1/2

FIŞA DISCIPLINEI 1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

1.3 Departamentul

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAȚII INTERNAȚIONALE ŞI STUDII DE SECURITATE

1.4 Domeniul de studii ȘTIINȚE POLITICE

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii / calificarea ȘTIINȚE POLITICE / ȘTIINȚE POLITICE

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.0 Codul disciplinei SP1125 2.1 Denumirea disciplinei TEORII ALE DEMOCRAȚIEI

2.2 Titularul activităţilor de curs Lect.univ.dr. Miruna TĂTARU-CAZABAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar -

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I (III) 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 Curs 3 3.3 Seminar - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care 3.5 Curs 42 3.6 Seminar -

3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite ECTS

4

DIS

TRIB

UȚI

A

FON

DU

LUI

DE

TIM

P

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat (opţional) 1

Examinări 3

Alte activităţi -

4. PRECONDIȚII

4.1 De curriculum N/A

4.2 De competenţe N/A

5. CONDIȚII

De desfăşurare a cursului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

6 .COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE

6.1 Competenţe profesionale

Dobândirea principalelor noţiuni de filosofie politică modernă şi a conceptelor definitorii pentru teoria democraţiei

6.2 Competenţe transversale

Dezvoltarea capacităţii de analiză conceptuală şi aplicarea cunoştinţelor istorico-teoretice la problematica democraţiei contemporane

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu principalele noţiuni de teorie politică şi cunoaşterea istoriei şi ascensiunii conceptului de democraţie în lumea modernă

7.2 Obiective specifice

Analizarea ideilor fundamentale ale modernităţii politice din perspectiva interpretărilor care le-au fost consacrate în secolul XX

8. CONȚINUTURI

Curs Metode de predare Observaţii

Democraţia greacă şi interpretările ei moderne Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 3 h

Consimţământ popular si voinţă divină în gândirea politică medievală

Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 3 h

Conceptul de democraţie în modernitate (sec. al XVII-lea) Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Conceptul filosofic-politic al stării de natură: Hobbes, Locke şi Rousseau

Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Democraţia şi problema separaţiei puterilor în stat Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Democraţie şi libertate în liberalismul secolului al XIX-lea Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Democraţie şi totalitarism Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Creştinism şi democraţie Curs, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri 6 h

Bibliografie SURSE: ARISTOTEL, Politica, cartea a III-a, traducere, comentarii şi index de Alexander Baumgarten, cu un studiu introductiv de Vasile

2/2

Muscă, Editura IRI, Bucureşti, 2001 CONSTANT Benjamin, „Despre libertatea anticilor şi libertatea modernilor”, în Polis, nr. 1, 1995, pp. 11-24 CONSTANT Benjamin, Scrieri politice, trad. de Cristian Preda şi Miruna Tătaru-Cazaban, Nemira, Bucureşti, 2000 GUGLIELMO D’OCKHAM, Il filosofo e la politica. Otto questioni circa il potere del papa, introduzione, testo latino a fronte,

traduzione e apparati di Francesco Camastra, Rusconi, 1999 GUILLAUME D’OCKHAM, Court traité du pouvoir tyrannique, traduction du latin et introduction par Jean-Fabien Spitz, Paris, PUF,

1999 HAYEK Friedrich von, Drumul către servitute, trad. de Eugen B. Marian, Humanitas, Bucureşti, 1993, 1997

2

HAYEK Friedrich von, Constituţia libertăţii, trad. de L.-D. Dârdală, Institutul European, Iaşi, 1998 HOBBES Thomas, Elementele dreptului natural şi politic, trad. de Cătălin Avramescu, Humanitas, Bucureşti, 2005 LABOULAYE Edouard, Limitele statului şi alte scrieri politice, trad. de Cristian Preda, Camelia Runceanu şi Miruna Tătaru-Cazaban,

Nemira, Bucureşti, 2001 LOCKE John, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranţă, trad. de Silviu Culea, Nemira, Bucureşti, 1999 MACHIAVELLI N., Principele, în Măştile puterii, trad. de Nina Façon, Institutul European, Iaşi, 1996 MARITAIN Jacques, Christianisme et démocratie, Paris, 1942 MARSILE DE PADOUE, Defensor Pacis, éd. C.W. Prévité-Orton, Cambridge, 1928 IDEM, Œuvres mineures. Defensor minor, De translatione imperii, texte établi, traduit et annoté par Colette Jeudy et Jeannine

Quillet, avant-propos de Bernard Guénée, Éditions du Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, 1979 MISES Ludwig von, Capitalismul şi duşmanii săi, trad. de Dan-Cristian Comănescu, Nemira, Bucureşti, 1998 NICOLAS DE CUES, Concordance catholique, traduction par Roland Galibois, revisée par Maurice de Gandillac, introduction et analyse de Jacques Doyon et Joseph Tchao, Centre d’Études de la Renaissance, Université de Sherbrooke, 1977 NOZICK Robert, Anarhie, stat şi utopie, trad. de Mircea Dumitru, Humanitas, Bucureşti, 1997 ROUSSEAU Jean-Jacques, Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes, Paris, Garnier-Flammarion, 1971 TOCQUEVILLE Alexis de, Vechiul Regim şi Revoluţia, trad. de Cristian Preda şi Constantin Davidescu, Nemira, Bucureşti, 2000 BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ: ARENDT Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1993 BERLIN Isaiah, Patru eseuri despre libertate, trad. de Laurenţiu Ştefan-Scalat, Humanitas, Bucureşti, 1996 ESLIN Jean-Claude, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, pp. 69-94 (trad. rom. Tatiana Petrache, Editura

Anastasia, Bucureşti, 1999) GRAY John, Liberalismul, trad. de Anca Gheauş, DU Style, Bucureşti, 1998 HIRSCHMAN Albert, Abandon, contestare şi loialitate, trad. de Radu Carp, Laura Cucu şi Simona Pop, Nemira, Bucureşti, 1998 ILIESCU Adrian-Paul, SOCACIU Emanuel-Mihail (ed.), Fundamentele gândirii politice moderne, Polirom, Iaşi, 1999 MANENT Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, trad. de Mona Antohi şi Sorin Antohi, Humanitas, Bucureşti, 1992, 2003

2

PREDA Cristian, Le libéralisme du désespoir, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000 PREDA Cristian (ed.), Liberalismul, Nemira, Bucureşti, 2000 REVEL J-Fr., Revirimentul democraţiei, trad. de Dan C. Mihăilescu, Humanitas, 1995 TĂTARU-CAZABAN Miruna, „Hiperbola libertăţii. Dificultăţile liberalismului hayekian”, în Studia Politica. Revista Română de Ştiinţă

Politică, Vol. I, No. 3, 2001, pp. 873-917 TATARU-CAZABAN Miruna (ed.), Teologie şi politică. De la Sfinţii Părinţi la Europa unită, Editura Anastasia, Bucureşti, 2004, pp. 69-

83, 284-359 ULLMANN Walter, The Growth of Papal Government in the Middle Ages. A Study in the Ideological Relation of Clerical to Lay Power,

Methuen & Co. Ltd, London, 1970 VALADIER Paul, Maritain à contre-temps. Pour une démocratie vivante, Desclée de Brouwer, 2007

9. SCURTĂ DESCRIERE* * COROBORAREA CONȚINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANȚILOR COMUNITĂȚII EPISTEMICE, ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI

Cursul analizează evoluţia teoriilor despre democraţie de-a lungul istoriei gândirii politice, concentrându-se asupra definirii conceptului de democraţie în cadrul modernităţii, în raport cu noţiunile de libertate, stare de natură şi consimţământ politic. De asemenea, este tratat raportul dintre democraţie şi contestarea sa în regimurile totalitare, precum şi revirimentul democraţiei din perspectiva curentelor politice postbelice (creştin-democraţie, liberalism).

10. EVALUARE

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Redactarea unui eseu pe o temă tratată în cadrul cursului

Examen oral din tematica tratată în cadrul cursului

70%

Prezenţă la minimum 5 cursuri Evaluarea prezenţei active din cadrul cursului 30%

10.5 Standard minim de performanţă Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În conformitate cu Carta Universităţii din București, cazurile de plagiat pot fi sancţionate prin exmatriculare fără drept de apel.