Dr. AUREL POPESCU-BALCE~TI

-SPIRIT $1 SUFLET REINCARNAREA,

*SPIRIT $1 SUFLET* , *PACATUL $PIRITUAL*"

..

*PUR1FICAREA. ., .

SPIRITULUI*

*JUDECATA SPIRITULUI

DUPA MO~TE*'. "

-

*DESTINUL OMULUI PRIN SPIRIT* *CON$TIINTA$IPERSONALITATEA* *SUGESTIE $ISUGESTIBILITATE*. *REiNCARNAREA ok

*INITIEREA iN CUNOA$TEREA ~UMII SPIRITUrUE*

./

1 I

i

Dr. AUREL POPESCU-BALCE~TI

I I

SPIRIT-~I SUFLET " REINCARNAREA.

*SPIRIT $1 SUFLET* *PACATUL SPIRITUAL * *PURIFICAREA SPIRITULUI* *JUDECATA SPIRITULUI DUPA MOARTE* *DESTINUL OMULUI PRIN SPIRIT* *CON$TIINTA $1 PERSONALITATEA * *SUGESTIE $1 SUGESTIBILITATE*~ *REiNCARNAREA*

*INiTIEREA iN CUNOA$TEREA LUMII SPIRITUALE* "

EDITURA TRIUMF

Piirinlilor mei, Savu ~i Eli$abeta, care mi-au oferit bucuria inlelegerii lumii, cu recllno~tinlii, cu admiralie # dragoste.

Ato;nuleste mai degrabii energie decat materie, iar energia atomicii este in special 'materia spiritului. A. Einstein

PREFATA ,Cred ca nu exista nici un om dotat cu simtul responsabilitiitii personale sau colective care sa nu se intrebe, la un moment dice reprezinta el, este la fel de muritor ca ~i persoana noastra fizica sau el este nemuritor? A~este intrebari mi Ie-am pus ~i eu, fiind impresionat in mod deosebit de ceea ce am putut sa constat prin prisma carierei mele profesionale, aceea de medic chirurg, avand posibilitatea sa observ foa~e bine fenomenul vietii, dar la fel de bine ~ipe cel al mortii. Aceste intrebari despre misterul vietii noastre apar in special in jurul varstei de patruzeci de ani ~i aceasta se datoreaza dezvoltarii sufletului ratiunii ~ial con~tiintei injurul acestei varste. Intr-adevar, dad la ~apte ani apare corpul eteric al copilului, la paiprezece ani apare corpul astral, la douazeci ~i unu de ani sufletul sensibilitatii, la douiizeci ~iopt de,ani sufletul ratiunii ~i la treizeci ~icinci de ani sufletul con~tiintei. Aceste ultime doua suflete, al ratiunii ~ial con~tiintei, se dezvolta la maximum intre treizeci ~i cinci-patruzeci de ani. Aceasta este explicatia din punct de vederespiritual al acestor fnlrmintiirisuflete~ti.

II

---

6

SPIRIT SI SUFLET - REtNCARNAREA

Pe cine oare nu a impresionat moartea tatalui, a mamei sau a unei alte persoane iubite? Suferinta sufleteasdi se vede pc chipul fiediruia, fata devine trista ~i exprima deprimarea, parca se vad ei in~i~i in acee~i situatie. Fiecare ar dori sa ~tie.daca se ~vamai intalni vreodata cu accste fiinte dragi, ~i. dacli se va mai intalni, cum ~i utide, de indata ee corpul lor fizic I-au lasat intt-un cimitir aeoperit eu pamant pentru totdeauna. Raspunzand aeestor intrebari; fir~ti pentru oricine are 0 ratiune, am incereat sa dau un raspuns prin interpretarea doctrinei anlropozoficc ~i a ~tiin!ei spirituale, fapt ce a condus la aparitia primei mele carti, Enigma vietii # a mort;;, carte care a fost primita cu foarte mare inlere5 de catre eititorii din tara noastrii ~i chiar de. pc alte meridiane. . .~m primit st~tede scrisori de .la cititorii mej, din peste 0 suta de ora~e de pc tot euprinsul {arii ;:i din multe alte 10eaIitati rurale, prin care mi-au tmnsmis aprecieri pozitive la adresa ciirtii, ceea ee a .constituit un act deincurajare. Trebuie insa sa recunosc ca am primit ~i scrisori din partea reprezentantilor bise~icii, care nu sunt in totalitate de aceea~i parere cu mine ~i care rni-au adus' c!tiar multe critici. Daca redau in cateva cuvinte tema principala a primei mele c5.rt,i,aceasta s-ar rczuma 1:1ditc'.'3 idei principale. in primul rand, ~deea ca exista un DUlnnezeu atotputernic care a creat tot univ~\sul. indusiv pe em. . in CildOliea rand, ideea ca ill fieeare fiinta omeneasca exista 0 fom1a de energie speciala, de provenienta divina, care formeazii spiritul nQstru ~i care cstc n~inuritor, ~i in al treilea rand ca acest spirit :;c rcin,:emeaz.i in fiecare dintre noi, 0 data cu na~terea noastra. c3 eI nu vine nici de la tata ~i nici de la mama ~i este reincarnarea unui spirit anat in spatiul astral, al unui om mort, care este trimis de spiritele superioare pentru a se putea purifiea de abaterile C:kla legile cosmice divine pe care le-a sava~it in alte vieti pamame:1ti anterioare. in c~a d.;-;t djua carte pe care 0 public de aceasta data, r~:::u u . tema ClinOSctlla pan a in secolul al VI~Ip.~C.il. dar care din ace! mOIT.l~nt fost uitata san VOil inliiturata. Est~ aceea de a face 0 a

Dr. Aurel PQ.I!escu-Bilcesti

7

I II

I

\I I

distinctie neta intre notiunea de spirit ~icea de suflet. Chiar biserica cre~tina vorbe~te de spirit ~i de suflet intelegand acela~i lucru. De fapt, aceasta uitare voita a distinctiei dintre cele doua nOfiuni este urmarea adoptarii doctrinei diofizitilor in urma Conciliului ecumenic de la Constantinopol, din anul 553, cand sub imparatul lustinian a fost inliituratii din Nou/ Testament doctrina monofizitii sustinutii de primii teologi considerati Capiirinti ai bisericii cre~tine, in frunte cu Origene. Doctrina monofizitii sustinea cii Iisus Hristos a r~prezentat douii naturi, omul ~i Dumnezeu in aceea~i persoanii; aceasta insemna admiterea spiritului ca scanteie divinii ~ireincarnarea lui. Adoptand doctrina diofizitii, cum cii Iisus a reprezentat cele douii naturi in doua persoane diferite, implicit s-a renuntat la ideea de spirit ~i reincarnate. Dacii panii in anul 553 se vorbea de cele doua notiuni, spirit ~isuflet, in mod separat, in nici 0 documentatie nu am gasit ~i o explicatie prin care s-ar diferentia cele doua notiuni. lata de ce consider ca un inceput felul cum eu am incercat.sa Ie definesc ~i sa Ie explic, apeland la cuno~tinte din ~tiinta spirituala, caci gasesc ca este normal sa ne referim la aceasta atunci cand vorbim de spirit. Patrunzand mai profund. in descrierea celor doua notiuni, am descris atributele principale ale lor ~i felul cum ele se dezvoltii, . incepand de fa nou-nascut pana la omul matur. Citind cu atentie ideile acestei caqi, yeti intelege mai bine ceea ce am dorit sa descriu in prima carte ~i consider ca am dat foarte multe raspunsuri la nenumarate intrebari exprimate de cititorii mei in scrisorile pe care mi Ie-au trimis. De asemenea.scriindcapitoleledesprepacatulspiritual~ipurificarea spirituala prin ascezii, rugiiciune, post ~idragoste divina, am vrut sa arat ca sunt intru totul de acord cu tot ceea ce sustine biserica din acest punct de vedere, aratand in acela~itimp ~iexplicatia spirituala pe care trebuie sa 0 cunoasca credincio~ii, deoarece nu este suficient sa sustii teza "crede ~i.nucerceta". Strans corelat cu aceste

doua capitoleeste i partea referitoarela judecata- spiritului upa. d{

rooarte, datorita careia se determina destinul nostru intr-o viata paroanteasca, deci intr-o noua reincarnare.

__ __

__ __ ___ __ - - __ - n_

_ __ _

________

8

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

(

(

Capitolele consacrate con~tiintei ~i personalitiitii, precum ~i tulburarilor lor, permit cititorilor sa gaseasca 0 prima explicatie din punct de vedere spiritual a aparitiei bolilor psihice in general ~i a tulburarilor de con~tiintii~i personalitate it;lspecial, caci medicina r/asica nu a reu~it pana in prezent sa giiseasca 0 explicatie cat de cat plauzibila a aparitiei acestora. Din a~est punct de vedere, consider de asemenea ca explicatia spirituala este 0 noutate in materie. Ea se rezuma in a datora aparitia acestor boli in pierderea de corp astral, aceasta energie ce imbracii.. spiritul, Eul nostru, catre exterior prin fisurarea barierei atomice ce separa corpul astral de corpul eteric. Existenta lumii suprasensibile, aceea a spiritelor care i~i pastreazii identitatea personala ~icon~tiinta de sine ~idupa moarte, dovedita prin spiritism ~i materializari de fantome, se' poate.

cunoa~teprin actulde initierefoartebine cunoscutla oracoleledinAntichit~te, dar la fel de bine ~i la miiniistiriJe'din Tibet din zilele noastre. Ea c~nsta dintr-o educatie persevertmta a gandirii 11ia vointei noastre, prin care reu11imsa desprindem, de corpul fizic ~i eteric, spiritul11iinveli11urile sale astrale 11i, rin vederea ~i auzul astral, sa p reu11im sa intram in contact cu aceasta lume reala astral ii, necunoscutii nouii. Comunicarea dintre noi ca spirite intrupate cu spiritele mortilor ~i cele ale sfintilor, inclusiv cele din sfera divina, se face prin gandire, gandul poarta in ellegatura specifica acestei comunicari ~i in aceasta i11i re explicatia in special rugaciunea pe care 0 facem a catre divinitate, caci in rugaciune, mai ales cea fiicutiiin biserica, se inalta gandul nostru catre Dumnezeu. Dad citim 11i ceastii carte, lumea va deveni mai buna ~i mai a dreaptii, mai credindoasii in Dumnezeu 11iin puterea spiritului, consider ca mesajul acestei ciirti a fost atins. Autorul

.

CUVANT INAINTEDin ~ele mai vechi timpuri, oamenii s-au intrebat daca dupa moarte mai ramane ceva din fiinta omeneasca. Dupa modul cum sa raspuns la aceasm intrebare, filozofii s-au impartit in doua categorii: unii considera ca toam existenta unui individ este aceea pe care 0 traie~te in viata pamanteasca ~i ca 0 dam cu moartea nu mai ramane nimic din el, in afara numetui ~i a amintirii lui. Ace~tia sunt materiali~tii, pentru care nu exista decat materia, materie care dupa moarte se descompune sub influenta celei de a doua legi a termodinamicii. Conform conceptiei lor, elementul primordial a fost materia, iar con~tiinta este un atribut secundar al ei. o aim categorie de filozofi sunt ideali~tii, care considera ca, in afara corpului fizic al omului, mai exism in interiorul fiintei lui ~i0 aim componenm, imateriala ~i invizibila, care nu dispare 0 dam cu moartea noastra, caci ea este nemuritoare. Ei au denumit aceasta componenta sujlet sau spirit, caumnd chiar sa giiseasca locul unde ea s-ar afla in corpul omului. Aceste cautari nu au reu~it nici pana "astazi sa afle cu certitudine unde i~i are acesta sediul. Aceasm conceptie idealism sustine ca element primordial spiritul, iar materia ca un produs secundar allui. Cartea pe care mi-am propus sa 0 scriu incearca sa faca 0 descriere a acestei energii pe care 0 numim spirit ~iin acel~i timp sa faca 0 distinctie fatii de notiunea pe care multi 0 numesc suflet. .Pentru a intelege considerentele care au stat la baza ideii mele, trebuie sa descriu mai intai alcatuirea corpului omenesc din punct de vedere spiritual. Pentru aceasta, este obligatoriu sa cuno~tem ce este corpul eteric ~i ce este corpul astral, aceasta pentru ca spiritul este cuprins in corpul astral care imbraca Eul nostru, scanteia divina din noi, aceea care vine la reincarnare 0 data cu na~terea fiecarui individ, el reprezentand spiritul unui om mort, aflat in spatiul astr&1 ~i care vine la reincarnare pentru 0 noua evolutie pamanteasca in scopul purificarii sale ~I al evolutiei pe 0 treapta spirituala

"

"

---

10

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

superioara. Aceasta reincamare se face confonn legilor cosmice, . adica legea atractiei afinitatilor, legea cauzei ~i efectului ~i legea suferintei. Acest spirit ne parase~te 0 dat~ cu moartea noastra, dar in el se gase~te acumulata toata amintirea vietii noastre actuale, precum ~ia tuturor vietilor.anterioare. Spirituleste 0 fonna de energie, fonnata din elemente subatomice, probabil din neutrino, care are 0 structura spatiala ce ii confera memorie, gandire ~i vointa. EI provine din sfera divina centrala, care se nume~te capul divinitatii, ~ieste nemuritor. Spiritul este acela care i~icreeaza corpul eteric, care la randullui fonnea~a corpul fizic in nou-nascut. El este raspunzator de fenomenele qe spiritism, de telepatie, de hipnoza, de materializari ~i dematerializari prin spirit, de telechinezie, de premonitie, de magie ~i de aJte fenomene spirituale. Sufletul este 0 parte distincta de spirit, el reprezinta totalitatea sentimentelor noastre, a starilor afective, care au ca substrat perceptia anumitor excitatii exteme ce se adreseaza organelor de simt, precum ~i a excitatiilor interoceptive ~i proprioceptive, ce se transmit, prin sistemul nervos vegetativ, subcon~tientului ~i apoi con~tientului nostru. Dar atat nervii senzitivi ~i motorii ai vietii de relatie, cat ~i strueturile ce alcatuiese sistemul nerVos vegetativ] numit ~i autonom, nu sunt altceva decat 0 eoncentratie a corpului "eteric, 0 alta fonna de energie, ce fonneaza ~iintretine corpul fizic. a data eu moartea, acest corp eteric dispare ~i0 data cu el ~isufletul nostru. Sufletul reprezinta totalitatea sentimentelor ~i starilor noastre afective, este un element subiectiv care difera de la individ la individ. Aceasta este deosebirea dintre spirit ~i suflet: pe eand sufletul este muritor, spiritul este nemuritor.

,.

i I .I , I I \ I \ I

-

---

SUFLET ~I SPIRITPentru a intelege sensul diferit al acestor doua notiuni, trebuie sa descriem mai intai ce ~tim despre fiinta umana, daca cunoa~tem intr-adevar totul despre ea saii fiu cunoa~tem aprli de piele cum Oarfi: prurigo, psoriazis ~i aIteIe. Gandul rau constituie

--"-.---

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti

43

cauza generaHia aparitiei nevrozelor ~i psihozelor; gandul rau nu poate fi indepartat dedit printr-o reeducare a gandirii noastre ~i pentru ace1}stase recomanda optimismul, rasul, veselia. Gandirea viciata produce modificari ~i in functia glandelor cu .secretie interna. Este vorba de 0 cre~tere a catecolaminelor, a adrenalinei ~i noradrenalinei care pot duce la accidente vasculare grave. Stapanirea starii de furie se face prin promovarea stiirii de iubire, toleranta ~i altruism. Educatia gandurilor trebuie sa inceapa cu franarea anumitor dorinte trupe~ti, cum sunt supraalimentatia, cu excesele sexuale, dorinta de preamarire, luxul, lenea ~i desfraul. Oamenii asemanatori in gandire se atrag prin telepatie. Se cunoa~te zicala: Spune-mi cu cine te intaln~~ti, ca sa-ii spun cine e~ti. Oamenii i~i griibesc imbatranirea cugetand ganduri rele; se creeaza astfel ridarea, uscarea ~i subtierea pieHi, uzura vaselor de sange, diderea parului, frigiditate, impotenta, ciroza. J' UT)afelul cum gandim, transmitem subcon~tientului nostru irr I~ini-simbolprivind activitatea organismului nostru. Se poate spune ca a~acum iti sunt gandurile, a~aiti va fi.~iviata. ?1 general,nici 0 patrime din gandurile noastrenu sunt de provenientii proprie, ele fiind captate din atmosfera, caci eterul omniprezent inmagazineazii orice gand al oricarei persoane, gandurile fiind nemuritoare. Explicatia marilor succese sau a marilor drame rezulta in calitatea celor cu ganduri negative de a atrage gandurile negative din eter ~ia celor cu ganduri bune de a atrage gandurile de armonie ~i realizare,'caci mentalurile au caracterul unor magneti care atrag din eter tocmai acele ganduri pe care Ie fabrica omul cu predilectie. Gandul, de regula, este fiinta vie care pribege~te prin spatiu pana dnd intalne~te un mental care ~l capteaza. Gandul construie~te mediul in care traie~te, cad e~tiprecum iti este gandirea. Sanatatea ta este reflectarea gandurilor tale, iar curatenia morala este cea mai eficienta metoda de intarire a gandului. Cu cat gandirea este mai concentrata pe 0 problema, cu atat fotta ei cre~te. Dorintele sexuale exagerate ~i excesele sexuale. diminueaza energia vietii, perturband armonia gandirii. Nu in zadar functia sexua~aa putut fi comparata cu 0 m]a~tinain care te poti ineca. Vomta este factorul divin care mobilizeaza puterile gandului: memoria, perceptia, ju~ecata, sinteza, analiza etc. Semnalele care

44

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

atesta 0 .cre~terea vointei sunt: 0 privire intensa, magnetica, curaj, o voce putemica, 0 aura placuta, un echilibru nervos ~ioptimismul. Gandurile;rele difera de cele bune prin forma, culoare, calitate, substanta ~igreutate. Egoismul;,gelozia, ura, aroganta trebuie extirpate ca ni~te pomi cu fructe'otravitoare. Napoleon afirma ca inchide sertarele gandurilor neplacute, ~i 0 data cu inchiderea lor, deschide pe cele ale gandurilor placute, iar atunci cand dore~te sa adoarma, Ie inchide pe amandoua. Prin gandire, putem fi sugestionati in mod telepatic sau prin concentrarea gandirii putem comunica cu Eul nostru sau cu subcon~tientul nostru. Pentru subcon~tient se utilizeaza, de asemenea, termeni ca subcon~tientii au zona marginala a con~tiintei.Totodatii,subcon~tientula s.

fost caracteriiat ca fiind un incon~tientnormal sau ca 0 zonasuperficiala ~iapropiata de con~tiinta a incon~tientului ~i care, spre deosebire de sferele profunde ale incon~tientului, se afla in reJatii de compatibilitate cu con~tiinta ~i este u~or accesibil acesteia. Subcon~tientul a fost calificat uneori ca precon~tient, iar in conflictul dintre con~tient' ~i incon~tient s-a constatat di subcon~tientul se situeaza pe pozitiile con~tiintei, participand la refulare~ pulsiunilor incon~tiente. Acestea sunt filtrate prin subcon~tient ~i numai unele ajung la con~tiinta. De asemenea, numai unele; dintre functiunile con~tiintei, fiind. filtrate prin subcon~tient,. ajung sa fie asimjlate ~i transformate in sferele incon~tie~tulti~.Prio urmare, de~i subcon~tientul se prezinta ca 0. rezerva ~i un subsistem potential al con~tiintei ~i totodata ca, postcon~tiinta ~i precon~tiinta, iar pe alta parte se prezinta ca un incon~tient neconflictual ~i transparent, nu putem integra acest sistem in vreunul din cele doua sisteme polare (con~tientincon~tient), ci trebuie sa realizam existenta relativ automata a subcon~tientului, ca sfera sau modalitate mediatorie sau tranzitorie, intre con~tient ~i incon~tient. Unii, datorWi ignorantei, confundii 4)ubcoll~tientuleu ineon~tientul, eu toate ea inc()n~tientul este Inzestrat eu alte earaeteristiei. Subeon~tientul este un ansamblu de servomecanisI11e ~i implieatii nemijlocite ale con~tientului, 0 .,.

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

45

I

rezerva de informatii ~i operatii declan~ate prin rezonanta din care se construiesc starile de con~tiinta, fiind un subsistem mediator care face parte din Eu, deosebindu-se de Eul con~tient, intrucat persista intr-o forma latenta sau implicita, dar totodata deosebindu-se radical de incon~tient. Subcon~tientul detine in profunzimile sale latente solutiile perfecte la toate problemele care ne framanta ~i ne poate indeplini, direct proportional cu intensitatea increderii, orice dorinta. Subcon~tientului trebuie sa-i dai ordine (ganduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii) clare ~i ferme, el controleaza, intermediaza ~i conduce majoritatea experientelor vietii noastre. Atat actiunile pe care Ie-am comis cat ~i gandurile pe care Ie-am avut in trecut ne urmeaza ca 0 umbra, producand rezultate bune sau rele, in functie' de natura lor. Legea fundamentala a vietii care permite inflorirea ei este legea increderii depline in sine. Singura incredere ferma in sine genereaza forta ~i bucuria, trebuie sa eliminam din gandire orice frica, fiindca 0 fiinta tematoare este 0 fiinta slaba, iar 0 fiinta slaba este un pericol nu numai pentru ea insa~i, ci pentru intreaga ambianta in care traie~te, caci 0 va polua prin telepatie cu energiile sale psihice. Subcon~tientul nostru este un executant credincios care ne este subordonat ~inu discuta cu noi in contradictoriu. EI accepta neconditionat tot ceea ce mentalul nostru con~tientgande~te ~icrede cu convingere sau i~i imagineaza. Mentalul nostru con~tient este" paznicul caii de acces spre subcon~tient.In mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti subcon~tientul, astfel incat in el sa nu ajunga sa se imprime idei false, convingeri perverse sau ganduri negative. Cauta cat mai des sa gande~ti de la inaltime din punct de vedere al adevaruriloreteme, universalvalabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, ~i nu situandu-te la nivelul inferior, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica ~i ignoranta. De asemenea, indolenta este 0 infirmitate ~i trebuie indepartata printr-un efort viguros. Subcon~tientul controleaza toate functiile vitale ale corpului, el cunoa$te deja raspunsurile ~isolutiile la toate problemele existente, dar nu te va ajuta eficient decat daca va fi solicitat In acest sens. EI este un servitor atotputemic care nu poate avea initiative atat timp cat mentalullui nu-i da dispozitie sa actioneze in a~est sens.

L

46

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

Indiferent daca obiectul, starea sau modelul proiectat de tine mental existii sau nu in manifestare, datoritii gandirii tale ferme ~i cat mai cl~re, subcon~tientul va diuta sa-l realizeze dandu-i expresie dupa planul mental pe care l-ai cristalizat. Acesta este idealul, iar concretizarea sa conforma cu gandirea ~i credinta apartine numai subcon~tientului. Dadi modelul exista deja in manifestare, subcon~tientul, direct proportional cu puterea comenzii mentale, va atrage catre tine magnetic ceea ce vrei sau eventual te va ghida in mod telepatic catre ceea ce dore~ti sa afli. Un mental putemic energizant ~i intens focalizat prin concentrare . poate provoca cu u~urinta prin rezonante sau manifestari in subcon~tientul altei fiinte umane, a~a cum se intampla in hipnoze. Dorinta ta este solicitarea sau rugamintea adresata subcon~tielltului. Imagineaza-ti anticipat cat mai bine indeplinirea . acestef dorinte, sesizeaza-i din plin realitatea 1?idupa un oarecare interval de timp vei putea resimti bucoria rugamintii indeplinite. Cd mai propice moment natural pentru a imp.regna1?i inamiza d subcon~tientul prin intermediul unei idei sau al unei imagini clare cste ~tarea ce se instaleaza in faza trecerii de la veghe la somn. Motivul" consta in faptu! di in aceleclipe legatura eu sfcra subcon~ticntUluise poate realiza spontan in mod optim. In faze1e profundc ale somnului, subcon~tientul fuzioneaza cu anumite aspecTeale l1.aturiisuperioare. Fii intotdeauna ~inevoitor, plin de comp:tsiune, dacii este cazul, dar refuza in mod ferm sa cedezi in rata rauluL ciici altfe1 acceptarea ta iti va marca prin persuasiune insidioasa subcon~tientul care va fi corupt incetul cu incetul, reflcctand precis compromisurile pe care le-ai tacut candva. Trairile tale interioare ce implica gandurile, starile ~isentimentele sunt intr-o foarte mare masura cauza reactiilor celorlaiti fata de tine. DatoriUi reactiilor pe care in mod spontan, prin rezonanta, Ie produci in subcon~tientullor, care interfereazacu al tau tclepatic, putem explica cheia simpatiilor sau antipatiilor fulgeratoare care tin .de afinitatile sau dizanlloniile ce apar intre doua sau mai multe subcon~ticnturi. Un cocoat, un orb !}iin general un infinn inspira milii, ai mila de orbi mentali sau infim1ispirituali. La un nivel superior de a intelege totul inseamna a iena totuI, iarta-i dcci ~i tu pentru ca acum nu ~tiu

,J

--

- --

---

----

I

Dr.Aurel Popescu-Balce~ti

47

IiI

J

t

I I

I

I /

ce fae, dar mai tarziu vor fi obligati sa-~i rlea seama datorita consecintelor. Cunoa~terea este puterea, a ~ti inseamna a prevedea, iar a prevedea inseamna a putea. Atributiunile spiritului sunt procesele de cunoa~tere care includ memoria, gandirea, imaginatia ~i atentia, iar in tulburarile acesteia, iluziile ~i halucinatiile. Atentia are rolul de autoreglare a activitatii psihice, ea are r~l in procesul formarii imaginilor obiective ~ifenomenelor reale. Ea este functia psihica care realizeaza orientarea ~iconcentrarea electiva a activitatii psihice asupra unui grup limitat de obiecte, fenomene ~i actiuni diferite. Memoria este procesul psihic at"orientarii retrospective realizat prin intiparire, pastrare ~i evocare. Ea dovede~te experienta anterioara ~i constituie rezervorul gandirii ~i imaginatiei. Memoria realizeaza legatura intre ceea ce a fost perceput, gfindit ~i trait, asigura continuitatea ~iconsecventa con~tiintei. Se cunoa~te faptul ca memoria este inregistrata la nivelul subcon~tientuluiunde i~i are sediul Eul nostru, imbracat in corpul astral. Memoria este inregistrata in subcon~tient pe etape, conform timpului cand imaginile s-au realizat. Acest fapt se constata cel mai pregnant in regresia in timp a celor ce sunt hipnotizati. Cand subiectul examinat i~i aminte~teperfect toate trairile din viata actuala sau din altevieti actuale, sub forma de imagini ale acesteia ca ~i cand el ar fi privit din exterior. Memoria spiritului, de~i este con~tientizata pe moment, se pierde cu timpul din con~tieni, dar ramane inregistrata in subcon~tient. Amintirea altor vieti anterioare se face numai sub stare de hipnoza sau [oarte rar se intalne~te la unii copii, la care constaHim0 amintire naturala a acestor vieti. Este foarte important de remarcat ca, daca in alte vieti, subiectul a trait intr-o alta tara cu o limba diferita ~in cea din viata actuala, in regresiile in timp el i~i are in memoria Eului sau acea limba, de~i in viata actuaHi nu 0 cunoa~te. Spiritl.4Jamas singur dupa moarte I$itraie$ie viata de spirit Jiber, r pana cand conditiiJe de pe pamant ii ofere!0 noua posibilitate pentru reincamare. In aceasta perioada; cand spiritu! este Iiber, eI i$i pastreaza starea de con~tjinta a lui avand in memorie toate

48

SPIlUT SI SUFLET

-

REINCARNAREA

amiritirile vietii anterioare. Aceasta stare de spirit liber ii ofera insa ni~te calWiti suplimentare, pentru el disparand notiunea de timp, ca trecut, p~ezent ~i viitor. Aceasta explica visele de premonitie, cand corpul astral desprins de corp in timpul somnului este influentat telepatic de spiritele din spatiu asupra evenimentelor viitoare. Tot astfel se explica cum anumite mediumi de premonitie prezic cu exactitate evenimentele viitoare (oracolele din Antichitate, Nostradamus, Vanga Dimitrova). Acela~i fenomen explica ~i comunicijrile pe care Ie fac spiritele in ~edintelede spiritism asppra unor evenimente ce urmeaza a se petrece. 0 aIm deosebire intre spirit ~i suflet este aceea ca spiritul, prin gandirea mediumilor de materializare, poate materializa fantomele unor oameni decedati. Acest fcnomen este eel mai hotarator pentru a face pe oameni sa inteleaga puterea spirituala a divinitatii. Cu siguranta ca,..daca fenomenul de materializare a unor fantome s-ar desm~ura in fata unei asistente numeroase, faptul ar deveni convingator in concepHa oamenilor despre spirit ~i despre viata, dar ea se desm~oara intr-un cere restrans de oameni. Atunci cand Iisus a mcut aceasta materializare din spirit, de a~amaniera ca a fost vazut de 0 multime de oameni, acest fenomen a determinat aparitia cre~tinismului, convingere care nu a putut fi inlaturata de nici un fel de prigoana impotriva cre~tinilor. Spiritul, prin corpul astral, este acela ce poseda atizul ~i vazul ~i, de asemenea, explica fenomenele zise paranofIT!ale de telechinezie, telepatie, clarviziune, radiestezie, levitatie ~i altele. . in" starile anormale ale proceselor de cunoa~tere, expli~atia trebuie ciiutata intr-o perturbare a starii spirituale localizata in subcon~tient. 0 memorie a subcon~tientului care retine fenomene ~i trairi dramatice din alte vieti anterioare determina in actuala viata stari de frica, de teama, de spaima, de anxietate, de fobii ~i obsesii. Procesele gand.irii~i memoriei sunt strans legate de imaginatie, care poate fi considerata ca un proces psihic de prelucrare, transfonnare !;Oi sintetizare a reprezentarilor ~i ideilor, in scopul muririi LInor imagini i idei. Aceasta imaginatie se face pe baza noi unor obiecte ~i fenomene existente in realitate, dar ~i inexistente. in timjml visului, imaginatia noastra este pasiva ~i estedeterminata de legiiturile pe care corpul astral, desprins de corp~i

----

I

Dr.Aurel Pooescu-Balcesti

49

..

caHitorindin spatiu, Ie face in mod telepatic cu alte corpuri astrale aflate ca ~i el in lumea astrala, fie intrupate, deci ale unor oameni care traiesc, fie ale unor oameni decedati. lmaginatia activa este imaginatia creatoare, care este indispensabila oricarui act de creatie. Tulburarile manifestate in procesele de cunoa~tere, in operatiile gandirii, cum ar fi analiza, sinteza, comparatia, -abstractizarea ~i generalizarea, trebuie cautate in modificari ale corpului astral ~i in bariera atomica, str",tulizolator format din elemente subatomice, ce desparte corpul astral de corpul eteric. A~a pot fi explicate ideile delirante expansive, ideile delirante depresive, de persecutie, de gelozie, de autoacuzare ~i vinovatie. Psihozele paranoide de involutie - delimitand diverse forme de psihoze ale 'involutiei senile la batrani - pot fi explicate nu prin scleroza cerebraHi, caci se cunoa~te ca sunt oameni cu varsta inaintata care, de~i au creier mult inlocuit cu celule conjugative (gliale) sau cu numeroase lacune prin el, au un psihic normal ~i invers. Explicatia aparitiei acestor psihoze de involutie, uneori chiar dupa varsta de cincizeci de ani, consta tot in alterarea stratului .. izolator dintre corpul astral ~i corpul eteric, astfel incat prin mici fisuri se produc expansiuni in afara ale corpului astral, cel ce intretine un tonus moral Eului nostru. Aceste psihoze de involutie apar in jurul varstei de patruzeci ~icinci-~aizeci ~icinci de ani, ele devin persistente, avand in general un fond anxios ~i intricat cu fenomene depresive. Astfel este melancolia de involutie, 0 afectiune psihica ce se manifesta printr-o depresie anXioasa, halucinatii auditive, idei de autoacuzare ~i delirul de negatie. Se !ntalnesc, de asemenea, modificari ale proceselor volutioniste. Vointa este latura reglatorie a con~tiintei, la baza careia stau intentia ~i decizia subiectului, reprezentand activitatea psihica,.

orientataspreatingereaunorscopuripropusede con~tient~ipentrua caror realizare trebuie depa~ite anumite obstacole interne sau externe care apar in calea indeplinirii actiunilor. In involutia senila scade capacitatea de actiune,. apar 0 lipsa de initiativa ~i apa tulburari ale.con~tiintei omului. Con~tiinta omului este una dintre functiile de sinteza ale psihicului uman. Ea reprezinta cea mai inalta forma de reflectare a

__

0--.--

50

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

realitiitii obiective, procesul de reflectare a pr6priului Eu._~i lumii a inconjuratoare. Con~tiinta este rezultanta evolutiei corpului astral ce imbraca Eul nostru, in organizarea prezentului, bazata pe experientele spiritului din trairile anterioare vietii actuale. La fonnarea c?n~tiintei, participa gandirea ~imemoria, procese proprii ale spiritului nostru. In starea de veghe pe care 0 intretine substanta reticulara subcon~tientul. Credinta face minuni. Fiecare om poseda gennenul acestei forte, din el ia na~tere, binele sau raul. Actiunea asupra noastra a gandurilor altora, bune sau rele, se poate produce ~i prin purtarea unei imbracaminti pe care au purtat-o altii, care poate fi imbibata cu ganduri rele. ; Acela~i I.ucru se' intampHi ~i prin' purtareaamuletelor. talismanelor, a cristalelor de cuart sau a obiecte1orsfintite. Starea noastra sufleteasca 'predominan'ta este forta care calauze~te evenim~ntul in folosul.sau in detrimentul nostru. Cand se aduna mai multi oameni in acel~i loc ~iemana acel~i curent ,mental. atmosfera se incarca cu' un eter' spiritual alb. superior.'Gandurile lasa in camera unde locuim un anumit fluid, care aetioneaza bine sau riiu asupra eelor ce VOT in ea. in acest triii mod actioneazii asupra noastrii ~i iQt1uentabisericii..,

138

SPIRIT SI SUFLET- REiNCARNAREA

Gandirea este 0 fonna de energie invizibila care poseda 0 putere neobi~nuit de mare ~i variata. Corpul nostru nu este Eul nostru adevarat, forta care it dirijeaza dupa vointa noastra este spiritul nosbu. Aceasta este 0 existenta invizibila cu totUl distincta ~i . separata de corp. Spiritul obose~te catre seara, el se reimprospateaza in timpul noptii, cand corpul astral impreuna cu Eul nostru, desprinse de corpul fizic, se alimenteaza cu fluidul necesar din lumea astraHi. Omul este a~a cum gande~te, caci spiritul sa.. nu este altceva

decatun conglomeratde ganduri.

.

in timpul somnului, spiritul, parasind trupul, viziteaza diferite locuri de pe pamant sau din astraL Aceasta capacitate a.spiritului de a se desprinde temporar de corp explica fenomenul de aparitii ale aceleja~ipersoane, in locuri diferite'llflate la distante mari unul de altul, diCi ele i~i materializeaza corpul fiiic acolo unde calatoresc..

Fiecareom ernanain pennanenta ganduri ~are se indreaptacatrepersoana la