S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„A spune c@ omul este compus dinfor]@ }i sl@biciune, din lumini }iorbire, din minciuni }i grandori,nu înseamn@ c@ îi facem procesul,ci c@ îl definim”. Diderot

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 304 anul 7 vineri, 15 aprilie 2011 1 RON

Acum, când încerc@m s@ tragem o linie sub bilan]urileultimilor trei ani de recesiune, toat@ lumea va fi deacord c@ seismul economic global izbucnit în 2008 aschimbat din temelii fa]a }i soarta economiilor dinUniunea European@. La nivel macroeconomic efectulse m@soar@ într-un recul de cel pu]in un deceniu. Aupierdut to]i dar, logic, principalele victime au fost ceirecunoscu]i din start drept vulnerabili. Printre ace}tia,deloc surprinz@tor, România, cu cortegiul ei de prob-leme mo}tenite dintr-o tranzi]ie anapoda. De salvat,fiecare }i-a încercat norocul dup@ cum l-au dusmintea }i intui]iile.

Românii - sili]i s@ cread@ c@ banii nu aduc fericirea

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

“One World or no World at All” A. Einstein

„Natura uman@, a c@rei lege este lupta”Nicolae Titulescu

... Era prin 1998 – 1999. În Germania, guvernul fuseseconstituit de ecologi}ti, de „verzi”. Printre primele }i celemai importante hot@râri luate a fost cea referitoare lainterzicerea utiliz@rii, indiferent pentru ce, a energieinucleare }i dezafectarea tuturor centralelor. Eram înFran]a }i am urm@rit cu mult@ aten]ie o astfel de

desf@}urare de demersuri, fiind pe deplin interesat de finalizarea lor cu prec@deredin perspectiva cuprinderii, într-un fel sau altul, în cursurile pe care le ]ineam }icare abordau }i astfel de probleme. Ceea ce pot s@ spun este c@ a izbucnit unscandal imens, cu prec@dere puterile europene nucleare – Fran]a, Marea Britanie -dar apoi }i Statele Unite, Japonia, Rusia, }.a. criticând cu severitate m@sura }isolicitând imperios retragerea ei imediat@.

Dan POPESCU

Neutralitatea monedei înfunc]ionarea ansambluluieconomic este apreciat@ca nejustificat@. Walras apreluat aceast@ idee de lapredecesorii s@i, ca JohnStuart Mill, care consid-era c@ nu este nimic atâtde inutil, de insignifiantca moneda sau Jean

Baptiste Say, care considera c@ moneda nuintervine decât ca un bun secundar – nu seob]ine moned@ decât pentru a te debarasade ea imediat, idee pe care se sprijin@ for-mularea legii debu}eelor care face abstrac]iede moned@.

Léon Walras }i contribu]ia acestuiala dezvoltarea teoriei

echilibrului general (II)

15 aprilie 1900. Debutul expozi]iei Universale la Paris. Un imens palat de sticl@luminat de 12.000 becuri a reprezentat “Marea s@rb@toare a electricit@]ii”, ^n vreme ce Louis Lumière proiecta acolo filmele sale pe un mare ecran.

Un debut glorios al unui secol ce nu va fi, el, secolul, deloc glorios...

Va avea decizia surprinz@toare a BNR,

de a reduce RMO la valut@,numai efecte pozitive?

La }edin]a Consiliului deAdministra]ie al BNR din datade 31.03.2011 s-a decismen]inerea ratei do bânzii depolitic@ monetar@, m@sur@ nor-mal@ de altfel, dar cealalt@ deci -zie de reducere a rezervelorminime obligatorii (RMO) lavalut@ de la 25& la 20& a luatprin surprindere aproape toatapia]a bancar@ din România.Banca central@ nu a mai modi-ficat RMO din anul 2009, cândacestea erau nivele considerate

uria}e de unii consultan]i financiari, unul dintre cei maivocali fiind domnul Bogdan Baltazar, fost func]ionar alB@ncii Mondiale.

master Ioan-Victor MARCU

continuare ^n pag. 2

În literatura de speciali-tate }i în articolele pub-licate în numerele ante-rioare am acordat oaten]ie deosebit@ dez-volt@rii comer]ului elec-tronic. Majoritatea aces-tor cercet@ri sunt îndrep-tate spre ariile urbane }ieconomiile dezvoltate.O mic@ aten]ie este acor-dat@ îns@ spre spa]iulrural. În rândurile ceur meaz@ încerc o ple-

doarie pentru studiul comer]ului electronic înmediul rural.

Mediul electronic,un poten]ial factor înreducerea decalajelor

urban-rural

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU

continuare ^n pag. 7

Co}marurile nucleare: genez@, evolu]ii }i perspective (IV)Doctor Jekyll }i Domnul Hyde în postur@ nuclear@

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 6 pag. 8

asist. univ. drd.Alin OPREANA

John Stuart Mill

SOCIETATE2 VINERI 15 APRILIE 2011

urmare din pag.1Dac@ analiz@m nivelurile de atunciale RMO de 40& la valut@ }i respec-tiv 20& la lei putem spune cu des -tul@ convingere c@ erau ridicate, îns@în contextul avansului necontrolat alcredit@rii }i al unei supra înc@lziri aeconomiei, BNR nu avea foarte multevariante de a constrânge b@ncile s@fie cump@tate în ceea ce prive}tecreditarea. În anul 2009 s-a produso reducere accentuat@ a RMO lavalut@ de la 40& la 25&, iar la leis-a ajuns de la 20& la 15&. Dup@ reac]iile pe care le-au avutprincipalii bancheri putem spune c@cei mai mul]i au fost surprin}i deaceast@ decizie }i au încercat s@g@seasc@ diferite explica]ii. Chiar dac@pia]a bancar@ se a}tepta la o reduc-ere a RMO pe perioada acestui an,aceasta era prevazut@ în var@ }inicidecum în luna martie, îns@ sespera la o relaxare a RMO la valut@în prim@ faz@, ceea ce s-a }i întâm-plat. Putem privi aceast@ decizie cape un semnal pozitiv care trebuia datde c@tre banca central@ pentrurelansarea credit@rii, iar în condi]iileîn care presiunile infla ]io niste sunt totmai mari, rata infla]iei atingând cifrade 8& în martie, nu s-a putut coborîrata dobânzii de politic@ monetar@sub minimul istoric de 6,25& }i s-adecis reducerea RMO.Prin aceast@ decizie BNR elibereaz@circa 1 miliard de EURO în pia]@începând cu data de 24 aprilie, banicare vor putea fi plasa]i mai departeîn credite de c@tre b@nci, existând}ansa s@ se realizeze o u}oar@ rela -xare a credit@rii în valut@. Motiva]iaoficial@ pe care o enun]@ Banca cen-tral@ în comunicatul emis este reali -zarea armoniz@rii cu politica mone-tar@ a BCE, avându-se în vedere con-vergen]a la EURO, rezerva minim@ înEurosistem fiind de 2&. Aceast@decizie vine }i în contextul dispari]ieifermit@]ii „Conven]iei de la Viena”prin care b@ncile str@ine se angajaus@ men]in@ expunerea pe Romania,iar prin aceast@ relaxare de RMO seare în vedere }i p@strarea lichidit@]ii înpia]@ în cazul retragerii unor capitaluride pe pia]a bancar@ intern@. O alt@variant@ pentru care s-a luat aceast@decizie poate fi un ajutor pe carebanca central@ îl d@ indirectMinisterului de Finan]e (MF) pentruviitoarele împrumuturi în EURO pecare acesta va trebui s@ le ia, primulîmprumut de acest gen fiind fixat înluna iulie. Chiar dac@ pân@ în var@BNR mai are }i alte oportunit@]i de amodifica indicatorii de politic@ mo -netar@, economistul-}ef al RaiffeisenBank }i pre}edintele Consiliului FiscalIndependent, Ionu] Dumitru, vedeaceast@ decizie ca pe o „fereastr@ deoportunitate” pe care CA al BNR ofolose}te pentru a relaxa politica mon-etar@. El explic@ decizia prin faptul c@aceasta este un moment favorabil încare banca central@ poate ac]iona,deoarece presiunile infla ]ioniste imi-nente din acest an este posibil s@ nu

mai dea ocazia unor relax@ri. Astfel,apare constrângerea ca în iulie cândMF va „rostogoli” împrumutul la 6 lunis@ nu se mai poat@ efectua acest tipde manevr@, iar acest lucru a fostf@cut preventiv înc@ de acum. Oricumeste bine ca MF s@ încerce s@ î}i man-agerieze cât mai bine împrumuturile pecare le ia prin scaden]e maiîndep@rtate, o opinie în acest sensfiind emis@ de domnul Cristian Sima,pre}edintele WBS Romania, care prop-une ca MF s@ se împrumute în lei cuscaden]e pe 10 ani. Aceast@ opinieeste una radical@, dar oricum refi-nan]area la o jum@tate de an nu esteo pozi]ie avantajoas@ în care se afl@ministerul.O alt@ posibil@ cauz@ ce ar fi împinsBNR-ul s@ reduc@ RMO la valut@ esteîncurajarea creditului privat, îns@ aicitrebuie mult@ aten]ie. Când am aflatde decizia CA m-am gândit ini]ial c@aceasta ar putea încuraja din noucreditul în valut@ luat de persoane fiz-

ice care sunt remunerate în lei, maiales dup@ evolu]ia cursului în ultimaperioad@ care a consemnat o u}oar@apreciere a leului în raport cu EURO.În condi]iile unei deprecieri accentuatea leului aceste persoane vor avea difi-cult@]i foarte mari de rambursare }i seva putea ajunge la alte credite neper-formante. Din acest punct de vederedecizia poate fi considerat@ o gre}eal@,dar ulterior BNR a emis deja opiniiconform c@rora în viitor vor fi intro-duse teste de stres pentru creditele înEURO luate de persoane fizice.Prin aceast@ decizie se las@ maimult@ lichiditate în pia]@, este unmesaj pozitiv }i o decizie consider-at@ bun@ de c@tre economistul-}ef alBCR, Lucian Anghel: “În primul rânde o veste bun@ pentru c@ e orelaxare de politic@ monetar@, }iRomânia are nevoie de a}a ceva în2011”; alt@ veste bun@ este aceea c@lichiditatea va trage în jos dobânzilesau cel pu]in va contrabalansa

cre}terea Euribor, mai spune econo-mistul-}ef al celei mai mari b@nci dinRomânia. În sprijinul acestei idei avenit }i declara]ia lui FlorianLibocor, economist-}ef BRD GroupeSociete Generale: “Din punctul meude vedere, reducerea RMO la valut@nu este chiar o surpriz@ total@. Amavut în vedere reducerea RMO cucinci puncte procentuale atât lavalut@ cât }i la lei, în acest an, îns@f@r@ a men]iona exact când.Reducerea la valut@ a avut loc acum}i o a}tept pe cea la lei. Practic,cred c@ este vorba de faptul ca BNRa considerat necesar transmitereaunui mesaj pozitiv”. Pe de alt@ parte,Nicolae Chidesciuc, economistul-}elal ING, sustine c@ din orice punct devedere privim, decizia BNR de reduc-ere a RMO la valut@ nu este unsemnal pozitiv. El argumenteaz@acest lucru prin faptul c@: dac@b@ncile str@ine vor s@ î}i reduc@expunerea înseamn@ c@ ele nu mai

au unde plasa în ]ar@, rezultând oie}ire de capital; dac@ a fost o „ded-ica]ie” pentru MF este îngrijor@torfaptul c@ acesta nu g@se}te altesurse de finan]are, iar în ceea ceprive}te sectorul privat exist@ risculs@ creasc@ creditele în valut@, decise m@re}te riscul valutar.A}adar, putem privi decizia BNR caun semnal pozitiv a}a cum consid-er@ majoritatea bancherilor din pia]@,acest lucru putând duce la orelansare a credit@rii, îns@ sper ca„glumele” }i fabula]iile guvernului,referitoare la ie}irea din recesiune,au ajuns la urechile bancherilor cen-trali }i ace}tia vor fi în continuarefoarte pruden]i cu deciziile pe care levor lua. Aspectele negative precizatede domnul Chidesciuc sunt reale,îns@ este posibil ca în viitor chiareconomia, }i nu numai banca cen-tral@, s@ dea semnale pozitive pentrua intra pe un f@ga} ascendent, foartefragil în momentul de fa]@.

Va avea decizia surprinz@toare a BNR, de a reduce RMO

la valut@, numai efecte pozitive?master Ioan-Victor MARCU

3CRIZ~VINERI 15 APRILIE 2011

urmare din pag.1Unii, mai clarv@z@tori, au combinatm@surile de austeritate introduse latimp, cu accelerarea privatiz@rilor, re -luarea investi]iilor pentru dezvoltareainfrastructurii, facilit@]i sporite acor-date investitorilor }i reforme fiscalecoerente. Re]eta s-a dovedit în celedin urm@ câ}tig@toare.La polul opus, alte state au ales s@continue acelea}i politici care au fostresponsabile pentru intrarea în criz@:cre}terea fiscalit@]ii plus austeritate,plus îndatorare extern@ masiv@.România, care a optat din p@catepentru acest drum, reprezint@ ast@ziun prototip al ne}ansei. La sfâr}itulanului trecut se afla, al@turi deGrecia, în „duetul” nefericit care, peansamblul Uniunii Europene, nuie}ise înc@ din recesiune. În tot acestr@stimp, produsul intern brut pe capde locuitor a sc@zut cu 25 la sut@,noi ocupând acum ultimul loc înComunitatea European@, deficitul bu -getar a ajuns de la 2,6 la sut@, la6,6 la sut@, iar datoria public@ s-atriplat. Concomitent, salariile bugetar-ilor s-au diminuat cu 25 la sut@, TVAs-a majorat cu 5 puncte procentuale,au fost reduse drastic ajutoarele so -ciale, aloca]iile pentru mame }ibursele studen]ilor. Am reu}it }i con-traperforman]a de a dubla în trei anirata }omajului, fiind concedia]i peste100.000 de bugetari care se adaug@}omerilor din companiile cu capitalde stat }i celor din sectorul privat.Degrigolada din mediul economic }ide afaceri (cine poate pretinde c@ unCod fiscal modificat de 60 de ori în}ase ani poate oferi vreo }ans@ depredictibilitate?) s-a resim]it acut înbugetele de familie, în nivelul de trai,aspect asupra c@ruia vom z@bovi încele ce urmeaz@.Premierul Emil Boc nu obose}te s@ne promit@ c@ ie}irea iminent@ dinrecesiune se va sim]i cândva înbuzunarul fiec@rui român. Ceea ce aconstatat îns@ românul cu certitudineeste c@ buzunarul s@u este tot maigol. Pentru c@ el s-a confruntat nudoar cu reducerea f@r@ precedent a

veniturilor lunare, ci }i cu un val totmai înalt de scumpiri. Potrivit statisti-cilor oficiale, în ultimele 12 lunipre]urile au crescut cu peste 8 lasut@, iar salariile cu doar 0,2 la sut@.Am atins în martie cea mai mareinfla]ie din ultimii patru ani. Tandemulinfla]ie – diminuarea veniturilorreprezint@ de fapt combina]ia cea maitoxic@ pentru calitatea vie]ii.Datele raportate de curând deInstitutul Na]ional de Statistic@ asuprabugetelor de familie la finele anului2010 pun în eviden]@ tendin]e maimult decât îngrijor@toare. În ultimeletrei luni din anul trecut, venitul mediual gospod@riilor a fost de 2.308 leilunar, în sc@dere atât fa]@ de aceea}iperioad@ din 2009, cât }i fa]@ de 2008– anul intr@rii României în criz@.Aceast@ involu]ie a avut loc, îns@, pefondul unor scumpiri de 15 la sut@din 2008 pân@ în 2010, ca medie

general@. Ceea ce înseamn@ o erodareaccentuat@ a puterii de cump@rare,fapt care se vede, de altfel, în toateraport@rile referitoare la consumulpopula]iei. Din trimestrul IV 2008pân@ în trimestrul IV 2010, alimenteles-au scumpit cu 9,4 la sut@, m@rfurilenealimentare cu 18,2 la sut@, iar tar-ifele pentru servicii au crescut cuaproape 19 la sut@. În acela}i timp,veniturile familiilor au sc@zut cu 0,5 lasut@, acesta fiind efectul cel mai graval recesiunii. {i structura cheltuielilorgospod@re}ti s-a modificat esen]ial înultimii doi ani, în sensul c@ pentruacoperirea costurilor inevitabile alevie]ii, românii sunt nevoi]i s@ aloce totmai mul]i bani. Ponderea costuriloralocate într-o gospod@rie strictuluinecesar pentru traiul zilnic (hran@,între ]inerea locuin]ei, s@n@tate, etc.) aajuns la incredibilul nivel de 80,3 lasut@. Aproximativ 15 procente ajung la

stat sub form@ de taxe }i impozite. Curestul trebuie s@ se des curce românul,împ@r]indu-l numai el }tie cum întreeduca]ie, cultur@, turism }i, eventual,inves ti]ii. În condi]iile în care suntemnevoi]i s@ aloc@m alimentelor proas -pete (legume, fructe, carne, pe}te }ilactate) aproape 65 la sut@ din buge-tul destinat cump@r@turilor, un span-iol cheltuie}te doar 51 la sut@ dinbugetul lunar pe alimente proaspete,un austriac 45 la sut@ }i un bulgar49 la sut@.A}a stând lucrurile, românii vor trebuis@-}i reconsidere atitudinea fa]@ decon]inutul co}ului zilnic decump@r@turi }i s@ chibzuiasc@ îndelungîn fa]a standurilor ademenitoare dinsupermarketuri.Ar mai fi pentru unii speran]a de}ar -t@ în oferta agriculturii române}ti. {iaici lucrurile stau îns@ aiurea. Minis -terul Agriculturii ne anun]@, dezolant,

c@ grâul, porumbul, floarea soareluisau animalele vii sunt aduse dinimport cu 15 pân@ la 40 la sut@ maiscumpe decât acelea}i m@rfuri trimisela export. Prin asemenea afaceri înpierdere, am înregistrat anul trecut undeficit extern de peste 700 milioanede euro. Un singur exemplu, desezon: mieii române}ti sunt acumexporta]i în Grecia }i Bulgaria cu 15lei kilogramul. Se vor întoarce dePa}ti la locul de ba}tin@ cu 30 de lei}i chiar mai mult kilogramul!A}adar, bani pu]ini, scumpetemare. Acesta este regimul indicat}i servit românilor la vreme decriz@. Din când în când, ca desert,cirea}a de pe tort: por]ia generoas@de promisiuni politicianiste. Ve]itr@i cândva mai bine, români!C@uta]i-v@ doar buzunarele, }i ve]isim]i! Banii, sau lehamitea...

Românii - sili]i s@ cread@ c@banii nu aduc fericirea

Emil DAVID

Pia]a Avram Iancu- Cluj-Napoca

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 15 APRILIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Era, de fapt, vorba de state ale c@roreconomii î}i bazau produc]ia deenergie electric@ în bun@ m@sur@ sauîn foarte mare parte pe energianuclear@ – pân@ la 80-85& }i chiarmai mult – de state care f@cuser@mari investi]ii astfel, care preg@tiser@în domeniu }i deloc ieftin mii }i miide speciali}ti de cea mai bun@ cali-tate }i care nu puteau deloc asistaimpasibile la compromiterea unorastfel de eforturi de c@tre o Germaniecare producea, pe nuclear, circa 18– 20& din energia sa electric@.Puncte de vedere „implacabile”sus]inute cu aplomb, „punerea subsemnul îndoielii a viitorului «curat» allumii, clamarea randamentului ridicatde utilizare a energiei nucleare, exa -minarea detaliat@ a marilor diferen]edintre fuziunea }i fisiunea nuclear@,invocarea intereselor europene repre -zentau tot atâtea atitudini }i argu-mente în sprijinul utiliz@rii pe maideparte }i chiar l@rgirii folosirii îneconomie a energiei nucleare - sau înscopuri militare avându-se, mai ales,în vedere imensa ei capacitate dedistrugere }i o anume superioritateastfel deja dobândit@ a vestului.Finalmente, cei cu interesele econom-ice mai evidente decât orice altcevaau câ}tigat „partida”, confruntareaamintit@, guvernul german retr@ -gându-}i în consecin]@ decizia atât deincriminat@ de al]ii. Aproape dintr-otr@s@tur@ de condei fuseser@ }tersetoate îngrijor@rile posibile }i imposi-bile, toate riscurile evidente, toateînv@]@mintele accidentelor nuclearedeja produse }i învinsese eficien]astrict@ pe termen scurt în dauna efi-cien]ei sociale, globale, pe termenlung. Fusese astfel pierdut, în opiniamea, un bun prilej pentru a prevenimarile catastrofe umane, fizice, bio-logice posibile }i atunci }i mai târz-iu prin folosirea centralelor nucleare...... O anume în]elepciune german@ înacest sens, benefic@ din nu pu]ineunghiuri, a persistat îns@. Pe de oparte, germanii au avut }i au anumite

re]ineri în a-}i condi]iona fundamentalproduc]ia de energie electric@, de ener-gia nuclear@. Iar dup@ întâmpl@rile atâtde dramatice din Japonia }i risculcare a fost - }i este – atât de aproapede a se produce }i alte catastrofe uma-ne, biologice de o amploare nemai -v@zut@, cu „extrapolare” pe întreagaTerra, nu de mult Cancelarul AngelaMerkel a anun]at c@ în „perioadaurm@toare va fi luat@ o decizie pentrustrategia energetic@ a Germaniei”,respectiv luarea în calcul a „renun]@riiîn totalitate, pân@ în anul 2020, grad-ual, la produc]ia de energie nuclear@”.Ministrul german al Mediului, JurgenBecker, a fost }i mai limpede. Astfel:„A fost deja luat@ o decizie pentruînchiderea a 8 centrale nucleare pân@la sfâr}itul acestui an, iar acestea nuvor fi, în mod sigur, reactivate. Restulde 9 centrale r@mase vor fi închisepân@ la sfâr}itul deceniului. Japoniane-a ar@tat c@ în cazul unui evenimentneprev@zut, riscul este prea mare pen-tru a continua cu energia nuclear@.Este bine s@ dezvolt@m alte surse de

energie într-o ]ar@ civilizat@”. Concis }iclar, f@r@ echivoc Elve]ia s-a al@turat}i ea unui astfel de demers...

Desigur c@ nu a fost }i nu esteo deci zie u}oar@. Sunt „infinite”efecte economice ce pot fi invocate.Dease me nea, ea ar trebui urmat@ }ide de cizii ale altor state, în acestsens, practic de o strategie comun@la nivelul Uniu nii Europene, lanivelul tuturor ]@rilor. O catastrof@nuclear@ în Ger mania, în Fran]a, înSUA, în Bulgaria, în Rusia sau înRomânia, în plan global, al Terrei }iumanit@]ii, ar pre zenta acelea}i graveconsecin]e. Reve nind la AlbertEinstein, trebuie s@-l reafirm@m: „Osingur@ lume, sau lumea nu va fi,nu va mai fi deloc”. Deviz@ adânc@}i cu în]elesuri numeroase...Intervin în discu]ie problemelebalan]elor de energie primar@ }i deenergie electric@, cele ale c@rbunelui– într-un fel, „resuscitat” pe aceast@cale. Intervin problemele energiilorneconven]ionale de dorit s@ câ}tigeprin costuri }i nu prin „hot@râri”

competi]ia cu energiile conven]io na -le. Intervin problemele producerii dehidrocarburi vegetale, care erodeaz@deloc disimulat din suprafe]ele ara-bile aferente cerealelor. Deloc în ulti -mul plan, intervin problemele amor-tiz@rii costurilor imense generate întimp de construc]ia }i utilizarea cen-tralelor nucleare, dar }i a armelornucleare, chestiune care - }i ea – arputea bascula ierarhiile marilor puteriale lumii, deloc convenabil pentru unii.Oricât de multe greut@]i ap@s@toaream pune în balan]@, îns@, ceea ce secâ}tig@ ca efecte, f@r@ centrale, estemult, cu foarte mult mai mult, iarconcluziile ce se des prind sunt cât sepoate de clare. De altfel, astfel deac]iuni ar merge }i merg al@turi deceea ce nu pu]ine state dezvoltate sauputernic emergente consider@ o strate-gie pentru viitor: „gestiunea planetar@a resurselor”...Câteva repere, acum, în încheiereaamplului nostru periplu în domeniulfolosirii, într-un fel sau altul, aenergiei nucleare. Dincolo de orice

argumente, avertismentele istorieisunt clare. Iat@, în ultimii 5000 deani de istorie a omenirii, în lume auavut loc circa 25 mii de r@zboaiesoldate cu peste 4 miliarde demor]i, ceva, deci, nu cu mult subechivalentul popula]iei globului laînceputul deceniului 9 al secoluluitrecut. Dar dac@ nivelul de ansamblual acestor catastrofe este de unasemenea dramatism, ritmurile decre}tere anun]@ – în condi]iile încare nu vor fi întreprinse ac]iuniumane coroborate }i potrivnice –sfâr}itul vie]ii }i civiliza]iei pe Terra. Iat@: numai în Europa, num@rul vic-timelor r@zboaielor a fost în secolulal XVII-lea – 3 milioane; în secolulal XVIII-lea – 5 milioane; în secolulal XIX-lea – 6 milioane, în secolul alXX-lea (pân@ la sfâr}itul anului 1983)– peste 100 milioane, din care 20milioane în Primul R@zboi Mondial }i50 de milioane în a doua confla-gra]ie mondial@ }i în condi]iilefolosirii armelor nucleare.

urmare ^n pag.5

Co}marurile nucleare: genez@,- Doctor Jekyll }i Domnul Hyde

Recentele dezastre din Japonia

Dan POPESCU

VINERI 15 APRILIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~

c my b

continuare din pag.4Dar iat@ }i o alt@ scar@ de referin]@:cre}terea pierderilor în rândul popu-la]iei civile pe m@sura perfec]ion@riimijloacelor militare. În Primul R@zboiMondial, num@rul civililor uci}i a fostde 500 mii, respectiv 5& din totalulcelor c@zu]i; în Al Doilea R@zboiMondial, au fost uci}i 25 de milioanede civili, ceea ce reprezint@ 50& dintotalul mor]ilor; în conflictele armatede dup@ 1945, aproape 90& din ceiuci}i au fost civili (vezi }i AnuarulSIPRI, Taylor and Francis, Londra,1984 }i anii urm@tori).Oamenii vor pieri în propor]ii demas@ nu doar de pe urma con-flictelor }i nenorocirilor nucleare caatare, ci }i ca urmare a consecin]elorprovocate de ele. Una dintre acestea:iarna nuclear@. Mai mul]i savan]iamericani au elaborat un studiupotrivit c@ruia exploziile nucleare, deun fel sau altul, chiar reduse canum@r }i arie geografic@, dezl@n]uiecutre mure de mari propor]ii, incendiidevastatoare, nori uria}i }i depuneri

imense de cenu}@ radioactiv@. Înatmosfer@, milioanele de tone depraf }i fumul se vor constitui într-operdea opac@ între P@mânt }i Soare,finalmente atotcuprinz@toare, lipsindastfel Terra de lumina }i c@lduramarelui astru. Aceast@ stare estenumit@ „iarna nuclear@”, uciga}@,nemijlocit sau mijlocit, pentru to]ipresupu}ii supravie]uitori aidramelor nucleare. Nu este vorbadoar de arsuri }i iradieri, ci maiales de faptul c@ ploile s-ar opripretutindeni, iar temperatura arcoborî pe tot globul sub zero grade.Fenomene dezastruoase }i ire-versibile. Marile grânare ale lumiinu ar mai exista, orice produc]ieagricol@ ar fi compromis@, vegeta]ia– ca }i omul – urmând s@ dispar@încetul cu încetul...Apare apocaliptic }i faptul c@ put-erea total@ a arsenalelor nucleareexistente în prezent însumeaz@capacitatea de distrugere a maimulte milione de bombe asem@ -n@toare celei de la Hiroshima, ceea

ce reprezint@ echivalentul a cu multpeste 3 tone TNT pentru fiecareb@rbat, femeie sau copil de pe plan-et@. S@ not@m, totodat@, c@ acump@ra o bomb@ atomic@, a fabri-ca una chiar cu metode artizanalesunt lucruri posibile în lumea deast@zi, explozii nucleare cu for]a dea „termina” jum@tate din Paris, deexemplu, putând fi, mai greu saumai u}or, concepute }i declan}atede nu pu]ine inteligen]e diabolice:cu condi]ia de a fi întreprinz@toare,perseverente }i de a avea la dis-pozi]ie un anumit cuantum demijloace financiare. Nu foarte mare,^ns@. S@ mai amintim oare c@,potrivit unor numeroase ipoteze,energia, for]a pe care }tim înprezent s@ le ob]inem de la materieconstituie doar o mic@ parte dinceea ce s-ar putea ob]ine dac@ amcunoa}te mai bine, mai profund,anatomia, fiziologia }i legile aces-teia? Dar catastrofele legate, gener-ate de activitatea centralelornucleare de care am amintit pe

larg? Cum cutremurele nu pot fiînc@ previzibile }i nici intensitatealor, cât de bine sunt amplasate ast-fel centralele nucleare pentru a nufi afecate? Cât valoreaz@ efectiv“securizarea” lor în condi]iile în care„riscul zero” nu poate fi realizat? S-a pus chiar ^ntrebarea: av$ndu-se ^nvedere o cre}tere economic@ mod-erat@ }i o dinamic@ demografic@normal@, ce dubleaz@ popula]ia lafiecare sfert de secol, ce efort s-arimpune pentru a asigura, peste 70-80 de ani, ^ntregul necesar deenergie numai pe baza surselornucleare? Speciali}ti din diferitedomenii au f@cut calcule care aufost apoi corelate: accept$ndu-seideea c@, ^n viitorul imediat, capac-itatea reactoarelor existente vacre}te de la 1 mil. kw la 5 mil. kw}i chiar mai mult, cu men]inerearandamentului de ceva peste 40%realizat ^n prezent, care face ca pen-tru ob]inerea puterii electriceamintite s@ consume 12,5 mil. kwenergie termic@, peste anii aminti]i

ar fi necesare cel pu]in 24 mii reac-toare, fiecare produc$nd cel pu]in 5mil. kw electricitate. Or, realizareaunei asemenea cifre ar impune, ^nc@din urm@ cu 1-2 decenii, construireaa patru reactoare s@pt@m$nal.Evident, dificult@]ile unei astfel deop]iuni sunt imense. Ne g$ndim, depild@, la efortul financiar uria}, lacondi]iile greu de realizat pentruprelucrarea }i transportul a 5 mil.kg. material radioactiv anual, la peri-colul contamin@rii radioactive, cares-ar v@di nu doar pentru una saualta din ]@rile unde asemenea cen-trale, activitatea din amonte }i aval-ul lor, ar func]iona necorespunz@tor,ci pentru suprafe]e mult mai ^ntinse}i pentru o perspectiv@ de mii deani. Desigur, ^n locul fisiuniinicleare, fuziunea nuclear@ apare caprezumtiv@ solu]ie ce polarizeaz@aten]ia unor importante deta}amentede cercet@tori. S-au f@cut progresemari ^n acest sens. Oricum, ^ns@,preocup@rile se ^ndreapt@ }i sprec@rbune sau gaze - ca alte alterna-tive deziderabile, dac@ ^n procesulutiliz@rilor se va asigura diminuareapolu@rii -, ^n direc]ia elimin@rii unorbariere artificiale puse ^n fa]a circu-la]iei acestor resurse }.a. Energiahidro, energiile neconven]ionale -maree, v$nt, biogaz, ape termale etc.- concentreaz@, de asemenea, marieforturi de cercetare }i intergrare ^ncircuitul productiv, cu rezultate -de}i insuficiente - relativ promi -]@toare p$n@ ^n prezent, ca s@ fimoptimi}ti. Nu de asigur@ri avem,^ns@, atât nevoie, cât de certitudini.Pe urm@, supraînc@lzirea Terrei, gen-eratoare de mari inunda]ii }i zoneleseismice în amplificare, la cât ridic@oare mp sau kmp de suprafa]@ dep@mânt ceva mai ferm@, mai sigur@}i cu cât îl vindem oare, de exem-plul, noi în România? Se are învedere o strategie general@ pornindde la astfel de coordonate? Din câte}tim, nu...Termin@m cu astfel de semne deîntrebare, sperând, totu}i, car@spunsurile s@ dobândeasc@ semnede exclama]ie pozitive...

evolu]ii }i perspective (IV)în postur@ nuclear@ -

MONED~ VINERI 15 APRILIE 20116

urmare din pag.1În ceea ce prive}te considerarea legiilui Say (în forma în care i-a dat-o

Walras): exist@ bunuri în care moneda nuserve}te la nimic, ca una dintre celedou@ condi]ii fundamentale ale sta-bilirii echilibrului economic.Se ridic@ problema explic@rii motivu-lui pentru care Walras nu a luat înconsiderare critica legii debu}eelorexpus@ de Malthus }i de Marx cumult timp înaintea sa, precum }i aconsecin]elor pe care acest fapt leare asupra valorii teoriei walrasiene.Se pare c@ }i prin aceasta Walras adorit s@ r@mân@ în cadrul echilibru-lui s@u ex-post. Din acest motivpoate surprinde critica lui KornaiJános care, atr@gând aten]ia asuprasimplit@]ii d@un@toare a structurii demesaje care circul@ pe pia]a wal-rasian@, comparativ cu func]ionareapie]ei reale, se refer@, de fapt, laechilibrul ex-ante.Pe de alt@ parte, dac@ Walras asus]inut c@ este suficient s@ ai unetalon monetar concret bazat pe ocantitate determinat@ dintr-o marf@aleas@ pentru a servi ca numerar,Keynes, sus]inând ulterior c@ econo-mia se poate servi de un etalonmonetar fictiv, arat@ posibilitatea camoneda s@ devin@ motorul uneischimb@ri. Prin aceasta se demon-streaz@ în mod indirect, c@ Walras}i-a lipsit sistemul de unul dintre ele-mentele principale ale dinamicii sale.Deosebit de importante sunt }i prob-lemele ce au fost ridicate în leg@tur@cu existen]a punctului de echilibruwalrasian }i a unicit@]ii sale. N.Georgescu-Roegen arat@, în Legeaentropiei }i procesul economic, c@„sistemul lui Walras n-a ob]inut alterezultate cantitative decât egalitateadintre num@rul de necunoscute }i deecua]ii. Aceasta a generat o reac]iec@tre cealalt@ extrem@ a econo-mi}tilor – de a insista asupra ste -rilit@]ii acestei egalit@]i }i de a mini-miza sau ignora celelalte înv@]@minteale teoriei walrasiene: Ce se întâm-pl@ dac@ sistemul n-are solu]ie?”.Ulterior, în anul 1962, Dorfman,Samuelson }i Solow în lucrareaLinear Programming and EconomicAnalysis arat@ c@ nu este suficient caîn sistemul de ecua]ii de echilibrunum@rul de ecua]ii s@ fie egal cunum@rul de necunoscute pentru casistemul s@ aib@ o solu]ie }i aceas-ta s@ fie unic determinat@. Acestaspect l-a preocupat }i pe LionelMcKenzie în studiile sale.Simultaneitatea ofertei de serviciiproductive cu manifestarea cererii deproduse, în ceea ce-i prive}te peconsumatori, precum }i cea a oferteide produse cu manifestarea ce reriide servicii productive, pentru între-prinz@tori, reprezint@ principalatr@s@tur@ specific@ original@ a con-struc]iei }i func]ion@rii ansamblului

economic walrasian; ac]iunile simul-tane ale for]elor cererii }i ofertei pediversele pie]e componente sunt con-siderate totodat@ }i interdependente. Principalul succesor, pe t@râm}tiin]ific, al lui Walras este consider-at Vilfredo Pareto. Vilfredo Pareto s-a n@scut la Paris la 5 iulie 1848. Lavârsta de 10 ani a plecat cu tat@ls@u în Italia unde a urmat cursurilesecundare studiind simultan greaca,latina }i matematica. Pareto a intrat,mai târziu, la {coala Politehnic@ dinTorino }i a terminat-o în 1869 prinsus]inerea tezei de doctorat despre“echilibrul corpurilor solide”. Elexercit@ profesia de inginer de c@iferate }i începe s@ se intereseze decheltuielile economiei practice.La sfâr}itul vie]ii, Pareto a abando-nat }tiin]a teoretic@ }i s-a consacratscrierilor polemice asupra politiciiitaliene }i democra]iei. Conceptul luiPareto privind alocarea optim@ aresurselor a fost elaborat având treiprincipii:- Fiecare individ este cel mai bunjudec@tor al propriei bun@st@ri;- Bun@starea social@ se define}te

numai prin intermediul bun@st@riiindivizilor;- Bun@starea indivizilor nu poate ficomparat@.No]iunea de optim paretian presu -pune acceptarea existen]ei ordon@riipreferin]elor consumatorilor, dar nupretinde nicio comparare, însumare aacestora. Afirmarea optimului paret-ian este o cerin]@ elementar@ dera]ionalitate. Pareto emite ideea c@un consumator efectueaz@ o ordo -nare a preferin]elor pe mul]imeaconsumurilor posibile care estedeterminat@ de o func]ie convex@,maximizând func]ia indicelui de utili-tate, care este concav@.Un alt economist important în teoriaechilibrului a fost suedezul KarlGustav Cassel, a c@rui abordare acondus la dezvoltare consistent@ aanalizei echilibrului general. El arespins înc@ de la început un set decomponente cu care Walras }i Paretoau lucrat. Astfel, el a respins teoriautilit@]ii, atât pe cea cardinal@ cât }ipe cea ordinal@. Totu}i, modelul pro-pus de Cassel a fost criticat pentrulipsa aspectelor legate de comporta-

mentul de consum, prin urmare, lim-itele teoriei sale au fost determinatde lipsa de caracteristici, plauzibilesau în alt mod, la care ecua]iile salear putea face referin]@. Din acestpunct de vedere, modelel lui Walras}i Pareto sunt mult mai bogate}tiin]ific. (Agnew, Rosen zweig, 2003)

Referin]e bibliografice1.Abel Andrew, Bernanke Ben, Crou -shore Dean, (2008), Macro eco no mics,sixth edition, Pearson Education2.Agnew Jean-Cristophe, RosenzweigRoy, (2003), The History of Eco -nomic Thought, Blackwell Publishing3.Caravale Giovanni, (1997), Equi li -brium and Economic Theory, Rout -ledge Publishing4.Frois Gilbert A., (1992), Economiepolitic@, Editura Humanitas5.Jessua Claude, Labrousse Chris -tian, Vitry Daniel, Gaumont Damien,(2003), Dic]ionare de {tiin]e Econo -mice, Editura Arc6.Mankiw Gregory, (2010), Macro eco-nomics, ed.a 7-a, Worth Publishers7.Marinescu Paul (2003), Teoria echi -librului economic }i implica]iile sale

practice, Editura Universit@]ii dinBucu re}ti8.McKenzie Lionel, (2009), Equili bri -um, Trade and Growth, The MIT Press9.Mosini Valeria, (2007), Equilibriumin Economics – Scope and Limits,Routledge Publishing10.Popescu Dan, (2010),Cataclismele economice care zguduielumea, Editura Continent11.Schumpeter Jospeph, (2010),Zece mari economi}ti. De la Marx laKeynes, Editura Publica12.Schwodiauer Gerhard, (1978),Equi librium and disequilibrium ineconomic theory, D. Reidel Publi -shing Company13.Stiglitz Joseph, Walsh Carl,(2005), Economie, Editura Econo mic@14.Vaggi Gianni, Groenewegen Peter,(2003), A Concise History of Eco -nomic Thought- from Mercantilismto Monetarism, Palgrave MacMillanPublishing15.Van Daal Jan, (1993), The Equi -librium Economics of Leon Walras,Routledge PublishingWalker Donald, (2006), Walrasian Eco -nomics, Cambridge University Press

Léon Walras }i contribu]ia acestuiala dezvoltarea teoriei

echilibrului general (II)drd. asistent univ.Alin OPREANA

COMER[ ELECTRONICVINERI 15 APRILIE 2011 7

urmare din pag.1Majoritatea cercet@rilor sugereaz@ c@tehno logiile informa]iei }i comuni-ca]iilor au poten ]ialul de a eliminahandicapul distan]ei cu privire laloca]ie }i interac]iune social@. Janellea folosit expresia „convergen]@ timp-spa]iu” la sfâr}itul anilor 60 pentrua descrie capacitatea de transport atehnologiilor pentru a apropiadiferite locuri.Mai mult, se spune c@ tehnologiilecomunica]iilor, de la telegraf si tele-fon, la e-mail si Internet, ar produceo transformare si mai mare a spatiu-lui si timpului. Prin urmare, datoritadezvoltarii spatiului virtual, al lucru-lui prin telefon, cump@r@turi online}i alte activit@]i cum ar fi schimbuldocumentelor electronice onlineînseamn@ c@ nu mai este necesar caoamenii s@ aibe nevoie de trasportfizic pentru a putea interac]iona cual]i oameni afla]i în locuri înde -p@rtate. Ca rezultat, comer]ul elctron-ic are o relevan]@ particular@ înzonele rurale. Asadar, se poate spu -ne c@ acest gen de come] are poten -]ialul de a elimina importan]a prox-imit@]ii fizice la o mul]ime de activ-it@]i economice, sociale, culturale }ipolitice, transformând astfel zonelerurale în locuri atractive pentru afac-eri, servicii }i rela]ii de stabilit.Motiva]iile oamenilor care locuiesc înmediul rural, de a adopta }i folositehnologiile inform]iei }i comuni-ca]iilor }i în special comer]ul elec-tronic pot fi diferite de motivele ooa-menilor din mediul urban. De fapt,utilizarea come]ului electronic arputea avea un impact mai puternicasupra unei persoane din mediulrural decât asupra uneia din mediulurban, deoarece persoana cearelocuie}te în zona rural@ are acumposibilitatea s@ acceseze informa]ie,bunuri si servicii ce nu îi erauînainte disponibile. Întelegerea maibun@ a nevoilor oamenilor ce tr@iescîn mediul rural }i cum comer]ulelectronic poate fi un factor decisivîn satisfacerea acestor nevoi va con-duce la o mai bun@ cunoa}tere a

ceea ce ace}ti utilizatori }i-ar dori înleg@tur@ cu designul noilor produsesau servicii ce sunt oferite pe caleacomer]ului electronic.În urma document@rii am reu}it s@identific cu adev@rat o „diviziuneelectronic@” urban-rural? Pân@recent, majoritatea studiilor inter-na]ionale ce examinau comer]ul elec-tronic s-au concentrat pe zoneleurbane. Discutia interna]ionala peaceast@ tem@ sugereaz@ c@ loca]iageografic@ influen]eaz@ dezvoltareacomer]ului electronic. Organiza]iapentru Cooperare }i DezvoltareEconomic@ identific@ aceast@ diviz-iune ca un decalaj între indivizi, gos-pod@rii, afaceri }i zone geografice ladiferite niveluri socio-economice cuprivire atât la oportunit@]iile de a uti-liza comer]ul electronic dar }i lafolosirea internetului de c@tre ace}tiapentru o gam@ larg@ de motive.Constat@rile Organiza]iei pentruCooperare }i Dezvoltare Economic@raportate pe siteul organiza]iei arat@c@ accesul la Internet în toate ]@rileOCDE este mai mare in zone urbanedecât în cele rurale. Raportulpuncteaz@ }i faptul c@ locuitorii dinzonele urbane sunt mai predispu}is@ acceseze comer]ul electronic.Mai mult decât atât, costurileInternetului tind s@ fie mai mari iar

calitatea serviciilor mai slab@ înzonele rurale. În general, când dis-cut@m de utilizarea comer]ului elec-tronic, indivizii ce locuiesc în zonelerurale sunt considera]i a fii în deza-vantaj datorit@ lipsei unei infrastruc-turi de telecomunica]ii adecvate }idatorit@ faptului c@ tehnologia tindes@ fie mai scump@, atât în momen-tul achizi]ion@rii cât }i în momentulîntre]inerii acesteia. Mai mult,oamenii ce locuiesc în zone ruralesunt de obicei ultimii care utilizeaz@comer]ul electronic. Astfel, nu e sur-prinz@tor de aflat c@ primii adoptatoriai Internetului sunt, în cea mai mareparte tineri ce locuiesc într-o zon@urban@.Alt@ surs@ de dovezi care arat@ uti-lizarea inegal@ a comer]ului electron-ic între mediul urban si mediul ruralsunt studiile Hollifield si Donner -meyer ce se adreseaz@ utiliz@rii co -mer ]ului electronic în zone rurale }iizolate. În ciuda num@rului redus destudii pentru Europa de Est exist@studii na]ionale desf@}urate îns@ înAus tralia, Canada, SUA, }i China carefurnizeaz@ mai multe exemple dediferen]e în utilizarea comer]ului elec -tronic între mediul urban }i cel rural.Statisticile par s@ confirme c@ maimulte ]@ri se confrunt@ cu tipul dediviziune al utiliz@rii comer]ului elec-

tronic urban-rurala. În primul rând,putem face referire la Eurobaro -metrul din iulie 2002: Internetul sipublicul pe larg, care studia]@ acce-sul la internet in gospodariile a 15state membre UE in perioada Mai-Iunie 2002. Rezultatele au aratataccesul la internet in gospadariileeuropene este mai mare in zonemetropolitane(45&) si in zone urba -ne(41&) decat in zone rurale(31&).Studiul mai eviden]iaz@ }i faptul c@utilizatorul tipic de Internet de acas@sau de la locul de munc@ este celmai probabil b@rbat, cu vârstacuprins@ între 40-54 de ani, cu studiisuperioare }i locuie}te într-o zon@metropolitan@ sau urban@.În leg@tur@ cu utilizarea zilnic@ aInternetului, cei ce locuiesc în zonelemetropolitane }i urbane sunt maipredispu}i la a folosi Internetul zil-nic, sau aproape zilnic, în compara]iecu cei ce locuiesc în zonele rurale:zone metropolitane 46&, zone ur ba -ne 42& si zone rurale 32&. Aceastareprezint@ o medie a UE, ceea cecunoscând pozi]ia României în stfelde topuri nu reprezint@ o ipotez@deloc satisf@c@toare pentru noi. Cu toate acestea, când oameniifolosesc Internetul, fie acas@, fie lalocul de munc@ sau }coal@, tiparulgeneral al accesului la internet în

zonele rurale are un trend similar cucel din zonele metropolitane sauurbane. Oamenii ce locuiesc în zone -le rurale ale Europei sunt mai pre-dispu}i s@ foloseasc@ internetul aca -s@ (69&), decât la locul de munca(41&) sau la }coal@/facultate(19&),punct de acces public(1&) sau printelefonul mobil(9&).Nu ne este deloc facil s@ discut@mdespre utilizare comer]ului electronicîn diferite zone în egal@ m@sur@poate cu „modurile de via]@” urbanesi rurale. F@când referire la literatura de spe-cialitate despre utilizarea comer]uluielectronic în zonele rurale, este evi-dent@ necesitatea de a dezvoltadiscu]ia despre diferitele tipuri devia]@ rural@ }i despre experien]a înceea ce prive}te utilizareacomer]ului electronic pe carelocuitorii acestor zone o au. O mareparte din literatura de specialitatesus]ine c@ zonele rurale ramân multîn urma celor urbane din punct devedere al utiliz@rii comer]ului elec-tronic }i de}i aceste aspecte pot fifoarte usor justificate, de multe oriapare tendin]a de a echivala„ruralul” cu zonele periferice }i izo-late, care se confrunt@ cu declinuleconomic }i social. Dar pentru c@suntem con}tien]i c@ acesta estedoar un tip de zon@ rural@, consid-er@m necesar s@ facem referire }i lacelelate tipuri de zone rurale, deexemplu la persoanele care facnaveta spre centrele urbane }i careutilizeaz@ comer]ul electronic acas@,în zone rurale. Ambele problematizeaz@ no]iunea derural, speculând de fapt situa]ialocuitorilor din acest mediu }i con-siderând aceast@ viziune conformc@reia zonele ruarale se afl@ mult înurma celor urbane din punctul devedere al utiliz@rii comer]ului elec-tronic. Comunit@]ile rurale suntfoarte diverse în ceea ce prive}tecompozi]ia social@, structura eco-nomic@, istoria sau cultura. În plus,motivul }i felul utiliz@rii comer]uluielectronic în unele zone rurale difer@de modul de utilizare din zoneleurbane sau chiar de alte zone rurale.

Mediul electronic,un poten]ial factor în reducerea

decalajelor urban-rural

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

ART~ ECONOMIE VINERI 15 APRILIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Pe o lungime de 3,5 km Vene]ia estestr@b@tut@ de la N.E. la S.V. de CanalGrande, artera principal@ sclipitoare aora}ului, flancat@ de sute de palate }iedificii grandioase. O rarisim@ salb@de perle arhitectonice, policrome,realizate îndeosebi între secolele alXIII-lea }i al XVIII-lea, în cele patrustiluri caracteristice epocilor în careau fost construite: bizantin, gotic,renascentist }i baroc.Pornind de la Pia]a San Marco,intrarea în canal pe malul stâng estemarcat@ de m@rea]a biseric@ în stilbaroc Santa Maria della Salute, oper@a vestitului arhitect Baldassare Lon -ghena, în secolul al XVII –lea, dreptmul]umire pentru salvarea ora}uluide cium@ in anul 1630. Pentru iubitorii de pictur@, pe maluldrept se afl@ marea }i valoroasaGalleria deii’ Accademia ce ad@ -poste}te cea mai valoroas@ colec]iede picturi vene]iene din lume. Aran -jat@ într-o riguroas@ ordine cronolog-ic@ pot fi admirate picturi semnatede: Mantegna, Bellini, Gio rgione, Car -pa ccio, Tizian, Tintoretto, Veronese,Tiepolo, Guardi }i Cana letto. Peaceeia}i parte, pe canal în jos se afl@impozantul palat tot în stil Baroc, Ca’Rezzonico, destinat unui muzeu alVene]iei din secolul al XVIII-lea, ded-icat perioadei de declin al celei maiSenine Republicii a Vene]iei. (LaSerenissima) Impun@ toarele camereale palatului sunt fastuos decorate cupicturi }i fresce datând din aceaperioad@. Aici a tr@it în ultima partea vie]ii sale }i a murit renumitul poetenglez Robert Browning. Diferitele stiluri arhitectonice, printr-o

inspirat@ gândire urbanistic@, auintrat într-un fertil dialog al con-cep]iilor, poten]ându-se reciproc. Încontinuare, pe partea stâng@, se pro-fileaz@ Palazzi Giustinian, în stil gotic,unde Richard Wagner a compusactul al doilea al operei „Tristan }iIsolda” între anii 1858-59. Vis à vis,palatul Ca’Foscari, construit în sec-olul al XV-lea într-un veritabil goticvene]ian, contrabalanseaz@ volumetricPalazzi Giustinian.Farmecul Vene]iei nu poate fi con-

ceput f@r@ faimoasele poduri care searcuiesc elegant peste canale. Pontedi Rialto, (peste marele canal), adevenit emblematic, fiind locul deunde se poate avea o viziune aîntregului canal.Toate comorile de art@ }i arhitectur@ale Vene]iei imposibil de enumerat,nu pot fi separate în memoria vizual@afectiv@ al oric@rui vizitator, de spec-tacolul labirintului de alei mici,

canale înguste, t@cute }i misterioase,pie]e }i cur]i atr@g@toare aflate lac$]iva metri de apa.Pornind de la Tunrnul cu ceas dinpia]@, spre nord, se deschideMerceria dell’Orologigia, o magistral@comercial@, una din cele mai aglom-erate din Vene]ia plin@ de magazinemici, de buticuri, un fel de Lipscanial Bucure}tiului de alt@ dat@, dinperioada lui bun@ dinaintea lui 30decembrie 1947. Pentru cei ce caut@ o pensiunelini}tit@, sectorul de sud, Dorsolduro,este mai mult decât ideal, fiind ozon@ lini}tit@ intim@ cu magazine,restaurante, galerii }i re}edin]e }icale unor vene]ieni }i str@ini înst@ri]i.Vene]ienii sunt pur }i simplu mân-dri de mo}tenirea lor. Ora}ul lorde]ine o mare parte din valorilePatrimoniului UNESCO, de underezult@ o imens@ povar@ a conserv@rii}i restaur@rii acestora. Ora}ul este

amenin]at în permanen]@ de inun-da]ii, determinate de cunoscutulfenomen „acqua alta” ceea cereprezint@ o problem@ de mareresponsabilitate pentru autorit@]ileedilitare care trebuie s@ g@seasc@solu]ii de a reduce la maximumefectele distrug@toare ale apelor. Îndecursul secolelor s-au determinatcauzele acestor fenomene ale naturiicare sunt potrivnice vie]ii }i munciioamenilor.Trei cauze obiective, (independentede voin]a omului) duc periodic laapari]ia inunda]iilor cu tot cortegiulde distrugeri terifiante:1)-Vânturile puternice din sud denu-mite “scirocco” }i cele din nord“bora“, împing apele M@rii Adriaticespre laguna Vene]iei }i intr@ prin celetrei guri ale acesteia;2)- Varia]ia brusc@ a presiuniiatmosfrice care produce ridicareanivelului m@rii;

3)- Valori mai mari ale MareeiAstronomice în perioada echinoc]iilorde toamn@. Cunoscute din timp aceste cauze, s-a f@cut posibil@ luarea de m@suripentru protejarea factorului uman }ia valorillor materiale }i culturale.Autorit@]ile au proiectat un sistemmodulat de pale]i din lemn cubalustrade ce se a}eaz@ pe structurimetalice dintr-un metal rigid daru}or de manevrat pe care se poatecircula u}or }i în cea mai mare sig-uran]@. Am vizitat Vene]ia într-otoamn@, spre sfâr}itul lui decembriecând am v@zut pe viu cum ar@tasplendida pia]@ San Marco dup@inunda]ii. La câteva zile dup@reragerea apelor, serviciile desalubritate au debarasat rapid }icurat pia]a, f@r@ ca s@ se }tie c@acolo au fost inunda]ii. Ce bune arfi }i la noi astfel de institu]ii,prompte, în slujba oamenilor...

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre Italia. Însemn@rile unui pictor. NORDUL IV

16 aprilie 1889. Na}terea marelui cineast }i actor britanic, instalat, din 1912, ^n Statele Unite, Charlie Chaplin, “Charlot”.

Intrarea ^n Arsenalul vene]ian - pictur@ de Giovanni Antonio Canal (Canaletto)