STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA

INFORMATIZATĂ A DATELOR

Curs: Conf. univ. dr. Marian Popa

popamarian@gmail.com

Seminarii: Lect. univ. dr. Traian Manea

Lect. univ. dr. Ovidiu Pop

„...gândirea statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.

H.G. Wells (1866-1946)

2

Curs introductiv

Organizarea cursului

Definiţia statisticii

Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în psihologie

Scurt istoric al statisticii în psihologie

Utilitatea statisticii în activitatea curentă a psihologilor

Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor statistice

Concepte statistice fundamentale

3

1. Organizarea cursului

Statutul cursului

Disciplină fundamentală

de suport interdisciplinar

Durata studiilor

2 semestre

Număr de credite

5+5

4

Tipuri de activităţi didactice:• curs = 2+2 ore (56 ore) • seminar = 2+2 ore (56 ore) • teme pentru acasă

• vor fi predate sub formă scrisă, la fiecare seminar

• nu se admite prezentarea ulterioară!

5

Sistemul de evaluare

• 3 pe semestru – anunţate • teste de cunoştinţe cu întrebări deschise

evaluări periodice (2p)

• prezenţa (o absenţă= -0.2p)• calitatea temelor (copierea= -0.2p)• Activism (la aprecierea prof.)

evaluare de seminar (4p)

• semestrialExamene (4p)

6

Suport de curs

Manual de bază:• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații

SPSS, M. Popa, Edit.Polirom, 2008– pagina web:

www.mpopa.ro

Bibliografie suplimentară (facultativă): • Orice manual introductiv în statistică• Referințele bibliografice ale cursului• Adrese web recomandate pe site

7

Cerinţe

Calculator de buzunar cu funcţii elementare

Fixarea stabilă într-o grupă de studiu

Conduita în sala de curs…

Evitaţi să deveniţi “excepţii de la regulă”

8

Dificultăţi specifice

Volum mare de concepte noi

mai ales la primele cursuri!

Informaţii interdependente

chiar şi o absenţă poate însemna mult!

Precizie şi rigoare în exprimare

limbaj specializat

care nu admite ambiguităţi

Evaluări frecvente

obligatorii pentru fixarea cunoştinţelor

9

Recomandări

• Prezenţa constantă la curs şi seminar• Realizarea independentă a temelor• Participarea la evaluările parţiale• Teamă de statistică?

– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau calcule

– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare– nu va trebui sa reţineţi formule– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive

Echivalarea cursului?

• Condiţii: – programa analitică a cursului urmat anterior sa

fie echivalentă cu cea a cursului de la facultatea de psihologie;

– o evaluare generală a cunoştinţelor• chestionar cu întrebări referitoare la cunoştinţe

statistice de bază; – poate fi cerută numai în primele două

saptamâni ale semestrului.

11

12

2. Definiţia statisticii

• Statistica– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)– ”status”=stare politică– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor

moderne ale lumii”• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition”

(capitol de „statistică”)– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor

concluzii (inferenţe) pe baza acestora– operează cu numere care descriu realitatea din jurul nostru

• Datele– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe baza

utilizării unor metode adecvate

13

• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din presocratici, sec. V î.e.n

• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană• Psihicul uman funcţionează pe baza unor

mecanisme statistice (probabiliste)– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;– înţelegerea cursivă a vorbirii;– decizia de căsătorie... etc.

14

3. Statistica, instrument al metodei științifice în psihologie

• Știința– metodă de a afla răspunsuri cu un anumit nivel de generalitate, prin

interpretarea datelor și informațiilor cu privire la evenimente, fapte și lucruri particulare, supuse observației directe

• Caractaristici (Mitchell și Jolley, 2001):– căutarea unor reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc

nivelul particular sau individual;– colectarea unor dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;– operarea cu afirmaţii controlabile și testarea acestora cu proceduri

acceptate de comunitatea cercetătorilor;– atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele acumulate;– atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;– creativitate şi transparenţă.

• utilizarea statisticii în psihologie derivă din exigențele metodei științifice

Modalități ale cunoașterii neștiințifice

Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii

Raţionalismul

„Bunul simţ” sau experienţa comună

Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii

• cunoștințele fac parte din mediul în care trăim, nici nu ne întrebăm pe ce se bazează (sursa: obiceiuri, tradiții, figuri autoritare – profesori, părinți, guru…)

• variantă– cunoașterea mistică (sursă: divinitatea, preoții, vracii, ”inițiații”)

• Avantaje:– cunoaștere rapidă, fără efort, lipsită de responsabilitate

• Dezavantaje– Cunoașterea reflectă situații trecute, lipsa de responsabilitate

Raționalismul

• Se bazează pe deducție– Se pornește de la un principiu general (considerat adevărat) și

se ajunge la o concluzie particulara (care trebuie să fie adevărată)

– silogismul : ”Toti oamenii sunt muritori. Socrate este om. Socrate este muritor.”

– ”Toti oameni sunt morali. Hitler este om. Hitler este moral” ?!?!

• Raționamentul deductiv nu aduce un plus de cunoaștere, ci confirmă cunoștințe (adevăruri existente)

Bunul simț (cunoașterea comună)

• Cu cât repetăm mai mult un lucru, îl facem mai repede și mai bine– Este nevoie de cercetare științifică pentru a fi convinși

că este adevărat?– Aparent, nu, dar…

• efectul repetițiilor este influențat de mulți factori (oboseală, natura sarcinii învățate, frecvența și durata repetițiilor etc.)

• simțul comun este susceptibil la aprecieri eronate (evaluarea progresului este susceptibilă la interpretări subiective: părinții supraevaluează progresele copiilor lor)

• sunt mai multe șanse să primim ajutor într-un spațiu public?

Statistica psihologică• Nu se identifică cu metodă științifică, ci este un instrument

al acesteia• Obiective:

– dezvoltarea înţelegerii statisticii şi relaţiei acesteia cu cercetarea în domeniul psihologiei;

– dezvoltarea capacităţii de rezolva probleme de natură statistică specifice problemelor din domeniul psihologiei;

– promovarea unei atitudini bazate pe raţionament critic în raport cu opiniile sau teoriile din domeniul psihologiei;

– formarea abilităţilor de comunicare în domeniul statisticii psihologice, ceea ce presupune atât capacitatea de înţelege lucrările de specialitate cât şi capacitatea de a elabora astfel de lucrări.

• Formarea psihologilor trebuie să cuprindă obligatoriu:• cunoştinţe teoretice• abilităţi şi competenţe practice• capacităţi de cercetare ştiinţifică

EFPA (European

Federation of PsychologistsAssociations)

Observaţie

Definireaproblemei

Ipoteză

Date

Testarea ipotezei

acceptarerespingere

Teorie

Publicare

Statistica, instrument al metodei ştiinţifice

ipoteza statistică

măsurare, descriere

teste de semnificaţie

decizia statistică

prezentarea rezultatelor

23

un exemplu...

Observaţie

Definireaproblemei

Ipoteză

Date

Testarea ipotezei

acceptarerespingere

Teorie

Publicare

Terapeutul –DA; Cercetătorul- ? (NU)

Se măsoară anxietatea pe două grupe

Procedură de comparare a mediilor

Este diferenţa semnificativă?

Se publică, într-un anumit format

O nouă metodă de terapie a anxietăţii

Este eficientă?

25

Pământenii se împart în trei categorii (Huck, 2004)

• Aproape orice psiholog face din această categorie

cei care fac cercetare ştiinţifică

• Orice psiholog face parte din această categorie

cei care nu fac cercetare, dar se

confruntă cu rezultatele altora

• Nu te poţi numi psiholog dacă nu faci parte din această categorie

cei care nici nu fac şi nici nu se întâlnesc

cu rezultatele cercetărilor

26

4. Scurt istoric al statisticii în psihologie

• ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)Christian von . Wolf, 1732

• iniţiatorul şcolii psihometrice englezeFrancis Galton (1882-1911)

• antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)Karl Pearson (1857-1936)

• Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţeiCharles E. Spearman(1863-1945)

• statistica aplicată în psihofiziologieE.H. Weber (1795-1878) şi G.T. Fechner (1801-1887)

• teoria factorială a personalităţii (16PF)Raymond B. Cattel (1905-1988)

• un geniu al statisticii (analiza de varianţă)Ronald A. Fisher (1890-1962)

27

în evaluare

• construirea instrumentelor (teste, chestionare, scale)

• utilizarea instrumentelor (etalonare, diagnostic)

• selecţia psihologică (validare, prognoză)

în psihoterapie

• probarea eficienţei• construirea

modelelor terapeutice (durată, context etc.)

• relația dintre genul tipul terapeutului și eficiența terapiei

în instruire

• evaluarea performanţei

5. Utilitatea statisticii în practica psihologică

28

Dificultăți

• abundenţa de concepte noi, cu semnificaţii uneori dificil de înţeles în mod intuitiv;

• prezenţa unor concepte cunoscute din limbajul cotidian, dar care au semnificaţii diferite în domeniul statisticii;

• dificultatea înţelegerii raţionamentelor de tip probabilistic

Riscuri

• statisticofobia• naivitatea statistică• epatare statistică

29

30

6. Concepte fundamentale

noţiunea de variabilă statistică

v. dependente / v. independente

v. continue / v. discrete

populaţie şi eşantion

statistica descriptivă / inferenţială

statistica parametrică / neparametrică

studii experimentale - corelaţionale

31

Noţiunea de variabilă statistică

Definiţiecaracteristică a realităţii care

poate lua valori diferite

vârsta, inteligenţa,

satisfacţia etc.

distribuţia variabilei

valorile şi frecvenţa de

apariţie a fiecărei valori

2, 9, 11, 5, 8, 10, 15, 3, 7, 2, 11, 5

variabilitateamăsura în care o distribuţie este

compusă din valori mai asemănătoare sau mai diferite una

de alta

caracteristica cea mai

importantă a variabilei

32

• ce sunt...• genul ............• rezidenţa .....• temperamentul • lateralitatea .....• religia ..............

• dar...– m, f– rural, urban– flegmatic, sanguin, coleric...– dreptaci, stângaci– ortodox, musulman...

33

v. dependente/v. independente

distincţia se face în context de cercetare

o cercetare vizează relaţia între variabile

v. dependentăsuportă un

efect, variază în funcţie de ceva

face obiectul central cercetării

v. independentă

determină un efect, induce

variaţia v. dep.

reprezintă contextul în care

se manifestă v.dep.

34

• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu perioada de sesiune– orele de somn= v. dependentă– perioada din semestru= v. independentă

Ce valori iau fiecare din cele două variabile?

35

• alegerea procedurii de testare a ipotezei

de ce este important să

distingem vd și vi?

• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal• variabila “cauză”=v. independentă• variabila “efect”=v. dependentă• atenţie, concluziile cercetării nu vor fi

neapărat de tip cauzal!

cum le distingem?

• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă• relaţia dintre eficienţa învăţării şi

temperatura ambiantă• relaţia dintre nota la bacalaureat şi

nota la examenul de admitere

identificaţi vd şi vi:

37

v. continue/v. discrete

• exemple: greutatea, înalţimea, timpul de reacţie

v „continuă”→ poate lua un număr

teoretic infinit de niveluri ale valorilor (suportă zecimale)

• exemple: numărul persoanelor dintr-o familie, numărul de ţigarete fumate zilnic, scorul la un test

v. „discretă” → poate lua un număr

finit de valori (nu suportă zecimale)

38

populaţie şi eşantion• Populația cercetării

– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă, persoane)

– poate fi:• infinită;

– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.• finită

– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei asociații psihologice etc.

• Populația statistică:– Valorile care descriu populația cercetării

39

• Eşantionul– cercetării = toate persoanele care fac obiectul

studiului– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate

pe eşantionul cercetării

Populatieeșantion

exemple

• studiu asupra efectelor accesului la internet asupra elevilor de liceu– populaţia = elevii de liceu– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,

• studiu care vizează influenţa inteligenţei asupra performanţei în instruirea de zbor– populaţia = toţi piloţii– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.

Reprezentativitatea eșantionului

• caracteristica unui eșantion de a descrie în mod adecvat proprietățile populației din care a fost extras– are un caracter relativ (nu există eșantion

absolut reprezentativ)– diferența dintre eșantion și populație se

numește eroare de eșantionare– Cu cât eroare este mai mică, cu atât

concluzia cercetării este mai sigură

”Bias”• Factor sistematic de eroare în constituirea

eșantionului– Un studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor în

educaţie, poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul este constituit numai din elevi care utilizează frecvent calculatorul.

– În cazul unui sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe interviul telefonic, vom obţine rezultate afectate de starea socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui telefon) sau de ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai multe femei casnice).

43

Statistica descriptivă/Statistica inferenţială

• S. descriptivă→ descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic)

• S. inferenţială→ susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o populaţie, pe baza datelor unui eşantion extras din acea populaţie

• Parametrică• Neparametrică

Tehnici de eșantionare

• Aleatoare– Eşantionare stratificată multistadială– Eşantionare prin clasificare unistadială– Eşantionare aleatoare globală

• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de convenienţă)

45

Studii experimentale -corelaţionale

• Studii corelaţionale (observaţionale) – cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe...)– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui

medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o legătură între ele

• Studii experimentale– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)

pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administrează

medicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de control) după care compară efectele

46

Studii experimentale/corelaţionale

• Studiile corelaţionale – nu permit concluzii de tip cauzal– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă

• Studii experimentale – permit concluzii de tip cauzal– v. indep. este cauza v. dependente

47

Concluzii

• alegerea procedurilor inferenţiale se bazează pe:– identificarea naturii variabilei (indep./dep.)– identificarea tipului scalei de măsurare,

pentru fiecare variabilă• Ambele sunt esenţiale!

48