De ac€la$i autor:

V6,ni,torii d,e z,mcit

$i munlii au ecou

Vd,nffiorii de zmeie - roman grafic

KHALED HOSSEIM

SPLENDIDA CETATEA CELOR

O MIEDE SORI

Traducere din limba englezl gi note deCrengufa Nipristoc

NiCUIFSCU

PRIMA PARTE

I I'ariam avea doar cinci ani cAnd a auzit primaf]f oari cuvAntul harami.

Se intimplase intr-o joi. Mai mult ca sigur, fiindciigi amintea ci fi.rsese nelinigtiti gi agitatl, a$a cum eranumai joia, ziua in care Jalil venea la kolba, sd. o vizite-ze. Ca si li mai treacS. timpul pini cand il va vedea insfirgit, ftcindu-i cu mAna 9i traversAnd luminigul priniarba care ii ajungea pAnI la genunchi, Mariam didusejos serviciul de ceai din porgelan chinezesc al mamei ei.Era singura amintire pe care mama lui Mariam, nana,o avea de la propria ei maml, care murise cind nanaavea doi ani. Nana pretura fiecare piesi de portelanalb-albastru, curbura gragioasi pe care o frcea g6.tulceainicului, cintezoii gi crizantemele pictate manual,dragonul de pe zaharni,ti, cu virtugi de talisman.

Tocmai aceasti ultimi piesi i-a scipat lui Mariamdin mAini gi a cizut pe dugumeaua holbei, frcAndu-segindiri.

9

Cind a vizut nana zahatniEa, s-a frcut rogie ca

focul, buza de sus a inceput si ii tremure, iar ochii,gi cel leneg, gi cel bun, au $ntuit-o pe Mariam cu oprivire goali, Hri si clipeasci- Pirea atit de furioasi,incnt lui Mariam i-a fost frici ci djinnul va intradin nou in trupul mamei ei. Dar, de data aceasta,

djinnul nu a venit. In schimb, nana a apucat-o deincheieturile miinilor, a smucit-o gi i-a guierat prin-tre din,ti:

- E*i o harami mici qi prostovani. Cu asta

m-am des dupi cite-am indurat. Cu o harami mici. gi

prostovanl, care-mi face praf amintirile de familie.in acel moment, Mariam nu a ingeles. Nu gtia ce

inseamni acest cuvit, harami - copil din flori. Nuera destul de mare ca si igi dea seama de nedreptate,ca si ingeleagl ci vinovaEi nu sunt decit creatoriicopilului harami, gi nu copilul harami, al cirui unicpicat este acela de a se fi niscut. Totugi, din felulin care a pronunfat nana cuvintul, Mariam a ghicitc5" este un lucru urit gi dezgustitor s5. fii harami,precum o insecti., precum gindacii care colciiaupeste tot prin kolba gi pe care nana ii vina, tunind9i fulgerAnd.

Mai tirziu, cind s-a frcut mai mare, a priceput. Odurea mai ales felul in care nana ii arunql cuvinnrl infaEa, cape un scuipat. Atunci a ingeles ce vrea si spuni,nana, ci un harami este ceva nedorit; ci ea, Mariam,este o persoani nelegitimi, care nu va putea ridicaniciodati vreo pretengie legitimi asupra lucrurilor pecare le au aIEi oameni, lucruri cum ar 6 dragostea, fa-milia, ci.minul gi pozigia sociali.

Jalil nu o striga niciodati a;a. Jalil ii spunea ,fori-cica mea*. Ii plicea si o sdte la el in poali;i si ii spunipovegti, ca atunci cind i-a povestit cum Herat, ora;ulin care, inl959, s-a niscutMariam, a fost odati leagi-nul culturii persane, locul in care i;i dideau intilnirescriitorii, pictorii gi sufigtii.

- Daci-gi intindeai piciorul mai mult, riscai si tetrezqti cu el in fundul unui poet, ridea el.

l0

Jalil i-a spus povestea faimoaselor minarete inilgatede regina Gauhar Shad, ca si stea mirnrrie a iubirii eipentru Herat. I-a descris verzile holde de grine ale He-ratului,livezile, podgoriile grele de srugud sinitogi gibazarurile boltite;i aglomerate ale ora;ului.

- Existi un fistic, i-a spus Jalil intr-o zi, iar subel, Mariam jo, a fost ingropat, cine crezi, nimeni al-tul decit marele poet Jami. S-a aplecat spre ea si i-agoptic Jami a triit acum cinci sute de ani. Chiar aga.'lb-am dus odati. acolo,la fistic. Erai mici. Nu mai giitu minte.

,Aqa era. Nu igi mai amintea. $i deai ipi va trii pri-mii cincisprezece ani din viaEi la o aruncituri de biEde Herat, nu va vedea niciodati acel arbore faimos.Nu va vedea niciodati faimoasele minarete de aproa-pe, a$a cum nu va culege nicio&ti fruce din livezileHeranrlui gi nici nu igi va croi drum prin holdele salede grine. Dar ori de cite oriJalil ii vorbea aga Mariarnil asculta cl wijiti. ii admira cunogtintele bogate des-pre lume. Ii cregtea inima in piept de bucurie cind se

gindea ci are un tati. care gtie asfel de lucruri.

- Ce de minciuni gogonate! izbucnea nana dupiplecarea lui Jalil. Un bogitag care toarni la gogogi.Nul lisa si te wijeasci. Tlicugul tiu preaiubit n-a datdoi bani pe noi. Ne-a alunpt. Ne-a gonit din casa luimare gi frumoasi, de parci n-ar fi avut nicio treabi cunoi. $i i-a pirut bine.

Mariam o asculta supusS- Nu indriznea niciodatisi ii spuni nanei cAt de mult o deranjryi si o audivorbind asfel despre Jalil. Adevirul era d, in preajmalui Jalil, nu se simtea deloc ca o harami.Timp de o orisau doui, in fiecare joi, cind venea Jalil s5. o vadi., totnumaizimbete gi cadouri gi mingiieri, Mariam simgeaci meriti toati frumusegea gi preaplinul pe care le aveaviap de oferit. $i, din aceasri cauzi"il iube peJalil.

Chiar daci. nu il avea numai pentru ea.

Jalil avea trei sotii gi noui. copii, noui copii legitimi,pe €re Mariam nu ii cunoEea. Era unul dintre cei mai

ll

bogagi oameni din Herat. Era proprietarul unui cine-matograf pe care Mariam nu il vizuse niciodati, darpe care Jalil, la insistengele ei, i-l descrisese, aga incitgtia ci fagada este frcuti din pllci de teracotS. albastrigi ari.mie, ci are loje private gi un tavan de lemn ca-setat. Ugile batante dideau intr-un foaier pardosit cugresie, pe peregii ci.ruia se giseau posterele inrimateale unor filme indiene. Margea, i-a spus Jalil odatl,copiii primesc inghe,tati pe gratis de la chiogcul dinfoaierul cinematografu lui.

La auzul acestor vorbe, nana a zimbit reginut. Aa$teptat si plece Jalil din kolba, apoi a chicotit gi i-asPus:

- Copiii striinilor se aleg cu inghetatS.. Tir cu cete-alegi, Mariam? Cu povegti despre inghegati.

Pe lingi cinematograf, Jalil mai avea pi.mLnturiln Karokh gi Farah, trei privilii de covoare, una de

,tesituri gi un Buick Roadmaster negru, din 1956. Eraunul dintre cei mai bine vizugi birbagi din Herat,prieten cu primarul gi cu prefectul. Avea bucitar, gofer

9i trei slujnice.Nana fusese una dintre slujnice. Asta pAni cand

lncepuse si i se umfle burta.Cind s-a intimplat asta, spunea nana, oftatul in-

dignat al familiei lui Jdil a aspirat tot aerul din Herat.Rudele lui prin aliangi s-au jurat ci va curge s6.nge.

Nevestele i-au cerut s-o arunce in stradi. Chiar gi tatilnanei, un pietrar amirit din satul invecinat, Gul Da-man, s-a lepidat de ea. Fi.cut de risul lumii, acesta gi-aluat catrafusele gi s-a suit lntr-un autobuz qtre mergealn lran, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic de el.

- Citeodati., i-a spus nana intr-o dimineagi,devreme, pe cind le dldea de mAncare giinilor depe lingi holba, m5. gindesc cum ar fi fost daci petaici.-meu l-ar fi ginut curelele si-gi ascuti cugirul $isi faci ce se ci.dea. Poate c-ar fi fost mai bine pentrumine. A mai aruncat o mini de boabe in coteg, s-aoprit gi i-a aruncat o privire lui Mariam. Poate c-ar fifost mai bine gi pentru tine. Te-ar fi scipat de necazul

t2

rlc rr ;ti ci egti ceea ce e$ti. Dar taici-meu a fost slab delrrgcr. Nu l-a lisat dil, inimas-o faci.

Nici pe Jalil nu l-au ginut curelele, a spus nana,rrl lirci ceea ce s-ar fi cuvenit. Si le tini piept fami-lici, nevestelor gi rudelor prin aliangi 9i si igi asumer;lspunderea pentru ceea ce ftcuse. in schimb, ln marerccrct gi grabi, s-a pus la cale un plan ca sI il scoatiIr:rsma curati. A doua zi, a pus-o si igi strlngi celer lltcva lucrugoare pe care le avea in carnera de serviciuln care locuise gi a alungat-o din casi.

- $tii ce le-a spus nevestelor, ca si se apere? Cinam bdgat in sufetul lui. Ci a fost vina mea. Didi?Ai inteles? Asta-nseamni si fii femeie pe lumea asta.

Apoi a pus jos castronul cu mi.ncarea pentru g5.ini.( lu un deget, i-a ridicat birbia lui Mariam.

- Uiti-te la mine, Mariam.Mariam a ridicat privirea, in sili.

- Baga bine la cap, fata mea: precum acul uneibusole qre arati nordul, degetul acuzaror al birbatuluiva gisi intotdeauna femeia. lntotdeauna. Si gii minre,Mariam.

2

J n ochii lui Jalil gi ai nevestelor lui, eu eram c:l unI.at*a". Ca pelinul negru. $i tu la fel. $i nici micarnu venisegi pe lume.

- Ce este pelinul negru? intrebi Mariam.

- O buruiani, i-a rispuns nana. Pe care-o smulgigi-o arunci cit colo.

Mariam era contrariati. Jalil nu o trata c:r pe oburuiani. Chiar deloc. Dar i se pirea mai intelept sinu protesteze cu voce tafe.

- Spre deosebire de buruieni, pe mine au trebuitsi mi replanteze, inEelegr, si mi hrineasci gi si miude. Din cauza ta. Asta a fost inEelegerea pe c:tre afrcut-o Jalil cu ai lui.

Nana susginea ci ea alesese si plece din Herat.

- I-a ce si fi rimas? Ca siJ fi vizut cum igi plimbitoati ziua nwestele lui alea hinchin; cu magina prinorag?

t4

Mai spunea c5. nu a vrut si se mute nici in casa

goali a tatilui ei, in satul Gul Daman, cocotat pe oripi, la vreo doi kilometri in nordul Heranrlui. Ziceaci a dorit si locuiasci intr-un loc retras, izolat, unde sinu existe vecini care si se holbeze la burta ei, si o arate

cu degenrl, si chicoteasci sau, mai riu, si o asalteze cugcsturi de bunitate ftgarnici.

- $i-asculti la mine, spunea nana, taici-tiu arisuflat ugurat c6.nd am dispirut din peisaj. I-a conve-nit de minune.

Muhsin, fiul cel mare al lui Jalil cu prima lui so,tie,

Khadija, a fost cel care a venit cu ideea luminigului.Acesta se gisea in imprejurimile sanrlui Gul Daman.Ca si ajungi la el, trebuia si urci pe o poteci desfundatigi noroioasi, care se desprindea din goseaua ce frcealegitura intre Herat gi Gul Daman. Drumul era

mirginit pe ambele pi4i d. iarbl pAni la genunchi,impestrigati cu fori de un alb sau galben ce iEi luauochii. Poteca gerpuia pe costi$i gi ducea la un platoupe que se inilgau pilcuri de plopi gi pe care cregteau

nigte tufe silbatice. De acolo, de sus, se zireau, la stin-ga, vArfurile paletelor ruginite ale morii de vint dinGul Daman, iar la dreapta, Heranrl, care se intindeacit era de mare la picioarele lor. Poteca se ineca intr-unri.u lat, plin de pistrivi, care izvora din munEii Safid-koh gi inconjura satul Gul Daman. La vreo doui sutede iarzi in amonte, inspre munti, era un pAlc de silciiplingltoare. in mijlocul lui, la umbra silciilor, era unluminig.

Jalil se dusese pini acolo si arunce o privire. La in-toarcere, spunea nana, plrea un director de inchisoarecare se laudi cu pereEii curagi ;i podelele sffilucitoareale pugciriei sale.

- $i, uite-a;a, taici-tiu ne-a ftcut ;andramauaasta.

O&ti, cind avea cincisprezece ani, nana fusese cit pece si se mirite. Pretendentul era un b5.iat &n Shin-dand, un tinir vinzitor de papagali. Mariam afase

t5

toati povestea chiar din gura nanei gi, degi aceasta ba-gateliza episodul, se vedea dupi luminiga melancolicidin ochii ei ci fusese fericiti. Poate ci o singuri datiin viaga ei, ln acele zile carc au precedat nunta, nanaa fost cu adevirat fericiti. In timp ce nana lgi depinapovestea, Mariam, aSezati.ln poala mamei ei, pi-o ima-gina problndu-gi rochia de mireasi. $i-o imagina lngaua unui cal, zimbind timid in spatele unui vil verde,din acela;i materid ca rochia, cu palmele pictate cuhena rogie, cu pirul pieptinat cu cirare gi pudrat cupulbere argintie, iar cosi,tele, lmpletite cu ragini. Ve-dea muzicienii care sufau in fuierele shahnai gibiteauin tobele doholgi copiii care se h6rjoneau in stradl.

Apoi, cu o siptimAni inainte de nunti, un djinna intrat in trupul nanei. Mariam nu avea nevoie deexplicagii. O vizuse de prea multe ori cu propriii eiochi: nana se pr5.bugea dintr-odati, se chircea gi trupulli devenea geapin, igi didea ochii peste cap, ii tremuraubragele gi picioarele, de parci ceva din interiorul ei arfi sugrumat-o, iar la guri ftcea o spumi albi, citeoda-ti. colorati in roz de la sAnge. Apoi veneau molegeala,dezorientarea cea infricogi.toare ;i bolboroseala.

CAnd pigania a ajuns la urechile celor din Shin-dand, familia vinzitorului de papagali nici nu a maivrut si audi de nunti.

-Le-a intrat frica-n oase, aga s-a exprimat nana.

Rochia de mireasi a fost dositi pe undeva. Dupiaceea, nu au mai existat alEi pretendengi.

in acel luminis au ridicatJalil gi fiii sli, Farhad pi Muh-sin, mica kolba in care Mariam lgi va petrece primiicincisprezece ani din viagi. Era frcutl din chirpici gi

tencuiti cu lut amestecat cu paie. Avea doui paturiinguste, o masi de lemn, doui scaune cu spitar, ofereastri 9i nigte polige pe care nana igi tinea oalele depi.mant gi preaiubitul serviciu de ceai din porgelan. Ja-lil a montat o sobi de fonti noui gi a frcut o stivi delemne tiiate in spatele holbn A instalat un tandoorafari., pentru coptul piinii, gi a ftcut un cotet lngrldit

t6

rlc girini. I-a pus pe Farhad gi Muhsin si sape o groapi,llllnci. dincolo de cercul de s5lcii, la vreo suti de iarzi,ql s:i ridice o privati.

falil ar fi putut angaja nigte muncitori ca sit orrstruiasci holba, spunea nana, dar nu a flcut-o.

* ^A$a credea el ci-gi spali picatele.

I )in ceea ce porrestea nana cu privire la itua in care

o niscuse pe Mariam, reiegea ci nimeni nu venise sio ajute. Se intimplase intr-o zi umedi gi mohoritirlirr primivaralui 1959, spunea ea, a douiznci gi gasea

loamni din domnia de patruzeci de ani a regelui ZahirShah, o domnie ftri evenimente notabile, in cea mainrare parte a ei. ii spunea ci lalil nu se deranjase si;rduci un doctor sau micar o moapi degi gtia ci dii-rrnul ar fi putut pune stipinire pe ea, nrlburAnd-o chiarin timpul na4terii. Se intinsese singuri-singurici pe po-tlcaua holbei, cu un cu,tit la indemini, lac de sudoare.

- Cand nu mai puteam de durere, mu$cam per-rra gi gipam pini rigugeam. $i nu avearn pe nimenisi md gteargi pe fagi sau si-mi dea un pahar cu api.

,Si tu, Mariam jo, tu nu te gribeai deloc. Din cauza

taamzLcut aproape doui zile pe podeaua aia rece gi

tare. N-am mincat gi n-am dormit, nu ftceam decitsi-mping gi si mi rog si iegi.

- Imi pare riu, nana.

- Am tiiat cu mina mea cordonul dintre noi.De-aia luasem cugitul.

- Imi pare riu.[n acest punct, nana ii adresa mereu un z6-mbet re-

ginut, plin de subinEelesuri - Mariam nu era niciodatisiguri daci exprima un repro$ latent sau o iertare frriprea mare tragere de inimi. Tinerei Mariam nu iididea niciodati prin gAnd ci este nedrept si igi ceriiertare pentru felul in care ai venit pe lume.

in jurul virstei de zece ani, Mariam a inceput sise indoiasci de adevirul acestei povegti referitoare lana.gterea ei. Acum credea versiunea lui Jalil, care, degi

fusese plecat, aranjase ca nana si fie dusi la un spital

t7

din Herat, unde un doctor avusese griji de ea. Avuseseun pat afa cum trebuie, cu asternuturi curate, intr-unsalon aerisit. Jalil a dat din cap cu triste,te cand Mari-am i-a spus de cugit.

Mariam incepuse si aibi dubii gi in legituri cu sufe-rin,ta de doui zile pe clre i-ar fi provocat-o mamei ei.

- Mie mi:au spus cL n-a durat nici m5.car o ori.,

i-a spus Jalil. Ai fost o fiici buni., MariamT'o. Chiar 9ila nagtere ai fost cuminte.

- El nici micar n-a fost acolo! se dezli.ntuia nana.

Era la cilirit, laThkht-e-Safar, cu scumpii luiprieteni.Cend ii diduseri de gtire ci i s-a mai niscut o fati,

zicea nana, Jalil ridicase din umeri, conrinuand sigesale coama calului, gi rimisese inci doui siptiminila Thkht-e-Safar.

- Adwirul este ci pini la o luni nici mi.car nu

te-a luat in brate. $i atunci ri-a aruncar doar o privire,zichnd, ceya, cum c-ai avea o fa,ti lunguia,ti, 9i mi te-apus la loc in brage.

Mariam nu mai credea nici aceasti. parte a pove$tii.Da, recunogteaJalil, era la cilirit in Thkht-e-S afar, darc6.nd a aflat vesrea, nu a ridicat din umeri. S-a aruncarin ga gi s-a intors ci.lare la Herat. A luat-o in brage gia leginat-o, gi-a trecut degetul mare peste sprinceneleei stufoase gi a ingAnat un cintec de leagin. $i degiera adevirat c5. avea faga lungi, Mariam nu gi-l puteainchipui pe Jalil ftcind vreo remarci. de acest fel.

Nana spunea cd. ea a fost cea care a ales numele deMariam, fiindci aga o chemase pe mama ei. Jalil spu-nea ci. el a ales numele fiindci Mariam, tuberoza, este

o foare minunatS..

- Este floarea ta preferati? l-a intrebat Mariam.

- Una dintre ele, a spus el gi a zimbit.

3

T Tna dintre cele mai timpurii amintiri ale lui Ma-LJ ,ir- era scirtAitul rotiior de fier ale unei roabecare silta pe stinci. Roaba igi ftcea aparigia o dati peluni, plini ctJ orez, ftini, ceai, zahir, ulei, sipun gi

pasti de dingi. Era impinsi de doi dintre fratii de tatiai lui Mariam, de obicei Muhsin gi Ramin, uneori Ra-min gi Farhad. Biiegii o impingeau cu rindul, de-alungul potecii desfundate ce gerpuia peste stanci $ibolovani, pe lAngi gropi gi tufiguri, pini la riu. Aco-lo, roaba trebuia goliti gi proviziile cirate in brage pecelilalt mal. Apoi biiegii treceau gi roaba gi o incircaula loc. Urmau alte doui sute de iarzi de impins, dedata aceasta prin iarba deasi gi inalti gi printre pilcuride listirig. Broagtele sireau din cdea lor. Fragii alun-gau tenlarii de pe fegele asudate.

- Are servitori, spunea Mariam. Ar putea siJtrimiti pe unul dintre ei.

-l'$a crede el ci-gi spali picatele, spunea nana.

I9

La auzul scir,tiitului roabei, Marian pi nana iegeauafari. Mariam gi-o va aminti mereu pe nana aSa

cum ar5.ta in ziua de aprovizionare: o femeie inalti,ciolinoasi gi desculgl, care se proptea in prag, mijin-du-gi ochiul cel leneg gi punAndu-gi mAinile in sin,intr-un fel sfidi.tor gi batjocoritor. Avea pirul runsscurt, ars de soare, neacoperit gi nepieptinat. Purta obluzi lllAie cu mineci lungi, de culoare gri, incheiatipXni sus. Avea buzunarele pline cu pietre c6.t nucile.Biiegii se a$ezau pe malul riului gi a$teptau pAni ce eleterminau de transportat proviziile in holba. Se inviga-seri. minte si nu se apropiau la mai mult de treizsci deiarzi, desi nana nu ochea prea bine gi cele mai multepietre aterizau la o distangi considerabili. de Eintele lor.In timp ce cira sacii cu orez in cas5., nana zbiera labliegi gi ii ftcea in toate felurile, folosind nigte cuvintepe care Mariam nu le ingelege". ii l.tlura de mami.,cu faga schimonositi de uri. Biiegii nu ii rispundeauniciodati.

Lui Mariam i se ft.cea mili de ei. I-or durea gi peei mAinile gi picioarele de la atita impins la roaba aiagrea, se gindea ea plini de compasiune. Ar fi vrut si. ise dea voie si le ofere nigte api. Dar nu spunea nimic,iar daci ii frceau cu mA.na, nu le rispundea la salut.Odati, ca si ii faci pe plac nanei, chiar a,tipat la Muh-sin, zicAndu-i ci are o guri ca un fund de gopArli - darmai apoi au micinat-o remugc5.rile, ruginea gi teama ci.o vor pi.ri lui Jalil. Nana, in schimb, a r,As atAt de tare,ari.tXndu-gi dintele cel cariat din fagi, incit lui Ma-riam i-a fost fricl si nu o apuce iarigi vreo crizi. de-aei. Dupi ce s-a potolir, s-a uirar la Mariam gi i-a spus:

- Egti o fati buni.Dupi ce se golea roaba, biie$i ftceau cale intoarsi.,

hirjonindu-se. Mariam stS.tea gi se uita dupi ei cumdispar in iarba indti, printre florile silbatice.

- Mai cagti mult ochii?

- Nu, nana.

- Si gtii ci rid de tine. Zdu dac6, te mint. I-amauzit cu urechile mele.

-Vin acum.

- Nu mi crezi?

- Qxlx, am venit.

-Tir ptii ci eu te iubesc, Mariam jo.

Dimineaga, se trezeau in behiiturile indepirtate aleoilor gi sunetele asculite ale fluierelor ciobanilor dinGul Daman, care igi mAnau turmele la piscut, pe coas-tele cu iarbi. grasi. Mariam gi nana mulgeau caprele,dideau de mi.ncare la gi.ini gi adunau ouile. FiceaupAine impreuni. Nana ii arita cum se frimAnti coca,cum se face focul la tandoor gi cum se bagi aluatulcrescut la Eest, pe vatra incinsi. O invi,ta si coasi gi sigiteascl orezul gi diversele garnituri: tocinigi de shal-qarn cu napi, sabzi de spanac, conopidi cu ghimbir.

Nana nu ft.cea niciun secret din faptul ci nu iipliceau musafirii - gi, de fapt, oamenii in general -,cu excepgia citorva, persoane de vazd.. Una dintre eleera primarul din Gul Daman, arbab-ul satului, HabibKhan, un blrbat cu barbi, capul mic Ai ditamai bur-dihanul, care venea cam o dati pe luni., inso,tit de unservitor care dracite o giini sau o oali de orez hichir;sau un cog de oui vopsite pentru Mariam.

Apoi, mai venea o babi. grasi, cS.reia nana ii ziceaBibi jo. Riposatul ei sog fusese cioplitor, prieten cutatil nanei. Bibi jo era invariabil insogiti de una dintrecele gase nurori ale ei gi un nepot sau doi. $chiopitaprin luminig gi igi blestemazilele, se linea cu miinilede gale gi se viita nevoie mare, apoi se ateza cu un oftatdureros pe scaunul p€ care i-l trigea nana. $i Bibi jo iiaducea, de fiecare dati, cite ceva lui Mariam, o cutiede bomboane dishlemeh sau o cognigi cu gutui. Na-nei ii servea mai int6i nigte tdnguiri despre sinitateaei gubredi, iar mai apoi, pe indelete gi cu o plicerenedisimulati, nigte bArfe din Herat gi Gul Daman, intimp ce nori.-sa stitea ln spatele ei, ascultAnd-o supusiftri si scoati o vorbi.

Dar preferatul lui Mariam - dupi Jalil, binelngeles

- era hogea Faizullah, un birbat ln vArsti, dascilul de

2t

Coran aI sat;iilut, ahhund-uL Venea o dati pe siptiminidin Gul Daman ca si o invege pe Mariam cele cincirugiciuni zilnice namaz gi si o indrume la recitiriledin Coran, aga cum ftcuse gi cu nana in copiliria ei.Hogea Faizullah era cel care o invi,tase pe Mariam siciteasci, cel care i se aplecase plin de ribdare peste

umlr in timp ce buzele ei descifrau mute$te cuvinte-le, iar degetul ariti.tor zibovea sub fiecare dintre ele,pini i se albea unghia, atit de tare apisa, de parci arfi fost posibil si stoarci ingelesul din simboluri. HogeaFaizullah era cel c:re o tinuse de mini gi ii ghidasecreionul la fiecare avint al lui alef,lafiecare ondulare alur beh,la fiecare dintre cele trei puncte alehi seh.

Era un bitrinel sfrijit, girbovit gi gtirb gi avea obarbi albi, care ii ajungea pini la buric. De obicei ve-neasingurpinS.la holba,citeodati impreuni cu fiul luicu pir rogcilt, Hamza, c:ue era cu ciEiva ani mai mareca Mariam. Cind hogea Faizullah igi ftcea aparigia lakolba,Manam ii slruta mina - care pirea o crenguliacoperiti cu un strat subgire de piele -, iar el o sirutape frunte, dupi care intrau gi incepeau lecgia. Dupilectie, se aSezau lingd kolba, mincau seminge de pin gi

beau ceai verde gi se uitau la privighetorile care zburaudin copac in copac. Uneori o mai porneau la plimbareprin frunzele ruginite, printre anini, pe malul riului,in sus, pe munte. Mergind, hogea Faizullah numirarriirgelele de la mitinile tasbeh gi, cu voce tremurati.,ii povestea vrute gi nevrute lui Mariam, intA.mpliri dintineregea lui, cum era cea despre garpele cu doui cape-te pe care il gisise in Iran, pe podul cu ireizeci gi trei dearce din Isfahan; sau cea despre pepenele verde pe careil tliase in doui, lingi Moscheea Albastri din Mazar,gi descoperise ci semingele formeazi cuvinaiAllah peuna dintre jumitigi gi Ahbar, pe cealdti.

Hogea Faizullah i-a mirturisit lui Mariam ci,uneori, nu pricepe intelesul cuvintelor din Coran.Darspunea ci ii plac sunetele inci.ntitoare pe care le faccuvintele arabe cind se rostogolesc pe limba lui. Spu-nea ci il linigtesc, ci ii merg la suflet.

22

- $i p. tine or si te lin$teasia,Mariam jo,iiziceacl. Si te gindegti la ele ori de cite ori o si fii la anan-

ghie, iar ele n-or si te lase la greu. Cuvintele Domnu-lui n-or si te ingele niciodati, fata mea.

Hogea Faizullah qtia gi si ii asculte pe al$i povestind.Clnd vorbea Mariam, era numai ochi gi urechi. Didealncet din cap gi zimbea cu recuno$tingi, de parci i s-arfi acordat cine gtie ce privilegiu mult-rivnit. Lui Ma-riam ii era u$or si ii spuni lui hogea Faizullah lucruripe care nu indriznea si i le mirturiseasci nanei.

lntr-o zi, in timp ce se plimbau, Mariam i-a spus

ci gi-ar dori si. fie lisati si meargi gi ea la gcoali.

- Adici la o gcoali de-adeviratelea., akhand sahib.

Si stau gi eu in banci. Ca ceild$ copii ai tatilui meu.Hogea Faizullah s-a oprit.Cu o siptimini ln urmi, BibiTa le adusese vestea

ci fiicele lui Jalil, Saideh gi Naheed, firseseri inscrise lagcoala de fete ,Mehri' din Herat. De atunci, prin ca-

pul lui Mariam se perindaseri diverse ginduri despre

sili de clasi gi profesori, imagini cu caiete de dictando,coloane de cifre gi stilouri care frceau semne intuneca-te, greoaie. Se gi vedea intr-o sali de clasi, cu alte fete

de vArsta ei. Ce n-ar fi dat si puni gi ea.liflape pagrnigi si tragi nigte linii pline de importanli.

- Ji-ar plicea? a intrebat-o hogea laizullah, ui-tindu-se la ea cu ochii lui blajini gi apogi. Igi ginea mii-nile la spatele girbovit, iar umbra nrlpanului ii cideape un petic de flori burzuluite de pintenul-cocogului.

- Da.

- $i .i vrea si-i cer eu voie mamei tale.Mariam a zAmbit. in afari, de Jalil, s-a gindit ea,

nimeni pe lume nu o ingelegea mai bine ca bitrinulei dascil.

-A1gnsi, ce-i de ftcut? Domnul, ln ingelepciunea

Sa, ne-a dat la fiecare in parte multe slibiciuni, iar din-tre cele multe ale mele, cea mai de seaml este aceea cinu am puterea si,iir refuz nimic, Mariam jo, a spus el,

bitind-o pe obraz cu unul dintre degetele lui atinsede artriti.

23