Camere double ocupate)

Td Ts

(Tariful camerei double este mai mare decât tariful camerei single)Atunci Td – Ts = 10$ (rezultă din datele problemei)

Td = Ts + 10$Cam.ocupate double = 40% Camere ocupateCam.ocupate double = 40% 50 Camere duble ocupate = 20

Camere single ocupate = 30Tm Camere Ocupate = = Ts Camere Single ocupate + Td Camere Duble ocupate

75$ 50 camere = Ts 30 camere + Td 20 camere3750 = Ts 30 + (Ts 10$) 203750 = 30Ts + 20Ts + 200$3750 – 200 = 50Ts

3550 = 50Ts

Ts = 71$ Tarisful camerei single este 71$Td = Ts + 10$ Td = 81$ Tariful camerei duble este 81$.

78

Problemă propusăPentru un hotel cu 200 camere, un grad de ocupare de 60% şi un tarif

mediu (Tm) de 100$, să se calculeze tariful pe camera single (Ts) şi tariful pe camera dublă (Td), ştiind că diferenţa între Ts şi Td este de 15$, iar gradul de ocupare al camerelor duble este de 50%.

79

14. Calculul tarifului pentru camera single şi calculul tarifului pentru camera double (tip 2)

Pentru un hotel cu 150 de camere, un grad de ocupare de 80% şi un tarif mediu (Tm) de 75€, să se calculeze tariful pe camera single (Ts) şi tariful pe camera dublă (Td) ştiind că tariful pe camera dublă e mai mare cu 10% decât tariful pe camera single, iar gradul de ocupare a camerelor duble este de 40%.

RezolvareCamere ocupate = 150 80% Camere ocupate = 120Camere duble ocupate în hotel = 120 40% = 48Camere single ocupate în hotel = 120 – 48 = 72 Camere single ocupate = 72.Tm Camere totale ocupate = = Ts Cam. single ocupate + Td Camere duble ocupateTd = Ts + 10%Ts

Td = 1,1Ts

75€ 120 cam. = Ts 72 + Td 489000 = Ts 72 + 1,1Ts 489000 = 124,8Ts

Ts = 72$ Tariful camerei single este 72$ Td = 1,1Ts Td = 79,2$ Tariful camerei duble este 79,2$

Problemă propusăPentru un hotel cu 145 camere, un grad de ocupare de 65% şi un tarif

mediu (Tm) de 75$, să se calculeze tariful pe camera single (Ts) şi tariful pe camera dublă ştiind că diferenţa între Td şi Ts este de 15%, iar gradul de ocupare a camerelor duble este de 50%.

80

15. Formula lui „Hubbart” pentru determinarea tarifului mediu pe cameră

Formula lui „Hubbart” mai este denumită şi „tehnica de jos în sus” de stabilire a tarifului pe cameră, deoarece primul element care intră în calcul este profitul net care se obţine în partea de jos a contului de rezultate. Problema cu formula lui „Hubbart” se rezolvă în 8 paşi.

Un hotel de 130 de camere e proiectat să coste 20 milioane de euro. Capitalul iniţial de pornire este de 550 000 euro, investiţie proprie de 3000 000 euro, hotelul fiind finanţat cu un credit de 12 000 000 euro cu o dobândă anuală de 8%. Investitorul doreşte o rată a rentabilităţii investiţiei de 25%, impozitul pe profit este de 16%, iar gradul de ocupare este de 80%.

Alte informaţii:- Costuri fixe şi taxe de management:

impozit clădiri 200 000 euro; asigurări 100 000 euro; amortizări 150 000 euro.

- Cheltuieli brute de exploatare: cheltuieli de gestiune 200 000 euro; costuri generale 150 000 euro; resurse umane 100 000 euro; funcţionalitate/întreţinere 300 000; energie 275 000 euro; altele 200 000 euro.

- Cheltuieli conexe: profit restaurant 300 000 euro; profit închirieri servicii suplimentare 280 000 euro; pierderi telecomunicaţii 125 000 euro.

- Costuri directe pe cameră: 6 euro.Să se calculeze tariful mediu pe cameră, utilizând formula lui

Hubbart.

81

RezolvarePasul 1: Calcularea profitului netProfitul net = Investiţia proprie rata de rentabilitate a investiţieiProfitul net = 3 000 000 euro 25%Profitul net = 750 000 euro

Pasul 2: Calcularea profitului brut înainte de impozitare

Profitul brut = ; unde t = impozitul pe profit

Profitul brut =

Profitul brut = 892.857 euro.

Pasul 3: Calcularea costurilor fixe şi a taxelor de managementDobânda = Credit rata dobânziiDobânda = 12.000.000 8%Dobânda = 960.000 euroCosturi fixe şi taxe de managementImpozit clădiri + asigurări + amortizări = 200.000 euro + + 100.000 eruo + 150.000 euro = 450.000 euro Costuri fixe şi taxe de management = 450.000 euro.

Pasul 4: Calcularea cheltuielilor din exploatareCheltuieli de gestiune + costuri generale + costuri cu resursele

umane + costuri de funcţionalitate / întreţinere + energia + alte costuri de exploatare = 200.000 euro + 150.000 euro + 100.000 euro + 300.000 euro + + 275.000 euro + 200.000 euro = 1.225.000 euro.

Pasul 5: Estimarea rezultatului brut al exploatării altor departamente operaţionale ale hotelului

Profitul altor departamente se ia cu minusPierderile din alte departamente se iau cu plusProfitul restaurant 300 000 euroProfit închirieri servicii suplimentare 280 000 euroProfitul altor departamente – 580 000 euroPierderile altor departamente + 125 000 euro

82

Pasul 6: Calcularea venitului obţinut de departamentul camereProfitul brut + Dobânda + Cheltuieli fixe şi taxe de management +

+ Cheltuieli totale de exploatare – Profitul altor departamente + Pierderile din alte departamente

892.857 euro + 960.000 euro + 450.000 euro + 1.225.000 euro - - 580.000 euro + 125.000 euro = 3.072.857 euro

Pasul 7: Determinarea încasărilor departamentului camereNumărul de camere ocupate într-un an = 130 80% 365 zileNr. camere ocupate într-un an = 37.960Cheltuieli directe ale departamentului camere = 37.960 6 euro/cam.Cheltuieli directe ale departamentului camere = 227.760 euroÎncasări departamentul camere = Venitul obţinut din departamentul

camere + Cheltuieli directe ale departamentului camereÎncasări departamentul camere = 3.072.857 euro + 227.760 euroÎncasări departamentul camere = 3.300.617 euro

Pasul 8: Calcularea tarifului mediu pe cameră Încasări departamentul camere

Tm = Număr camere ce se aşteaptă a fi vândute

Tm =

Tm = 86,9 euroTm 87 euroTariful mediu pe cameră, utilizând formula lui Hubbart este de

87 euro.

83

Problemă propusăUn hotel are 200 de camere şi e proiectat să coste 15 milioane de

euro. Capitalul iniţial de pornire este de 450 000 euro, investiţie proprie de 5.000.000 euro, hotelul fiind finanţat cu un credit de 9.000.000 euro cu o dobândă anuală de 8%. Investitorul aşteaptă o rată a rentabilităţii investiţiei de 15%, impozitul pe profit este de 16%, iar gradul de ocupare este de 75%. Alte informaţii:

- costuri fixe şi taxe de management: 600.000 euro;- cheltuieli brute de exploatare: 1.300.000 euro;- cheltuieli conexe: - Profitul altor departamente: 400.000 euro

- Pierderile altor departamente: 150.000 euro- costuri directe pe cameră: 5 euroSă se calculeze tariful mediu pe cameră, utilizând formula lui

Hubbart.

84

16. Ratele de ocupare în cadrul unui hotel

Ratele de ocupare măsoară succesul front-office-ului în vânzarea camerelor hotelului.

Hotelul „Victoria” are 150 de camere, din care 70 s-au vândut deja. Dintre acestea 60 sunt deja ocupate, 9 sunt rezervate şi mai există un client pe cont propriu fără rezervare. 40 dintre camere sunt ocupate de câte 2 clienţi. În total, în hotel sunt 101 clienţi de la care s-au încasat 20.000 RON. Să se calculeze:

a) Gradul de ocupare (G0);b) Gradul de ocupare multiplă (Gom);c) Numărul de clienţi pe cameră (Nr. cl./cam.);d) Tariful mediu zilnic (TMZ);e) Tariful mediu pe client (TM/cl.).

a) G0 =

G0 =

G0 = 47%

b) G0m =

G0m =

G0m = 57%Nr. de clienţi

c) Nr.cl./cameră = Nr. camere vândute

Nr.cl./cameră =

Nr.cl./cameră = 1,4.

85

d) TMZ =

TMZ =

TMZ = 286 RON

e) TM/cl. =

TM/cl. =

TM/cl. = 198 RON

Problemă propusăHotelul „Capitol” are 130 de camere, 50 s-au vândut deja. Dintre

acestea 30 sunt deja ocupate, 19 sunt rezervate şi mai există un client pe cont propriu fără rezervare. 20 dintre camere sunt ocupate de câte 2 clienţi. În total, în hotel sunt 51 de clienţi, de la care s-au încasat 10.200 RON. Să se calculeze:

a) Gradul de ocupare (G0);b) Gradul de ocupare multiplă (G0m);c) Numărul de clienţi pe cameră (Nr. cl./cam.);d) Tariful mediu zilnic (TMZ);e) Tariful mediu pe client (TM/cl.).

86

17. Reguli de stabilire a preţurilor meniurilor oferite în restaurante

La stabilirea preţurilor listei de preparate culinare şi a meniului,

trebuie să se respecte un ansamblu de reguli coerente şi eficiente (cunoscut

sub numele de „principiul pentru toţi”).

Există 3 reguli de alcătuire a meniului:

I) Dispersia preţurilor

În cadrul unei game de produse pe care o împărţim din punct de

vedere al preţului în trei părţi egale:

Zona de preţuri joase zona de preţuri medii zona de preţuri

ridicate, distribuţia felurilor de mâncare în cadrul zonei de mijloc trebuie să

fie cel puţin egală cu cea prezentă în cele două zone laterale.

II) Amplitudinea gamei

Într-o gamă de produse dată, amplitudinea preţului (raportul dintre

preţul cel mai mare şi preţul cel mai mic al gamei) nu trebuie să fie mai

mare de 2,5 – 3.

III) Raportarea calităţii la preţ

Acest raport se exprimă prin: care trebuie să

aibă valori cuprinse între 0,9 şi 1.

- Preţul mediu cerut =

- Preţul mediu oferit =

87

Problemă rezolvată

Verificaţi dacă lista meniu respectă cele trei reguli de întocmire

(dispersia preţurilor, amplitudinea gamei şi raportul calitate – preţ) în cadrul

restaurantului „Premier Club” dacă gama gustări se prezintă astfel:

Lista de preţ pentru gama gustări

( RON)

10 12 14 15 20 25

Iar preţul mediu cerut este 14,4 RON.

I) Dispersia preţurilor- în zona preţurilor joase se află 4 preparate;- în zona preţurilor medii se află 1 preparat;- în zona preţurilor ridicate se află 1 preparat. Nu este respectat principiul dispersiei preţurilor.

II) Amplitudinea gamei:preţul cel mai mare din gamăpreţul cel mai mic din gamă

= 2,5

Este respectat principiul amplitudinii gamei.

III) Raportarea calităţii la preţpreţul mediu cerutpreţul mediu oferit

= 0,9

Este respectat principiul raportării calităţii la preţ, astfel raportul calitate-preţ este satisfăcător.

88

= 2,5 - 3

= 0,9 - 1

Restaurantul trebuie să refacă lista meniu astfel încât să fie respectat şi principiul dispersiei preţurilor.

Problemă propusăVerificaţi dacă lista meniu este respectată şi corect întocmită în

cadrul restaurantului „Atlantic”, dacă gama preparatelor de bază se prezintă astfel:

Lista de preţ pentru gama preparatelor de bază(RON)

16 20 24 25 30 35 38 40

Iar preţul mediu cerut este 25,65 RON.

89

18. Productivitatea muncii în cadrul unei agenţii de turism

Volumul în casărilor în cadrul agenţiei de turism „Vacanţă de vis” au fost în anul 2006 de 890.972 RON. Numărul personalului angajat a fost de 49 persoane, din care 20 personal operativ. Calculaţi productivitatea muncii în cadrul agenţiei de turism şi ponderea personalului operativ în totalul de personal.

Rezolvare Vol. încasărilorWL = ; unde: Nr. de personal

WL = productivitatea munciiVol. Încasărilor = Volumul încasărilorNr. de personal = numărul de personal.

Ponderea personalului operativ în totalul de personal: ; unde:

Npo = personalul operativNp = numărul de personal

WL = 18183 RON

100 = = 40%

Problemă propusăVolumul încasărilor în cadrul agenţiei „VIP” au fost în anul 2007 de

920.000 RON. Numărul personalului angajat a fost de 60 persoane, din care 30 personal operativ. Calculaţi productivitatea muncii în cadrul agenţiei de turism şi ponderea personalului operativ în totalul de personal.

90

19. Analiza principalilor indicatori financiariai agenţiei de turism

A. Rentabilitatea comercială caracterizează eficacitatea politicii comerciale şi politicii de preţuri a întreprinderii.

Rata rentabilităţii comerciale se exprimă ca raport între profitul aferent cifrei de afaceri (profitul net) şi cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare, exclusiv TVA:

Rc = ; unde:

Rc = rata rentabilităţii comercialePnet = profitul netCA = cifra de afaceri

B. Rata rentabilităţii economice reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia.

Pentru calculul rentabilităţii economice, la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora.

Rata rentabilităţii economice se poate stabili astfel:

Re = : unde:

Re = rata rentabilităţii economiceRez.explo. = Rezultatul exploatării At = active totale

C. Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri (ca surse de finanţare a activităţii).

91

Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii se determină pe baza relaţiei:

Rf = ; unde:

Rf = rata rentabilităţii financiarePnet = profitul netkp = capitalul propriu

Problemă Agenţia de turism „Vacanţă de Vis ” a obţinut în anul 2006 o cifră de

afaceri în valoare de 10.800 RON, un profit net de circa 1000 RON şi avea un capital propriu de 8100 RON. Activele totale ale agenţiei de turism au înregistrat 16.000 RON, iar rezultatul exploatării 2100 RON. Să se calculeze rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare pentru agenţia „VACANŢA” la nivelul anului 2006.

Rezolvare

Rc = 9,26%

Re = 13,12%

Rf = 12,3%

Problemă propusă Agenţia de turism „Sky Travel” a obţinut în anul 2007 o cifră de

afaceri de 20.000 RON, un profit net de circa 3000 RON, şi un rezultat al exploatării de 9200 RON. Capitalul propriu al agenţiei de turism este 11.000 RON, iar activele totale 25.000 RON. Să se calculeze rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare pentru agenţia „Sky Travel” la nivelul anului 2007.

92

20. Pragul de rentabilitate în cadrul unei firme de agrement

O sală de spectacole are 500 de locuri, cheltuieli fixe în valoare de 5000 RON, cheltuieli variabile medii de 5 RON/loc şi vinde biletul la spectacol cu 20 RON. Calculaţi câte bilete de spectacol trebuie vândute pentru atingerea pragului de rentabilitate şi cât trebuie să fie gradul de ocupare al sălii pentru respectarea pragului de rentabilitate.

RezolvarePR Cheltuieli totale = Încasări totaleCF + CV = CACF + q cvm = q p, unde:CF = cheltuiala fixăq = nr. de bilete vândute pentru atingerea pragului de rentabilitatecvm = cheltuiala variabilă mediep = preţul biletului la spectacol5000 RON + q 5 RON = q 20 RON

q =

q = 333,333 (nr. de bilete care trebuie vândute pt. atingerea PR).

G0 =

Gradul de ocupare al sălii de spectacol = 66,6%. În aceste condiţii se atinge pragul de rentabilitate.

Problemă propusăO sală de spectacole are 400 de locuri, cheltuieli fixe în valoare de

3000 RON, cheltuieli variabile medii de 3 RON/loc şi vinde biletul la spectacol cu 11 RON. Calculaţi câte bilete trebuie vândute la spectacol pentru atingerea pragului de rentabilitate şi cât trebuie să fie gradul de ocupare al sălii pentru respectarea pragului de rentabilitate.

93

94

Partea a III-aSTUDII DE CAZ REZOLVATE ŞI PROPUSE

95

96

Model de realizare a proiectului „Program turistic internaţional (în ţara...)”

_____________________

Conţinutul şi desfăşurarea pe capitolea programului turistic internaţional

Capitolul IAlegerea tipului de program turistic internaţional (circuit, sejur, sejur

combinat, croaziera)1.1 Titlul (numele) programului turistic internaţional1.2 Ţara în care se desfăşoară programul turistic internaţional1.3 Piaţa ţintă (clientela pentru care este creat produsul turistic

internaţional)

Capitolul IIModalitatea de realizare a programului de vacanţă (Descrierea

programului turistic)2.1 Transportul2.2 Cazarea2.3 Alimentaţia2.4 Agrementul (descrierea principalelor atracţii din pachetul de

vacanţă oferit)

Capitolul IIIAnaliza de preţ (cât costă produsul turistic internaţional?)Comision agenţie 10%TVA 19%

Capitolul IVMixul de promovare a produsului turistic internaţional (modalităţi de

promovare + pliantul)

97

Model de analiză de preţ pentru programul turistic internaţional

Analiza de preţ nr. …….

I Denumirea excursiei ______________________________ perioada ___________ grup __________________ persoane ____________

II Extras din program _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

III Beneficiar ____________________________________________organizator grup _______________________________________________

IV Calculul preţului de vânzare

Nr.

crt.

Articole

de calcul

Elemente

de cheltuieli

Elemente

de calcul

Valoarea

perturist pertotal

1

Cheltuieli directe

Cazare

2 Masă

3 Transport

4 Cheltuieli culturale

5 Cheltuieli organizator

6 Cheltuieli ghid

7 Cheltuieli şofer

8 Alte cheltuieli

9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

10 ASIGURĂRI % rd. 9

11 COMISION % rd. 9

12 TVA % rd. 11

13 TOTAL COSTURI (rd. 9 + rd. 10 + rd. 11 + rd. 12)

14 ROTUNJIRI (+, -)

15 TOTAL PREŢ DE VÂNZARE (rd. 13 + rd. 14)

Data ___________________ ÎncasăriÎntocmit ________________ ______________ RONVerificat ________________ ______________ RONLuat la cunoştinţă _________ ______________ RON

TOTAL______________ RON

98

Sample of agreement concluded between a touroperator and a travel agency

Concluded between a tour operator and a travel agency

ANDREEA TRAVEL with its head office in Dorobanti Street 102-110, represented by – GENERAL MANAGER and– EXECUTIVE MANAGER.

and

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------here in after reffered to as TOUR OPERATOR, with their residence in ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------represented, by------------------------------------------------------------------------------------on the other side.

1. The Tour Operator undertakes to promote and sell on the-------------------------market, during 1999/2000 trips to Romania as per appendices no---------which are part and parcel of the present agreement, as well as other programs and services requested by the tour operator and confirmed by Andreea Travel correspondence later on.

2. During 2006/2007 season the tour- operator will send to Romania about -------tourists.

3. The Tour Operator will advise Andreea Travel with 15 days prior of each arrival the booking position on each program and arrival date. The Tour Operator will send Andreea Travel 7 days prior to the arrival of tourists the rooming lists indicating the ordered services and children age. Any subsequent change is to be advised by telex or fax The Performers.

99

4. For cancellations within 7 days prior to the tourists arrival or no shows, ANDREEA TRAVEL with charge the TOUR–OPERATOR with full booking value for the first day.

5. ANDREEA TRAVEL will provide services according to the attached programs shown in appendices no------------

6. After receiving confirmation from ANDREEA TRAVEL, the tour-operator will issue vouchers in 2 copies for each individual tourist or group of tourists, stating in the land services to be provided by ANDREEA TRAVEL.

7. Full payment of the reserved services has to be made by the tour-operator in advance and received by ANDREEA TRAVEL prior to tourists arrival in Romania, bank transfer the ANDREEA TRAVEL account no 472 151 623 790 (USD) open at Romanian Comercial Bank – 1st district branch. (Romania)Copy of the bank transfer document has to be faxed to ANDREEA TRAVEL in the same time when payments was made. All payments are to be made in USA dollars (or other hard currency). ANDREEA TRAVEL is entitled not to render services unless payment is made as mentioned above.

8. The tourists will be advised by the TOUR-OPERATOR that complaints regarding the services provided in Romania should be presented on the spot, otherwise they will be not be accepted by ANDREEA TRAVEL.Claims will not be settled by the TOUR-OPERATOR without the written consent of ANDREEA TRAVEL.When refunds are involved, the TOUR-OPERATOR will put at ANDREEA TRAVEL’s disposal the followings documents: Photostat copies of their full correspondence with the tourists and of their cheque paying the refund, and will not deduct our of ANDREEA TRAVEL invoices the amounts claimed by the tourists and unsolved or unaccepted

100

by ANDREEA TRAVEL. The refunds may not exceed the value of unrendered services.

9. Any dispute regarding this agreement or its performance shell be settled in an amiable way between the two parties. In case a frindly solution will not be reached, the dispute will be solved by the competence of the International Commercial Arbitration Court of the Chamber of commerce and Industry of Romania, in Bucharest, according to the Romania law.

10. The validity of this agreement:

Concluded in --------------------------on----------------------------------------------FOR AND ON BEHALF OF FOR AND BEHALF OFANDREEA TRAVEL ---------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------- -----

101

3. Sample of operational agreement

1. This document shall serve as an Operational Agreement between AUSTRIA INTERNATIONAL TRAVEL SERVICE of Schmittenstrasse 2, A-5700 Zell am See, Austria and Andreea Travel, 18 N. Balcescu Blvd., 1 Floor, suite 9, 70122 Bucharest, Romania.

2. The concept is to encourage tourism from Romania to Austria for guests wishing to participate in cultural, general sightseeing and sporting activities.

3. AUSTRIA INTERNATIONAL TRAVEL SERVICE will supply „Ground Arrangements” to include Rental Cars and Accommodation in properties of all categories throughout Austria.

4. AUSTRIA INTERNATIONAL TRAVEL SERVICE will supply invitations and will undertake to secure full Medical and Repatriation Insurance throughout the Mercure Insurance in Graz. The Invitation criteria require Austria International to accept all costs for the client’s stay. In the event of a client not departing by the end of the visa all costs will have to be paid by the other party.

5. Fantastic Tour is responsible for all sales, promotions, Visa requirements and airline tickets.

6. Prices will be fixed according to the confitmation attached.

7. Full Pre-Payment will be required for all reservations. Payments can be received in U.S.Dollars and these will be converted according to the exchange rate of the day.All payments are to be made to the following Bank Account:

RAIFFEISENVERBAND SALZBURGFiliale Zell am See 35100Account no. 01. 038. 728Kim Waddoup GmbHSwift RVSAAT 2S

The paying party is responsible for all conversation and bank charges.

102

8. In the event of cancellation Austria International will undertake to negotiate the lowers penalties possible. Austrian Law permits suppliers to levy the following charges:

IndividualsCancellation up to 21 days prior 10 % of full amountCancellation up to 14 days prior 50 % of full amountCancellation up to 1 day prior 90 % of full amountNo Shows 100 % of full amount

Special Cancellation Conditions will apply for groups (15+pax), Christmas/New Year reservations and for specially prepared Itineraries. Revised conditions will be notified at the time of booking.

9. The agreement can be considered to be valid until one party sends written notification to cancel the contract.

LEGAL ADDRESSES OF THE PARTIES:

1. AUSTRIA INTERNATIONAL TRAVEL SERVICE Kim Waddoup GmbHSchmittenstraße 2A-5700 Zell am SeeAustriaBank Account 10. 38. 728Raiffeisenverband Salzburg

2. Andreea Travel18 N Balcescu Blvd.Floor, suite 970122 BucharestRomaniaBank Account:Bank:

103

BIBLIOGRAFIE

1. Holloway, J. Ch., The Business of Tourism, Sixth edition, Pearson Education, 2002

2. Howell, R., Ellison, R., Wright, D., Passport – an introduction to the Tourism Industry, ITP Nelson, Ontario, USA

3. Prelipceanu, C., Grisculescu, D., Nicolae, M., Zografi, M., – English for tourism and hospitality Industry, Editura Universitară – Bucureşti – 2004

4. Shaw, G., Williams, M., Critical Issues in Tourism: a geographical perspective, Second Edition, Blackwell Publishers, UK, 2002

5. Stănciulescu, G., Ababei, D., Ţală, M., Talpeş, A., Lungu, C., Evaluarea întreprinderii hoteliere. Oferta hotelieră mondială, Editura Uranus, Bucureşti, 2003

6. Stănciulescu, G., Jugănaru, I., Animaţia şi animatorul, Editura Uranus, Bucureşti, 2006

7. Stănciulescu, G., Lupu, N., Ţigu, G., Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura ALL, Bucureşti, 1998

8. Stănciulescu, G., Management of tourism operations, Editura ASE, Bucureşti, 2006

9. Stănciulescu, G., Managementul agenţiei de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2005

10. Stănciulescu, G., Managementul operaţiunilor de turism, Editura All Beck, Bucureşti, 2003

11. Stănciulescu, G., Ţigu, G., Tehnica operatiunilor de turism: studii de caz, probleme si intrebari de examen, Editura All Beck, Bucureşti, 1999

12. Tribe, Jh., The economics of recreation, leisure and tourism, Third edition, Elsevier, Great Britain, 2005

13. Ţiţan, E., Statistică. Teorie şi aplicaţii în sectorul terţiar, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003

14. ***, Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, 200615. www.unwto.org16. www.wttc.org17. www.mturism.ro18. www.anat.ro19. www.insse.ro20. www.visitbritain.com

104

105