UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI„ DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARESPECIALIZAREA Aliment-Nutriție umană

DISCIPLINA: ELEMENTE PRIVIND FIZIOLOGIA UMANA

Ing. Rus DanielaAnul I – Master

CANCERUL DE COLON.Factori alimentari in cancerul de colon

Conducător ştiinţific:Prof. Univ.Dr. MARIUS TEODORESCU

Timișoara 2015

1

Introducere

Cancerul la colon este o tumoră malignă ce poate sa apăra pe o leziune precursoare al unui cancer malign (polipi de exemplu). Acest tip de cancer este întâlnit atât la bărbați cât și la femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind moștenite.

Colonul are rolul de a stoca și îndepărtă acele resturi pe care organismul nu le poate digera. În momentul în care reziduurile alimentare au ajuns în colon, organismul a absorbit deja toate substanțele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai rămas sunt apa, electroliții precum sodiul și clorul, dar și reziduuri cum ar fi fibre, bacterii și celule moarte rezultate din stratul intern al tractului digestiv. În timpul celor 12-24 de ore în care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape toată apa rămasă - aproximativ 1-l,5 litri pe zi. Rezidurile rămase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism atât timp cât peretele colonului este intact.

Reziduurile alimentare se mișcă prin colon datorită contracțiilor musculare. Mușchii colonului separă reziduurile în fragmente mai mici. După fiecare masă, pe colonul descendent se produc mișcări considerabile. În acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale, care sunt împinse în partea inferioară a colonului și în rect. Pe măsură ce peretele rectal se întinde, semnalează necesitatea ca materiile fecale să fie eliminate. Cu cât momentul eliminării materiilor fecale este amânat, cu atât se absoarbe mai multă apă din ele. Aceasta face ca ele să devină mai compacte, mai tari și mai dificil de eliminat (constipație).

Cancerul intestinului gros este a doua cauză de deces dintre toate tipurile de cancer din Europa și, anual, în lume mor 700.000 de oameni din această cauză.[1] Incidența anuală a acestei forme de cancer, în România, este de 8.696 cazuri noi.

Deseori apar mucozități în scaun, însoțite de scaun cu sânge. Tranzitul intestinal devine neregulat și variabil din punct de vedere al consistenței (se alternează constipația cu diareea). Poate crea o senzație persistentă de defecație. De asemenea, poate provoca dureri abdominale și, în funcție de organism, scăderi bruște de greutate, anemie, amețeli

Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice și apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul și alcoolul.

2

Dieta: - consumul crescut de grăsimi și neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne roșie; - reducerea fibrelor vegetale din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care crește gradul de eliminare a factorilor carcinogeni ingerați;

Alcoolul consumat în cantități crescute zilnic dublează riscul de a dezvolta cancer, în special consumatorii berii.

Fumatul ,în special, în cazurile unor debuturi precoce au o influență foarte mare în determinarea cancerului la colon.

Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o rudă de gradul întâi sau părinți bolnavi.

Bolile inflamatorii intestinale: recocolita ulcerohemoragica și boala Crohn - cresc riscul de cancer colo-rectal de 4-20 de ori față de populația generală.

Studiile de laborator includ:- teste de sânge: hemoleucograma - arata anemie hipocromă microcitară,

prin deficiență de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determină anemie macrocitară;

- teste funcționale hepatice: sunt de obicei normale, chiar și în cazul metastazelor hepatice;

- testele de inflamație: VSH crescut;- testul hemocult pozitiv.- Tuseul rectal- Rectoscopia (vizualizarea doar a rectului = porțiunea terminala a colonului)

sigmoidoscopia (vizualizeaza rectul si colonul sigmoid, adica cam 1/3 din tot colonul) sau colonoscopia totala cu vizualizarea de imagini din interiorul colonului

- Biopsia zonelor suspecte la colonoscopie- Irigografia simpla (mai rar folosita astăzi) sau cu dublu contrast- Ecografia abdominala (nu vede cancerul de colon, dar poate sa vadă

eventualele metastaze în ficat, abdomen sau ganglionii abdominali)- Examenul tomografic (computer tomograf, CT), nu vede de obicei cancerul

de colon ci metastazele și extensia la organele din vecinătate)- Colonoscopia virtuala (colonografia CT) – este disponibila și în RomâniaDeterminarea markerilor ADN tumorali în scaun (nu este disponibila în

România)

Cancerul de colon si dieta

3

O propunere de regim alimentar adecvat implică zilnic 4-5 mese care constau din: la sculare - o cană cu bulion de cartofi fierţi cu legume şi adaus de tărâţe şi seminţe de in; la micul dejun - lapte acru cu tărâţe, seminţe de in sau făină de urzici şi măceşe, urmate de fructe proaspete; la dejun - cartofi copţi, lapte acru, o felie de pâine integrală, legume crude, usturoi şi ceapă, suc de legume crude, varză acră nesărată şi zeamă de varză acră diluată; la ora 17 - un ceai cu pâine integrală; la masa de seară - se repetă alimentaţia de la prânz.

În primele zile de regim se consumă puţină hrană şi apoi se trece la cantităţi normale cu supe de pasăre, supe de morcov sau de orez, brânză de vaci, spanac fiert, grâu încolţit (100 g/zi), salată de sfeclă roşie, morcov sau castraveţi, sucuri de legume proaspete în amestec (morcov, sfeclă roşie, ţelină, păstârnac, pătrunjel rădăcini), luate dimineaţa pe stomacul gol, având rol de oprire a multiplicării celulelor canceroase. Permanent se vor consuma fructe proaspete (300-500 g/zi), dintre care să nu lipsească mere roşii, cireşe, piersice, fructe de pădure.

Vitaminele naturale au efecte deosebite în prevenirea şi combaterea cancerelor de colon, rect, stomac şi ficat. În primul rând, sunt benefice vitaminele antioxidante (A, C, E), care distrug radicalii liberi declanşatori ai tumorilor maligne, dar şi vitamina B6, care protejează pe femei de cancer de colon, mai ales pe acelea care consumă mai mult de 30 de grame alcool pe săptămână.

Similarea unei cantitati suficiente de calorii, pentru a va mentine puterea, este doar unul dintre aspectele dietei specifice pentru cancerul de colon. Este deosebit de important sa mancati sanatos, pentru a stimula sistemul imunitar si pentru a face fata unor posibile deficiente nutritionale.

Cancerele ataca atunci cand sistemul imunitar este slabit. Scopul dumneavoastra este acela de a consolida sistemul imunitar si de a va forma si mentine corpul sanatos, astfel incat celulele canceroase sa se dezvolte cu dificultate. Din fericire, cele mai multe tipuri de cancere raspund pozitiv la dieta.

Dieta si nutritia corecta sunt instrumente vitale in lupta impotriva cancerului de colon. Acumularea de dovezi stiintifice privind aceste efecte benefice sustin adoptarea unei diete sanatoase, atat pentru prevenirea, cat si pentru tratarea cancerului colorectal. In general, recomandarile dietetice includ consumul scazut al grasimilor saturate si a sarii si, consumul unei varietati de fructe colorate si legume bogate in vitamine, minerale si antioxidanti.

O dieta sanatoasa ofera o multitudine de beneficii, dincolo de prevenirea cancerului de colon. Cu respectarea unor indicatii sanatoase simple puteti descoperi si alte beneficii pentru sanatate, inclusiv scadere in greutate si senzatie sporita de energie.

1. Consumati multe fructe si legume viu colorate.2. Mancati peste proaspat de 1-3 ori pe saptamana.

4

3. Limitati consumul de carne rosie.4. Evitati excesul de sare si grasimi saturate.5. Mentineti o greutate sanatoasa si pastrati-va activi fizic.6. Limitati consumul de alcool.7. Evitati tutunul in orice forma.

Exista mai multe alimente despre care se cunoaste ca au in componenta antioxidanti si substante nutritive care lupta impotriva cancerului. Aceste super-alimente pot face parte deja din dieta dumneavoastra zilnica.

Modificarea stilului de viata ar trebui sa includa: mentinerea normala a greutatii corporale si efectuarea exercitiilor fizicieregulate, pentru a reduce riscul de obezitate.

Este recomandata diminuarea consumului de grasimi alimentare la mai putin de 30% din consumul caloric si cresterea aportului de fructe si legume proaspete, insotite de adaugarea a cel putin 25 de grame de fibre si grasimi protectiveomega-3 aflate in special in peste, nuci si ulei de canola.

Dieta este considerata un factor determinant in cresterea riscului de a dezvolta cancer colorectal. Desi este dificil sa se stabileasca ce componente ale dietei sunt cele mai importante pentru amplificarea acestui risc, exista dovezi care sugereaza o asociere puternica intre aportul crescut de carne rosie si grasimi si cancerul colorectal.

In timp ce consumul ridicat de grasimi animale este asociat cu cresterea riscului de a dezvolta cancer colorectal, consumul de peste gras si aportul scazut de grasimi pot reduce acest risc. Valorile ridicate ale colesterolului sunt corelate semnificativ cu dezvoltarea tumorilor canceroase. Obezitatea si lipsa activitatii fizice sunt de asemenea, asociate cu un risc crescut de cancer colorectal.

Nutritia pentru cancerul de colon in timpul tratamentului

5

Toate metodele de a trata cancerul de colon sunt puternice pentru organism. Desi aceste tratamente tintesc celulele canceroase care se multiplica rapid, pot fi afectate si distruse si celule sanatoase. Celulele sanatoase, care in mod normal se dezvolta si se divid rapid, cum ar fi cele de la nivelul cavitatii orale, tractului digestiv, parului sunt adesea afectate de tratamentele pentru cancerul de colon. Deteriorarea acestor celule sanatoase poate produce efecte secundare neplacute.

Efectele secundare ale tratamentului pentru cancerul de colon variaza de la o persoana la alta. Efectele secundare se vor produce in functie de partea tratata a corpului, tipul si durata tratamentului, precum si doza de tratament.

Unele probleme de alimentatie vor fi cauzate de tratamentul in sine. Alteori oamenii pot suferi de tulburari de alimentatie, din cauza grijilor, fricii si anxietatii provocate de boala. Greata si pierderea poftei de mancare sunt doua raspunsuri normale la senzatia de nervozitate sau teama. Aceste simptome pot sa se diminueze si chiar sa dispara pe masura ce tratamentul avanseaza si apar rezultatele asteptate.

Pe parcursul tratamentului este indicat sa comunicati cat mai mult cu medicul, pentru ca acesta sa va raspunda la intrebari si sa va ofere sugestii legate de mesele specifice, gustari, alimente si sa cunoasca orice tip de problema de alimentatie, de care ati putea suferi. Specialistii va pot ajuta si in cazul preferintelor culinare care reflecta diferite contexte culturale sau etnice.

Nu uitati ca nu exista reguli de nutritie dure sau care sa contribuie la vindecarea rapida. Unele persoane se pot bucura de alimente fara prea mari restrictii si au un apetit normal aproape pe intreg parcursul tratamentului pentru cancer. Alte persoane pot avea zile in care nu mananca aproape deloc. Uneori, chiar si gandul la alimente le pot face sa se simta rau.

Iata cateva lucruri pe care nu trebuie sa le uitati:

Cand puteti manca, cel mai bine ar fi sa savurati gustari cu suficiente proteine si calorii, in compozitia unor mese mici. Acestea va vor ajuta sa fiti puternici si impiedica tesuturile organismului sa se descompuna, ajuta la reconstruirea tesuturilor care ar putea fi afectate de tratamentul cancerului.

Multi bolnavi au observat ca apetitul lor este mai ridicat dimineata. Profitati de acest lucru si mancati mai mult in acea parte a zilei. Este chiar indicat ca principala masa a zilei sa fie luata mai devreme, decat sa fie necesara compensarea si inlocuirea alimentelor cu mese lichide mai tarziu, cand nu aveti pofta de mancare. Daca nu va simtiti bine, puteti manca unul sau doua alimente, pana va simtiti in stare sa mancati si altele.

In zilele in care nu mancati deloc nu va ingrijorati. Faceti ceea ce va place pentru a va simti mai bine. Anuntati medicul daca problema persista timp de mai multe zile. Incercati sa beti cat mai multe lichide, in special in zilele in care nu

6

puteti manca. Apa este esentiala pentru functionarea normala a corpului, asa ca daca beti suficiente lichide, veti asigura organismului ceea ce are nevoie. Pentru majoritatea adultilor vor fi necesare 6-8 pahare de apa in timpul unei zile. Tineti la indemana o sticla cu apa, in timpul zilei, pentru a nu uita sa beti lichide.

Pentru a atenua diareea, bolnavii trebuie sa bea supe sau alte lichide clare, sa manance alimente sarace in fibre si grasimi, sa evite alimentele grele , fructele si legumele crude, condimentele puternice si cafeina.

Pentru ameliorarea flatulentei trebuie sa mancati incet, utilizati un pai si beti dintr-un pahar in loc de sticla. Nu consumati legume din familia crucifere, inclusiv broccoli, varza, fasole, oua, usturoi, ceapa sau alte alimente care contin fructoza si sorbitol. Evitati bauturile racoritoare cu acid. Pentru a atenua durerile de la nivelul gurii si gatului care pot fi experimentate in urma chimioterapiei, mancati alimente moi, cremoase si sosuri.

Evitati consumul de alimente foarte reci sau fierbinti, dar si al alimentelor crocante, acre, acide, sarate sau condimentate. Nu beti alcool sau cofeina.

Pentru a atenua modificarile gustului, bolnavii care suporta chimioterapie ar trebui sa consume bauturi sau alimente acre (cum ar fi limonada). Daca aveti gust metalic in gura, folositi tacamuri din plastic si beti bauturile cu paiul. Consumati alimente si bauturi, mai degraba reci sau la temperatura camerei.

Consumati alimente bogate in antioxidanti pentru a ajuta la combaterea radicalilor liberi - molecule instabile de oxigen ce contribuie la procesul de imbatranire. 

Antioxidantii pot fi gasiti in legume si fructe colorate precum fructe de padure, sfecla, rosii, etc. Pentru o dieta echilibrata si pentru a va ajuta sa reduceti riscul de a dezvolta cancer sau boli de inima, adaugati in dieta zilnica intre 5 si 9 portii de fructe si legume.

Ce alimente previn cancerul de colon

7

1. Usturoi -  contine antioxidanti, care previn imbatranirea prematura si inhiba dezvoltarea celulelor canceroase. Ajuta la eliminarea substantelor nocive din organism si stimuleaza sistemul imunitar.

2. Broccoli - face parte din familia de legume crucifere, alaturi de varza de Bruxelles, conopida, gulia si hreanul. Elimina substantele carcinogene din organism si contine substante naturale extrem de puternice. Aceste substante suprima dezvoltarea celulelor cancerigene. Broccoli este bogat si in fibre, vitaminele A, E si K, care stimuleaza sistemul digestiv si imunitar. 

3. Soia - contine molecule naturale de grasime care sunt toxice pentru celulele cancerigene, ajungand astfel la eliminarea acestora din organism.

4. Laptele - este o sursa importanta de calciu. Consumul regulat de lapte ajuta la dezvoltarea sistemului osos. Laptele elimina substantele nocive din organism si inhiba dezvoltarea celulelor si tumorilor canceroase. 

5. Portocale - contin cantitati importante de acid folic, care ajuta la sintetizarea si refacerea ADN-ului. 

6. Tonul este bogat in seleniu, un mineral care detoxifica organismului. Contine si acizi grasi omega 3 si omega 6 care previn toate tipurile de cancer si reduce riscul mutatiilor celulare.

Regimul alimentar in cancerul de colon nu este extrem de restrictiv, si trebuie sa fie personalizat de catre medicul curant pentru fiecare pacient, si in functie de faza in care se afla; sunt situatii cand, la acelasi pacient unele alimente pot fi permise, iar alteori contraindicate sau neindicate.

Daca a aveti diaree   severa se recomanda cateva zile regim bogat in lichide (pentru a le inlocui pe cele pierdute prin diaree) la inceput cu 5-6 mese zilnic constand in:

apa plata (apa minerala baloneaza si irita colonul)

8

ceaiuri de menta neindulcite si reci sau caldute supe de legume cu un galbenus de ou supe cu orez si morcovi sunca de pui slaba, tocata si fiarta in supe branza telemea cu cheag paine prajita biscuiti simpli banane bine coapte mere coapte fara a se adauga zahar sarea poate fi in cantitate normala – daca nu exista si alte BOLI

CARE IMPUN REGIM FARA SARE (boli cardiace, hipertensiune, boli de rinichi, etc); in caz de dairee, in functie de rezultatele analizelor, se poate chiar indica un regim cu mai multa sare, care se pierde pri nscaune.

In cazurile fara diaree si cu o toleranta digestiva buna, regimul alimentar poate fi mult mai lax, in principiu format din:

Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş;

Pâine: pâine albă  veche de o zi. Carne:

Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui.

Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără

coajă. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele

marinate, ardei umpluţi. Peşte :peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi. Ouă sub forma de

zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş albus cu zahăr, cremă de albuş cu lapte, bezele. gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână

în preparate. Brânzeturi:

brânză de vaci,

9

telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită),

urdă, caş slab nesărat şi nefermentat

Făinoase: orez griş macaroane tăiţei fidea, foarte bine fiarta şi limpezita în apă fierbinte, preparata

mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă moale, bine fiartă Zarzavat şi legume:

Pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă.

Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde,

preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte şi în cantităţi moderate, de

preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau friptură Salate diverse din:

sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Sosuri: preparate dietetic fără grăsime prăjită cu zeamă de zarzavat cu lapte, cu verdeţuri cu suc de roşii.

Sarea este permisa în cantitate moderată, daca nu exista alte contraindicatii mentionate anterior

Urmatoarele alimente sunt mai greu tolerate de unii pacienti, deci contraindicate sau administrate cu prudenta

bauturile gazoase chiar si apa gazoasa

10

condimentele, ceapa, usturoiul, ridichile prajelile dulciurile concentrate -dulceata, gem, marmelada, rahat, miere, halva,

ciocolata, etc rantasurile afumaturile conservele tocaturile grase (ciorbele de perisoare de pasare in general sunt

tolerate) fructele si legumele crude si uneori si cele fierte legumele uscate – fasole, mazare, linte fructe uscate- nuci alune, fistic, semintele uleioase-, prunele, perele painea proaspata din faina integrala mancarurile tip fast food bauturile alcoolice salatele cu otet, de rosii maionezele vinetele icrele ciocolata, cacao tutunul untura

Largirea regimului alimentar poate fi facuta, nu sunt reguli stricte, fiecare pacient putand sa testeze ce ii convine si ce nu.

Alimente interzise

În prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate, întrucât pot declanşa carcinogeneza sau care pot grăbi evoluţia bolii. În această categorie intră următoarele alimente: carnea roşie (porc, vită, bivol, oaie, berbec),

11

care este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina, untura, untul, mezelurile, afumăturile, conservele în sare şi prăjelile de orice fel.

Se pare că, în judeţele din Moldova, frecvenţa cancerului de intestine şi stomac este mai redusă comparativ cu alte zone din ţară, probabil datorită unui consum mai redus de carne, slănină şi dulciuri, preferându-se produsele vegetale (fasole uscată, cartofi, legume şi diferite crudităţi). Se ştie că grăsimile animale şi carnea de porc conţin foarte multe toxine, care intoxică sângele şi dezvoltă o floră bacteriană anaerobă ce favorizează producerea de substanţe cancerigene în lumenul intestinal, iritaţii şi inflamaţii ale colonului.

Un studiu american arată că marii consumatori de carne roşie prezintă un risc cu 30-40% mai mare de a se îmbolnăvi de cancer colono-rectal.

Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici, simt o oboseală permanentă, lipsă de energie, şi sunt predispuşi la tot felul de boli. Toate aceste reacţii negative ne determină să nu invidiem persoanele gurmande, care îşi fac o virtute din a declara că sunt carnivore convinse, lăudându-se, ca semn distinctiv al avuţiei, cu numărul de porci consumaţi într-un an. Evoluţia sănătăţii lor ar putea fi dezastruoasă prin apariţia de cancere, în primul rând la nivelul aparatul digestiv.

Dacă s-a declanşat cancerul de colon devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată, ceai negru, cola, zahăr alb şi produse fine de cofetărie, praf de copt, bicarbonat, pâine albă, brânzeturi fermentate, ciuperci, condimente iuţi şi tutun. Aceste produse vor fi excluse din dietă chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate.

Mare atenţie la băuturi!

Berea favorizează apariţia cancerului de colon, iar alcoolurile tari favorizează cancerul de ficat. Se acceptă, zilnic, maximum 2 pahare de vin pentru femei şi 3 pahare pentru bărbaţi. Consumul exagerat de sare prezintă un risc al îmbolnăvirii de cancer, de 7 ori mai mare comparativ cu un consum moderat (maximum 6 grame pe zi).

Un semnal de alarmă arată pericolul abuzului de cartofi prăjiţi, mai ales dacă sunt preparaţi în acelaşi ulei de mai multe ori, precum şi unele produse mucegăite (boabe de porumb, alune, soia) care conţin micotoxine cu efecte puternic cancerigene.

Este deosebit de important să se adopte un control riguros al cantităţii de hrană zilnică şi o conduită alimentară protectivă încă din anii tinereţii.

Este greşită ideea că numai la bătrâneţe trebuie să ne hrănim corect. Prin abuzurile alimentare din timpul tinereţii şi al maturităţii este posibilă achiziţionarea

12

cancerului, mai întâi la organele componente ale aparatului digestiv (esofag, stomac, intestine, rect).

S-a constat că 50% dintre cancerele de colon sunt legate de supraalimentaţie şi exces ponderal.

Un pericol actual este şi ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene, cum ar fi nitriţii proveniţi din nitraţii îngrăşămintelor chimice azotate. La nivelul stomacului, duodenului şi a intestinului subţire, nitriţii se combină cu amine alimentare, formând nitrozamine, compuşi foarte puternic cancerigeni.

Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior o dată cu alimentele şi transformate enzimatic la nivelul stomacului în substanţe cancerigene, cu extindere în colon, stomac şi ficat.

13

BIBLIOGRAFIE

1. http://ziarullumina.ro/cancerul-de-colon-boala-alimentaiei- gresite-51401.html

2. http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/cancerul-de-colon-si- dieta_10714

3. http://www.despreboli.ro/regimuri-alimentare/2014/ cancerul-de-colon-regim-alimentar-7068/

4. http://prodieta.ro/cancer-de-colon-simptome-tratament- alimentatie-corecta-alimente-recomandate/

5. http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/ce-mananc- pentru-protectia-colonului-10666081/

6. http://www.ziare.com/articole/alimente+cancer+colon

14