Curs introductiv Sociologia educatiei

17
PSIHOLOGIA MUNCII

description

Curs introductiv Sociologia educatiei

Transcript of Curs introductiv Sociologia educatiei

Page 1: Curs introductiv Sociologia educatiei

PSIHOLOGIA MUNCII PSIHOLOGIA MUNCII

Page 2: Curs introductiv Sociologia educatiei

MUNCA

= depunerea de efort și energie pentru obținerea unui scop

• o activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale;

• un efort de a realiza ceva; ocupație, strădanie, îndeletnicire;

• un folos material, bun agonisit prin lucru; câștig, profit

Page 3: Curs introductiv Sociologia educatiei

Psihologia muncii

= studiul științific al comportamentului uman în organizații și la locul de muncă

= înțelegerea principiilor de funcționare ale indivizilor și grupurilor la locul de muncă, precum și a organizațiilor și aplicarea acestor cunoștințe în rezolvarea problemelor existente în câmpul muncii

Page 4: Curs introductiv Sociologia educatiei

Psihologia muncii = este una din ramurile aplicative ale psihologiei folosind concepte, teorii și metode derivate din ramurile de bază ale psihologiei

= acoperă problematica recrutării și selecției de personal, formării și dezvoltării personalului, măsurarea performanțelor umane, motivarea și recompensarea angajaților, calitatea vieții angajaților, structura muncii și a factorilor umani, dezvoltarea organizațiilor

= beneficiarii studiului psihologiei muncii: angajații, organizațiile, industria, piața muncii, instituțiile pentru ocuparea forței de muncă, mediul academic, comunitatea, organizațiile din domeniul sănătății muncii

Page 5: Curs introductiv Sociologia educatiei

Originile Psihologiei muncii

solicitările celor două Războaie Mondiale:

• consecințele numărului extrem de mare de ore lucrate de angajați în fabricile de muniție (în UK),

• necesitatea de a construi cabine adaptate optim caracteristicilor pilotului,

• selectarea militarilor pentru anumite operațiuni (în UK și USA).

Page 6: Curs introductiv Sociologia educatiei

Originile Psihologiei muncii

• Modelul teoretic potrivirea om – loc de muncă FMJ/ FJM (fit between man and job/ fit between job and man)

• Reconsiderarea importanței relațiilor umane în contextul muncii (HR)

Page 7: Curs introductiv Sociologia educatiei

Modelul persoana - organizatie

• Organizaţia şi individul au cel mai mult de câştigat atunci când există o bună potrivire între scopurile, expectaţiile, condiţiile organizaţiei (postul de muncă) şi caracteristicile angajaţilor

• Este o relaţie dinamică în care ambii poli se schimbă de-a lungul timpului ca urmare a interacţiunii dintre ei

• Manieră prescriptivă: putem obţine această potrivire 1. în cadrul selecţiei de personal: prin alegerea angajaţilor de către

organizaţie sau alegerea organizaţiei de către angajat 2. Schimbarea la nivelul angajatului (traininguri, dezvoltare

profesională) sau la nivelul organizaţiei (job design, dezvoltare organizaţională, reguli de muncă, politici şi practici asociate scopurilor organizaţiei)

Page 8: Curs introductiv Sociologia educatiei

Modelul persoana - organizatie

accentul cade pe:

• selecția de personal, formarea personalului și consilierea vocațională ca modalități de identificare a omului potrivit pentru o anumită muncă - potrivirea om – loc de muncă

• construcția sarcinii de muncă, echipamentul și condițiile de muncă adecvate caracteristicilor fizice și psihice ale persoanei - potrivirea loc de muncă – om

Page 9: Curs introductiv Sociologia educatiei

Modelul persoană - organizaţie

Argumente: • Potrivirea între caracteristicile personale ale unui

candidat pentru un post şi caracteristicile organizaţiei contribuie în mod semnificativ la performanţa individuală, păstrarea locului de muncă şi la eficienţa organizaţională

• Gustafson & Mumford (1995): caracteristicile de personalitate prezic nivelul satisfacţiei şi a performanţei în muncă mai puternic atunci când este luată în calcul şi situaţia de muncă

Page 10: Curs introductiv Sociologia educatiei

Modelul persoană - organizaţie

• Cum conceptualizăm şi măsurăm? Modelul ASA (attraction-selection-attrition) (Schneider, 1987): indivizii

sunt atraşi de organizaţii ai căror membri au trăsături de personalitate, valori similare cu ale lor, iar organizaţiile tind să aleagă persoane care au cunoştinnţe şi competenţe similare cu cele ale angajaţilor existenţi

• În timp, angajaţii care nu sunt pe deplin congruenţi cu caracteristicile organizaţiei, vor pleca

• Ipoteza gravitaţională: în timp, oamenii vor gravita spre acele

organizaţii care au valori, atitudini şi caracteristici similare cu ale lor

Page 11: Curs introductiv Sociologia educatiei

Importanța resurselor umane

• Factorii sociali la locul de muncă - relațiile reciproce dintre indivizi, grupuri, organizații și munca în sine.

Studiile Hawthorne (1920)

• Desfășurate la Western Electric Company din Hawthorne, în apropierea orașului Chicago

• Obiectivul inițial al studiului: investigarea efectului pe care nivelul de iluminare îl are asupra productivității angajaților

Page 12: Curs introductiv Sociologia educatiei

Studiile Hawthorne

Faza inițială:

• Un grup de muncitori (grupul experimental) a fost supus unor condiții variate de iluminare, în timp ce la nivelul unui grup de control s-a menținut un nivel constant de iluminare

• Productivitatea ambelor grupuri a crescut puțin pe parcursul studiului, numai atunci când iluminarea la un sfert din nivelul inițial s-au înregistrat scăderi ale productivității la grupul experimental

• Aceste rezultate au sugerat că există alți factori care influențează semnificativ productivitatea angajaților

Page 13: Curs introductiv Sociologia educatiei

Studiile Hawthorne

Modificarea studiului: the relay assembly test room study

• Un grup mic de muncitoare de la linia de asamblare au fost mutate din compartimentul în care munceau într-o cameră separată în care condițiile fizice de muncă puteau fi controlate experimental.

• Timp de cinci ani (1927 – 1932), au fost introduse, succesiv, modificări ce vizau: lungimea zilei sau săptămânii de lucru, durata și frecvența pauzelor, precum și alte aspecte ale contexului de muncă.

• Rezultatele au fost surprinzătoare deoarece productivitatea creștea după fiecare modificare introdusă și se menținea la nivelul ridicat chiar și după revenirea la condițiile inițiale de muncă.

Page 14: Curs introductiv Sociologia educatiei
Page 15: Curs introductiv Sociologia educatiei

Studiile Hawthorne

Cum vă explicați aceste rezultate?

• posibile explicații - faptul că muncitoarele se simțeau speciale sau că ghiceau intențiile experimentatorului le influența comportamentul.

• efectul Hawthorne = tendința de modificare de către indivizi a comportamentului ca urmare a conștientizării faptului că sunt participanți la cercetare

!!! Concluziile studiiilor Hawthorne – factorii sociali pot influența semnificativ comportamentul angajaților la locul de muncă

Page 16: Curs introductiv Sociologia educatiei

Psihologia muncii

Cunoașterea și aplicarea principiilor Psihologiei muncii poate contribui, în practica profesională, la:

• Eficienţa funcţionării organizaţiei

• Satisfacţia și starea de bine a membrilor organizaţiei

Page 17: Curs introductiv Sociologia educatiei

Rolul şi sarcinile psihologului specialist • (1) analiza psihologică a muncii;

• (2) evaluare, selecţie şi expertiză psihologică în vederea angajării, autorizării/menţinerii în funcţie sau la solicitarea instituţiilor abilitate;

• (3) evaluarea în scopul avizării psihologice pentru protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei;

• (4) formare, orientare şi repartiţie în muncă după criterii psihologice;

• (5) analiza psihologică şi prevenirea incidentelor, evenimentelor şi accidentelor de muncă, circulaţie şi navigaţie;

• (6) analiza şi prevenirea fenomenelor de inadaptare profesională;

• (7) studiul şi prevenirea stresului ocupaţional;

• (8) studierea şi evaluarea modalităţilor de îmbunătăţire a adaptării operatorului uman în activitatea de muncă;

• (9) diagnoză şi intervenţie organizaţională;

• (10) consiliere pentru orientarea în carieră şi dezvoltare personală;

• (11) informare şi consiliere în vederea reconversiei şi integrării socio-profesionale;

• (12) evaluare, consiliere pentru plasarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi;

• (13) consiliere în vederea integrării socio-profesionale a categoriilor de persoane defavorizate;

• (14) consultanţă psihologică pentru managementul resurselor umane;

• (15) realizarea de studii şi cercetări ergonomice în vederea îmbunătăţirii performanţelor umane în activitatea de muncă, circulaţie şi navigaţie.

• Conform Normelor de Atestare a Colegiului Psihologilor din România (www.copsi.ro)