SONDAJ DE OPINIEipp.md/wp-content/uploads/2018/10/Sondaj-Cahul...Sondaj de opinie privind...

SONDAJ DE OPINIEprivind activitatea Poliției

și problemele de securitatecomunitară în localitățile

deservite de Sectorulde Poliție Zîrnești,

raionul Cahul

Martie 2017

SONDAJ DE OPINIE privind activitatea Poliției

şi problemele de securitate comunitară în localitățile deservite de Sectorul

de Poliție Zîrneşti, raionul Cahul

Martie 2017

Institutul de Politici PubliceCentrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA”

Sondajul a fost efectuat în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consoli-darea securității comunitare”, finanțat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările şi concluziile exprimate în cadrul acestui raport aparțin autorilor şi nu reprezin-tă neapărat poziția oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

CUPRINS

LISTA FIGURILOR � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 2I� INTRODUCERE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3II� ASPECTE METODOLOGICE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3III� SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4IV� APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 9V� INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 17VI� COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 21VII� EXPERIENȚE DE CONTACTARE CU POLIȚISTUL DE SECTOR � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 25VIII� CONSTATĂRI GENERALE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 29IX� CONCLUZII STRATEGICE ŞI RECOMANDĂRI � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 31FRECVENŢELE SONDAJULUI DE OPINIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 32

LISTA FIGURILOR

Figura 1� Cât de în siguranță vă simțiți Dvs� în următoarele locuri pe timp de … ? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4Figura 2� În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în … ? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 5Figura 3� Gradul de îngrijorare și responsabilitatea privind nivelul de criminalitate din localitate � � � � � � � � � � � � � � � � � 5Figura 4� Care sunt sursele dumneavoastră de informare cu privire la activitatea poliției din localitatea Dvs�? � � � 6Figura 5� Opinii cu referire la instituțiile din localitate � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 9Figura 6� Opinii cu referire la subdiviziunile poliţiei din localitate � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �10Figura 7� Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate

lucrurile se îmbunătățesc sau se înrăutățesc? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �11Figura 8� Care sunt, după părerea Dvs�, problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate? � � � � � � � � � �13Figura 9� Cunoașterea poliţistului de sector de către populaţie � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �14Figura 10� Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �14Figura 11� Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea Dvs� să vă informeze despre următoarele … ? �15Figura 12� Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor? � � � �17Figura 13� Care, după părerea Dvs�, sunt motivele principale din care victimele crimelor nu se

adresează la poliţie? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �18Figura 14� După părerea Dvs� care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre

poliție și populația din localitate? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 22Figura 15� Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs� desfășoară următoarele activități? � � � � � � � � � � � � � � � 23Figura 16� Suportul poliției din partea populației și importanța acestuia � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 23Figura 17� După părerea Dvs� dacă populația ar conlucra cu poliția într-o măsură mai mare, considerați Dvs� că � � �24Figura 18� Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �24Figura 19� Reușita poliției de sector și gradul de satisfacție a populației � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 26Figura 20� Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă poliția de sector în contactarea cu populaţia?� � 27Figura 21� Gândindu-vă la polițistul Dvs� de sector, credeți că acesta apără interesele … � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 28

I. INTRODUCERE

Cercetarea sociologică de tip baseline a fost efectuată de Institutul de Politici Publice și Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA” cu scopul creării unei baze de date necesare pentru implementarea modele-lor, instrumentelor și mecanismelor de activitate polițienească comunitară în șase comunități selectate – Otaci (Ocnița), Sîngerei, Ungheni, Hîncești și sectorul Zîrnești (Cahul)�

Cercetarea a vizat evaluarea situației infracționale, preocupărilor, îngrijorărilor, percepțiilor comunității și cooperării dintre cetățeni și politie în comunitățile selectate și a inclus următoarele subiecte specifice de cercetare:• Percepția publică despre securitate la nivel de comunitate;• Rata de victimizare și teama de criminalitate;• Raportarea infracțiunilor și crimelor;• Toleranța în raport cu criminalitatea, încălcările ordinii publice, corupția și fenomenele antisociale;• Așteptările cetățenilor în domeniul securității, ordinii publice și prevenirii criminalității;• Percepția publică despre activitatea polițienească la nivel local;• Eficacitatea poliției locale;• Satisfacția cetățenilor privind activitatea poliției la nivel local și serviciile prestate de politie;• Contactele dintre cetățeni și poliție la nivel local;• Cooperarea dintre politie și comunitate;• Disponibilitatea cetățenilor de a se implica și susține eforturile de consolidare a securității la nivel de

comunitate;• Metode și acțiuni pentru îmbunătățirea cooperării dintre public și politie�

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consolidarea securității comunitare”, care are drept scop de a sprijini consolidarea securității comunitare prin promovarea impli-cării comunității în activitatea polițienească comunitară și procesul de reformă a poliției, urmărind identificarea, pilotarea și testarea celor mai bune practici de cooperare dintre comunitate și politie, inclusiv prin:• Crearea și susținerea activității Consiliilor (Grupurilor) de Securitate Comunitară în 6 comunități selectate în

funcție de criterii geografice, demografice și sociale specifice;• Crearea și implementarea mecanismelor de cooperare dintre comunitate și politie în vederea consolidării

securității comunitare;• Formarea capacităților de participare a comunității la activitatea polițienească bazată pe necesitățile

comunității�

Cercetarea este destinată Consiliilor de Securitate Comunitară, autorităților publice locale, organizațiilor so ci e tă-ții civile și Polției pentru ghidarea acțiunilor de îmbunătățire a cooperării dintre Public și Poliție în comunitățile țintă�

II. ASPECTE METODOLOGICE

Universul studiului: populația adultă (18 ani și peste) din nouă comunități din raionul Cahul�Mărimea eșantionului: 200 interviuri�

4 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul

Localitate Nr. locuitori Nr. interviuri Localitate Nr. locuitori Nr. interviuriRoșu 2750 32 Cucoara 1205 14Andrusul de Sus 1940 23 Larga Noua 1552 18Andrusul de Jos 2417 28 Badicu Moldovenesc 1231 15Zirnesti 2200 26 Doina 1500 18Baurci Moldoveni 2209 26 Total 17004 200

Metoda de intervievare: interviu față în față cu aplicația computerului (CAPI)�Strategia de eșantionare: Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion stratificat, probabilistic, bistadial�Baza de stratificare: sectoarele secțiilor de votare în alegerile prezidențiale din 2016�Punctele de eșantionare au inclus grupuri de 5 persoane intervievate� Selectarea străzilor și a subiecților

s-a efectuat prin procedee probabilistice�Selectarea adreselor unde s-au desfășurat interviurile a fost realizată folosind metoda rutei aleatoare�Perioada de colectare a datelor cantitative: 11–22 martie, 2017�De asemenea, în cadrul studiului a fost realizată o discuție de grup cu cetățenii din localitățile țintă (vezi Uni-

versul studiului) care au fost victime sau au săvârșit anumite infracțiuni� La focus grup au participat 10 persoane� Discuția de grup a fost realizată pe data de 5 martie 2017�

III. SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ

Securitatea și siguranța în localitate este importantă pentru populație în vederea asigurării confortului atît la domiciliu, cît și în afara locuinței� Un set de întrebări au fost oferite respondenților în scopul evaluării gradului de siguranță a populației în localitatea unde aceștia trăiesc�

Siguranța este percepută diferit de către populație în funcție de locul aflării, dar și perioda zilei� Circa 87% au declarat că se simt în siguranță la domiciliu pe timp de zi (50% – în siguranță deplină, 37% – mai degrabă în siguranță), mai puțini, 81%, se simt în siguranță într-un loc public din localitate (41% – în siguranță deplină, 40% – mai degrabă în siguranță)� Gradul de siguranță se reduce în funcție de timpul zilei, siguranța aflării în locuință în timp de noapte se reduce cu 14 puncte procentuale (p�p�), în afara locuinței – cu 27 p�p�

Figura 1. Cât de în siguranță vă simțiți Dvs. în următoarele locuri pe timp de … ?

50%

41%

37%

19%

37%

40%

36%

35%

12%

16%

22%

31%

1%

3%

5%

13%

a. În domiciliu

b. Într-un loc public din localitate (piață, parc, stradă)

a. În domiciliu

b. Într-un loc public din localitate (piață, parc, stradă)

1.Pe

tim

p de

zi2.

Pe ti

mp

de

noap

te

În siguranță deplină Mai degrabă în siguranță Mai degrabă nu în siguranță

Deloc nu mă simt în siguranță NŞ/NR

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 5

Cel mai jos grad de siguranță este observat în cazul aflării persoanelor în timp de noapte în afara locuinței, doar puțin peste jumătate dintre respondenți au menționat că se simt în siguranță în acest caz (19% – în siguranță deplină, 35% – mai degrabă în siguranță)�

Respondenții din cadrul discuției de grup au confirmat faptul că „pe timp de noapte” au cele mai mari îngrijo-rări privind siguranța personală și a bunurilor acestora� Spațiile publice, în special cele care nu sunt iluminate, sunt percepute ca fiind cel mai nesigure� Femeile participante la discuția de grup au remarcat că sunt îngrijorate pentru perioada nocturnă și atunci când sunt singure acasă�

Oamenii din localitățile rurale au precizat că se simt mai în siguranță în localitățile lor de trai, dat fiind faptul că își cunosc în mare parte consătenii și știu cu cine ar trebui să fie mai prudenți� Însă, atunci când sunt în mediul urban se percep ca fiind mai puțin protejați� Unul din cele mai nesigure locuri pentru bunurile personale este con-siderată „piața”, dar și transportul public�

Nivelul criminalității este considerat unul înalt în republică, circa 74% au menționat acest lucru (53% – înalt, 21% – foarte înalt) și doar 20% au estimat nivelul de criminalitate în țară mic� Cu referire la raion opiniile s-au di-vizat, 38% respondenți consideră că criminalitatea este mică / foarte mică, 55% – înaltă / foarte înaltă� Cel mai jos nivel de criminalitate este considerat în localitatea unde respondenții locuiesc, 66% dintre respondenți au estimat gradul de criminalitate ca fiind mic / foarte mic, iar 33% – înalt / foarte înalt�

Figura 2. În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în …?

1%

17%

20%

37%

49%

53%

46%

29%

21%

9%

4%

7%

9%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

a. În Republica Moldova

b. Raionul Dvs.

c. În localitatea Dvs.Foarte mic Mic Înalt Foarte înalt NŞ/NR

Populația se arată a fi destul de îngrijorată de nivelul de criminalitate din localitatea unde trăiesc, doar numai 14% au menționat că nu sunt îngrijorați de aceasta, totodată 84% au arătat diferite nivele de îngrijorare (15% – foarte îngrijorați, 37% – destul de îngrijorați, 33% – puțin îngriorați)�

În cadrul discuțiilor de grup oamenii din localitățile rurale incluse în studiu, în general, percep localitățile lor, ca fiind sigure în raport cu localitățile urbane, dar și cu alte localități rurale� Populația este cea mai îngrijorată de crime grave: violuri, omoruri care îi marchează pe perioade îndelungată (aceștia se raportează la ele și după 5–7 ani, deși participanții au fost rugați să se refere la ultimii 1–2 ani) și provoacă tensiuni la nivel de comunitate�

Figura 3. Gradul de îngrijorare și responsabilitatea privind nivelul de criminalitate din localitate

15%37%

33%14%

2%80%

56%32%

6%

Foarte îngrijoratDestul de îngrijorat

Puţin îngrijoratNu sunt îngrijorat

NŞ/NRPoliția

Administrația publică locală

Cetățenii

NŞ/NR

Cât d

e îng

rijor

at

sunt

eţi p

rivito

r la

nive

lul d

e cr

imin

alita

te d

in

loca

litat

e?

Cum

cre

deţi,

cin

e es

te re

spon

sabi

l de

asi

gura

rea

secu

rităţ

ii în

co

mun

itate

/ localitate?


Principalul responsabil de asigurarea securităţii în localitate se face poliția, cu 80% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu circa 56%, dar și cu o pondere importantă de 32% care conștientizează că asigurarea securității în localitate este și responsabilitatea cetățenilor�

Principala sursă de informare cu privire la activitatea poliției este cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (48% răspunsuri), urmată de televizor (26%)� Totodată circa 13% respondenți au declarat experiență proprie privind contactul cu poliția din localitate�

Figura 4. Care sunt sursele de informare cu privire la activitatea poliției din localitatea Dvs.?

48%

26%

13%

7%

6%

4%

1%

1%

29%

Prietenii, familia, colegii

Televizorul

Experiența personală/ contact cu …

Portalurile web

Radioul

Ziarele

Alte surse

Nu mă informez

NŞ/NR

Categorii de persoane care constituie o problemă pentru localitatea Cahul

Principala categorie de persoane, considerate de 58% dintre respondenți În foarte mare măsură / În mare mă-sură drept problemă pentru comunitate sunt Persoane în stare de ebrietate, urmate de Persoane eliberate din detenţie cu 52% atare răspunsuri, precum și Persoane ce folosesc drogurile, Persoane ce comerciali-zează droguri, Copii rămaşi fără supravegherea părinţilor, Grupări de tineret / adolescenţi agresivi, Grupări criminale violente cu cîte circa 40%� Mai puţin, circa 31% răspunsuri În foarte mare măsură / În mare măsură a cumulat opţiunea Vagabonzi, cerşetori�

Participanții la discuția de grup au menționat că „tinerii care nu au un loc de muncă și cei care consumă alcool” sunt cei mai predispuși la infracțiuni în localitățile lor, deseori aceștia provin din familii vulnerabile� Inclusiv în aceste familii apar cele mai frecvente conflicte și acte de violență� Unii respondenți consideră că cele mai predis-puse la infracțiuni sunt „persoanele needucate”, „copiii, tinerii care nu au avut parte de atenție, îngrijire și control din partea părinților”, indiferent dacă aceștia provin din familii unde se face abuz de alcool sau unde părinții au avut alte priorități decât educația copiilor, cu referire în special la migrație� Populația consideră că deseori în săvârșirea infracțiunilor sunt implicate și persoane din alte localități, pentru că aceștia de la nivel local pot fi ușor identificați de membrii comunității�

„La părinţii mei când le-au furat vaca, a stat o mașină, era din Cahul, cine a furat era tocmai din Tătărăști, prin legă-turi cu niște cunoștinţe din sat, au pîndit noaptea, s-au dus tocmai la Giurgiulești, după ce s-a descoperit, i-au adus și ei au arătat unde au fost, cum au venit, cum au intrat, mă rog așa cum trebuie să facă.” (F, 57 ani, pensionară)

În categoria grupurilor cu risc sporit de infracționalitate, unii respondenți au menționat „persoanele revenite de peste hotare”� Această percepție a fost formată în prisma unor furturi comise de migranții reîntorși în comunitate�

Dintre infracțiuni, circa jumătate dintre respondenți consideră că În foarte mare măsură / În mare măsură probleme majore sunt furturile (de păsări, bunurile gospodăriei, din locuinţe, animale), precum și


gunoiştele neautorizate� Participanții la discuția de grup au relatat de asemenea despre mai mult cazuri de furt de păsări și animale (practic au fost menționate exemple de furt al tuturor tipurilor de animale domestice, de la ie-puri, mei până la vite, cai), dar și de produse alimentare (ulei, brânză de oi, conserve etc�)� Acest tip de infracțiuni au loc cu precădere noaptea� Peste 40% răspunsuri de acest tip au cumulat opţiunile Numărul mare de dependenți de alcool, Conducători auto în stare de ebrietate, Încălcarea regulilor de circulație / accidente rutiere� Circa 38% răspunsuri au fost acordate actelor de huliganism, dar și toate celelalte probleme menționate au cumulat ponderi semnificative care variază între 19–28% răspunsuri precum că ar fi În foarte mare măsură / În mare măsură probleme în localitate�

Tabelul 1. Categorii de persoane și infracţiuni (crime) care constituie o problemă pentru localitate

În foar-te mare măsură

În mare

măsură

În mică

măsură

În foar-te mică măsură

NȘ/NR

În ce măsură următoarele categorii de per-soane constituie o problemă pentru localitatea Dvs. la moment?

Persoane în stare de ebrietate 17% 41% 31% 8% 5%Persoane eliberate din detenţie 11% 41% 17% 23% 8%Persoane ce folosesc drogurile 12% 31% 14% 31% 14%Persoane ce comercializează droguri 14% 27% 11% 32% 17%Copii rămași fără supravegherea părinţilor 9% 32% 21% 29% 11%Grupări de tineret / adolescenţi agresivi 13% 27% 20% 29% 12%Grupări criminale violente 10% 28% 14% 34% 14%Vagabonzi, cerșetori 8% 23% 23% 40% 7%

În ce măsură următoarele infracţiuni (crime) constituie o problemă pentru localitatea Dvs.?

Furt de păsări 11% 42% 21% 19% 8%Furturi din bunurile gospodăriei 9% 42% 24% 19% 7%Furt din locuințe 9% 42% 23% 21% 7%Furturi de animale 9% 40% 24% 21% 7%Gunoiști neautorizate 11% 38% 25% 19% 9%Numărul mare de dependenți de alcool 10% 33% 29% 17% 12%Conducători auto în stare de ebrietate 11% 31% 24% 23% 12%Încălc� Reg� de circulație / accidente rutiere 7% 35% 25% 24% 10%Huliganism 5% 33% 30% 23% 10%Violenţa în familie 7% 28% 34% 20% 12%Tulburarea ordinii publice pe timp de seară gălăgie în stradă sau în locuinţe noaptea

6% 22% 28% 33% 11%

Violența sexuală 4% 22% 20% 36% 19%Vandalism distrugerea, profanarea, plasarea semnelor/graffiti

3% 22% 24% 40% 12%

Furtul lucrurilor personale în transportul public

4% 20% 24% 34% 19%

Implicarea minorilor in ilegalități 4% 20% 26% 31% 21%Numărul mare de dependenți de droguri 4% 19% 24% 36% 19%Jafuri din automobile 3% 16% 19% 43% 20%Prostituție 4% 16% 14% 44% 24%


Mamele cu copii mici, dar și bunicii sunt îngrijorați de încălcarea regulilor de circulație rutieră, iar în acest sens de siguranța copiilor atunci când se joacă în afara gospodăriei�

„Când merg cu mașina nu respectă regulile de circulație, cînd se joacă copiii în drum, ei merg cu viteza asta, pentru noi de exemplu, pentru viitor este o problemă, pentru că fiecare are copii și-i lasă să se joace. Nu se respectă regulile.” (F, 21 ani, șomeră)

De menționat că este semnificativ și gradul de necunoaștere a grupurilor și problemelor comunitare, pro-centul celor care au menționat NŞ/NR variază între 5–24% răspunsuri ceia ce vorbește despre indiferență / lipsă de conștientizare a problemelor menționate�

În vederea sporirii securității în comunități, participanții la focus grup, în diferite contexte au sugerat necesi-tatea următoarelor intervenții:

a) Informarea populației privind activitatea poliției, care trebuie să se refere la: - discuții periodice cu populația privind îngrijorările acestora; - dari de seamă privind tipul și numărul de infracțiuni și nivelul de descoperire a acestora� Perioada de

raportare a fost menționată diferit de la lunar, trimestrial, simestrial până la anual; - educarea tinerii generații, inclusiv în școli; - planurile pentru activitățile poliției pe termen scurt și mediu�

b) Implicarea membrilor comunității: - oferirea suportului în investigarea infracțiunilor; - formarea „gărzilor populare”; - realizarea activităților comune cu polițiștii; - munca în folosul comunității, ca aspect educativ atât pentru cei care săvârșesc infracțiunile, cât și pen-

tru alți membri ai comunității� Găsirea unui echivalent al „15 zile”, de care anterior mai multe persoane aveau teamă/îngrijorare�

c) Alte acțiuni de prevenire a infracțiunilor, realizate în comun cu alte instituții publice şi membri ai comunității:

- responsabilizarea părinților privind creșterea, educarea și supravegherea copiilor� Aplicarea măsurilor pentru neglijență;

- acțiuni de monitorizare și implicare a adolescenților/tinerilor în diferite activități, în special din familii vulnerabile;

- angajarea în câmpul muncii / ocuparea, unii respondenți sunt ferm convinși că în momentul în care fiecare cetățean va fi încadrat în activități, numărul infracțiunilor va scădea semnificativ;

- instalarea camerelor de supraveghere video, cel puțin în locurile aglomerate, în preajma instituțiilor publice (școală, primărie)�

Constatări

• În opinia cetățenilor din raionul Cahul, nivelul de siguranță este resimțit de cetățeni la un nivel sporit pe timp de zi, mai puțin însă și pe timp de noapte� În locuri publice pe timp de noapte peste 40% respondenți au raportat că nu se simt în siguranță�

• Fiecare al treilea respondent apreciază ca fiind sporit nivelul de criminalitate localitatea de reședință și 55% în regiune� Nivelul de criminalitate pe țară este perceput ca fiind mai sporit decât la nivel local (73%)�


• Fiecare al doilea cetățean este îngrijorat de nivelul de criminalitate în localitatea sa, iar poliția, APL și populația sunt actorii care, în opinia respondenților, poartă cea mai mare responsabilitate în asigurarea securității în comunitate�

• Persoanele în stare de ebrietate, ex-deținuții, consumatorii și comercianții de droguri sunt percepuți ca fiind categoriile de populație cele mai problematice care ar atenta la securitatea și ordinea publică la nivel local�

• Furturile de păsări, animale, de bunuri din gospodărie, din locuințe sunt raportate ca fiind cele mai frecvente infracțiuni săvârșite în localitate�

• Persoanele interveviate în cadrul discuției de grup au menționat mai multe propuneri necesare în vederea sporirii securității în comunității�

IV. APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE

Opiniile cu referire la instituțiile de stat din localitate sunt diferite și preponderent depind de faptul dacă per-soanele au avut sau nu tangență cu acestea� Astfel, mai frecvent respondenți și-au exprimat opiniile privind gradul de mulțumire cu referire la Centrul medicilor de familie, la care majoritatea apelează, 71% respondenți s-au decla-rat a fi foarte mulțumiți / mulțumiți� Gradul de mulțumire de poliţie este cel mai redus, doar 60% dintre respondenți s-au declarat a fi foarte mulțumiți / mulțumiți de activitatea acesteia, iar 27% s-au declarat a fi nemulțumiți�

Opiniile privind corupția s-au divizat, cea mai mare pondere de 17% a celor care au menţionat opţiunile de răspunsuri foarte corupte / corupte au fost observate cu referire la poliţia din localitate și primărie, cel mai redus, 11%, cu referire la școală care a înregistrat și cea mai mare pondere de 66% răspunsuri precum că școlile sunt puțin corupte / deloc corupte�

Figura 5. Opinii cu referire la instituțiile din localitate

15%

18%

21%

17%

45%

49%

48%

54%

21%

20%

12%

15%

6%

8%

3%

7%

14%

6%

17%

8%

3%

3%

2%

3%

14%

14%

9%

14%

24%

28%

20%

23%

33%

29%

47%

40%

27%

27%

24%

22%

Poliția din localitate

Primăria

Școala

Centru medicilor de familie

Foarte mulțumit Mai degrabă mulțumitMai degrabă nu sunt mulțumit Deloc nu sunt mulțumitNŞ/NRFoarte corupte CoruptePuțin corupte Deloc corupteNŞ/NR

Cât de mulțumit sunteți de activitatea următoarelor instituții din localitatea Dvs.?

Cât de corupte considerați că sunt următoarelor instituții din localitatea Dvs.?


Gradul de încredere faţă de diverse subdiviziuni ale poliţiei este diferit� De cea mai mare încredere se bucură poliţia de sector, 61% dintre respondenţi au menţionat precum că au Foarte multă încredere/oarecare încredere în acestea, circa jumătate dintre respondenţi au opiniat același lucru cu referire la poliţia de frontieră și de urmărire penală�

Se observă o pondere mai mare a respondenţilor care consideră poliţia de patrulare mai coruptă în raport cu alte subdiviziuni, circa 38% au optat pentru răspunsurile foarte corupte / corupte� De menţionat că faţă de poliţia de patrulare a fost observată și cea mai mare neîncredere, exprimată prin o pondere de 37% a răspunsurilor nu prea am încredere/nu am deloc încredere�

Figura 6. Opinii cu referire la subdiviziunile poliţiei din localitate

6%

7%

7%

8%

9%

41%

40%

42%

42%

52%

24%

26%

22%

23%

23%

9%

11%

9%

10%

9%

21%

17%

21%

17%

9%

3%

6%

3%

4%

3%

26%

32%

26%

28%

26%

28%

27%

27%

28%

32%

12%

10%

12%

12%

19%

31%

25%

32%

29%

21%

Poliția de investigare a crimelor

Poliția de patrulare

Poliția urmărire penală

Poliția de frontieră

Poliția de sector

Foarte multă încredere Oarecare încredereNu prea am încredere Nu am deloc încredereNŞ/NRFoarte corupte CoruptePuțin corupte Deloc corupteNŞ/NR

Câtă încredere aveţi în următoarele subdiviziuni ale Poliţiei din localitatea Dvs.?

Cât de corupte, după părerea Dvs. sunt următoarele subdiviziuni ale Poliţiei din localitatea Dvs. ...?

Participanții la discuțiile de grup au opinii diferite privind activitatea poliției� Aceștia cel mai des se raportea-ză la activitatea sau inactivitatea polițiștilor cu care au interacționat, iar această opinie este puternic afectată de factorul uman – „imaginea polițistului în localitate”; „interacțiunea cu poliția de patrulare”� Astfel, cei care au avut experiențe pozitive privind adresabilitatea la poliție au mai multă încredere în aceștia, iar cei care au avut personal sau cineva din apropiați experiențe percepute ca fiind negative au mai puțină încredere în activitatea acestora�

Unii intervievați au recunoscut că nu prea i-a interesat activitatea poliției, dar totuși consideră că aceștia își fac datoria de a menține ordinea publică, a preveni și descoprei infracțiunile�

„Nu prea m-a interesat de lucrul care-l face, cred că ceva face, văd că a apelat de vreo câteva ori la mine, m-a între-bat, dacă cunosc această persoană, cu ce se ocupă, una alta și cred că-și face datoria, dacă tot se interesează.” (M, 23 ani, programator)

Participanții intervievați în cadrul discuției de grup percep, de asemenea, poliția de patrulare ca fiind cea mai coruptă� Şoferii au recunoscut că deseori și aceștia îi „provoacă” – „și noi câteodată încălcăm și mai bine-i dai 50 de lei, decât să te duci să plătești 200 lei la bancă, sunt așa cazuri și noi sântem vinoveți.” Unii respondenți însă, consideră că aceștia mai des înregistrează încălcările participanților la trafic� Şi în alte structuri sunt intenții de a solicita mită� Populația consideră că persoanele neinformate sunt expuse riscului de a solicita mită, dat fiind faptul că unii polițiști fac abuz de putere, în opinia acestora�


„Polițiștii cîteodată își folosesc funcția, dar nu cum trebuie, de exemplu eram la oprire și o mașină de poliție, dar nu era de patrulare, cred că sectorist ceva, fugăreau altă mașină. Mașina aceea a ieșit la trasa centrală și s-a ciocnit cu altă mașină. Poliția fuge, pleacă, aceștia cheamă poliția, poliția vine peste jumătate de oră, altă poliție de patrulare, de ce aceia au fugit?! Cei implicați în accident au chemat poliția, ce rezultă: că aceia doreau mită, poate aceia erau beți, poate nu aveau documentele la mașină, diferit poate să fie, dar chestia că s-a produs accident din cauza lor, ei trebuiau să se oprească, dacă fugăreai mașina, de acum oprește-te și clarifică-te, da ei au fugit. Nu s-au oprit, deodată au oprit girofarul lor și au luat-o în altă direcție și gata.” (F, 34 ani, manager)

În mai multe contexte, în cadrul discuțiilor de grup s-a menționat faptul că unii polițiști nu cunosc legislația, deci nu știu să-și facă bine meseria și aceștia „profită de cei care nu cunosc legile”, dar sunt precauți față de cei care știu să-și apere drepturile�

Respondenţii sunt mai mult optimiști cu referire la activitatea poliţiei, ponderea celor care consideră că în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc este aproape dublă (22%) în raport cu ponderea celor care au menţionat că lucrurile se înrăutăţesc (12%), totodată peste jumătate dintre respondenţi (51%) consideră că situaţia rămîne a fi fără schimbări�

Figura 7. Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc sau se înrăutățesc?

12% 51% 22% 15%

Lucrurile se înrăutățesc Fără schimbări Lucrurile se îmbunătățesc NŞ/NR

Respondenţii au fost solicitaţi să se expună cu referire la o serie de afirmaţii care ar permite aprecierea activi-tăţii poliţiei din localitate� În general, opiniile cu conotaţie pozitivă prevalează în majoritatea cazurilor� Astfel, 61% dintre respondenţi au menţionat că sunt de acord / parţial de acord cu afirmaţiile precum că Poliţia este prezentă în locurile și în cazurile necesare, cîte 57% dintre cei intervievaţi au optat pentru afirmaţiile Poliţia intervine rapid când este solicitată și că Acţiunile poliţiștilor sunt întotdeauna legale, 56% – Poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor și le explică acestora acțiunile și deciziile sale, iar circa 53% consideră că Poliția știe cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele și societatea în general� Aproape jumătate dintre respondenţi sunt de acord / parţial de acord cu faptul că Poliția tratează toţi oamenii cu respect și Poliția tratează toţi oamenii egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social etc. iar o pondere de 44% atare răspunsuri au fost oferite afirmaţiei Poliţiștii sunt devotaţi cetăţenilor și comunității�

În cazul a două afirmaţii prevalează opiniile cu conotaţie negativă, cîte circa 43% respondenţi sunt de acord / parţial de acord cu afirmaţiile precum că Poliţiștii de obicei sunt indiferenţi atunci când cetăţenii le solicită ajutor, dar și Poliţiștii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal�

Opiniile participanților la discuția de grup privind activitatea poliției din localitate au fost diferite, dat fiind faptul că respondenții erau din localități diferite� De asemenea, contează și gradul de interacțiune cu polițistul de sector� Astfel angajații din instituțiile de învățământ se declară mulțumiți de activitatea poliției care intervine prompt în cazul minorilor cu comportamente deviante� Se fac întruniri cu elevii pe diferite subiecte, cel mai recent subiect discutat a fost cel privind „siguranța pe internet” cu referire în special la „jocurile periculoase”�

Studiul a inclus un set de întrebări pentru a evalua opinia populaţiei cu referire la faptul, cît de bine poliția din localitate îndeplinește o serie de sarcini� În 13 afirmaţii din 14 prevalează aprecierile pozitive, răspunsurile foarte bine / bine variind între 44–57%�


Tabelul 2. Cum ați aprecia următoarele afirmaţii cu privire la activitatea poliției din localitate?

De acord

Parţial de acord

Nu sunt de acord

De loc nu sunt de acord

NȘ/NR

Poliţia este prezentă în locurile și în cazurile necesare 11% 50% 19% 3% 18%Poliţia intervine rapid când este solicitată 13% 44% 21% 3% 20%Acţiunile poliţiștilor sunt întotdeauna legale 9% 48% 23% 6% 16%Poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor și le explică acestora acțiunile și deciziile sale

14% 42% 23% 3% 19%

Poliția știe cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele și societatea în general

12% 41% 25% 3% 20%

Poliția tratează toţi oamenii cu respect 11% 38% 26% 4% 22%Poliția tratează toţi oamenii egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social, etc�

9% 39% 26% 6% 21%

Poliţiștii sunt devotaţi cetăţenilor și comunității 10% 35% 27% 6% 23%Poliţiștii de obicei sunt indiferenţi atunci când cetăţenii le solicită ajutor

5% 38% 24% 12% 21%

Poliţiștii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal

8% 35% 25% 8% 25%

În opinia respondenţilor cel mai bine poliţia îndeplinește astfel de sarcini precum Aplicarea sancţiunilor (aver-tismente, amenzi) cu 57% răspunsuri foarte bine / bine, precum și Cooperarea cu Administraţia Publică Locală, Reacţi-onarea la cazuri de urgenţă, cu cîte circa 55%� Cel mai prost – Găsirea/recuperarea bunurilor furate cu 36% aprecieri foarte bine / bine, dar și 39% răspunsuri rău / foarte rău�

Aceleași percepții s-au conturat și în cadrul discuției de grup� Cei intervievați consideră că poliția insistă pe aplicarea sancțiunilor și este mai puțin orientată să prevină infracțiunile și mai ales să depună efort pentru recu-perarea bunurilor�

„Iată noi am avut un caz cu vecinii, am avut o ceartă și a sărit și la bătaie vecina, eu eram însărcinată și ea a sărit la mine la bătaie că aveam bobocei micuţi și i-am pus să pască în drum și ea a început că de ce i-am dat la dânsa sub gard să pască și a sărit la bătaie, m-a îmbrâncit și poliţistul de sector ne-a făcut parte egală, ne-a pus amendă 200 lei la una, 200 lei la celălalt și s-a „rezolvat”. Dumneaei deseori se întâmplă când ne numește, ne strigă cuvinte urâte.” (F, 25 ani, concediu de îngrijire a copilului)

Totodată, este necesar de menţionat că ponderi semnificative de 23–29% nu au știut sau nu au dorit să se exprime cu referire la acest aspect, ceia ce conduce la presupunerea că populaţia nu cunoaște sarcinile poliţiei din localitate sau din diverse motive nu vrea să se expună� De menţionat, că cele mai mari ponderi ale non-răspun-surilor, cîte circa 29%, sunt observate cu referire la Cooperarea cu Administraţia Publică Locală, precum și Oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu�

Sunt respondenți care percep destorsionat unele intervenții ale poliției, identificate ca fiind abuzive, în special în cazul unor aspecte percepute ca fiind firești cum ar fi: „arderea frunzelor uscate”; „prezența în stradă a materialelor de construcție (nisip, piatră)” o periodă mai îndelungată de timp� Alți respondenți consideră că aceste intervenții sunt foare utile, din perspectivă ecologică și al aspectului estetic al localității�

Operațiunea „MAC” a marcat-o pe o tânără participantă la discuția de grup, care după ce a achitat amendă are grijă ca macul să nu mai crească în grădina lor�


„Am avut situație, când creștea macul în grădină, dar nu l-am semănat, el singur a ieșit și a venit poliția, l-a strîns, a numărat firele și am plătit amendă pentru mac… Am plătit 300 de lei pe câteva, dacă erau vreo 18 fire. Am plătit ca să avem grijă să nu mai crească. Este substanță narcotică adică…” (F, 21 ani, șomeră)

Tabelul 3. Vă rugăm să indicaţi cît de bine după părerea Dvs. poliția din localitate îndeplinește următoarele sarcini:

Foarte bine Bine Rău Foarte rău NȘ/NRAplicarea sancţiunilor (avertismente, amenzi) 6% 52% 16% 1% 27%Cooperează cu Administraţia Publică Locală 10% 46% 16% 1% 29%Reacţionarea la cazuri de urgenţă 4% 50% 20% 1% 26%Controlul traficului și impunerea respectării regulilor de circulaţie 4% 48% 24% 2% 23%Investigarea infracţiunilor 3% 49% 25% 1% 23%Preocuparea de încălcarea ordinii publice 4% 47% 23% 2% 25%Preocuparea de violenţa și conflictele de familie 3% 47% 23% 2% 27%Patrularea comunităţii 6% 44% 24% 4% 24%Reţinerea infractorilor 2% 45% 27% 2% 25%Acordarea asistenţei victimelor infracţiunilor 2% 44% 22% 5% 28%Informarea cetățenilor pv securitatea și prevenirea infracţiunilor 2% 45% 25% 4% 26%Combaterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consum alcool) 2% 43% 26% 6% 24%Oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu 3% 41% 23% 5% 29%Găsirea/recuperarea bunurilor furate 3% 33% 35% 4% 26%

În opinia respondenţilor, printre principalele probleme cu care se confruntă poliţia din localitate sunt salariul mic (18% răspunsuri), lipsa de încredere în poliţie din partea populaţiei (15%), corupţia (14%), insuficienţa de personal (13%), lipsa de respect din partea populaţiei (11%), dar și lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli și nivelul profesional scăzut cu căte 10% răspunsuri afirmative� Alte opţiuni au cumulat mai puţin de 10% răspunsuri afirmative� O ponde-re semnificativă de 16% dintre respondenţi au declarat că în general nu există probleme în acest context�

Figura 8. Care sunt, după părerea Dvs., problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate?

18%15%

14%13%

11%10%10%

7%7%

5%4%4%

3%16%

29%

Salariu micLipsa de încredere în poliție din partea populației

CorupţieInsuficienţa de personal

Lipsa de respect din partea populațieiLipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli

Nivel profesional scăzutDotarea tehnică insuficientăO transparenţă insuficientă

Nivel de educaţie scăzut al personalului poliţieiAspect neglijent al poliţiştilor

Legături cu lumea interlopă, mafiaBirocraţie

Nu există problemeNȘ/NR


În cadrul discuției de grup au fost menționate practic majoritatea problemelor prezentate în Figura 8, dar s-a pus accentul preponderent pe două provocări de bază: „lipsa dorinței/interesului pentru a proteja populația” și „nedorința populației de a oferi suport poliției”�

Poliţistul de sector nu este destul de bine cunoscut de populaţie, 30% dintre intervievaţi au declarat că nu cunosc poliţistul de sector, iar 34% – doar au auzit de el�

Majoritatea, 69% dintre respondenți, cunosc cum ar putea lua legătura cu poliţistul de sector (11% – au mai luat legătura cu el, 58% – cunosc, dar nu au mai luat legătura cu el), totuși 31% nu știu cum ar putea să-l contacteze�

Figura 9. Cunoaşterea poliţistului de sector de către populaţie.

36%

34%

30%

1%

11%

58%

31%

1%

Îl cunosc personal

Doar am auzit despre el

Nu cunosc

NŞ/NR

Cunosc, am mai luat legătura cu el

Cunosc, dar nu am luat legătura cu el

Nu cunosc

NŞ/NR

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cu

noaș

teți

poliț

istu

l de

sector?

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cu

noaș

teți

cum

ați

pute

a lu

a le

gătu

ra c

u po

lițis

tul d

e se

ctor

?

Majoritatea respondenţilor, 81%, au menţionat că cunosc în ce cazuri trebuie să se adreseze la poliţie, 77% – știu cum să se adreseze iar 41% – cunosc unde și ce fel de subdiviziuni ale poliţiei se află în localitate�

Figura 10. Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații:

81%

77%

41%

39%

28%

27%

Eu știu in ce cazuri trebuie sa mă adresez la politie

Eu știu cum sa mă adresez la politie

Eu știu unde si ce fel de subdiviziuni ale politiei se afla in localitate

Eu știu ce informații pot sa obțin de la politie

Eu știu ce informații pot sa obțin de la diferite subdiviziuni ale politiei

Eu sunt bine informat despre ce si cum face politia din localitate

Cu referire la necesităţi de informare, opiniile respondenţilor s-au dispersat� Circa 37% respondenţi au decla-rat că nu au nevoie în general să fie informaţi de poliţie, totodată circa cîte 30% consideră că ar fi necesară informa-rea privind majoritatea situaţiilor, mai puţin despre modul de cooperare cu poliţia, care a cumulat 19% răspunsuri, precum și modul în care ar contribui la siguranța comunității, cu 14% răspunsuri afirmative�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 15Figura 11. Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea

Dvs. să vă informeze despre următoarele …?

30%

30%

30%

29%

29%

27%

26%

19%

14%

37%

6%

Rezultatele obținute de poliție

Modul de protecție a locuințelor

Modul de protecție personală

Planurile de activitate a poliției

Modul de prevenire a infracțiunilor

Situația criminogenă

Activitatea poliției zi de zi

Modul în care pot să cooperez cu poliția

Modul în care pot să contribui la siguranța …

Nu am nevoie să fiu informat de poliție

NȘ/NR

Respondenții care ar dori să fie informați de către poliție despre diverse activități, dar și modurile de prevenire a diferitor cazuri conexe situațiilor criminogene, ar prefera ca să fie făcut prin Adunări generale cu populația din loca-litate, ponderea răspunsurilor afirmative variază între 70–83%, Pliante/broșuri, cu ponderi cuprinse între 12–25%, sau Internet, pentru această modalitate au optat 8–19% respondenți� Mai puțin respondenții ar dori să fie informați de Mass-media, ponderile răspunsurilor afirmative sunt sub 11%�

Tabelul 4. Spuneți-mi vă rog, cum ați dori ca poliția să vă informeze despre …?

Adunări genera-le cu populația din localitate

Personal polițistul să

mă informeze

Pliante/broșuri

Mass-me-dia (Radio, TV, ziare)

Inter-net

N % N % N % N % N %

1� Situația criminogenă 41 77% 5 9% 9 17% 2 4% 8 15%2� Planurile de activitate a poliției 45 78% 9 16% 10 17% 6 10% 10 17%3� Activitatea poliției zi de zi 42 81% 6 12% 8 15% 3 6% 4 8%4� Rezultatele obținute de poliție 50 83% 6 10% 7 12% 5 8% 5 8%5� Modul în care pot sa cooperez cu poliția 27 73% 4 11% 8 22% 3 8% 5 14%6� Modul în care pot să contribui la siguranța comunității

21 75% 1 4% 7 25% 1 4% 3 11%

7� Modul de prevenire a infracțiunilor 44 77% 6 11% 11 19% 6 11% 10 18%8� Modul de protecție a locuințelor 45 75% 7 12% 11 18% 6 10% 10 17%9� Modul de protecție personală 41 70% 7 12% 12 20% 6 10% 11 19%

Un număr limitat de respondenți În ultimele 12 luni predecesoare studiului au avut de a face / contact cu cel puțin unul dintre reprtezentanții poliției� Astfel, 20 persoane (circa 10% respondenți) au contactat Poliția de sector, 6 persoane (circa 3% dintre respondenți) au contactat Inspectoratul (comisariatul) de poliţie, 2 persoane (sub 1%) au avut de a face cu Poliția de patrulare�

Motivele contactării poliției au fost cele de a reclama/raporta careva infracțiuni, diverse alte probleme� În diverse cazuri respondenții au menționat că au fost tratați diferit: de la atenție și simpatie, pînă la indiferenţă, răspunsurile find considerate în majoritate adecvate�


Tabelul 5. Motivele contactării și comportamentul reprezentanților poliției

1. Inspectora-tul de poliţie

2. Poliția de sector

3. Poliția de patrulare

N % N % N %Dacă da, care a fost motivul din care ați contactat / aţi fost contactat ultima dată?

Să reclamaţi o infracţiune în care Dvs� sau cineva din familia Dvs� a fost victimă

3 50% 9 45% − −

Să reclamaţi o infracţiune în care altcineva fusese victimă

− − 2 10% − −

Să raportaţi oricare fel de deranj, gălăgie sau tulburări − − 3 15% − −Să raportaţi că aţi pierdut ceva (inclusiv animale) − − 1 5% − −Să raportaţi că aţi găsit ceva (inclusiv animale) − − − − − −Să raportaţi oricare alte probleme sau dificultăţi − − 2 10% − −Să primiţi oricare alte sfaturi, informaţii 1 17% 1 5% − −Polițistul m-a solicitat, oprit, întrebat 1 17% 1 5% 1 50%NŞ/NR 1 17% 1 5% 1 50%

Cum s-au comportat cu Dvs� la ultima întâlnire cu…?

Cu atenție și simpatie 1 17% 1 5% 1 50%Cu oarecare atenție 3 50% 15 75% 1 50%Cu indiferență 2 33% 4 20% − −Cu iritație − − − − − −Cu ostilitate − − − − − −NŞ/NR − − − − − −

Ultima dată când ați contactat poliția, ați considerat că vi s-a răspuns adecvat la întrebări?

Da 2 33% 5 25% 2 100%Probabil că da 2 33% 8 40% − −Probabil că nu 1 17% 7 35% − −Nu 1 17% − − − −Nu știu − − − − − −

Constatări

• Poliția, de rând cu celelalte instituții la nivel local înregistrează un nivel mediu de mulțumire a cetățenilor� Totodată 17% din respondenți sunt de părere că poliția din localitate este coruptă sau chiar foarte coruptă�

• Nivelul de încredere în diferite subdiviziuni ale poliției din localitate este aproximativ egal� Totodată se înre-gistrează o ușoară tendință de a percepe poliția de patrulare ca fiind o subdiviziune ceva mai coruptă compa-rativ cu celelalte subdiviziuni�

• Găsirea/recuperarea bunurilor furate și oferirea consultanței privind securitatea locuințelor ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

• Nivelul scăzut de salarizare (18%), lipsa de încredere din partea populației (15%) și corupția (14%) sunt prin-cipalele probleme cu care se confruntă, în opinia respondenților, organele de poliție în exercitarea activității sale�


• Studiul înregistrează un nivel moderat de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector, lucru care direct denotă un nivel scăzut de interacțiune între poliție și populație� Doar 36% respondenți își cunosc per-sonal polițistul de sector�

• Persoanele intervievate au invocat un spectru larg de domenii în care ar dori să fie informați/instruiți de poliție�

• Circa 10% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, 3% au contactat comisariatul și 1% cu poliția de patrulare�

• Majoritatea locuitorilor ar dori să fie informați de către poliție despre diverse activități ale poliției, dar și des-pre modul în care pot contribui la securitatea comunității și prevenire a infracțiunilor� Cea mai bună metodă care ar putea fi utilizată de poliție în acest scop ar fi Adunări generale cu populația din localitate (70–83%), Pliante (12–25%) și Internet (8–19%)� Mai puțin respondenții ar dori să fie informați de Mass-media, ponde-rile răspunsurilor afirmative sunt sub 11%�

V. INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE

Gradul de încredere în organele de poliție se reflectă în comunicarea cu acestea� Fiind întrebați în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor, doar aproape jumătate dintre respondenți au menționat că acestea se adresează În foarte mare parte / Majoritatea cazurilor (9% respondenți) sau În mare parte (37%)� De menționat, că printre respondenți 8% au declarat că au fost victime a unei infracţiuni/crime în ultimele 12 luni, predecesoare studiului�

Figura 12. Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor?

9%

37%

33%

4%

19%

În foarte mare parte / Majoritatea cazurilor

În mare parte

În mică parte

Deloc

NŞ/NR

Printre respondenți au fost menționate o serie de cazuri de victimizare pe parcursul ultimelor 12 luni, prede-cesoare studiului, dintre acestea majoritatea au fost reclamate la poliție (84% sau 16 cazuri din 19)�


Tabelul 6. Spuneți-mi vă rog în ultimele 12 luni aţi fost, victima la careva din următoarele infracţiuni?

Tabelul 7. Aţi putea să ne spuneţi dacă aţi reclamat la poliţie?

Jaf/tâlhărie Da 1 1% Da 1 100%Nu

Furt din locuință Da 6 3% Da 5 83%Nu 1 17%

Vătămare corporală gravă Da 1 1% Da 1 100%Nu

Huliganism Da 5 3% Da 5 100%Nu

Furt din mijlocul de transport Da 1 1% Da 1 100%Nu

Furt din bunurile gospodăriei Da 3 2% Da 2 67%Nu 1 33%

Furtul lucrurilor personale în transportul public

Da 1 1% DaNu 1 100%

Şantaj/racket Da 1 1% Da 1 100%Nu

Motivul principal din care victimele crimelor nu se adresează la poliţie este lipsa încrederii în poliţie, menționată de 31% respondenți, dar și Frica de represalii din partea infractorilor cu 27% răspunsuri�

Figura 13. Care, după părerea Dvs., sunt motivele principale din care victimele crimelor nu se adresează la poliţie?

31%

27%

16%

12%

12%

11%

8%

8%

7%

7%

7%

6%

4%

1%

28%

Nu au încredere în poliţie

Frica de represalii din partea infractorilorOamenii au frică de tărăgănările birocratice şi nu doresc

să piardă timpul în zădar

Victimele anunţă alte autorităţi

Poliţia n-ar fi putut face nimic

E ceva personal /o problema de familie Tentativa de infracţiune a fost fără succes / infracţiunea

nu a fost dusă pînă la capătPersoana vinovată (Infractorul) a compensat pierderile

cauzate Pagube / vătămări nesemnificative, ce nu merită a fi

raportate

Victima a rezolvat problema de sine stătător

Frica că informaţia nu va rămâne confidenţială

Poliţia n-ar fi dorit să se implice, nu ar fi fost interesată

Victima consideră că fusese, într-o anumită măsură, vina ei / a lui pentru cele întâmplate

Alte opţiuni

NȘ/NR


Respondenții intervievați în cadrul discuției de grup au remarcat că persistă o neîncredere precum că adre-sarea la poliție le va soluționa problema� În cazul celor mai răspândite infracțiuni, cum sunt: „furturile” bunurile sau sinecostul acestora nu vor fi restituite victimei, iar în cazul de „violență, agresiune” agresorul nu va fi tras la răspundere�

Modul în care interacționează polițistul de sector cu populația, de asemenea este foarte important în vederea adresabilității ulterioare� Dacă polițistul are o atitudine neglijentă sau în unele situații condamnă victima, probabi-litatea ca aceasta să revină după ajutor este mică�

„Ne-a reproșat că el mai are jumătate de an și trebuie să iasă la pensie și nu vrea să-și facă probleme la urmă și nici dușmani, așa ne-a răspuns, ce pot să-i mai spun. Dar cu ce ocazie să mă mai adresez mai departe dacă mi-a spus și m-a preîntâmpinat că statul pune 200 lei amendă (la infractor), dar Dvs. nimic nu primiți, gata s-a terminat (ancheta).” (F, 57 ani, pensionară, victimă)

Unii respondneți consideră că este o implicare diferită a polițistului în dependență de cine este victimă, ast-fel când păgubiți sunt anumiți lideri locali (reprezentanți ai APL, oameni de afacere) sau persoane din anturajul polițistului de sector, se depune mai mult efort pentru descoperirea infracțiunii – „furturi au fost mai multe, dar s-a găsit (descoperit) numai la primar, dacă era un om simplu, nu mai depuneau atâta efort.”

„La oamenii simpli nu prea tare se atrage atenția, acești care au funcții mai mari sau mai bogați, la ei se rezolvă, dar la oamenii de rând, cam nu prea.” (F, 21 ani, șomeră)„La cineva la noi în sat s-a furat calculatorul, televizorul de pe perete, multă marfă s-a luat de la oameni și aceștia de pe loc nu au hotărît și nici din Cahul, el omul a mers mai departe, a ajuns pînă la acei din Chișinău și s-a găsit. Motocicleta era schimbată și culoarea, a spus din ce raion și i-au găsit tot, cum este posibil? Și i-au găsit toate celea, calculatorul pe aceeași stradă era la o fetiță, ea a văzut că-i luat și-i furat, a putut să spuie lucrurile acestea. Aici mie îmi pare și conștiința omului – azi, mie mi l-au adus, dar pe mine poate să mă fure mâine, eu unde am să mă duc, poate-i la vecin, el tot poate n-o să spuie, cum n-am spus și eu și la ce o să ajungem noi atunci.” (F, 47 ani, profesoară)

Participanții care au avut experințe negative cu polițistul de sector ar prefera să apeleze la organele ierarhic superioare – „aș merge la centrul raional și aș adresa plângerea dată, aș scri-o direct acolo.” Ceilalți respondenți au remarcat că oricum munca în teren va fi realizată de polițistul de sector, iar acest aspect a accentuat dezamăgirea celor care intenționau să se adreseze direct la centrul raional�

Unii respondenți au accentuat că se vor adresa la poliție, dar cu neîncredere că se va soluționa ceva în favoarea persoanei păgubite�

„În caz de violență ceva, sau în caz de furt, cred că m-aș adresa. De exemplu, la noi în sat s-a furat la vecinii de mai la deal, s-a furat calculatorul și nu l-au găsit, s-au adresat la poliție și nu s-a rezolvat nimic…M-aș adresa cred că dacă s-ar întîmpla, dar nu știu dacă s-ar rezolva.” (F, 21 ani, șomeră)

Majoritatea respondenților s-ar adresa la poliție, dacă ar fi martorul unei infracțiuni, 77% s-ar adresa în cazul unui omor, cîte 73% – acţiuni de trafic cu fiinţe umane, 70% – jaf, acțiuni de contrabandă� Celelelte opţiuni au cumulat între 57–68% răspunsuri afirmative�

Persistă și intențiile de a soluționa unele cazuri cu forțe proprii, mai frecvent aceasta s-ar întreprinde în cazul dacă cineva ar conduce în stare de ebrietate, 12% au optat pentru acest răspuns, precum și în cazul de violență în familie sau acte de huliganism, ar încerca să rezolve cu propriile forțe 8% respondenți�

Mai indiferentă pare a fi populația în cazul cînd Cineva a urcat la volanul unui automobil după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate), violenţă în familie, dar și de Trecere ilegală a frontierei, acţiuni ilegale în zona de


frontieră, fiecare al cincilea nu ar întreprinde nimic� Se observă că și în celelalte cazuri 12–15% dintre cei intervievaţi de asemenea ar rămîne indiferenţi și nu ar întreprinde nimic� Se observă și un grad ridicat de incertitudine, unul din zece respondenți au menționat NŞ/NR�

Tabelul 8. Cum mai degrabă ați proceda în cazul când sunteți martorul …?

Voi apela la poliție

Voi apela la prieteni

Voi încerca să rezolv cu propriile forțe

Nu voi întreprinde

nimic

NȘ/NR

Omor 77% 1% 3% 13% 7%Unor acţiuni de trafic cu fiinţe umane 73% 1% 3% 15% 10%Unui jaf 70% 3% 6% 12% 10%Unor acţiuni de contrabandă 70% 2% 2% 17% 10%Unui furt 68% 5% 6% 12% 10%Act de huliganism 66% 3% 8% 13% 10%Trecere ilegală a frontierei 65% 2% 3% 21% 10%Unui caz de violență în familie 61% 3% 8% 20% 9%Unor acţiuni ilegale în zona de frontieră (de ex� pescuit, vânat, CONTRABANDĂ)

61% 3% 6% 20% 11%

Cineva a urcat la volanul unui automobil după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate)

57% 2% 12% 21% 10%

Respondenții intervievați în cadrul discuției de grup au fost mai rezervați în a oferi suport poliției� Ei au menționat faptul că în cazul unor infracțiuni grave ar oferi totuși informații poliției� De asemenea, ar crește nivelul de implicare și în cazul în care victime sunt persoane apropiate�

Au fost identificate 3 motive de bază, invocate de cei intervievați din cauza cărora nu-și doresc să fie martori: neîncrederea în activitatea poliției (atât modul cum vor fi interpretate și utilizate cele declarate, cât și efortul acestora pentru soluționarea cazurilor; tratarea diferențiată a cetățenilor după statutul social și/sau economic al acestora); procedurele care urmează (ex� chemările repetate în judecată) consumatoare de timp și în unele situații și de bani; teama pentru siguranța proprie și a familiei, conflicte amenințări din partea infractorilor�

Constatări

• Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către organele de poliție, circa 37% respondenți sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze cazurile respective�

• Lipsa de încredere în poliție și frica de represalii din partea infractorilor sunt principalele bariere pentru adre-sarea la poliție în cazul unei infracțiuni�

• Se manifestă anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� De ex� doar 57% din respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile de conducere în stare de ebrietate, puțin peste 60% ar raporta la poliție cazurile de acțiuni ilegale în zona de frontieră și sau dacă ar fi martor la cazuri de violență în familie�

VI. COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE

Importanța cooperarării între poliție și populație este conștientizată de către respondenți� Datele studiului denotă, că în cazul cînd populația și poliția vor coopera mai bine așteptările respondenților sunt că în următoarele 12 luni rata/numărul infracțiunilor menționate în Tabelul 9 va scădea, această opinie este susținută de majoritatea 80–87% respondenți� Totodată, fiecare al 10-lea susține că va rămîne la fel, însă mai persistă și opinii singulare de 2% respondenți (sub marja de eroare a eșantionului), precum că chiar dacă populația și poliția vor coopera mai bine oricum infracționalitatea va crește�

Tabelul 9. După părerea Dvs., dacă populația și poliția vor coopera mai bine, în următoarele 12 luni cum se va schima rata/numărul următoarelor infracțiuni …?

Va crește Va rămîne la fel Va scădea NȘ/NR

Jaf/tâlhărie 2% 10% 84% 5%Furt din locuință 2% 9% 85% 5%Accident de circulaţie rutieră 2% 11% 83% 5%Vătămare corporală gravă 2% 10% 84% 5%Violenţă în familie 2% 10% 85% 5%Trafic de fiinţe umane 2% 8% 86% 5%Violenţă sexuală 2% 8% 86% 5%Huliganism 2% 12% 82% 5%Răpirea mijlocului de transport 2% 7% 87% 5%Furt din mijlocul de transport 2% 9% 85% 5%Furt din bunurile gospodăriei 2% 9% 85% 5%Furt de păsări 2% 9% 85% 5%Furt de animale 2% 10% 84% 5%Furtul lucrurilor personale în transportul public 2% 11% 83% 5%Escrocherie 2% 10% 84% 5%Şantaj/racket 2% 11% 83% 5%Cazuri de corupție 2% 13% 80% 6%

În opinia a 41% respondenți principala metodă de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate este ca poliția să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora, 35% consideră că este necesar Să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia), urmate de opţiunile Prin acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare (în comun) cu cetăţenii și Prezența mai frecventă în teritoriu a angajațlor poliției cu puţin peste 20% răspunsuri afirmative, celelalte opţiuni au cumulat sub 20% răspunsuri� Aceleași tendințe s-au evidențiat și în cadrul discuției de grup: „să cunoască sectorul bine”; „prin fiecare casă trebuie de umblat”�

Pentru a cunoaște populația bine, unii intervievați consideră că polițistul de sector trebuie să fie băștinaș sau să activeze mai mulți ani în aceeași localitate/sector� Opiniile la acest subiect s-au divizat, alți respondenți consideră că astfel va fi și mai mult cumătrism și favoritism, ceilalți însă argumentează că polițistul va cunoaște grupurile de risc, va avea o autoritate mai mare în comunitate și mai multe persoane ar fi disponibile să-l ajute în activitatea acestuia�


Unii respondenți consideră că este foarte important și suportul oferit de către primar pentru polițistul de sector și modul de interacțiune a acestora – „depinde și de activitatea primăriei, primarului, cum organizează, ce autoritate are primarul în sat, astfel ca împreună să facă o echipă”�

Figura 14. După părerea Dvs. care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate?

41%

35%

24%

23%

17%

13%

11%

11%

10%

9%

32%

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

Să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Prin acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare (în comun) cu cetăţenii

Prezența mai mare (mai frecventă) în teritoriu a angajaţilor de poliție

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Prin consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse

Prin acţiuni de comunicare mai bune prin mijloace de comunicare în masă

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

Să instruiască copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Acces mai ușor la poliție pentru public (la sectoarele de poliție , la telefon)

NȘ/NR

Activitățile de promovare, conștientizare și informare sunt puțin cunoscute de către respondenți� În ponderi mai semnificative respondenții cunosc despre activitățile de instruire a copiilor din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice, circa 33% au menționat această activitate, 29% cunosc despre activitățile de încurajare a cetățenilor să raporteze cazurile dacă au fost martori ale unor infracțiuni�

Celelalte activităţi au cumulat între 20–28% răspunsuri, cea mai mică pondere de 19% a răspunsurilor afir-mative fiind observată cu referire la Consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse�

În opinia celor intervivați în cadrul discuției de grup, polițiștii ar trebui să se implice mai mult în asigurarea ordinii publice, să prevină actele de distrugere a bunurilor publice; să combată parcările ilegale (cu referire la or� Cahul)� Respondenții au menționat că, în primul rând, polițiștii ar trebui să fie un exemplu pentru populație în respectarea legii, dat fiind faptul că ei o încalcă, în timp ce solicită de la cetățeni să o respecte�

„Merge poliția de patrulare și vorbește la telefon, mă depășește și vorbește la telefon. Des se întâmplă, chiar ieri a fost.” (M, 23 ani, programator)„Sau încalcă semnele de circulație.” (F, 34 ani, manager)„Sau la zebră trece, am avut caz că mergeam pe zebră și în fața mea au trecut cu mașina de poliție, nu s-au oprit… Nu, nu era pornit girofaru. Pur și simplu mergea.” (F, 21 ani, șomeră)

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 23Figura 15. Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs. desfășoară următoarele activități?

33%

29%

28%

27%

26%

24%

22%

20%

19%

51%

58%

53%

59%

61%

66%

67%

68%

66%

17%

14%

20%

15%

13%

11%

11%

13%

15%

Instruieşte copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

Dezvoltarea spiritului responsabilității civice la cetăţeni / explicarea privind importanța conlucrării cu poliția în cazul cînd au fost martori a unor infracțiuni

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare cu cetăţenii

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

Dialog/ consultări dintre poliţie şi locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Acţiuni de comunicare prin mijloace de comunicare în masă

Consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse

Da Nu NȘ/NR

Doar 12% respondenți consideră că cetăţenii din localitate ajută poliţia să-și execute îndatoririle destul de des, 40% – din cînd în cînd, 34% – destul de rar sau nici odată�

Acest ajutor al locuitorilor este conștientizat de către respondenți, în opinia a 69% respondenți este conside-rat foarte important / destul de important, (23% – foarte important, 46 – destul de important)�

Figura 16. Suportul poliției din partea populației și importanța acestuia

12%

40%

26%

8%

15%

23%

46%

15%

2%

15%

Destul de desDin când în când

Destul de rarNiciodată

NŞ/NRFoarte important

Destul de importantPuţin important

Nu este deloc importantNŞ/NR

Dup

ă pă

rere

a D

vs. c

ât

de d

es c

etăţ

enii

din

loca

litat

ea D

vs. a

jută

po

liţia

să-ş

i exe

cute

în

dato

ririle

?

Cum

cred

eți, c

ât de

im

porta

nt es

te

pent

ru p

oliţi

e aju

toru

l din

par

tea

locu

itoril

or d

in

loca

litat

e?

Dacă populația ar conlucra cu poliția într-o măsură mai mare, circa 80% respondenți consideră că ar scădea nivelul infracțiunilor, s-ar mări numărul celor descoperite, dar ar contribui și la reducerea nivelului corupției� De asemenea 73% respondenți consideră că aceasta ar contribui și la creșterea adresabilității la poliție� Persoanele mai învârstă, intervievate în cadrul discuției de grup au menționat necesitatea revenirii la „gărzile populare”, care sunt percepute pe de o parte ca o modalitate eficientă de asigurare a ordinii publice, iar pe de altă parte sporește colaborarea populației cu poliția�


Figura 17. După părerea Dvs. dacă populația ar conlucra cu poliția într-o măsură mai mare, considerați Dvs. că:

83%

79%

78%

76%

73%

11%

14%

14%

17%

18%

7%

8%

9%

8%

9%

Ar scade nivelul infracțiunilorS-ar mări numărul infracțiunilor descoperite

Ar scade nivelul corupției

Ar crește numărul de infracțiuni raportate

Ar crește numărul de adresări la poliție

Da Nu NȘ/NR

În opinia celor intervievați în cadrul discuției de grup, puțini sunt cetățenii care vor să iasă din propriul confort pentru a ajuta poliția� Principalul motiv este indiferența și teama/îngrijorarea că aceasta le-ar putea cauza pro-bleme cu persoanele care au săvârșit infracțiunea, dar și cu poliția prin „oferirea diferitor explicații”, „prezentări în judecată” etc�, iar neîncrederea în eficiența intervenției poliției accentuează acest aspect�

Totodată, fiind întrebați dacă ar dori să conlucreze cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc, doar 42% au răspuns afirmativ, 50% – au dat răspuns negativ, iar 8% nu au dorit să se pronunțe în acest context�

Mai comod respondenții ar coopera cu poliția prin participarea la întruniri organizate în localitate de poliţie, menționat de 48% respondenți, prin telefon mobil sau prin participarea la întruniri și ședinţe cu poliţia – în jur de 1/3, prin telefon fix – 27%, mai puţini prin aplicații internet, rețele de socializare�

Figura 18. Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate?

48%

33%

32%

27%

7%

4%

1%

12%

Prin participarea la întruniri organizate în localitate de poliţie

Prin telefon Mobil

Prin participarea la întruniri / şedinţe cu poliţia

Prin telefon fix

Prin aplicaţii internet (Viber, skype)

Rețele de socializare

Altă metodă

NŞ/NR

În cadrul discuției de grup s-a adus exemplul distribuirii pliantelor informative într-o localitate unde APL a implicat reprezentanții acestora, dar și elevii din școală (pentru părinți și vecini) ca să distribuie informații pri-vind salubrizarea localității� Aceeași practică ar putea fi utilizată și de către poliție� Persoanele mai în vârstă au menționat faptul că ar prefera să le ofere informații la radio, pe frecvența națională 10–30 minute să se ofere știri, informații locale, inclusiv privind situația criminologică�

În mai multe localități oamenii au menționat că se implementează proiectul „Supraveghere de vecinătate”� În cadrul acestui proiect au fost instalate panouri informative și polițiștii de sector au făcut întruniri cu localnicii privind scopul și obiectivele acestui proiect și i-au informat despre modul în care trebuie să procedeze atunci când observă ceva la vecini – „astfel ca vecinii să aibă grijă unii de alții”�


Această campanie este percepută pozitiv de cei care au relații bune cu vecinii și privită sceptic de cei ai căror vecini sunt considerați problematici și susceptibili ca fiind predispuși la infracțiuni� Unii respondenți au perceput eronat aceste panouri ca fiind informative privind „supravegherea video”, au fost duși în eroare de desenul care apare pe acest panou� Totuși, acest element le sporește nivelul de siguranță pentru unii locuitori� Iar persoanele care trăiesc în gospodării care nu au în imediata vecinătate gospodării locuite se declară și mai vulnerabili la furturi din locuință – „e foarte simplu să-mi ia ceva din gospodărie, eu trăiesc ca pe o insulă, din ambele părți case părăsite.” (F, 60 ani, pensionară)

Existența unei subdiviziuni a poliției de patrulare în localitatea, de asemenea sporește nivelul de încredere a populației, dat fiind prezența mai frecventă a unităților de patrulare în localitate – „sunt perioade când apar foarte mulţi inspectori de sector și noaptea ei circulă pe stradă. Te-a întâlnit, fără gălăgie te întrebă de unde veniţi, dacă sunteți din sat, unde vă duceţi și cu ce ocazie.” (F, 34 ani, manager)

Constatări

• Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� În cazul sporirii nive-lului de cooperare, peste 80% respondenți consideră că nivelul de infracționalitate va scădea practic pentru toate tipurile de infracțiuni�

• Cunoașterea fiecărei gospodării/locuitor de pe sector, comunicarea mai bună cu locuitorii și cooperarea cu populația în asigurarea ordinii publice ar fi, în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate�

• Judecând după răspunsurile respondenților, la moment organele de poliție aplică puțin diferitele forme de cooperare cu populația la nivel local� Drept urmare, în pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte important pentru activitatea poliției, doar 12% consideră la moment acest ajutor este oferit�

VII. EXPERIENȚE DE CONTACTARE CU POLIȚISTUL DE SECTOR

20 persoane (circa 10% respondenți) În ultimele 12 luni predecesoare studiului au avut de a face / au contactat Poliția de sector� Fiind solicitați să se exprime cu referire la diverse situații, atît cu conotație pozitivă, cît și negativă, răspunsurile s-au divizat, totuși, prevalează afirmațiile pozitive privind activitatea poliției de sector�

Aproape jumătate dintre respondenți, 53%, consideră că poliţia din localitate reușește, în cele mai multe cazuri, să răspundă corespunzător la solicitările de ajutor venite de la populaţia locală, oferind răspunsurile Da / probabil da, iar ponderea celor care consideră că publicul e satisfăcut de activitatea poliţiei din localitate este semnificativ mai mare decît a celor nesatisfăcuți (48% – foarte satisfăcuți / satisfăcuți, 29% – foarte nesatisfăcuți / nesatisfăcuți)� Se observă, de asemenea, și un grad relativ înalt de necunoaștere a activității poliției de sector, ex-primat prin ponderea mare a non-răspunsurilor�


Tabelul 10. În ce măsură sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații legate de activitatea poliției de sector?

Acord to-tal / acord

Nici… Nici

Dezacord / dezacord total Total

Poliția a tratat cazul în mod competent 10 50% 9 45% 1 5% 20 100%Poliţia nu a reacţionat la cererea Dvs� de ajutor 4 20% 10 50% 6 30% 20 100%Poliția a efectuat toate acțiunile în acest caz în termen rezonabil

8 40% 9 45% 3 15% 20 100%

Poliţia a folosit forţa fizică ce nu era necesară împotriva Dvs� sau a altcuiva din familia Dvs�

2 10% 8 40% 10 50% 20 100%

Poliția mi-a explicat clar toată informația relevantă în acest caz

8 40% 7 35% 5 25% 20 100%

Comportamentul angajaţilor din poliție față de mine a fost respectuos

8 40% 9 45% 3 15% 20 100%

Figura 19. Reușita poliției de sector și gradul de satisfacție a populației

6%47%

33%2%

13%4%

44%27%

2%25%

DaProbabil că da

Probabil că nu

NuNŞ/NR

Foarte satisfăcut

Destul de satisfăcut

Nesatisfăcut

Foarte nesatisfăcut

NŞ/NR

Cum

cre

deți

reuş

eşte

po

liţia

din

loca

litat

e, în

ce

le m

ai m

ulte

caz

uri,

să ră

spun

dă

core

spun

zăto

r la

solic

ităril

e de

aju

tor

veni

te d

e la

pop

ulaţ

ia

loca

lă?

În c

e m

ăsur

ă, d

upă

păre

rea

Dvs

., pu

blic

ul

e sa

tisfă

cut d

e ac

tivita

tea

poliţ

iei d

in

localitate?

În opinia respondenților, principala dificultate, menționată de 20%, este lipsa încrederii în populație, urmate de Timpul îndelungat de rezolvare a unor infracțiuni, menționate de 15% intervievați� Alte opțiuni au cumulat câte mai puțin de 15% răspunsuri�

De menţionat că peste 1/5 respondenţi, 27%, au menţionat că în raion poliția de sector nu se confruntă cu careva probleme în contactarea cu populaţia�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 27Figura 20. Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă

poliția de sector în contactarea cu populaţia?

20%

15%

13%

12%

11%

10%

10%

7%

4%

27%

22%

Lipsei încrederii populaţiei în poliţie

Timpului îndelungat de rezolvare a unor infracţiuni

Cetăţenii sunt nemulțumiți de deciziile luate

Lipsei de cultură, grosolănie sau agresivitate fizică din partea populației

Lipsei de timp pentru a procesa toate cererile / solicitările primite

Lipsei de organizare/ de echipament pentru a răspunde mai bine cerinţelor populaţiei

Corupţiei (mulţi consideră că în contactul cu poliţia, este nevoie de a acorda mită)

Lipsei de pregătire / cunoştinţe pentru a răspunde solicitărilor

Dificultăţilor de comunicare cu cetăţenii (necunoaşterea limbii)

Nu sunt probleme în contactare

NŞ/NR

Tabelul 11. Opinii privind atitudinea polițistului de sector

Număr %Polițistul a fost amabil cu Dvs�? Da 14 70%

Nu 6 30%Polițistul a dat dovadă de profesionalism? Da 13 65%

Nu 7 35%Polițistul a fost agresiv cu Dvs�? Da 1 5%

Nu 19 95%Polițistul v-a învinuit de lucruri pe care Dvs� nu le-ați comis? Da 2 10%

Nu 18 90%Polițistul v-a certat, jignit? Da 1 5%

Nu 19 95%Polițistul v-a presat să vă asumați vina pentru lucruri pe care Dvs� nu le-ați comis? Da

Nu 20 100%Polițistul v-a impus să semnați documente împotriva voinței Dvs�? Da

Nu 20 100%Polițistul v-a stabilit o amendă pe nedrept? Da 1 5%

Nu 19 95%Polițistul v-a cerut bani, careva bunuri sau serviciu ca să nu întocmească proces verbal sau să nu vă stabilească o amendă?

DaNu 20 100%

Polițistul a solicitat bani sau resurse pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și de a rezolva problema?

DaNu 20 100%


Fiind solicitați să se expună cu referire la atitudinea polițistului de sector, majoritatea au menționat experiențe și atitudini pozitive, atît în cazul afirmațiilor cu conotație pozitivă cît și negativă�

Respondenții participanți la discuția de grup au menționat că unor colaboratori de poliție le lipsesc abilitățile de comunicare, aptitudinele psihologice de a interacționa cu oamenii și „atitudinea lor față de persoane, ei nu au răbdare”; „te abordează de sus”�

În ceia ce privește opinia respondenților cu referire la faptul a cui interese apără polițistul de sector, opiniile s-au divizat� O pondere majoră de 62% din totalul respondenților intervievați consideră că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor de pe sectorul lui, 7% – doar a unei părți dintre cetățeni, iar 17% consideră că poliţis-tul de sector nu apără interesele cetăţenilor�

Figura 21. Gândindu-vă la polițistul Dvs. de sector, credeți că acesta apără interesele …

62%

7%

17%

16%

Tuturor cetățenilor de pe sectorul lui

Doar unei părți de cetățeni

Nu apară interesele cetățenilor

NȘ/NR

Cu toate că este conștientizată necesitatea aportului și conlucrării populației cu poliția, totuși, fiind întrebați dacă personal au acordat vre-un oarecare ajutor poliţiei de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, doar 8% din totalul celor intervievați au dat un răspuns afirmativ, iar în 87% cazuri răspunsul a fost negativ� Dintre aceștia majoritatea au depus mărturii, au reclamat o infracțiune sau au avertizat poliţia despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă�

Tabelul 12. Dacă personal aţi acordat vre-un oarecare ajutor poliţiei de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, ce ați făcut?

Număr %Am/a depus mărturii / am/a fost un martor la poliţie 6 40%Am/a raportat (reclamat) o infracţiune (crimă) 4 27%Am/a participat în patrula voluntară� 1 7%Am/a avertizat poliţia despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă 4 27%Am/a informat despre un infractor în căutare sau despre cineva care a comis o infracţiune 1 7%Am/a cooperat cu poliţia privitor la alte probleme 1 7%

Constatări:

• Rezultatele studiului permit concluzia că nivelul scăzut de cooperare cu poliția este cauza principală a nivelu-lui scăzut de încredere în poliția și a suspiciunilor în corupție a acesteia�

• Majoritatea din cei 10% respondenți care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de coo-perare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor, afirmînd că, de cele mai multe ori, poliția a tratat cazul în mod competent; a efectuat toate acțiunile în acest caz în termen rezonabil; compor-tamentul angajaţilor din poliție față de respondent a fost respectuos și reprezentanții poliției au explicat clar toată informația relevantă pentru cazul investigat�


• Se constată o pondere semnificativă (53%) dintre respondenți care consideră că poliţia din localitate reușește, în cele mai multe cazuri, să răspundă corespunzător la solicitările de ajutor venite de la populaţia locală�

• Există un nivel scăzut de conlucrare dintre populație și poliție� Doar 8% din totalul repondenților interveviați au afirmat că au acordat vre-un ajutor poliției de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, în 87% cazuri răspunsul a fost negativ�

• Rezultatele studiului permit concluzia că nivelul scăzut de cooperare cu poliția este cauza principală a nivelu-lui scăzut de încredere în poliția și a suspiciunilor în corupție a acesteia�

• Majoritatea din cei 10% respondenți care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de coo-perare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor, afirmînd că, de cele mai multe ori, poliția a tratat cazul în mod competent; a efectuat toate acțiunile în acest caz în termen rezonabil; compor-tamentul angajaţilor din poliție față de respondent a fost respectuos și reprezentanții poliției au explicat clar toată informația relevantă pentru cazul investigat�

• Se constată o pondere semnificativă (53%) dintre respondenți care consideră că poliţia din localitate reușește, în cele mai multe cazuri, să răspundă corespunzător la solicitările de ajutor venite de la populaţia locală�

• Există un nivel scăzut de conlucrare dintre populație și poliție� Doar 8% din totalul repondenților interveviați au afirmat că au acordat vre-un ajutor poliției de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, în 87% cazuri răspunsul a fost negativ�

VIII. CONSTATĂRI GENERALE

1� În opinia cetățenilor din localitățile sectorului Zîrnești, nivelul de siguranță este resimțit de cetățeni la un nivel destul de sporit pe timp de zi, mai puțin însă și pe timp de noapte� În locuri publice pe timp de noapte peste 40% respondenți au raportat că nu se simt în siguranță�

2� Fiecare al treilea respondent apreciază ca fiind sporit nivelul de criminalitate localitatea de reședință și 55% în regiune� Totodată nivelul de criminalitate în general pe țară este perceput ca fiind mai sporit decât la nivel local (73%)�

3� Fiecare al doilea cetățean este îngrijorat de nivelul de criminalitate în localitatea sa, iar poliția, APL și populația sunt actorii care, în opinia respondenților, poartă cea mai mare responsabilitate în asigurarea securității în comunitate�

4� Persoanele în stare de ebrietate, ex-deținuții, consumatorii și comercianții de droguri sunt percepuți ca fiind categoriile de populație cele mai problematice care ar atenta la securitatea și ordinea publică la nivel local�

5� Furturile de păsări, animale, de bunuri din gospodărie, din locuințe sunt raportate ca fiind cele mai frecvente infracțiuni săvârșite în localitate�

6� Persoanele interveviate în cadrul discuției de grup au menționat mai multe propuneri necesare în vederea sporirii securității în comunității�

7� Poliția, de rând cu celelalte instituții la nivel local înregistrează un nivel mediu de mulțumire a cetățenilor� Totodată 17% din respondenți sunt de părere că poliția din localitate este coruptă sau chiar foarte coruptă�


8� Nivelul de încredere în diferite subdiviziuni ale poliției din localitate este aproximativ egal� Totodată se înre-gistrează o ușoară tendință de a percepe poliția de patrulare ca fiind o subdiviziune ceva mai coruptă compa-rativ cu celelalte subdiviziuni�

9� Găsirea/recuperarea bunurilor furate și oferirea consultanței privind securitatea locuințelor ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

10� Nivelul scăzut de salarizare (18%), lipsa de încredere din partea populației (15%) și corupția (14%) sunt prin-cipalele probleme cu care se confruntă, în opinia respondenților, organele de poliție în exercitarea activității sale�

11� Studiul înregistrează un nivel moderat de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector, lucru care direct denotă un nivel scăzut de interacțiune între poliție și populație� Doar 36% respondenți își cunosc per-sonal polițistul de sector�

12� Persoanele intervievate au invocat un spectru larg de domenii în care ar dori să fie informați/instruiți de poliție�

13� Circa 10% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, 3% au contactat comisariatul și 1% cu poliția de patrulare�

14� Majoritatea locuitorilor ar dori să fie informați de către poliție despre diverse activități ale poliției, dar și des-pre modul în care pot contribui la securitatea comunității și prevenire a infracțiunilor� Cea mai bună metodă care ar putea fi utilizată de poliție în acest scop ar fi Adunări generale cu populația din localitate (70–83%), Pliante (12–25%) și Internet (8–19%)� Mai puțin respondenții ar dori să fie informați de Mass-media, ponde-rile răspunsurilor afirmative sunt sub 11%�

15� Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către organele de poliție, circa 37% respondenți sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze cazurile respective�

16� Lipsa de încredere în poliție și frica de represalii din partea infractorilor sunt principalele bariere pentru adre-sarea la poliție în cazul unei infracțiuni�

17� Se manifestă anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� De ex� doar 57% din respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile de conducere în stare de ebrietate, puțin peste 60% ar raporta la poliție cazurile de acțiuni ilegale în zona de frontieră și sau dacă ar fi martor la cazuri de violență în familie�

18� Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� În cazul sporirii nive-lului de cooperare, peste 80% respondenți consideră că nivelul de infracționalitate va scădea practic pentru toate tipurile de infracțiuni�

19� Cunoașterea fiecărei gospodării/locuitor de pe sector, comunicarea mai bună cu locuitorii și cooperarea cu populația în asigurarea ordinii publice ar fi, în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate�

20� Judecând după răspunsurile respondenților, la moment organele de poliție aplică puțin diferitele forme de cooperare cu populația la nivel local� Drept urmare, în pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte important pentru activitatea poliției, doar 12% consideră la moment acest ajutor este oferit�

IX. CONCLUZII STRATEGICE ŞI RECOMANDĂRI

Nivelul de încredere a populației și imaginea poliției sunt puternic afectate de o serie de factori de diferită natură, care pot fi sistematizați în următoarele categorii:1. Deficitul de comunicare între poliție și public, și anume:

a) Experiența personală a cetățeanului de contact cu poliția� Studiul constată nivelul scăzut de contact și comunicare între poliție și locuitori� Ponderea cetățenilor care își cunosc polițistul de sector este una scăzută, tot așa cum este scăzută și ponderea contactelor dintre cetățeni cu polițistul de sector sau cu diferite sub-diviziuni ale poliției� De aici deducem că partea cea mai mare a contactelor și comunicării între poliție și populație se referă la cazurile de infracțiuni, or atunci când cetățeanul intră în contact cu poliția fiind în postura de victimă, bănuit sau infractor (o situație neplăcută pentru cetățean)� Astfel, în condițiile în care contactele în ipostaze pozitive lip-sesc, poliția este apreciată doar prin prisma contactelor care, în majoritatea cazurilor, au o conotație emoțională negativă pentru cetățean�

b) Lipsa sau deficitul de comunicare și informare a populației în scopul prevenirii infracțiunilor, informării despre activitatea poliției și rezultatelor obținute� De aici, încrederea în poliție este afectată pe două dimensiuni autocomplementare� Pe de o parte studiul constată că, printre recomandările cum poate fi îmbunătățită performanța poliției cel mai des cetățenii s-au referit la soluții care presupun intensi-ficarea comunicării între poliție și populație� Pe de altă parte, drept efect al deficitului de comunicare, rezultatele activității poliției sunt percepute de public în mare parte prin prisma combaterii efecte-lor infracțiunii (identificare și pedepsirea infractorului, recuperarea daunelor etc�), pe când eforturile depuse în prevenirea infracțiunilor și rezultatele acestor eforturi rămân necunoscute și drept urmare neapreciate de cetățeni�

2. Memoria istorică a perioadelor când organele de poliție exercitau roluri exclusiv sau excesiv represiveExperiența și memoria istorică continuă să influențeze asupra percepțiilor populației, generând în continuare

frică și așteptări exclusiv negative față de organele de ocrotire a ordinii de drept�Pentru combaterea efectelor acestor factori este necesară regândirea şi modificarea modului

de comunicare între poliție şi populație actual într-unul axat pe informarea pe larg al populației în ceea ce ține de protecția personală şi a bunurilor şi modului de prevenire a infracțiunilor. Efectivul polițienesc trebuie să dedice mai mult timp cunoaşterii sectorului, sporirii notorietății polițistului de sector în rândul populației, precum şi mai multor acțiuni care să vizeze comunicarea polițistului cu populația.3. Problemele legate de cadre și dotare

Deficitul de cadre și de dotări ai angajaților poliției constituie, în mod evident, în continuare o problemă, recu-noscută inclusiv și de respondenți� Totodată studiul nu a scos în evidență date care ar impune concluzia că percepția populației despre activitatea poliției este determinată în mod seminificativ de starea lucrurilor în acest domeniu�

32 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulFR

ECV

ENŢE

LE S

ON

DA

JULU

I DE

OPI

NIE

1.

SEC

UR

ITAT

E ŞI

SIG

UR

AN

ŢĂQ

.1 C

ât d

e în

sig

uran

ță v

ă si

mți

ți D

vs. î

n ur

măt

oare

le lo

curi

pe

tim

p de

... ?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Pe ti

mp d

e zi

În do

mici

liuÎn

sigu

ranț

ă dep

lină

58,3%

70,1%

66,8

%45

,5%49

,5%74

,9%M

ai de

grab

ă în s

igur

anță

23,3%

20,3%

24,8

%44

,1%37

,0%

19,7%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

15,5%

7,1%

6,4%

8,4%

11,5%

3,4%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

2,4%

2,5%

2,0%

2,0%

1,0%

2,0%

NŞ/N

R0,5

%

1,0%

În

tr-un

loc p

ublic

din l

ocali

tate

(piaț

ă, pa

rc, st

radă

)În

sigu

ranț

ă dep

lină

51,9%

53,3%

60,4%

41,1%

40,5%

67,5%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță25

,2%

26,4%

27,7%

31,7%

40,0

%24

,1%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță17

,0%

15,7%

10,4%

23,8

%15

,5%4,9

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță3,9

%3,0

%1,5

%3,5

%3,0

%3,0

%NŞ

/NR

1,9%

1,5%

1,0%

0,5%

2� Pe

tim

p de

noap

teÎn

dom

iciliu

În si

gura

nță d

eplin

ă51

,0%

55,8

%58

,4%34

,2%

36,5%

62,1%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță17

,5%22

,8%

22,8

%33

,2%

36,0

%25

,6%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță21

,4%13

,7%12

,4%24

,8%

21,5%

7,4%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

8,7%

7,6%

6,4%

7,4%

4,5%

4,9%

NŞ/N

R1,5

%

0,5

%1,5

%

Într-

un lo

c pub

lic di

n loc

alita

te (p

iață,

parc,

stra

dă)

În si

gura

nță d

eplin

ă35

,0%

32,0

%44

,1%22

,8%

19,0

%45

,8%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță19

,4%21

,8%

23,8

%32

,2%

34,5%

32,5%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

28,6%

30,5%

21,8

%26

,7%31

,0%

10,8

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță13

,1%11

,2%

8,4%

17,3%

12,5%

7,9%

NŞ/N

R3,9

%4,6

%2,0

%1,0

%3,0

%3,0

%

Q.2

În

gene

ral,

cum

ați

est

ima

nive

lul c

rim

inal

ităț

ii în

…?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tÎn

Repu

blica

Mold

ova

Foar

te m

ic2,4

%1,5

%2,0

%0,5

%

3,0%

Mic

8,3%

12,2

%11

,9%8,9

%19

,5%17

,7%În

alt47

,1%48

,7%32

,2%

55,4%

53,0

%45

,8%

Foar

te în

alt22

,3%24

,4%8,4

%28

,7%21

,0%

7,9%

NŞ/N

R19

,9%13

,2%

45,5%

6,4%

6,5%

25,6%

Raion

ul D

vs�

Foar

te m

ic2,4

%7,1

%6,9

%0,5

%0,5

%14

,8%

Mic

29,6%

36,0

%34

,2%

32,7%

36,5%

49,3%

Înalt

36,4%

27,9%

24,8

%39

,1%46

,0%

20,2

%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 33Q

.2 Î

n ge

nera

l, cu

m a

ți e

stim

a ni

velu

l cri

min

alit

ății

în …

?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Foar

te în

alt2,4

%6,6

%2,0

%18

,3%8,5

%3,4

%NŞ

/NR

29,1%

22,3%

32,2

%9,4

%8,5

%12

,3%În

loca

litat

ea D

vs�

Foar

te m

ic5,8

%14

,2%

14,9%

0,5%

16,5%

15,8

%M

ic42

,7%44

,7%44

,1%37

,6%49

,0%

50,7%

Înalt

28,2

%22

,8%

26,2

%35

,6%29

,0%

20,2

%Fo

arte

înalt

2,4%

6,1%

2,5%

16,8

%3,5

%2,0

%NŞ

/NR

20,9%

12,2

%12

,4%9,4

%2,0

%11

,3%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.3 C

ât d

e în

grijo

rat s

unte

ți p

rivi

tor l

a ni

velu

l de

cri

min

alit

ate

din

loca

litat

e?Nu

sunt

îngr

ijora

t17

,0%

14,2

%21

,8%

5,4%

14,0

%12

,3%Pu

țin în

grijo

rat

23,3%

32,0

%27

,7%26

,2%

32,5%

36,0

%De

stul d

e îng

rijor

at42

,2%

34,5%

34,2

%33

,2%

37,0

%44

,3%Fo

arte

îngr

ijora

t14

,6%17

,8%

13,9%

34,7%

14,5%

6,4%

NŞ/N

R2,9

%1,5

%2,5

%0,5

%2,0

%1,0

%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.4 C

um c

rede

ți, c

ine

este

resp

onsa

bil d

e as

igur

area

sec

urit

ății

în c

omun

itat

e /

loca

litat

e?

Poliț

ia84

,5%90

,9%90

,6%85

,1%80

,0%

84,7%

Adm

inist

rația

publ

ică lo

cală

51,9%

53,3%

44,1%

43,1%

56,0

%23

,2%

Cetă

țeni

i37

,4%49

,2%

31,2

%36

,1%31

,5%46

,8%

Nim

eni

1,0%

0,5%

2,0%

1,5%

2,5

%NŞ

/NR

3,4%

0,5%

2,0%

2,0%

6,0%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.5 C

are

sunt

sur

sele

dum

neav

oast

ră d

e in

form

are

cu p

rivi

re la

act

ivit

atea

po

liție

i din

loca

litat

ea D

vs.?

Telev

izoru

l56

,3%71

,6%27

,7%30

,2%

26,0

%70

,0%

Radi

oul

14,1%

12,7%

5,9%

4,0%

6,0%

21,2

%Po

rtalu

rile w

eb20

,4%29

,9%5,9

%6,9

%6,5

%28

,1%Zia

rele

10,7%

18,8

%3,5

%18

,8%

4,0%

10,3%

Priet

enii,

fam

ilia, c

olegi

i35

,4%42

,6%53

,5%70

,3%47

,5%36

,9%Ex

p� pe

rsona

lă/ co

ntac

t poli

tia11

,7%9,1

%6,9

%6,4

%12

,5%3,9

%Al

te su

rse

2,0%

2,0%

0,5

%

Nu m

ă inf

orm

ez3,9

%2,0

%8,9

%1,5

%0,5

%1,0

%NŞ

/NR

3,9%

1,5%

6,9%

1,5%

29,0

%3,4

%

Q.6

În

ce m

ăsur

ă ur

măt

oare

le c

ateg

orii

de p

erso

ane

cons

titu

ie o

pr

oble

mă

pent

ru lo

calit

atea

Dvs

. la

mom

ent?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Perso

ane î

n sta

re de

ebrie

tate

În fo

arte

mar

e măs

ură

9,7%

19,8

%4,0

%20

,8%

17,0

%3,9

%

34 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulQ

.6 Î

n ce

măs

ură

urm

ătoa

rele

cat

egor

ii de

per

soan

e co

nsti

tuie

o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs. l

a m

omen

t?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

În m

are m

ăsur

ă32

,0%

34,5%

26,7%

47,5%

40,5%

28,6%

În m

ică m

ăsur

ă27

,2%

22,8

%32

,7%26

,2%

30,5%

29,1%

În fo

arte

mică

măs

ură

23,8

%21

,8%

31,7%

3,5%

7,5%

33,5%

NŞ/N

R7,3

%1,0

%5,0

%2,0

%4,5

%4,9

%Pe

rsoan

e elib

erat

e din

dete

nție

În fo

arte

mar

e măs

ură

9,7%

7,1%

1,5%

14,4%

11,0

%3,9

%În

mar

e măs

ură

12,1%

23,4%

11,9%

35,6%

41,0

%10

,3%În

mică

măs

ură

21,8

%25

,4%10

,9%30

,7%17

,0%

25,6%

În fo

arte

mică

măs

ură

43,2

%33

,5%65

,8%

8,9%

23,0

%41

,9%NŞ

/NR

13,1%

10,7%

9,9%

10,4%

8,0%

18,2

%Va

gabo

nzi, c

erșe

tori

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,0%

6,1%

13

,9%7,5

%1,0

%În

mar

e măs

ură

21,4%

22,8

%17

,8%

30,7%

23,0

%5,4

%În

mică

măs

ură

23,3%

32,0

%28

,7%37

,1%22

,5%29

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă46

,6%37

,1%52

,5%16

,8%

40,0

%56

,2%

NŞ/N

R7,8

%2,0

%1,0

%1,5

%7,0

%7,9

%Pe

rsoan

e ce f

olose

sc dr

ogur

ile

În fo

arte

mar

e măs

ură

8,7%

18,8

%5,9

%14

,9%11

,5%6,9

%În

mar

e măs

ură

23,3%

25,4%

25,7%

29,7%

30,5%

19,2

%În

mică

măs

ură

9,2%

17,3%

12,9%

19,8

%13

,5%14

,3%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă32

,0%

20,8

%34

,7%18

,3%30

,5%34

,0%

NŞ/N

R26

,7%17

,8%

20,8

%17

,3%14

,0%

25,6%

Perso

ane c

e com

ercia

lizea

ză dr

ogur

i În

foar

te m

are m

ăsur

ă10

,2%

17,3%

5,4%

14,9%

13,5%

7,4%

În m

are m

ăsur

ă17

,5%19

,3%23

,3%26

,2%

27,0

%15

,8%

În m

ică m

ăsur

ă7,8

%7,1

%8,4

%19

,8%

11,0

%12

,3%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă29

,6%25

,4%35

,6%19

,3%32

,0%

33,5%

NŞ/N

R35

,0%

31,0

%27

,2%

19,8

%16

,5%31

,0%

Grup

ări d

e tin

eret

/ ad

olesc

enți

agre

sivi

În fo

arte

mar

e măs

ură

8,7%

10,7%

3,5%

16,3%

12,5%

4,9%

În m

are m

ăsur

ă19

,9%22

,8%

14,4%

31,2

%27

,0%

11,3%

În m

ică m

ăsur

ă15

,0%

18,3%

20,3%

22,3%

20,0

%23

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

35,0

%38

,1%52

,0%

25,7%

29,0

%42

,4%NŞ

/NR

21,4%

10,2

%9,9

%4,5

%11

,5%18

,2%

Grup

ări c

rimin

ale vi

olent

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă9,7

%9,1

%4,0

%14

,4%10

,0%

5,4%

În m

are m

ăsur

ă12

,1%14

,2%

5,9%

25,7%

28,0

%8,9

%În

mică

măs

ură

10,2

%9,1

%6,9

%18

,8%

14,0

%17

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

48,5%

45,7%

73,8

%27

,7%34

,0%

48,8

%NŞ

/NR

19,4%

21,8

%9,4

%13

,4%14

,0%

19,7%


.6 Î

n ce

măs

ură

urm

ătoa

rele

cat

egor

ii de

per

soan

e co

nsti

tuie

o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs. l

a m

omen

t?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Copi

i râm

ași f

ără s

upra

vegh

erea

pă

rințil

or

În fo

arte

mar

e măs

ură

7,3%

11,7%

2,0%

18,8

%8,5

%2,5

%În

mar

e măs

ură

22,8

%25

,9%16

,8%

34,7%

31,5%

26,1%

În m

ică m

ăsur

ă14

,1%16

,8%

19,8

%19

,8%

21,0

%19

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

36,9%

37,6%

50,5%

23,3%

28,5%

42,9%

NŞ/N

R18

,9%8,1

%10

,9%3,5

%10

,5%9,4

%

Q.7

În

ce m

ăsur

ă ur

măt

oare

le in

frac

țiun

i (cr

ime)

con

stit

uie

o pr

oble

mă

pent

ru lo

calit

atea

Dvs

.?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Viole

nța î

n fam

ilieÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă5,3

%16

,8%

1,0%

3,5%

7,0%

1,5%

În m

are m

ăsur

ă22

,3%23

,9%6,9

%23

,8%

28,0

%8,4

%În

mică

măs

ură

23,8

%18

,3%18

,3%37

,6%33

,5%27

,1%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă32

,0%

28,9%

54,5%

12,4%

19,5%

48,3%

NŞ/N

R16

,5%12

,2%

19,3%

22,8

%12

,0%

14,8

%Vi

olenț

a sex

uală

În fo

arte

mar

e măs

ură

5,3%

12,2

%0,5

%3,5

%4,0

%1,0

%În

mar

e măs

ură

11,7%

18,8

%4,0

%18

,3%21

,5%4,9

%În

mică

măs

ură

22,3%

9,1%

12,4%

32,2

%20

,0%

21,2

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă40

,8%

41,1%

64,9%

15,8

%36

,0%

54,7%

NŞ/N

R19

,9%18

,8%

18,3%

30,2

%18

,5%18

,2%

Hulig

anism

În

foar

te m

are m

ăsur

ă6,3

%12

,7%3,0

%6,4

%4,5

%1,5

%În

mar

e măs

ură

33,0

%36

,5%33

,7%34

,7%33

,0%

23,6%

În m

ică m

ăsur

ă20

,9%16

,2%

16,8

%37

,6%29

,5%24

,1%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă27

,2%

30,5%

40,6%

9,9%

23,0

%44

,3%NŞ

/NR

12,6%

4,1%

5,9%

11,4%

10,0

%6,4

%Fu

rt di

n loc

uinț

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă5,3

%13

,2%

7,9%

6,4%

8,5%

3,0%

În m

are m

ăsur

ă34

,5%27

,9%39

,6%45

,5%41

,5%27

,1%În

mică

măs

ură

23,8

%19

,3%18

,8%

32,7%

23,0

%27

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă26

,7%34

,0%

29,2

%9,4

%20

,5%38

,4%NŞ

/NR

9,7%

5,6%

4,5%

5,9%

6,5%

3,9%

Furtu

ri di

n bun

urile

gosp

odăr

ieiÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă4,4

%9,6

%5,4

%5,9

%8,5

%2,0

%În

mar

e măs

ură

30,1%

26,4%

38,6%

43,1%

42,0

%22

,7%În

mică

măs

ură

25,7%

20,8

%21

,3%34

,2%

24,0

%28

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă30

,6%35

,5%29

,2%

10,9%

18,5%

40,9%

NŞ/N

R9,2

%7,6

%5,4

%5,9

%7,0

%5,9

%Fu

rt de

păsă

riÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,9

%9,1

%5,4

%4,5

%11

,0%

1,5%


.7 Î

n ce

măs

ură

urm

ătoa

rele

infr

acți

uni (

crim

e) c

onst

itui

e o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

În m

are m

ăsur

ă32

,5%18

,8%

29,2

%43

,6%41

,5%19

,2%

În m

ică m

ăsur

ă19

,4%13

,7%18

,8%

32,7%

21,0

%23

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă33

,5%41

,6%37

,1%13

,9%19

,0%

48,3%

NŞ/N

R10

,7%16

,8%

9,4%

5,4%

7,5%

7,4%

Furtu

ri de

anim

aleÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,4

%7,6

%5,4

%4,0

%8,5

%1,5

%În

mar

e măs

ură

27,7%

19,3%

21,8

%42

,1%40

,0%

16,7%

În m

ică m

ăsur

ă18

,9%14

,2%

15,3%

30,7%

24,0

%24

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă36

,4%43

,1%41

,6%15

,8%

20,5%

47,3%

NŞ/N

R13

,6%15

,7%15

,8%

7,4%

7,0%

9,9%

Furtu

l lucru

rilor

perso

nale

în tr

ansp

ortu

l pu

blic

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,4%

10,2

%3,0

%3,5

%3,5

%1,0

%În

mar

e măs

ură

16,5%

21,3%

17,8

%29

,7%20

,0%

15,3%

În m

ică m

ăsur

ă20

,9%14

,7%10

,9%20

,8%

23,5%

21,7%

În fo

arte

mică

măs

ură

40,3%

44,7%

56,4%

27,2

%34

,0%

53,2

%NŞ

/NR

18,9%

9,1%

11,9%

18,8

%19

,0%

8,9%

Jafu

ri di

n aut

omob

ileÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,9

%8,1

%2,0

%4,5

%3,0

%0,5

%În

mar

e măs

ură

15,0

%20

,8%

12,4%

26,2

%16

,0%

12,8

%În

mică

măs

ură

22,3%

18,3%

14,4%

21,8

%18

,5%22

,7%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă39

,3%41

,1%59

,4%30

,2%

43,0

%54

,2%

NŞ/N

R19

,4%11

,7%11

,9%17

,3%19

,5%9,9

%Nu

măr

ul m

are d

e dep

ende

nți d

e dro

guri

În fo

arte

mar

e măs

ură

4,4%

12,2

%2,5

%5,0

%3,5

%3,0

%În

mar

e măs

ură

24,3%

25,9%

29,2

%27

,7%19

,0%

13,8

%În

mică

măs

ură

14,6%

11,7%

11,9%

17,8

%23

,5%22

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

33,5%

35,5%

38,1%

23,8

%35

,5%42

,4%NŞ

/NR

23,3%

14,7%

18,3%

25,7%

18,5%

18,7%

Num

ărul

mar

e de d

epen

denț

i de a

lcool

În fo

arte

mar

e măs

ură

4,4%

18,3%

2,5%

7,4%

9,5%

3,4%

În m

are m

ăsur

ă36

,4%35

,5%26

,7%42

,6%33

,0%

22,7%

În m

ică m

ăsur

ă17

,5%11

,7%26

,7%26

,7%28

,5%29

,1%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă28

,6%29

,4%36

,1%12

,4%17

,0%

38,9%

NŞ/N

R13

,1%5,1

%7,9

%10

,9%12

,0%

5,9%

Impl

icare

a min

orilo

r in i

legali

tăți

În fo

arte

mar

e măs

ură

4,9%

8,1%

1,5%

5,4%

3,5%

3,0%

În m

are m

ăsur

ă18

,4%22

,3%10

,9%28

,7%19

,5%9,9

%În

mică

măs

ură

16,0

%18

,8%

11,4%

16,3%

26,0

%21

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

34,0

%37

,6%55

,9%26

,2%

30,5%

46,3%

NŞ/N

R26

,7%13

,2%

20,3%

23,3%

20,5%

19,7%


.7 Î

n ce

măs

ură

urm

ătoa

rele

infr

acți

uni (

crim

e) c

onst

itui

e o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Pros

tituț

ieÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,9

%8,6

%1,0

%4,0

%3,5

%1,5

%În

mar

e măs

ură

12,1%

17,8

%6,4

%27

,2%

15,5%

8,4%

În m

ică m

ăsur

ă13

,6%11

,7%8,4

%13

,9%13

,5%19

,2%

În fo

arte

mică

măs

ură

36,4%

36,0

%64

,4%28

,2%

44,0

%52

,7%NŞ

/NR

34,0

%25

,9%19

,8%

26,7%

23,5%

18,2

%Co

nduc

ător

i aut

o în s

tare

de eb

rieta

teÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă6,

8%18

,8%

1,5%

9,9%

10,5%

3,9%

În m

are m

ăsur

ă32

,5%29

,4%20

,8%

44,6%

31,0

%20

,7%În

mică

măs

ură

23,3%

18,3%

22,3%

26,2

%23

,5%29

,6%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă21

,4%24

,4%41

,6%12

,4%23

,0%

39,4%

NŞ/N

R16

,0%

9,1%

13,9%

6,9%

12,0

%6,4

%În

călca

rea r

egul

ilor d

e circ

ulaț

ie /

accid

ente

rutie

reÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă8,3

%24

,9%4,0

%11

,4%6,5

%5,4

%În

mar

e măs

ură

41,7%

36,5%

36,1%

44,6%

34,5%

30,5%

În m

ică m

ăsur

ă18

,0%

12,2

%16

,8%

26,7%

25,0

%27

,1%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă20

,4%21

,3%34

,2%

10,4%

24,0

%34

,0%

NŞ/N

R11

,7%5,1

%8,9

%6,9

%10

,0%

3,0%

Tulb

urar

ea or

dini

i pub

lice p

e tim

p de s

ea-

ră /

cînta

tul /

strig

ăte /

gălăg

ie în

stra

dă

sau î

n loc

uinț

e vec

ine n

oapt

ea

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,9%

12,2

%4,0

%6,4

%6,0

%1,5

%În

mar

e măs

ură

16,0

%26

,9%22

,8%

36,1%

22,0

%12

,8%

În m

ică m

ăsur

ă18

,0%

16,2

%20

,3%22

,8%

28,0

%31

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

47,1%

40,6%

44,6%

26,2

%33

,0%

50,7%

NŞ/N

R16

,0%

4,1%

8,4%

8,4%

11,0

%3,9

%Va

ndali

sm di

strug

erea

, pro

fana

rea,

plas

area

sem

nelor

/gra

ffitti

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,5%

8,1%

3,0%

5,0%

3,0%

1,5%

În m

are m

ăsur

ă13

,6%22

,3%10

,4%30

,7%22

,0%

4,9%

În m

ică m

ăsur

ă14

,6%16

,2%

9,4%

19,3%

23,5%

22,7%

În fo

arte

mică

măs

ură

49,5%

45,2

%63

,4%28

,2%

40,0

%56

,2%

NŞ/N

R20

,9%8,1

%13

,9%16

,8%

11,5%

14,8

%Gu

noișt

i nea

utor

izate

În fo

arte

mar

e măs

ură

0,5%

9,1%

5,0%

16,3%

10,5%

4,4%

În m

are m

ăsur

ă21

,4%23

,4%23

,8%

35,1%

37,5%

15,3%

În m

ică m

ăsur

ă17

,0%

18,3%

14,4%

14,9%

25,0

%22

,7%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă45

,6%41

,6%51

,5%24

,8%

18,5%

51,2

%NŞ

/NR

15,5%

7,6%

5,4%

8,9%

8,5%

6,4%

38 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulA

PREC

IER

I CU

PR

IVIR

E LA

ACT

IVIT

ATEA

PO

LIȚI

EI D

IN L

OCA

LITA

TEQ

.8 C

ât d

e m

ulțu

mit

sun

teți

de

acti

vita

tea

urm

ătoa

relo

r ins

titu

ții d

in

loca

litat

ea D

vs.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Prim

ăria

Foar

te m

ulțu

mit

16,5%

6,1%

8,9%

6,4%

17,5%

13,3%

Mai

degr

abă m

ulțu

mit

37,4%

42,6%

45,0

%30

,7%48

,5%55

,7%M

ai de

grab

ă nu s

unt m

ulțu

mit

27,2

%32

,0%

20,3%

33,7%

20,0

%17

,7%De

loc nu

sunt

mul

țum

it7,3

%15

,2%

16,8

%26

,2%

8,0%

3,9%

NŞ/N

R11

,7%4,1

%8,9

%3,0

%6,0

%9,4

%Şc

oala

Foar

te m

ulțu

mit

13,1%

12,2

%12

,9%10

,4%21

,0%

18,7%

Mai

degr

abă m

ulțu

mit

40,3%

39,6%

39,1%

44,6%

47,5%

47,8

%M

ai de

grab

ă nu s

unt m

ulțu

mit

7,3%

6,1%

5,0%

11,9%

12,0

%10

,3%De

loc nu

sunt

mul

țum

it0,5

%2,5

%3,5

%10

,4%2,5

%1,5

%NŞ

/NR

38,8

%39

,6%39

,6%22

,8%

17,0

%21

,7%Ce

ntru

med

icilor

de fa

milie

Foar

te m

ulțu

mit

11,2

%14

,2%

15,3%

8,9%

16,5%

11,8

%M

ai de

grab

ă mul

țum

it46

,6%47

,2%

44,6%

45,0

%54

,0%

45,8

%M

ai de

grab

ă nu s

unt m

ulțu

mit

28,6%

26,9%

20,8

%24

,3%15

,0%

28,1%

Deloc

nu su

nt m

ulțu

mit

5,8%

8,6%

12,9%

17,8

%6,5

%9,4

%NŞ

/NR

7,8%

3,0%

6,4%

4,0%

8,0%

4,9%

Poliț

ia di

n loc

alita

teFo

arte

mul

țum

it9,7

%8,1

%9,9

%5,4

%15

,0%

9,9%

Mai

degr

abă m

ulțu

mit

33,5%

50,8

%42

,6%38

,6%45

,0%

46,3%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it20

,9%18

,8%

16,8

%22

,8%

20,5%

21,2

%De

loc nu

sunt

mul

țum

it6,

8%7,1

%13

,9%25

,2%

5,5%

6,9%

NŞ/N

R29

,1%15

,2%

16,8

%7,9

%14

,0%

15,8

%

Q.9

Cât

de

coru

pte

cons

ider

ați c

ă su

nt u

rmăt

oare

lor i

nsti

tuți

i din

loca

li-ta

tea

Dvs

.?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Prim

ăria

Foar

te co

rupt

e7,3

%7,6

%8,9

%3,5

%2,5

%3,4

%Co

rupt

e15

,0%

19,8

%9,4

%34

,7%14

,0%

9,4%

Puțin

coru

pte

10,7%

24,4%

6,4%

17,8

%28

,0%

25,1%

Deloc

coru

pte

21,4%

7,6%

28,2

%5,4

%28

,5%23

,2%

NŞ/N

R45

,6%40

,6%47

,0%

38,6%

27,0

%38

,9%Şc

oala

Foar

te co

rupt

e2,9

%2,0

%5,0

%2,0

%2,0

%1,0

%Co

rupt

e12

,1%11

,2%

3,0%

28,2

%8,5

%8,9

%Pu

țin co

rupt

e12

,6%18

,3%4,0

%20

,3%19

,5%18

,2%

Deloc

coru

pte

24,8

%18

,8%

35,6%

9,9%

46,5%

32,0

%NŞ

/NR

47,6%

49,7%

52,5%

39,6%

23,5%

39,9%


.9 C

ât d

e co

rupt

e co

nsid

eraț

i că

sunt

urm

ătoa

relo

r ins

titu

ții d

in lo

cali-

tate

a D

vs.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Cent

ru m

edici

lor de

fam

ilieFo

arte

coru

pte

8,7%

7,6%

6,9%

4,0%

2,5%

4,9%

Coru

pte

24,8

%27

,9%8,9

%33

,7%13

,5%19

,7%Pu

țin co

rupt

e18

,0%

19,8

%12

,4%19

,3%22

,5%23

,2%

Deloc

coru

pte

23,3%

23,9%

40,6%

6,9%

40,0

%25

,6%NŞ

/NR

25,2

%20

,8%

31,2

%36

,1%21

,5%26

,6%Po

liția

din l

ocali

tate

Foar

te co

rupt

e6,3

%9,6

%7,4

%3,5

%3,0

%3,9

%Co

rupt

e22

,3%23

,4%14

,9%40

,6%13

,5%18

,2%

Puțin

coru

pte

11,7%

17,8

%8,4

%13

,9%23

,5%18

,7%De

loc co

rupt

e18

,9%16

,8%

22,8

%4,5

%33

,0%

19,7%

NŞ/N

R40

,8%

32,5%

46,5%

37,6%

27,0

%39

,4%

Q.1

0 Câ

tă în

cred

ere

aveț

i în

urm

ătoa

rele

sub

divi

ziun

i ale

Pol

iție

i din

lo

calit

atea

Dvs

.?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Poliț

ia de

sect

orFo

arte

mul

tă în

crede

re9,2

%20

,8%

10,9%

7,9%

8,5%

10,3%

Oare

care

încre

dere

23,3%

36,0

%41

,1%31

,2%

51,5%

36,9%

Nu pr

ea am

încre

dere

10,7%

12,2

%10

,9%31

,2%

23,0

%15

,3%Nu

am de

loc în

crede

re12

,1%7,6

%13

,4%24

,3%8,5

%5,9

%NŞ

/NR

44,7%

23,4%

23,8

%5,4

%8,5

%31

,5%Po

liția

de in

vesti

gare

a cri

melo

rFo

arte

mul

tă în

crede

re7,8

%8,6

%6,4

%6,9

%6,0

%9,9

%Oa

reca

re în

crede

re25

,7%25

,9%26

,2%

26,2

%41

,0%

34,0

%Nu

prea

am în

crede

re14

,1%11

,7%5,4

%27

,7%23

,5%14

,3%Nu

am de

loc în

crede

re9,7

%7,6

%12

,4%24

,3%8,5

%6,4

%NŞ

/NR

42,7%

46,2

%49

,5%14

,9%21

,0%

35,5%

Poliț

ia de

patru

lare

Foar

te m

ultă

încre

dere

9,2%

11,7%

10,4%

6,9%

7,0%

10,8

%Oa

reca

re în

crede

re24

,8%

37,6%

33,2

%28

,7%39

,5%34

,5%Nu

prea

am în

crede

re16

,5%14

,7%7,4

%26

,7%25

,5%15

,8%

Nu am

deloc

încre

dere

11,7%

8,6%

12,9%

25,7%

11,0

%11

,8%

NŞ/N

R37

,9%27

,4%36

,1%11

,9%17

,0%

27,1%

Poliț

ia de

fron

tieră

Foar

te m

ultă

încre

dere

14

,7%11

,4%

8,0%

Oa

reca

re în

crede

re36

,0%

36,1%

42

,0%

Nu

prea

am în

crede

re

12,2

%6,9

%

23,0

%

Nu am

deloc

încre

dere

4,1

%12

,4%

10,0

%

NŞ/N

R

33,0

%33

,2%

17

,0%

Po

liția

urm

ărire

pena

lăFo

arte

mul

tă în

crede

re7,8

%7,6

%5,9

%6,4

%7,0

%9,9

%


.10

Câtă

încr

eder

e av

eți î

n ur

măt

oare

le s

ubdi

vizi

uni a

le P

oliț

iei d

in

loca

litat

ea D

vs.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Oare

care

încre

dere

27,7%

23,9%

24,3%

27,2

%41

,5%35

,0%

Nu pr

ea am

încre

dere

12,6%

11,2

%7,4

%26

,7%21

,5%13

,8%

Nu am

deloc

încre

dere

8,3%

7,6%

10,9%

24,3%

9,0%

7,9%

NŞ/N

R43

,7%49

,7%51

,5%15

,3%21

,0%

33,5%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.11

Din

cel

e ce

cun

oașt

eți,

ați c

itit

, au

zit,

cum

cre

deți

, în

acti

vita

tea

poliț

iei d

in lo

calit

ate

lucr

urile

se

îmbu

nătă

țesc

sau

se

înră

utăț

esc?

Lucru

rile s

e înr

ăută

țesc

12,1%

8,6%

11,4%

20,8

%12

,0%

9,4%

Fără

schi

mbă

ri41

,7%49

,2%

44,1%

57,9%

51,0

%45

,3%Lu

cruril

e se î

mbu

nătă

țesc

28,2

%30

,5%27

,7%9,9

%22

,0%

26,6%

NŞ/N

R18

,0%

11,7%

16,8

%11

,4%15

,0%

18,7%

Q.1

2 Câ

t de

coru

pte,

dup

ă pă

rere

a D

vs. s

unt u

rmăt

oare

le s

ubdi

vizi

uni

ale

Poliț

iei d

in lo

calit

atea

Dvs

. ...?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Poliț

ia de

sect

orFo

arte

coru

pte

4,9%

2,5%

4,5%

4,5%

3,0%

1,5%

Coru

pte

17,0

%11

,7%10

,4%33

,2%

25,5%

9,9%

Puțin

coru

pte

9,2%

20,8

%9,9

%16

,8%

32,0

%16

,7%De

loc co

rupt

e10

,7%19

,8%

15,8

%10

,4%18

,5%15

,8%

NŞ/N

R58

,3%45

,2%

59,4%

35,1%

21,0

%56

,2%

Poliț

ia de

inve

stiga

re a

crim

elor

Foar

te co

rupt

e5,8

%6,1

%4,0

%4,0

%3,0

%1,5

%Co

rupt

e18

,9%12

,2%

9,4%

34,2

%26

,0%

11,8

%Pu

țin co

rupt

e10

,2%

13,7%

8,9%

17,8

%28

,0%

16,3%

Deloc

coru

pte

10,7%

9,6%

11,9%

8,9%

12,0

%13

,3%NŞ

/NR

54,4%

58,4%

65,8

%35

,1%31

,0%

57,1%

Poliț

ia de

patru

lare

Foar

te co

rupt

e10

,2%

8,1%

4,5%

4,5%

6,0%

6,4%

Coru

pte

21,8

%17

,8%

11,4%

36,6%

32,0

%15

,3%Pu

țin co

rupt

e9,7

%15

,7%6,9

%16

,8%

27,0

%14

,8%

Deloc

coru

pte

9,7%

14,7%

15,8

%7,4

%10

,0%

12,8

%NŞ

/NR

48,5%

43,7%

61,4%

34,7%

25,0

%50

,7%Po

liția

de fr

ontie

răFo

arte

coru

pte

3,6

%5,0

%

3,5%

Co

rupt

e

15,7%

10,4%

28

,0%

Pu

țin co

rupt

e

17,8

%7,9

%

27,5%

De

loc co

rupt

e

15,2

%16

,3%

12,0

%

NŞ/N

R47

,7%60

,4%

29,0

%

Poliț

ia ur

măr

ire pe

nală

Foar

te m

ulțu

mit

6,3%

6,1%

4,0%

4,5%

3,0%

1,5%

Mai

degr

abă m

ulțu

mit

18,9%

12,7%

9,9%

34,7%

26,0

%13

,8%


.12

Cât d

e co

rupt

e, d

upă

păre

rea

Dvs

. sun

t urm

ătoa

rele

sub

divi

ziun

i al

e Po

liție

i din

loca

litat

ea D

vs. .

..?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it11

,2%

10,2

%8,4

%15

,8%

27,0

%16

,3%De

loc nu

sunt

mul

țum

it10

,2%

9,1%

11,4%

8,9%

12,0

%13

,3%NŞ

/NR

53,4%

61,9%

66,3%

36,1%

32,0

%55

,2%

Q.1

3 Cu

m a

ți a

prec

ia u

rmăt

oare

le a

firm

ații

cu p

rivi

re la

act

ivit

atea

po

liție

i din

loca

litat

e?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Acțiu

nile

poliț

iștilo

r sun

t înt

otde

auna

lega

leDe

acor

d6,3

%12

,7%8,4

%14

,9%8,5

%12

,8%

Parți

al de

acor

d21

,8%

32,0

%38

,1%24

,8%

47,5%

35,5%

Nu su

nt de

acor

d34

,5%27

,9%22

,8%

42,6%

22,5%

25,6%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd10

,7%12

,2%

9,4%

5,4%

6,0%

10,8

%NŞ

/NR

26,7%

15,2

%21

,3%12

,4%15

,5%15

,3%Po

litia

este

prez

entă

în lo

curil

e și în

cazu

rile

nece

sare

De ac

ord

18,4%

23,9%

11,9%

18,8

%10

,5%14

,3%Pa

rțial

de ac

ord

42,7%

41,1%

43,1%

26,7%

49,5%

37,4%

Nu su

nt de

acor

d16

,5%19

,3%21

,3%38

,6%19

,0%

29,6%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd3,4

%6,6

%10

,4%4,5

%3,0

%8,4

%NŞ

/NR

18,9%

9,1%

13,4%

11,4%

18,0

%10

,3%Po

litia

se st

ărui

e să r

ăspu

ndă n

evoil

or oa

men

ilor

și le

expl

ică ac

esto

ra ac

țiuni

le și

deciz

iile sa

leDe

acor

d17

,0%

24,4%

13,4%

16,8

%13

,5%14

,8%

Parți

al de

acor

d33

,0%

38,1%

41,1%

25,7%

42,0

%43

,8%

Nu su

nt de

acor

d21

,8%

20,3%

21,8

%39

,6%22

,5%23

,6%De

loc n

u sun

t de a

cord

6,3%

7,6%

9,9%

5,9%

3,0%

6,4%

NŞ/N

R21

,8%

9,6%

13,9%

11,9%

19,0

%11

,3%Po

litia

inte

rvin

e rap

id câ

nd es

te so

licita

tăDe

acor

d19

,4%26

,4%14

,4%18

,3%13

,0%

16,7%

Parți

al de

acor

d34

,5%43

,7%44

,6%25

,2%

44,0

%43

,8%

Nu su

nt de

acor

d16

,0%

13,2

%13

,4%38

,6%20

,5%21

,7%De

loc n

u sun

t de a

cord

3,9%

6,1%

9,9%

5,9%

3,0%

4,4%

NŞ/N

R26

,2%

10,7%

17,8

%11

,9%19

,5%13

,3%Po

liția

știe c

um să

lupt

e cu c

rimin

alita

tea,

să

ajute

vict

imele

și so

cieta

tea î

n gen

eral

De ac

ord

21,8

%25

,9%17

,8%

18,3%

11,5%

21,2

%Pa

rțial

de ac

ord

40,3%

45,2

%54

,0%

22,8

%41

,0%

44,8

%Nu

sunt

de ac

ord

10,7%

10,7%

10,9%

37,6%

24,5%

15,3%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd2,4

%4,1

%3,0

%6,4

%3,0

%4,4

%NŞ

/NR

24,8

%14

,2%

14,4%

14,9%

20,0

%14

,3%Po

liția

trate

ază t

oți o

amen

ii cu r

espe

ctDe

acor

d10

,7%16

,8%

11,4%

15,8

%11

,0%

16,3%

Parți

al de

acor

d30

,6%39

,6%43

,6%25

,2%

38,0

%41

,4%Nu

sunt

de ac

ord

30,1%

24,9%

23,3%

41,6%

25,5%

24,1%


.13

Cum

ați

apr

ecia

urm

ătoa

rele

afir

maț

ii cu

pri

vire

la a

ctiv

itat

ea

poliț

iei d

in lo

calit

ate?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd8,7

%9,1

%8,4

%7,4

%3,5

%5,4

%NŞ

/NR

19,9%

9,6%

13,4%

9,9%

22,0

%12

,8%

Poliț

iștii a

cord

ă prio

ritat

e int

eres

ului

de se

rvici

u,

fată

de in

tere

sul p

erso

nal

De ac

ord

9,7%

12,7%

5,9%

12,9%

8,0%

14,3%

Parți

al de

acor

d27

,2%

35,0

%37

,6%28

,7%34

,5%37

,4%Nu

sunt

de ac

ord

25,2

%20

,3%23

,3%38

,6%25

,0%

21,7%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd7,8

%10

,2%

9,9%

5,0%

7,5%

5,9%

NŞ/N

R30

,1%21

,8%

23,3%

14,9%

25,0

%20

,7%Po

lițișt

ii sun

t dev

otaț

i cet

ățen

ilor ș

i com

unită

țiiDe

acor

d10

,7%15

,2%

8,4%

14,4%

9,5%

13,8

%Pa

rțial

de ac

ord

28,6%

38,1%

41,1%

28,7%

34,5%

41,4%

Nu su

nt de

acor

d30

,1%23

,9%23

,3%40

,1%27

,0%

21,7%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd7,8

%10

,2%

9,4%

5,9%

6,0%

7,9%

NŞ/N

R22

,8%

12,7%

17,8

%10

,9%23

,0%

15,3%

Poliț

iștii d

e obi

cei s

unt i

ndife

renț

i atu

nci c

ând

cetă

țeni

i le so

licită

ajut

orDe

acor

d4,9

%10

,2%

5,4%

10,4%

5,0%

9,9%

Parți

al de

acor

d22

,8%

36,5%

39,6%

28,7%

38,0

%26

,1%Nu

sunt

de ac

ord

35,0

%25

,4%27

,7%40

,1%24

,0%

34,0

%De

loc n

u sun

t de a

cord

13,6%

12,7%

12,9%

5,4%

12,0

%15

,8%

NŞ/N

R23

,8%

15,2

%14

,4%15

,3%21

,0%

14,3%

Poliț

ia tra

teaz

ă toț

i oam

enii e

gal f

ără

dife

renț

iere p

e baz

ă de e

tnie,

relig

ie, st

atut

so

cial, e

tc�

De ac

ord

10,7%

17,8

%14

,4%14

,9%9,0

%17

,7%Pa

rțial

de ac

ord

25,2

%42

,1%40

,6%28

,7%38

,5%40

,9%Nu

sunt

de ac

ord

37,4%

20,8

%22

,3%38

,1%26

,0%

24,1%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd4,4

%9,6

%10

,9%6,4

%5,5

%5,4

%NŞ

/NR

22,3%

9,6%

11,9%

11,9%

21,0

%11

,8%

Q.1

4 Vă

rugă

m s

ă in

dica

ți c

ît d

e bi

ne d

upă

păre

rea

Dvs

. pol

iția

din

lo

calit

ate

înde

plin

ește

urm

ătoa

rele

sar

cini

:H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Com

bate

rea v

iciilo

r soc

iale (

drog

uri, p

rosti

tuția

, co

nsum

exce

s� alc

ool)

Inve

stiga

rea i

nfra

cțiu

nilor

Foar

te bi

ne3,4

%6,6

%6,4

%2,0

%2,0

%6,4

%Bi

ne39

,3%42

,1%33

,2%

30,7%

42,5%

41,9%

Rău

17,5%

20,3%

21,8

%38

,1%25

,5%19

,2%

Foar

te ră

u2,4

%5,6

%8,4

%4,5

%6,0

%4,4

%NŞ

/NR

37,4%

25,4%

30,2

%24

,8%

24,0

%28

,1%Fo

arte

bine

4,4%

7,6%

6,9%

1,5%

2,5%

5,4%

Bine

48,1%

43,7%

39,1%

31,2

%48

,5%48

,8%

Rău

16,5%

24,4%

17,3%

40,1%

25,0

%14

,8%

Foar

te ră

u3,4

%3,6

%7,4

%4,5

%1,0

%3,0

%


.14

Vă ru

găm

să

indi

cați

cît

de

bine

dup

ă pă

rere

a D

vs. p

oliț

ia d

in

loca

litat

e în

depl

ineș

te u

rmăt

oare

le s

arci

ni:

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

NŞ/N

R27

,7%20

,8%

29,2

%22

,8%

23,0

%28

,1%Re

ținer

ea in

fract

orilo

rFo

arte

bine

5,8%

7,1%

5,4%

2,0%

2,0%

5,9%

Bine

45,1%

51,8

%42

,6%30

,2%

44,5%

50,7%

Rău

15,5%

21,3%

17,8

%43

,1%27

,0%

12,8

%Fo

arte

rău

3,4%

3,6%

7,4%

4,0%

1,5%

3,0%

NŞ/N

R30

,1%16

,2%

26,7%

20,8

%25

,0%

27,6%

Acor

dare

a asis

tenț

ei vic

timelo

r inf

racț

iuni

lorFo

arte

bine

4,4%

9,1%

5,9%

2,5%

2,0%

8,4%

Bine

42,7%

41,6%

34,2

%29

,7%44

,0%

43,3%

Rău

15,5%

20,3%

21,3%

40,1%

22,0

%14

,3%Fo

arte

rău

2,4%

4,6%

7,4%

4,5%

4,5%

4,4%

NŞ/N

R35

,0%

24,4%

31,2

%23

,3%27

,5%29

,6%Co

ntro

lul t

rafic

ului

și im

pune

rea r

espe

ctăr

ii re

gulilo

r de c

ircul

ație

Foar

te bi

ne17

,5%12

,2%

11,4%

3,0%

4,0%

12,3%

Bine

51,0

%51

,8%

49,5%

36,1%

48,0

%55

,2%

Rău

13,1%

19,8

%13

,9%38

,6%23

,5%14

,3%Fo

arte

rău

1,5%

3,6%

3,5%

4,0%

1,5%

2,0%

NŞ/N

R17

,0%

12,7%

21,8

%18

,3%23

,0%

16,3%

Info

rmar

ea ce

tățe

nilor

privi

nd se

curit

atea

și

prev

enire

a inf

racț

iuni

lorFo

arte

bine

3,4%

8,6%

6,9%

2,0%

1,5%

5,9%

Bine

33,5%

40,6%

27,2

%28

,7%44

,5%45

,3%Ră

u26

,7%27

,4%20

,3%43

,1%25

,0%

18,7%

Foar

te ră

u12

,1%4,6

%13

,4%4,0

%3,5

%6,4

%NŞ

/NR

24,3%

18,8

%32

,2%

22,3%

25,5%

23,6%

Reac

ționa

rea l

a caz

uri d

e urg

ență

Foar

te bi

ne16

,0%

16,2

%11

,9%5,9

%3,5

%15

,3%Bi

ne41

,7%53

,3%43

,1%32

,2%

50,0

%43

,3%Ră

u13

,1%16

,8%

13,9%

42,1%

20,0

%14

,8%

Foar

te ră

u4,4

%3,0

%5,9

%4,0

%1,0

%2,5

%NŞ

/NR

24,8

%10

,7%25

,2%

15,8

%25

,5%24

,1%Pr

eocu

pare

a de î

ncălc

area

ordi

nii p

ublic

eFo

arte

bine

8,3%

12,7%

8,9%

5,4%

4,0%

8,9%

Bine

51,5%

54,3%

43,1%

34,7%

47,0

%53

,2%

Rău

15,5%

20,3%

17,8

%39

,6%23

,0%

12,3%

Foar

te ră

u2,9

%1,5

%8,4

%4,0

%1,5

%4,9

%NŞ

/NR

21,8

%11

,2%

21,8

%16

,3%24

,5%20

,7%Pa

trular

ea co

mun

ității

Foar

te bi

ne10

,2%

16,2

%10

,4%5,9

%5,5

%11

,8%

Bine

53,4%

52,8

%46

,5%33

,7%43

,5%55

,7%Ră

u17

,0%

16,2

%18

,8%

38,6%

24,0

%9,9

%


.14

Vă ru

găm

să

indi

cați

cît

de

bine

dup

ă pă

rere

a D

vs. p

oliț

ia d

in

loca

litat

e în

depl

ineș

te u

rmăt

oare

le s

arci

ni:

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Foar

te ră

u2,9

%4,6

%8,9

%6,9

%3,5

%3,9

%NŞ

/NR

16,5%

10,2

%15

,3%14

,9%23

,5%18

,7%Gă

sirea

/ re

cupe

rare

a bun

urilo

r fur

ate

Foar

te bi

ne4,4

%5,6

%5,0

%1,5

%2,5

%6,9

%Bi

ne24

,8%

25,4%

21,3%

28,2

%33

,0%

31,5%

Rău

28,2

%36

,5%25

,2%

41,1%

35,0

%24

,1%Fo

arte

rău

8,7%

13,2

%18

,3%6,9

%4,0

%7,9

%NŞ

/NR

34,0

%19

,3%30

,2%

22,3%

25,5%

29,6%

Preo

cupa

rea d

e viol

ența

și co

nflict

ele de

fam

ilieFo

arte

bine

4,4%

9,1%

4,5%

3,0%

2,5%

6,4%

Bine

35,0

%46

,7%32

,2%

33,2

%46

,5%42

,9%Ră

u14

,6%18

,3%17

,3%36

,1%23

,0%

13,8

%Fo

arte

rău

4,9%

3,0%

7,4%

5,0%

1,5%

4,4%

NŞ/N

R41

,3%22

,8%

38,6%

22,8

%26

,5%32

,5%Of

erire

a con

sulta

nței

privi

nd se

curit

atea

case

lor /

la do

mici

liuFo

arte

bine

1,9%

6,1%

5,4%

3,0%

3,0%

5,9%

Bine

31,1%

40,6%

28,2

%32

,2%

40,5%

37,4%

Rău

23,3%

24,9%

19,3%

39,6%

23,0

%18

,7%Fo

arte

rău

8,7%

8,6%

17,8

%5,0

%5,0

%7,9

%NŞ

/NR

35,0

%19

,8%

29,2

%20

,3%28

,5%30

,0%

Aplic

area

sanc

țiuni

lor (a

verti

smen

te, a

men

zi)Fo

arte

bine

23,8

%26

,4%24

,3%7,9

%5,5

%16

,3%Bi

ne39

,8%

51,3%

40,6%

36,1%

51,5%

44,8

%Ră

u9,2

%7,6

%9,9

%34

,7%16

,0%

11,3%

Foar

te ră

u0,5

%2,0

%3,5

%2,5

%0,5

%3,0

%NŞ

/NR

26,7%

12,7%

21,8

%18

,8%

26,5%

24,6%

Coop

erea

ză cu

Adm

inist

rația

Publ

ică Lo

cală

Foar

te bi

ne11

,2%

11,2

%14

,4%9,9

%9,5

%8,4

%Bi

ne41

,3%49

,2%

41,6%

35,1%

45,5%

46,3%

Rău

8,7%

9,1%

10,9%

35,1%

15,5%

10,8

%Fo

arte

rău

1,5%

1,0%

2,5%

2,5%

0,5%

2,0%

NŞ/N

R37

,4%29

,4%30

,7%17

,3%29

,0%

32,5%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.15

Care

sun

t, du

pă p

ărer

ea

Dvs

., pr

oble

mel

e m

ajor

e cu

car

e se

con

frun

tă

polit

ia d

in lo

calit

ate?

Insu

ficien

ța de

perso

nal

5,8%

9,1%

12,9%

13,4%

12,5%

11,3%

Dota

rea t

ehni

că in

sufic

ientă

8,7%

11,7%

8,9%

13,9%

7,0%

9,4%

Nive

l pro

fesio

nal s

căzu

t19

,9%17

,8%

15,3%

22,8

%9,5

%16

,3%O

trans

pare

nță i

nsufi

cient

ă5,8

%21

,8%

5,9%

14,4%

6,5%

7,9%

Coru

pție

18,4%

32,5%

23,8

%39

,6%13

,5%20

,7%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 45H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Aspe

ct ne

glije

nt al

poliț

iștilo

r1,9

%2,5

%0,5

%3,5

%4,0

%2,0

%Lip

sa de

încre

dere

în po

liție

din p

arte

a pop

ulaț

iei16

,0%

27,4%

14,9%

24,3%

14,5%

18,2

%Lip

sa de

resp

ect d

in pa

rtea p

opul

ației

9,2%

21,3%

13,4%

18,8

%11

,0%

16,3%

Salar

iu m

ic22

,8%

27,4%

16,3%

19,8

%18

,0%

23,2

%Ni

vel d

e edu

cație

scăz

ut al

perso

nalu

lui p

oliție

i11

,2%

14,2

%1,5

%10

,9%5,0

%7,9

%Bi

rocra

ție12

,6%18

,8%

14,4%

36,1%

3,0%

11,8

%Lip

sa do

rințe

i de a

prot

eja oa

men

ii sim

pli

12,6%

13,2

%15

,3%7,9

%10

,0%

10,3%

Legă

turi

cu lu

mea

inte

rlopă

, mafi

a5,3

%12

,2%

7,4%

5,9%

4,0%

6,4%

Alte

prob

leme

3,4%

2,0%

1,5%

1,0%

1,0%

Nu ex

istă p

robl

eme

5,3%

8,1%

8,4%

4,5%

15,5%

9,4%

NŞ/N

R31

,6%17

,3%33

,7%11

,4%29

,0%

31,0

%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.16

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cu

noaș

teți

pol

ițis

tul d

e se

ctor

?Îl c

unos

c per

sona

l16

,0%

29,9%

33,7%

21,8

%36

,0%

21,2

%Do

ar am

auzit

desp

re el

7,8%

13,7%

21,3%

10,9%

33,5%

11,8

%Nu

cuno

sc76

,2%

55,8

%45

,0%

65,3%

30,0

%67

,0%

NŞ/N

R

0,5%

2,0

%0,5

%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.17

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cu

noaș

teți

cum

ați

put

ea lu

a le

gătu

ra c

u po

lițis

tul d

e se

ctor

?

Cuno

sc, a

m m

ai lu

at le

gătu

ra cu

el9,2

%17

,8%

8,4%

10,9%

11,0

%12

,3%Cu

nosc

, dar

nu am

luat

legă

tura

cu el

27,2

%32

,0%

41,6%

24,8

%57

,5%43

,8%

Nu cu

nosc

62,1%

50,3%

50,0

%60

,9%31

,0%

43,8

%NŞ

/NR

1,5%

3,5%

0,5%

Q.1

8 Sp

uneț

i, Vă

rog

dacă

sun

teți

de

acor

d cu

urm

ătoa

rele

afir

maț

ii:

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tEu

știu

unde

si ce

fel d

e sub

diviz

iuni

ale p

olitie

i se a

fla in

loca

litat

eDa

65,0

%58

,4%66

,3%70

,3%41

,0%

75,9%

Nu33

,5%40

,6%32

,7%26

,7%56

,5%23

,6%NŞ

/NR

1,5%

1,0%

1,0%

3,0%

2,5%

0,5%

Eu su

nt bi

ne in

form

at de

spre

ce si

cum

face

polit

ia di

n loc

alita

teDa

23,3%

31,5%

26,7%

23,8

%27

,0%

36,9%

Nu73

,3%66

,5%72

,3%72

,3%69

,5%60

,6%NŞ

/NR

3,4%

2,0%

1,0%

4,0%

3,5%

2,5%

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la po

litie

Da32

,0%

47,2

%30

,7%33

,7%39

,0%

46,8

%Nu

63,6%

49,7%

68,3%

63,9%

57,0

%49

,3%NŞ

/NR

4,4%

3,0%

1,0%

2,5%

4,0%

3,9%

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la di

ferit

e sub

diviz

iuni

ale p

olitie

iDa

26,2

%42

,1%28

,2%

24,8

%28

,0%

42,4%

Nu68

,0%

55,3%

70,3%

70,3%

67,5%

52,2

%


.18

Spun

eți,

Vă ro

g da

că s

unte

ți d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

NŞ/N

R5,8

%2,5

%1,5

%5,0

%4,5

%5,4

%Eu

știu

cum

sa m

ă adr

esez

la po

litie

Da80

,6%90

,4%75

,2%

56,9%

77,0

%90

,1%Nu

18,0

%8,1

%23

,8%

41,1%

20,0

%7,9

%NŞ

/NR

1,5%

1,5%

1,0%

2,0%

3,0%

2,0%

Eu șt

iu in

ce ca

zuri

trebu

ie sa

mă a

dres

ez la

polit

ieDa

89,8

%93

,4%85

,1%55

,9%81

,0%

90,6%

Nu9,7

%6,1

%14

,4%41

,6%16

,0%

6,9%

NŞ/N

R0,5

%0,5

%0,5

%2,5

%3,0

%2,5

%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.19

Spun

eți-m

i vă

rog,

dac

ă do

riți

ca

Poliț

ia d

in lo

calit

atea

D

vs. s

ă vă

info

rmez

e de

spre

urm

ătoa

rele

...

?

Situa

ția cr

imin

ogen

ă18

,0%

22,8

%16

,3%9,4

%26

,5%10

,8%

Plan

urile

de ac

tivita

te a

poliț

iei17

,0%

22,3%

8,4%

27,2

%29

,0%

14,3%

Activ

itate

a poli

ției z

i de z

i20

,4%23

,4%10

,9%7,9

%26

,0%

14,3%

Rezu

ltate

le ob

ținut

e de p

oliție

29,1%

31,0

%19

,8%

35,6%

30,0

%25

,1%M

odul

în ca

re po

t să c

oope

rez c

u poli

ția22

,3%24

,9%11

,9%9,4

%18

,5%16

,7%M

odul

în ca

re po

t să c

ontri

bui la

sigu

ranț

a com

unită

ții21

,4%19

,3%8,4

%7,9

%14

,0%

12,3%

Mod

ul de

prev

enire

a in

fracț

iuni

lor30

,1%34

,5%24

,3%16

,8%

28,5%

25,1%

Mod

ul de

prot

ecție

a loc

uinț

elor

33,5%

40,6%

28,7%

22,8

%30

,0%

25,6%

Mod

ul de

prot

ecție

perso

nală

30,6%

33,5%

21,8

%15

,8%

29,5%

14,3%

Alte

le sp

ecifi

cați

1,5%

1,0%

0,5%

Nu am

nevo

ie să

fiu in

form

at de

poliț

ie40

,8%

37,1%

52,0

%37

,1%37

,0%

40,9%

NŞ/N

R2,4

%4,6

%5,0

%1,5

%5,5

%9,9

%

Q.2

0 Sp

uneț

i-mi v

ă ro

g, c

um a

ți d

ori c

a po

liția

să

vă in

form

eze

desp

re ..

. ?H

în ce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Situa

ția cr

imin

ogen

ăAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te25

67,6%

2044

,4%19

57,6%

315

,8%

4177

,4%9

40,9%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e4

10,8

%6

13,3%

721

,2%

15,3

%5

9,4%

Plian

te /

broș

uri

1129

,7%10

22,2

%6

18,2

%12

63,2

%9

17,0

%8

36,4%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

1951

,4%37

82,2

%18

54,5%

1578

,9%2

3,8%

1777

,3%In

tern

et12

32,4%

715

,6%2

6,1%

842

,1%8

15,1%

940

,9%Al

te m

odali

tăți

NŞ/N

R

1

1,9%

Plan

urile

de ac

tivita

te a

poliț

ieiAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te23

65,7%

1636

,4%10

58,8

%8

14,5%

4577

,6%8

27,6%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e4

11,4%

715

,9%1

5,9%

11,8

%9

15,5%

26,9

%Pl

iante

/ br

oșur

i11

31,4%

1125

,0%

317

,6%44

80,0

%10

17,2

%8

27,6%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

1645

,7%37

84,1%

1164

,7%43

78,2

%6

10,3%

1862

,1%


.20

Spun

eți-m

i vă

rog,

cum

ați

dor

i ca

poliț

ia s

ă vă

info

rmez

e de

spre

... ?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%In

tern

et12

34,3%

1125

,0%

15,9

%38

69,1%

1017

,2%

1344

,8%

Alte

mod

alită

ți

1

2,3%

11,7

%

NŞ

/NR

11,8

%1

1,7%

13,4

%Ac

tivita

tea p

oliție

i zi d

e zi

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2457

,1%20

43,5%

1045

,5%5

31,3%

4280

,8%

1034

,5%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

511

,9%6

13,0

%3

13,6%

611

,5%1

3,4%

Plian

te /

broș

uri

1126

,2%

919

,6%4

18,2

%8

50,0

%8

15,4%

827

,6%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)20

47,6%

3678

,3%12

54,5%

956

,3%3

5,8%

1758

,6%In

tern

et16

38,1%

1123

,9%2

9,1%

637

,5%4

7,7%

1241

,4%Al

te m

odali

tăți

24,3

%

NŞ

/NR

318

,8%

11,9

%1

3,4%

Rezu

ltate

le ob

ținut

e de p

oliție

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

3050

,0%

2642

,6%22

55,0

%15

20,8

%50

83,3%

1631

,4%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

1016

,7%6

9,8%

820

,0%

34,2

%6

10,0

%8

15,7%

Plian

te /

broș

uri

1525

,0%

1423

,0%

512

,5%49

68,1%

711

,7%8

15,7%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

2846

,7%44

72,1%

1742

,5%48

66,7%

58,3

%33

64,7%

Inte

rnet

1525

,0%

1423

,0%

410

,0%

3954

,2%

58,3

%12

23,5%

Alte

mod

alită

ți

2

3,3%

34,2

%

NŞ

/NR

11,7

%1

1,6%

12,5

%2

2,8%

11,7

%1

2,0%

Mod

ul în

care

pot s

a coo

pere

z cu p

oliție

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2963

,0%

1632

,7%11

45,8

%8

42,1%

2773

,0%

1441

,2%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e9

19,6%

1020

,4%4

16,7%

15,3

%4

10,8

%7

20,6%

Plian

te /

broș

uri

1123

,9%12

24,5%

520

,8%

526

,3%8

21,6%

617

,6%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)21

45,7%

3979

,6%15

62,5%

736

,8%

38,1

%17

50,0

%In

tern

et14

30,4%

1122

,4%2

8,3%

736

,8%

513

,5%10

29,4%

Alte

mod

alită

ți

1

2,0%

NŞ/N

R

4

21,1%

12,9

%M

odul

în ca

re po

t să c

ontri

bui la

sigu

ranț

a co

mun

ității

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2863

,6%12

31,6%

1164

,7%9

56,3%

2175

,0%

1144

,0%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e3

6,8%

37,9

%

1

6,3%

13,6

%3

12,0

%Pl

iante

/ br

oșur

i14

31,8

%12

31,6%

423

,5%5

31,3%

725

,0%

832

,0%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

2045

,5%32

84,2

%12

70,6%

743

,8%

13,6

%14

56,0

%In

tern

et14

31,8

%10

26,3%

317

,6%5

31,3%

310

,7%7

28,0

%Al

te m

odali

tăți

NŞ/N

R

2

12,5%

Mod

ul de

prev

enire

a in

fracț

iuni

lorAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te39

62,9%

2942

,6%27

55,1%

2058

,8%

4477

,2%

2752

,9%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

711

,3%6

8,8%

510

,2%

411

,8%

610

,5%7

13,7%

Plian

te /

broș

uri

1829

,0%

2029

,4%14

28,6%

720

,6%11

19,3%

1019

,6%


.20

Spun

eți-m

i vă

rog,

cum

ați

dor

i ca

poliț

ia s

ă vă

info

rmez

e de

spre

... ?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)27

43,5%

4667

,6%18

36,7%

1235

,3%6

10,5%

2854

,9%In

tern

et20

32,3%

1522

,1%2

4,1%

926

,5%10

17,5%

1733

,3%Al

te m

odali

tăți

22,9

%1

2,0%

12,9

%

NŞ

/NR

38,

8%

1

2,0%

Mod

ul de

prot

ecție

a loc

uinț

elor

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

4565

,2%

2835

,0%

3255

,2%

2758

,7%45

75,0

%24

46,2

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

1014

,5%14

17,5%

58,6

%6

13,0

%7

11,7%

815

,4%Pl

iante

/ br

oșur

i17

24,6%

2531

,3%16

27,6%

510

,9%11

18,3%

1325

,0%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

2840

,6%55

68,8

%23

39,7%

1123

,9%6

10,0

%29

55,8

%In

tern

et17

24,6%

1721

,3%4

6,9%

715

,2%

1016

,7%20

38,5%

Alte

mod

alită

ți

1

1,3%

11,7

%

NŞ

/NR

11,3

%1

1,7%

36,5

%2

3,3%

Mod

ul de

prot

ecție

perso

nală

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

4063

,5%21

31,8

%29

65,9%

1546

,9%41

69,5%

1344

,8%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e9

14,3%

1522

,7%2

4,5%

1237

,5%7

11,9%

13,4

%Pl

iante

/ br

oșur

i16

25,4%

2030

,3%13

29,5%

13,1

%12

20,3%

620

,7%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)27

42,9%

4872

,7%15

34,1%

825

,0%

610

,2%

2069

,0%

Inte

rnet

1727

,0%

2131

,8%

24,5

%2

6,3%

1118

,6%13

44,8

%Al

te m

odali

tăți

23,0

%1

2,3%

13,1

%

NŞ

/NR

26,3

%2

3,4%

Q.2

1 În

ult

imel

e 12

luni

Ați

avu

t de

a fa

ce/ c

onta

ct c

u ce

l pu

țin

una

din

urm

ătoa

rele

?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Insp

ecto

ratu

l (com

isaria

tul)

de po

litie

Da

115,3

%7

3,6%

63,0

%10

5,0%

63,0

%10

4,9%

Nu

195

94,7%

190

96,4%

196

97,0

%19

295

,0%

194

97,0

%19

395

,1%Po

liția

de se

ctor

Da

188,7

%19

9,6%

146,9

%18

8,9%

2010

,0%

199,4

%Nu

18

891

,3%17

890

,4%18

893

,1%18

491

,1%18

090

,0%

184

90,6%

Poliț

ia de

patru

lare

Da

104,9

%16

8,1%

42,0

%4

2,0%

21,0

%10

4,9%

Nu

196

95,1%

181

91,9%

198

98,0

%19

898

,0%

198

99,0

%19

395

,1%

Q.2

2 D

acă

da, c

are

a fo

st m

otiv

ul d

in c

are

ați c

onta

ctat

/ aț

i fos

t co

ntac

tat u

ltim

a da

tă?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

r%

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%In

spec

tora

tul (c

omi-

saria

tul)

de po

litie

Să re

clam

ați o

infra

cțiu

ne în

care

Dvs

� sau

cine

va di

n fam

ilia D

vs�

a fos

t vict

imă

654

,5%3

42,9%

233

,3%

3

50,0

%3

30,0

%

Să re

clam

ați o

infra

cțiu

ne în

care

altci

neva

fuse

se vi

ctim

ă 1

9,1%

114

,3%

1

10,0

%Să

rapo

rtați

orica

re fe

l de d

eran

j, gălă

gie s

au tu

lbur

ări

19,1

%1

14,3%

220

,0%

110

,0%


.22

Dac

ă da

, car

e a

fost

mot

ivul

din

car

e aț

i con

tact

at /

ați f

ost

cont

acta

t ult

ima

dată

?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Să ra

porta

ți că

ați p

ierdu

t cev

a (in

clusiv

anim

ale)

114

,3%

3

30,0

%

1

10,0

%Să

rapo

rtați

că aț

i găs

it ce

va (i

nclu

siv an

imale

)

1

10,0

%

1

10,0

%Să

rapo

rtați

orica

re al

te pr

oblem

e sau

dific

ultă

ți

1

10,0

%Să

prim

iți or

icare

alte

sfat

uri, i

nfor

maț

ii1

9,1%

114

,3%4

66,7%

110

,0%

116

,7%1

10,0

%Po

lițist

ul m

-a so

licita

t, op

rit, în

treba

t2

18,2

%

2

20,0

%1

16,7%

110

,0%

NŞ/N

R

1

10,0

%1

16,7%

Poliț

ia de

sect

orSă

recla

maț

i o in

fracț

iune

în ca

re D

vs� s

au ci

neva

din f

amilia

Dvs

� a f

ost v

ictim

ă 4

22,2

%3

15,8

%4

28,6%

316

,7%9

45,0

%5

26,3%

Să re

clam

ați o

infra

cțiu

ne în

care

altci

neva

fuse

se vi

ctim

ă 3

16,7%

315

,8%

15,6

%2

10,0

%5

26,3%

Să ra

porta

ți or

icare

fel d

e der

anj, g

ălăgi

e sau

tulb

urăr

i1

5,6%

421

,1%

3

16,7%

315

,0%

15,3

%Să

rapo

rtați

că aț

i pier

dut c

eva (

inclu

siv an

imale

)1

5,6%

210

,5%

2

11,1%

15,0

%

Să

rapo

rtați

orica

re al

te pr

oblem

e sau

dific

ultă

ți3

16,7%

210

,5%3

21,4%

15,6

%2

10,0

%3

15,8

%Să

prim

iți or

icare

alte

sfat

uri, i

nfor

maț

ii2

11,1%

15,3

%3

21,4%

422

,2%

15,0

%2

10,5%

Poliț

istul

m-a

solic

itat,

oprit

, între

bat

422

,2%

315

,8%

214

,3%4

22,2

%1

5,0%

210

,5%Al

tceva

1

7,1%

NŞ/N

R

1

5,3%

17,1

%

1

5,0%

15,3

%Po

liția

de pa

trular

eSă

recla

maț

i o in

fracț

iune

în ca

re al

tcine

va fu

sese

vict

imă

16,3

%

Să

prim

iți or

icare

alte

sfat

uri, i

nfor

maț

ii

1

10,0

%Po

lițist

ul m

-a so

licita

t, op

rit, în

treba

t9

90,0

%14

87,5%

410

0,0%

410

0,0%

150

,0%

990

,0%

NŞ/N

R1

10,0

%1

6,3%

150

,0%

Q.2

3 Cu

m s

-au

com

port

at c

u D

vs. l

a ul

tim

a în

tâln

ire

cu…

?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Insp

ecto

ratu

l (com

isaria

tul)

de po

litie

Cu at

enție

și si

mpa

tie3

27,3%

228

,6%3

50,0

%1

10,0

%1

16,7%

770

,0%

Cu oa

reca

re at

enție

218

,2%

457

,1%2

33,3%

550

,0%

350

,0%

220

,0%

Cu in

dife

renț

ă3

27,3%

114

,3%

3

30,0

%2

33,3%

110

,0%

Cu ir

itație

19,1

%

1

16,7%

110

,0%

Cu os

tilita

te2

18,2

%

Po

liția

de se

ctor

Cu at

enție

și si

mpa

tie6

33,3%

1263

,2%

1178

,6%9

50,0

%1

5,0%

1368

,4%Cu

oare

care

aten

ție7

38,9%

421

,1%1

7,1%

633

,3%15

75,0

%2

10,5%

Cu in

dife

renț

ă4

22,2

%2

10,5%

211

,1%4

20,0

%4

21,1%

Cu ir

itație

15,6

%

1

7,1%

15,6

%

Cu

ostil

itate

17,1

%

NŞ

/NR

15,3

%


.23

Cum

s-a

u co

mpo

rtat

cu

Dvs

. la

ulti

ma

întâ

lnir

e cu

…?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%Po

liția

de pa

trular

eCu

aten

ție și

sim

patie

110

,0%

1062

,5%3

75,0

%1

25,0

%1

50,0

%7

70,0

%Cu

oare

care

aten

ție5

50,0

%3

18,8

%

3

75,0

%1

50,0

%1

10,0

%Cu

indi

fere

nță

220

,0%

212

,5%1

25,0

%

2

20,0

%Cu

irita

ție1

10,0

%1

6,3%

Cu os

tilita

te1

10,0

%

Q.2

4 D

vs. a

ți fo

st s

atis

făcu

t de

răsp

unsu

l ofe

rit î

n ul

tim

ul c

az?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%In

spec

tora

tul (c

omisa

riatu

l) de

polit

ieDa

4

36,4%

342

,9%2

33,3%

330

,0%

350

,0%

990

,0%

Nu

763

,6%4

57,1%

466

,7%7

70,0

%3

50,0

%1

10,0

%Po

liția

de se

ctor

Da

1161

,1%12

63,2

%11

78,6%

1161

,1%9

45,0

%15

78,9%

Nu

738

,9%7

36,8

%3

21,4%

738

,9%11

55,0

%4

21,1%

Poliț

ia de

patru

lare

Da

550

,0%

1275

,0%

375

,0%

375

,0%

210

0,0%

880

,0%

Nu

550

,0%

425

,0%

125

,0%

125

,0%

220

,0%

Q.2

5 U

ltim

a da

tă c

ând

ați c

onta

ctat

pol

iția

, ați

co

nsid

erat

că

vi s

-a ră

spun

s ad

ecva

t la

într

ebăr

i?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Insp

ecto

ratu

l (com

isaria

tul)

de po

litie

Da3

27,3%

457

,1%2

33,3%

330

,0%

233

,3%7

70,0

%Pr

obab

il că d

a1

9,1%

342

,9%1

16,7%

110

,0%

233

,3%1

10,0

%Pr

obab

il că n

u3

27,3%

116

,7%

1

16,7%

220

,0%

Nu4

36,4%

233

,3%6

60,0

%1

16,7%

Poliț

ia de

sect

orDa

633

,3%13

68,4%

1178

,6%11

61,1%

525

,0%

1263

,2%

Prob

abil c

ă da

738

,9%3

15,8

%

2

11,1%

840

,0%

210

,5%Pr

obab

il că n

u3

16,7%

15,3

%1

7,1%

735

,0%

315

,8%

Nu2

11,1%

210

,5%2

14,3%

422

,2%

210

,5%Nu

știu

15,6

%

Po

liția

de pa

trular

eDa

110

,0%

1062

,5%3

75,0

%1

25,0

%2

100,0

%7

70,0

%Pr

obab

il că d

a3

30,0

%4

25,0

%1

25,0

%2

50,0

%

Pr

obab

il că n

u5

50,0

%

1

10,0

%Nu

110

,0%

125

,0%

220

,0%

Nu șt

iu

2

12,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 51R

ăsp

unsu

l res

pond

enți

lor c

are

au m

enți

onat

în în

treb

area

Q21

că

au c

onta

ctat

cu

poliț

istu

l de

sect

or în

ult

imel

e 12

luni

Q.2

6 În

ce

măs

ură

sunt

eți d

e ac

ord

sau

nu c

u ur

-m

ătoa

rele

afir

maț

ii le

gate

de

acti

vita

tea

poliț

iei

de s

ecto

r?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Poliț

ia a t

rata

t caz

ul în

mod

co

mpe

tent

Acor

d tot

al6

33,3%

947

,4%10

71,4%

633

,3%2

10,0

%10

52,6%

Acor

d5

27,8

%4

21,1%

214

,3%4

22,2

%8

40,0

%4

21,1%

Nici�

�� Nici

422

,2%

210

,5%

4

22,2

%9

45,0

%2

10,5%

Deza

cord

211

,1%4

21,1%

17,1

%3

16,7%

15,0

%1

5,3%

Deza

cord

tota

l1

5,6%

17,1

%1

5,6%

210

,5%Po

litia

nu a

reac

ționa

t la

cere

rea D

vs� d

e aju

tor

Acor

d tot

al

3

15,8

%2

14,3%

15,0

%3

15,8

%Ac

ord

211

,1%3

15,8

%1

7,1%

316

,7%3

15,0

%2

10,5%

Nici�

�� Nici

422

,2%

210

,5%1

7,1%

738

,9%10

50,0

%3

15,8

%De

zaco

rd7

38,9%

736

,8%

535

,7%4

22,2

%5

25,0

%6

31,6%

Deza

cord

tota

l5

27,8

%4

21,1%

535

,7%4

22,2

%1

5,0%

526

,3%Po

liția

a efe

ctua

t toa

te

acțiu

nile

în ac

est c

az în

te

rmen

rezo

nabi

l

Acor

d tot

al7

38,9%

947

,4%10

71,4%

527

,8%

210

,0%

1052

,6%Ac

ord

211

,1%2

10,5%

17,1

%6

33,3%

630

,0%

315

,8%

Nici�

�� Nici

422

,2%

526

,3%

4

22,2

%9

45,0

%2

10,5%

Deza

cord

15,6

%2

10,5%

17,1

%2

11,1%

210

,0%

315

,8%

Deza

cord

tota

l4

22,2

%1

5,3%

214

,3%1

5,6%

15,0

%1

5,3%

Polit

ia a f

olosit

forța

fizică

ce

nu er

a nec

esar

ă îm

potri

va

Dvs�

sau a

altcu

iva di

n fa

milia

Dvs

�

Acor

d tot

al

3

15,8

%2

14,3%

15,6

%1

5,0%

Acor

d

1

5,0%

Nici�

�� Nici

316

,7%1

5,3%

211

,1%8

40,0

%1

5,3%

Deza

cord

950

,0%

736

,8%

535

,7%5

27,8

%6

30,0

%8

42,1%

Deza

cord

tota

l6

33,3%

842

,1%7

50,0

%10

55,6%

420

,0%

1052

,6%Po

liția

mi-a

expl

icat c

lar

toat

ă inf

orm

ația

relev

antă

în

aces

t caz

Acor

d tot

al6

33,3%

1052

,6%11

78,6%

633

,3%3

15,0

%10

52,6%

Acor

d5

27,8

%3

15,8

%

4

22,2

%5

25,0

%4

21,1%

Nici�

�� Nici

316

,7%4

21,1%

316

,7%7

35,0

%3

15,8

%De

zaco

rd4

22,2

%2

10,5%

17,1

%1

5,6%

315

,0%

15,3

%De

zaco

rd to

tal

214

,3%4

22,2

%2

10,0

%1

5,3%

Com

porta

men

tul a

ngaja

ților

di

n poli

ție fa

ță de

min

e a

fost

resp

ectu

os

Acor

d tot

al7

38,9%

947

,4%11

78,6%

738

,9%3

15,0

%11

57,9%

Acor

d6

33,3%

631

,6%1

7,1%

527

,8%

525

,0%

315

,8%

Nici�

�� Nici

422

,2%

315

,8%

422

,2%

945

,0%

315

,8%

Deza

cord

15,6

%1

5,3%

17,1

%1

5,6%

210

,0%

15,3

%De

zaco

rd to

tal

17,1

%1

5,6%

15,0

%1

5,3%

52 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulH

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Q.2

7 Cu

m c

rede

ți re

ușeș

te p

olit

ia d

in

loca

litat

e, în

cel

e m

ai m

ulte

caz

uri,

să

răsp

undă

cor

espu

nzăt

or la

sol

icit

ările

de

aju

tor v

enit

e de

la p

opul

ația

loca

lă?

Da9,7

%12

,2%

13,9%

6,9%

6,0%

20,2

%Pr

obab

il că d

a35

,0%

45,7%

49,0

%33

,7%46

,5%38

,4%Pr

obab

il că n

u19

,4%20

,3%17

,3%27

,2%

33,0

%18

,2%

Nu6,

8%8,1

%7,9

%19

,3%2,0

%6,4

%NŞ

/NR

29,1%

13,7%

11,9%

12,9%

12,5%

16,7%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.28

În c

e m

ăsur

ă, d

upă

păre

rea

Dvs

., pu

blic

ul e

sat

isfă

cut d

e ac

tivi

tate

a po

liție

i din

loca

litat

e?

Foar

te sa

tisfă

cut

2,4%

5,1%

3,5%

1,5%

3,5%

4,4%

Destu

l de s

atisf

ăcut

34,5%

38,1%

39,1%

25,2

%43

,5%37

,9%Ne

satis

făcu

t32

,0%

38,6%

28,7%

31,2

%26

,5%26

,6%Fo

arte

nesa

tisfă

cut

6,8%

3,0%

7,4%

27,2

%2,0

%3,9

%NŞ

/NR

24,3%

15,2

%21

,3%14

,9%24

,5%27

,1%

Q.2

9 Ca

re s

unt p

rinc

ipal

ele

dific

ultă

ți c

u ca

re s

e co

nfru

ntă

poliț

ia d

e se

ctor

în c

onta

ctar

ea c

u po

pula

ția?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Lipse

i de c

ultu

ră, g

roso

lănie

sau a

gres

ivita

te fiz

ică di

n par

tea p

opul

ației

16,0

%23

,9%14

,9%5,0

%12

,0%

7,9%

Cetă

țeni

i sun

t nem

ulțu

miți

de de

ciziile

luat

e13

,6%19

,3%16

,8%

25,2

%12

,5%11

,8%

Timpu

lui în

delu

ngat

de re

zolva

re a

unor

infra

cțiu

ni17

,0%

27,4%

10,4%

15,8

%15

,0%

10,3%

Dific

ultă

ților

de co

mun

icare

cu ce

tățe

nii (n

ecun

oaște

rea l

imbi

i)3,4

%7,1

%2,5

%10

,9%3,5

%6,9

%Lip

sei d

e pre

gătir

e / cu

noști

nțe p

entru

a ră

spun

de so

licită

rilor

6,8%

10,2

%5,0

%12

,9%7,0

%6,9

%Lip

sei d

e org

aniza

re/ d

e ech

ipam

ent p

entru

a ră

spun

de m

ai bi

ne ce

rințe

lor po

pulaț

iei3,4

%12

,7%5,9

%10

,4%10

,0%

7,4%

Lipse

i de t

imp p

entru

a pr

oces

a toa

te ce

reril

e / so

licită

rile p

rimite

13,6%

20,3%

10,4%

12,9%

10,5%

20,2

%Lip

sei în

crede

rii po

pulaț

iei în

polit

ie31

,1%41

,1%35

,6%46

,5%19

,5%38

,4%Co

rupț

iei (m

ulți

cons

ider

ă că î

n con

tact

ul cu

polit

ia, es

te ne

voie

de a

acor

da m

ită)

16,5%

25,9%

10,9%

10,9%

10,0

%11

,3%Al

tceva

5,3

%4,1

%5,9

%Nu

sunt

prob

leme î

n con

tact

are

8,7%

7,1%

9,9%

14,4%

27,0

%13

,3%NŞ

/NR

29,6%

20,3%

29,7%

10,4%

21,5%

27,1%

VIC

TIM

IZA

RE

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.30

Cum

cre

deți

în c

e m

ăsur

ă vi

cti-

mel

e se

adr

esea

ză p

entr

u a

decl

ara

infr

acți

unea

com

isă

asup

ra lo

r?

Înto

tdea

una

9,7%

6,1%

5,9%

4,0%

8,5%

3,4%

În m

ajorit

atea

cazu

rilor

38

,8%

47,2

%47

,5%19

,3%36

,5%33

,5%Ra

r 34

,5%37

,1%31

,2%

58,9%

32,5%

39,9%

Deloc

0,5%

3,5%

4,0%

3,0%

NŞ/N

R17

,0%

9,6%

14,9%

14,4%

18,5%

20,2

%


înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Q.3

1 D

vs. a

ți fo

st v

icti

mă

a vr

eune

i in

frac

țiun

i/cri

me

tim

p de

ult

imel

e 12

lu

ni?

Da

12,1%

11,7%

4,5%

7,9%

8,0%

8,9%

Nu

87,9%

88,3%

95,5%

92,1%

92,0

%91

,1%

Q.3

2 Sp

uneț

i-mi v

ă ro

g în

ult

imel

e 12

luni

aț

i fos

t, vi

ctim

a la

car

eva

din

urm

ătoa

rele

in

frac

țiun

i ?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Jaf/t

âlhăr

ieDa

5

2,4%

21,0

%3

1,5%

21,0

%1

0,5%

10,5

%Nu

20

197

,6%19

599

,0%

199

98,5%

200

99,0

%19

999

,5%20

299

,5%Fu

rt di

n loc

uinț

ăDa

8

3,9%

31,5

%3

1,5%

52,5

%6

3,0%

21,0

%Nu

19

896

,1%19

498

,5%19

998

,5%19

797

,5%19

497

,0%

201

99,0

%Ac

ciden

t de c

ircul

ație

rutie

răDa

1

0,5%

21,0

%Nu

20

610

0,0%

196

99,5%

202

100,0

%20

210

0,0%

200

100,0

%20

199

,0%

Vătă

mar

e cor

pora

lă gr

avă

Da

21,0

%

1

0,5%

10,5

%3

1,5%

Nu

206

100,0

%19

599

,0%

202

100,0

%20

199

,5%19

999

,5%20

098

,5%Vi

olenț

ă în f

amilie

Da

21,0

%3

1,5%

21,0

%1

0,5%

Nu

204

99,0

%19

498

,5%20

099

,0%

201

99,5%

200

100,0

%20

310

0,0%

Trafic

de fii

nțe u

man

eDa

Nu

20

610

0,0%

197

100,0

%20

210

0,0%

202

100,0

%20

010

0,0%

203

100,0

%Vi

olenț

ă sex

uală

Da

Nu

206

100,0

%19

710

0,0%

202

100,0

%20

210

0,0%

200

100,0

%20

310

0,0%

Hulig

anism

Da

10,5

%3

1,5%

21,0

%2

1,0%

52,5

%5

2,5%

Nu

205

99,5%

194

98,5%

200

99,0

%20

099

,0%

195

97,5%

198

97,5%

Răpi

rea m

ijlocu

lui d

e tra

nspo

rtDa

1

0,5%

Nu

206

100,0

%19

710

0,0%

202

100,0

%20

210

0,0%

200

100,0

%20

299

,5%Fu

rt di

n mijlo

cul d

e tra

nspo

rtDa

1

0,5%

42,0

%

1

0,5%

Nu

205

99,5%

193

98,0

%20

210

0,0%

202

100,0

%19

999

,5%20

310

0,0%

Furt

din b

unur

ile go

spod

ăriei

Da

83,9

%2

1,0%

31,5

%3

1,5%

31,5

%Nu

19

896

,1%19

599

,0%

202

100,0

%19

998

,5%19

798

,5%20

098

,5%Fu

rt de

păsă

riDa

3

1,5%

21,0

%3

1,5%

10,5

%

3

1,5%

Nu

203

98,5%

195

99,0

%19

998

,5%20

199

,5%20

010

0,0%

200

98,5%

Furt

de an

imale

Da

10,5

%

1

0,5%

Nu

205

99,5%

197

100,0

%20

210

0,0%

202

100,0

%20

010

0,0%

202

99,5%

Furtu

l lucru

rilor

perso

nale

în tr

ans-

portu

l pub

licDa

2

1,0%

10,5

%

Nu

20

610

0,0%

195

99,0

%20

210

0,0%

202

100,0

%19

999

,5%20

310

0,0%


.32

Spun

eți-m

i vă

rog

în u

ltim

ele

12 lu

ni

ați f

ost,

vict

ima

la c

arev

a di

n ur

măt

oare

le

infr

acți

uni ?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Escro

cher

ieDa

6

3,0%

Nu

206

100,0

%19

197

,0%

202

100,0

%20

210

0,0%

200

100,0

%20

310

0,0%

Şant

aj / r

acke

tDa

1

0,5%

10,5

%

Nu

20

610

0,0%

197

100,0

%20

210

0,0%

201

99,5%

199

99,5%

203

100,0

%Ca

zuri

de co

rupț

ieDa

3

1,5%

42,0

%

2

1,0%

Nu

203

98,5%

193

98,0

%20

210

0,0%

202

100,0

%20

010

0,0%

201

99,0

%

Q.3

3 A

ți p

utea

să

ne s

pune

ți d

acă

ați

recl

amat

la p

olit

ie?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

Jaf/t

âlhăr

ieDa

4

80,0

%2

100,0

%2

66,7%

150

,0%

110

0,0%

110

0,0%

Nu

120

,0%

133

,3%1

50,0

%

Fu

rt di

n loc

uinț

ăDa

4

50,0

%2

66,7%

133

,3%3

60,0

%5

83,3%

210

0,0%

Nu

450

,0%

133

,3%2

66,7%

240

,0%

116

,7%

Ac

ciden

t de c

ircul

ație

rutie

răDa

1

100,0

%

Nu

2

100,0

%Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăDa

1

50,0

%

1

100,0

%1

100,0

%2

66,7%

Nu

150

,0%

133

,3%Vi

olenț

ă în f

amilie

Da

210

0,0%

133

,3%2

100,0

%

Nu

2

66,7%

110

0,0%

Hulig

anism

Da

110

0,0%

133

,3%

2

100,0

%5

100,0

%4

80,0

%Nu

2

66,7%

210

0,0%

120

,0%

Răpi

rea m

ijlocu

lui d

e tra

nspo

rtDa

1

100,0

%Nu

Fu

rt di

n mijlo

cul d

e tra

nspo

rtDa

1

100,0

%2

50,0

%

1

100,0

%

Nu

2

50,0

%

Fu

rt di

n bun

urile

gosp

odăr

ieiDa

6

75,0

%2

100,0

%

3

100,0

%2

66,7%

310

0,0%

Nu

225

,0%

133

,3%

Fu

rt de

păsă

riDa

1

33,3%

210

0,0%

133

,3%

1

33,3%

Nu

266

,7%

2

66,7%

110

0,0%

266

,7%Fu

rt de

anim

aleDa

1

100,0

%

1

100,0

%Nu

Fu

rtul lu

cruril

or pe

rsona

le în

tran

spor

tul

publ

icDa

2

100,0

%

Nu

1

100,0

%


.33

Ați

put

ea s

ă ne

spu

neți

dac

ă aț

i re

clam

at la

pol

itie

? H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

Es

croch

erie

Da

Nu

610

0,0%

Şant

aj / r

acke

tDa

1

100,0

%

Nu

1

100,0

%

Ca

zuri

de co

rupț

ieDa

Nu

3

100,0

%4

100,0

%

2

100,0

%

Q.3

4 Cu

m m

ai d

egra

bă a

ți p

roce

da în

caz

ul c

ând

sunt

eți m

arto

rul …

?H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Unui

furt

Voi a

pela

la po

liție

76,7%

75,1%

78,2

%59

,4%68

,0%

78,3%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,9

%3,0

%4,0

%4,5

%5,0

%3,9

%Vo

i înce

rca să

rezo

lv cu

prop

riile

forțe

8,7%

4,1%

4,5%

3,5%

5,5%

4,4%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

5,8%

9,1%

10,4%

15,8

%12

,0%

4,9%

NŞ/N

R6,

8%8,6

%3,0

%16

,8%

9,5%

8,4%

Unui

jafVo

i ape

la la

poliț

ie76

,7%77

,2%

78,7%

59,4%

69,5%

80,3%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,5

%3,0

%4,5

%4,0

%3,0

%3,9

%Vo

i înce

rca să

rezo

lv cu

prop

riile

forțe

7,8%

3,6%

4,0%

3,5%

5,5%

2,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

6,8%

9,1%

10,4%

16,3%

12,0

%5,9

%NŞ

/NR

7,3%

7,1%

2,5%

16,8

%10

,0%

7,4%

Act d

e hul

igan

ismVo

i ape

la la

poliț

ie77

,2%

70,6%

78,2

%56

,9%66

,0%

70,9%

Voi a

pela

la pr

ieten

i2,4

%3,6

%4,5

%4,0

%3,0

%5,9

%Vo

i înce

rca să

rezo

lv cu

prop

riile

forțe

7,3%

8,1%

4,0%

3,5%

8,0%

5,4%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

5,8%

10,2

%10

,9%16

,3%13

,0%

8,9%

NŞ/N

R7,3

%7,6

%2,5

%19

,3%10

,0%

8,9%

Omor

Voi a

pela

la po

liție

82,0

%89

,8%

86,1%

61,9%

77,0

%87

,7%Vo

i ape

la la

priet

eni

1,5%

0,5%

1,5%

1,5%

1,0%

0,5%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe2,9

%

2,0%

2,0%

2,5%

2,0%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

5,3%

6,1%

7,4%

15,8

%13

,0%

3,4%

NŞ/N

R8,3

%3,6

%3,0

%18

,8%

6,5%

6,4%

Unui

caz d

e viol

ență

în fa

milie

Voi a

pela

la po

liție

58,3%

59,9%

51,5%

50,5%

61,0

%58

,1%Vo

i ape

la la

priet

eni

2,4%

2,0%

3,0%

2,5%

3,0%

3,4%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe14

,1%11

,7%14

,4%6,9

%8,0

%11

,3%Nu

voi în

trepr

inde

nim

ic14

,6%18

,3%21

,8%

16,3%

19,5%

16,3%

NŞ/N

R10

,7%8,1

%9,4

%23

,8%

8,5%

10,8

%Tre

cere

ilega

lă a f

ront

ierei

Voi a

pela

la po

liție

59,2

%68

,5%53

,0%

39,1%

65,0

%58

,6%


.34

Cum

mai

deg

rabă

ați

pro

ceda

în c

azul

cân

d su

nteț

i mar

toru

l …?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tVo

i ape

la la

priet

eni

1,5%

0,5%

1,5%

2,5%

1,5%

0,5%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe3,4

%

1,0%

3,0%

2,5%

2,0%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

12,6%

11,7%

15,3%

18,8

%21

,0%

5,4%

NŞ/N

R23

,3%19

,3%29

,2%

36,6%

10,0

%33

,5%Un

or ac

țiuni

de co

ntra

band

ăVo

i ape

la la

poliț

ie61

,7%73

,1%54

,0%

45,0

%69

,5%59

,6%Vo

i ape

la la

priet

eni

1,0%

0,5%

1,5%

2,0%

1,5%

0,5%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe3,4

%

0,5%

2,5%

2,0%

2,0%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,7%

10,7%

13,4%

17,3%

17,0

%4,9

%NŞ

/NR

23,3%

15,7%

30,7%

33,2

%10

,0%

33,0

%Un

or ac

țiuni

de tr

afic c

u fiin

țe um

ane

Voi a

pela

la po

liție

63,1%

76,1%

60,9%

55,0

%72

,5%65

,5%Vo

i ape

la la

priet

eni

1,0%

0,5%

1,0%

1,5%

0,5%

0,5%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe2,4

%

1,0%

2,5%

2,5%

2,0%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,7%

9,6%

9,4%

16,8

%14

,5%4,9

%NŞ

/NR

22,8

%13

,7%27

,7%24

,3%10

,0%

27,1%

Unor

acțiu

ni ile

gale

în zo

na de

fro

ntier

ă (de

ex� p

escu

it, vâ

nat,

cont

ra-b

andă

)

Voi a

pela

la po

liție

54,3%

41,1%

61

,0%

Vo

i ape

la la

priet

eni

1,5%

3,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe

0,5

%

5,5%

Nu

voi în

trepr

inde

nim

ic

18,8

%18

,3%

20,0

%

NŞ/N

R

26,9%

38,6%

10

,5%

Cinev

a a ur

cat l

a vola

nul u

nui a

utom

o-bi

l dup

ă ce a

cons

umat

alco

ol (co

nduc

e în

star

e de e

briet

ate)

Voi a

pela

la po

liție

41,7%

51,8

%40

,1%43

,1%56

,5%46

,3%Vo

i ape

la la

priet

eni

2,4%

1,0%

2,0%

3,0%

2,0%

2,5%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe22

,8%

12,2

%23

,3%9,4

%11

,5%20

,2%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

17,5%

18,3%

20,8

%20

,8%

20,5%

17,7%

NŞ/N

R15

,5%16

,8%

13,9%

23,8

%9,5

%13

,3%

Q.3

5 D

upă

păre

rea

Dvs

. , d

acă

popu

lați

a și

pol

iția

vor

coo

pera

mai

bi

ne, î

n ur

măt

oare

le 1

2 lu

ni c

um s

e va

sch

ima

rata

/ nu

măr

ul u

rmăt

oa-

relo

r inf

racț

iuni

...?

H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Jaf/t

âlhăr

ieVa

creș

te5,8

%6,6

%4,5

%6,4

%1,5

%3,0

%Va

răm

âne l

a fel

10,7%

9,1%

15,8

%20

,3%10

,0%

24,1%

Va sc

ădea

70,4%

78,7%

68,8

%44

,6%84

,0%

56,7%

NŞ/N

R13

,1%5,6

%10

,9%28

,7%4,5

%16

,3%Fu

rt di

n loc

uinț

ăVa

creș

te6,3

%7,6

%4,5

%6,9

%1,5

%3,0

%Va

răm

âne l

a fel

9,7%

8,6%

15,3%

19,8

%9,0

%24

,1%Va

scăd

ea69

,9%79

,7%68

,8%

44,1%

85,0

%56

,2%


.35

Dup

ă pă

rere

a D

vs. ,

dac

ă po

pula

ția

și p

oliț

ia v

or c

oope

ra m

ai

bine

, în

urm

ătoa

rele

12

luni

cum

se

va s

chim

a ra

ta /

num

ărul

urm

ătoa

-re

lor i

nfra

cțiu

ni ..

.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

NŞ/N

R14

,1%4,1

%11

,4%29

,2%

4,5%

16,7%

Accid

ent d

e circ

ulaț

ie ru

tieră

Va

creș

te4,4

%5,6

%2,0

%7,4

%2,0

%2,0

%Va

răm

âne l

a fel

11,7%

10,7%

14,4%

20,3%

10,5%

25,1%

Va sc

ădea

70,9%

79,7%

72,8

%41

,6%83

,0%

56,7%

NŞ/N

R13

,1%4,1

%10

,9%30

,7%4,5

%16

,3%Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăVa

creș

te3,9

%4,6

%4,0

%5,4

%2,0

%3,4

%Va

răm

âne l

a fel

11,2

%8,6

%14

,9%19

,3%9,5

%23

,6%Va

scăd

ea69

,9%78

,7%70

,3%44

,1%84

,0%

55,2

%NŞ

/NR

15,0

%8,1

%10

,9%31

,2%

4,5%

17,7%

Viole

nță î

n fam

ilie

Va cr

ește

4,4%

4,1%

4,0%

5,0%

1,5%

1,5%

Va ră

mân

e la f

el13

,1%15

,7%16

,3%20

,8%

9,5%

26,1%

Va sc

ădea

66,5%

75,6%

62,4%

44,1%

84,5%

54,7%

NŞ/N

R16

,0%

4,6%

17,3%

30,2

%4,5

%17

,7%Tra

fic de

ființ

e um

ane

Va cr

ește

4,4%

5,6%

3,5%

6,4%

1,5%

1,5%

Va ră

mân

e la f

el10

,7%9,1

%15

,8%

16,3%

8,0%

21,7%

Va sc

ădea

62,6%

75,6%

55,9%

45,0

%85

,5%44

,3%NŞ

/NR

22,3%

9,6%

24,8

%32

,2%

5,0%

32,5%

Viole

nță s

exua

lă Va

creș

te3,9

%4,1

%1,5

%5,0

%2,0

%1,0

%Va

răm

âne l

a fel

10,7%

11,2

%16

,8%

17,3%

7,5%

21,7%

Va sc

ădea

65,5%

76,1%

57,9%

45,5%

86,0

%46

,3%NŞ

/NR

19,9%

8,6%

23,8

%32

,2%

4,5%

31,0

%Hu

ligan

ism

Va cr

ește

4,9%

5,1%

4,0%

5,4%

2,0%

2,5%

Va ră

mân

e la f

el11

,2%

13,2

%13

,9%19

,3%11

,5%23

,6%Va

scăd

ea69

,4%76

,6%70

,8%

46,0

%82

,0%

56,7%

NŞ/N

R14

,6%5,1

%11

,4%29

,2%

4,5%

17,2

%Ră

pire

a mijlo

culu

i de t

rans

port

Va cr

ește

5,8%

6,6%

4,5%

4,5%

1,5%

2,5%

Va ră

mân

e la f

el9,7

%9,6

%14

,4%17

,3%7,0

%23

,6%Va

scăd

ea68

,9%78

,2%

69,3%

46,5%

87,0

%55

,7%NŞ

/NR

15,5%

5,6%

11,9%

31,7%

4,5%

18,2

%Fu

rt di

n mijlo

cul d

e tra

nspo

rtVa

creș

te6,3

%6,6

%4,5

%5,0

%2,0

%1,5

%Va

răm

âne l

a fel

10,2

%10

,2%

13,9%

16,8

%8,5

%25

,1%Va

scăd

ea68

,9%78

,2%

69,8

%47

,0%

85,0

%55

,7%NŞ

/NR

14,6%

5,1%

11,9%

31,2

%4,5

%17

,7%


.35

Dup

ă pă

rere

a D

vs. ,

dac

ă po

pula

ția

și p

oliț

ia v

or c

oope

ra m

ai

bine

, în

urm

ătoa

rele

12

luni

cum

se

va s

chim

a ra

ta /

num

ărul

urm

ătoa

-re

lor i

nfra

cțiu

ni ..

.?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Furt

din b

unur

ile go

spod

ăriei

Va

creș

te6,3

%6,6

%5,0

%6,4

%2,0

%3,0

%Va

răm

âne l

a fel

11,7%

8,6%

13,4%

17,8

%9,0

%23

,6%Va

scăd

ea68

,0%

78,7%

70,3%

46,0

%84

,5%57

,1%NŞ

/NR

14,1%

6,1%

11,4%

29,7%

4,5%

16,3%

Furt

de pă

sări

Va cr

ește

6,3%

5,6%

5,0%

6,9%

2,0%

2,5%

Va ră

mân

e la f

el10

,2%

9,6%

14,4%

18,3%

9,0%

23,6%

Va sc

ădea

68,0

%76

,1%69

,8%

45,0

%84

,5%56

,2%

NŞ/N

R15

,5%8,6

%10

,9%29

,7%4,5

%17

,7%Fu

rt de

anim

aleVa

creș

te6,3

%6,1

%5,0

%6,9

%1,5

%2,0

%Va

răm

âne l

a fel

10,2

%8,1

%14

,4%18

,3%10

,0%

23,6%

Va sc

ădea

68,0

%78

,2%

61,9%

44,6%

84,0

%54

,7%NŞ

/NR

15,5%

7,6%

18,8

%30

,2%

4,5%

19,7%

Furtu

l lucru

rilor

perso

nale

în tr

ansp

ortu

l pub

licVa

creș

te6,3

%7,1

%5,0

%5,9

%2,0

%2,5

%Va

răm

âne l

a fel

9,7%

10,7%

16,3%

18,3%

11,0

%24

,1%Va

scăd

ea68

,9%78

,2%

67,8

%43

,6%82

,5%55

,7%NŞ

/NR

15,0

%4,1

%10

,9%32

,2%

4,5%

17,7%

Escro

cher

ie Va

creș

te5,3

%6,1

%3,5

%5,4

%1,5

%2,5

%Va

răm

âne l

a fel

15,5%

11,7%

17,8

%18

,8%

9,5%

26,6%

Va sc

ădea

61,2

%73

,1%59

,9%45

,0%

84,0

%49

,8%

NŞ/N

R18

,0%

9,1%

18,8

%30

,7%5,0

%21

,2%

Şant

aj / r

acke

tVa

creș

te4,4

%5,1

%3,0

%5,4

%1,5

%1,5

%Va

răm

âne l

a fel

14,6%

9,6%

18,3%

17,8

%11

,0%

24,1%

Va sc

ădea

61,7%

72,6%

58,4%

45,5%

83,0

%49

,3%NŞ

/NR

19,4%

12,7%

20,3%

31,2

%4,5

%25

,1%Ca

zuri

de co

rupț

ieVa

creș

te5,8

%5,6

%4,0

%5,9

%1,5

%2,5

%Va

răm

âne l

a fel

16,5%

13,2

%17

,3%22

,3%13

,0%

25,6%

Va sc

ădea

62,1%

73,6%

58,9%

41,1%

80,0

%45

,8%

NŞ/N

R15

,5%7,6

%19

,8%

30,7%

5,5%

26,1%

Q.3

6 Ca

re, d

upă

păre

rea

Dvs

., su

nt m

otiv

ele

prin

cipa

le d

in c

are

vict

i-m

ele

crim

elor

nu

se a

dres

ează

la p

olit

ie?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Vict

imele

anun

ță al

te au

torit

ăți

2,9%

7,1%

2,5%

3,0%

12,0

%1,5

%Fr

ica de

repr

esali

i din

parte

a inf

ract

orilo

r51

,5%55

,8%

36,6%

23,8

%27

,0%

40,9%


.36

Care

, dup

ă pă

rere

a D

vs.,

sunt

mot

ivel

e pr

inci

pale

din

car

e vi

cti-

mel

e cr

imel

or n

u se

adr

esea

ză la

pol

itie

? H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Tent

ativa

de in

fracț

iune

a fo

st fă

ră su

cces

/ in

fracț

iune

a nu a

fost

dusă

până

la ca

păt

1,5%

5,6%

1,0%

6,4%

8,0%

3,9%

Pagu

be /

vătă

măr

i nes

emni

ficat

ive, c

e nu m

erită

a fi r

apor

tate

2,9

%7,1

%5,0

%5,4

%6,5

%4,9

%Nu

au în

crede

re în

polit

ie45

,6%47

,2%

40,6%

63,9%

30,5%

41,4%

Loca

lnici

i con

sider

ă că e

ste fă

ră ni

ci un

rost

să re

clam

e, po

litia

n-ar

fi pu

tut f

ace n

imic

17,5%

14,2

%13

,9%8,9

%12

,0%

11,8

%Lo

caln

icii c

onsid

eră c

ă este

fără

nici

un ro

st să

recla

me,

polit

ia n-

ar fi

dorit

să se

impl

ice,

nu ar

fi fo

st in

tere

sată

11

,7%12

,7%10

,9%12

,9%6,0

%10

,8%

Perso

ana v

inov

ată (

Infra

ctor

ul) a

com

pens

at pi

erde

rile c

auza

te

2,4%

10,2

%2,5

%12

,4%7,5

%11

,8%

E cev

a per

sona

l /o p

robl

ema d

e fam

ilie

18,0

%17

,3%20

,3%24

,3%11

,0%

16,7%

Vict

ima c

onsid

eră c

ă fus

ese,

într-

o anu

mită

măs

ură,

vina e

i / a

lui p

entru

cele

întâ

mpl

ate

3,9%

7,6%

4,0%

7,4%

3,5%

8,4%

Oam

enii a

u fric

ă de t

ărăg

ănăr

ile bi

rocra

tice ș

i nu d

ores

c să p

iardă

tim

pul în

zăda

r 16

,0%

19,3%

16,3%

15,3%

16,0

%19

,2%

Vict

ima a

rezo

lvat p

robl

ema d

e sin

e stă

tăto

r 17

,5%18

,8%

23,3%

16,8

%6,5

%21

,2%

Frica

că in

form

ația

nu va

răm

âne c

onfid

enția

lă9,7

%7,1

%7,4

%9,9

%6,5

%7,4

%Al

te op

țiuni

5,3

%5,1

%2,0

%

0,5%

NŞ

/NR

12,1%

13,2

%18

,8%

10,4%

28,0

%16

,3%

COO

PER

AR

EA D

INTR

E PO

LIȚI

E ŞI

PO

PULA

ȚIE

Q.3

7 D

upă

păre

rea

Dvs

. car

e su

nt p

rinc

ipal

ele

met

ode

de îm

bună

tăți

re a

co

labo

rări

i din

tre

poliț

ie ș

i pop

ulaț

ia d

in lo

calit

ate?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

ra31

,6%41

,1%39

,1%70

,3%40

,5%32

,0%

Să di

scut

e / să

se co

nsul

te m

ai bi

ne (m

ai de

s) cu

locu

itorii

com

unită

ții (e

x� în

truni

ri cu

po

pulaț

ia)

53,4%

43,1%

45,5%

12,4%

35,0

%36

,0%

Prin

acțiu

ni de

asig

urar

e a or

dini

i pub

lice î

n coo

pera

re (î

n com

un) c

u cet

ățen

ii12

,6%20

,8%

5,9%

19,8

%23

,5%18

,7%Pr

in ac

țiuni

de co

mun

icare

mai

bune

prin

mijlo

ace d

e com

unica

re în

mas

ă10

,2%

12,7%

12,9%

15,8

%10

,5%16

,7%Pr

in co

nsul

tare

a opi

niei

locui

toril

or de

spre

cele

mai

impo

rtant

e acț

iuni

care

treb

uie î

ntre

prin

se

17,5%

13,7%

13,4%

14,9%

12,5%

16,3%

Să în

cura

jeze c

etăț

enii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

victim

e ale

infra

cțiu

nilor

26,7%

25,9%

16,3%

34,2

%16

,5%15

,3%Să

încu

rajez

e cet

ățen

ii să r

apor

teze

dacă

au fo

st m

arto

ri a u

nei in

fracț

iuni

19,4%

16,8

%11

,9%31

,2%

10,5%

21,2

%Să

instr

uias

că co

piii d

in șc

oli și

grăd

inițe

desp

re re

gulile

de ci

rculaț

ie și

păstr

area

ordi

nii p

ublic

e15

,0%

29,9%

13,9%

20,8

%9,5

%18

,2%

Prez

ența

mai

mar

e (m

ai fre

cven

tă) î

n ter

itoriu

a an

gajaț

ilor d

e poli

ție49

,0%

51,3%

54,5%

35,6%

23,0

%40

,4%Ac

ces m

ai uș

or la

poliț

ie pe

ntru

publ

ic (la

sect

oare

le de

poliț

ie , la

telef

on)

9,2%

12,7%

16,8

%18

,3%8,5

%16

,3%Al

tele

4,9%

3,6%

5,0%

0,5%

1,0%

NŞ/N

R12

,1%4,6

%10

,9%7,9

%32

,0%

17,2

%


.38

Spun

eți-m

i vă

rog,

dac

ă Po

liția

din

loca

litat

ea D

vs. d

esfă

șoar

ă ur

mă-

toar

ele

acti

vită

ți?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

raDa

5,8

%15

,7%18

,8%

25,7%

23,5%

17,2

%Nu

80

,1%68

,0%

66,8

%62

,4%66

,0%

62,6%

NŞ/N

R14

,1%16

,2%

14,4%

11,9%

10,5%

20,2

%Di

alog/

cons

ultă

ri di

ntre

polit

ie și

locui

torii

com

unită

ții (e

x� în

truni

ri cu

po

pulaț

ia)Da

7,3

%18

,3%17

,3%21

,3%22

,0%

15,8

%Nu

75

,7%58

,4%65

,8%

65,8

%67

,0%

60,6%

NŞ/N

R17

,0%

23,4%

16,8

%12

,9%11

,0%

23,6%

Acțiu

ni de

asig

urar

e a or

dini

i pub

lice î

n coo

pera

re cu

cetă

țeni

iDa

8,7

%27

,9%15

,3%21

,8%

26,0

%28

,6%Nu

73

,8%

53,8

%66

,3%62

,4%61

,0%

49,3%

NŞ/N

R17

,5%18

,3%18

,3%15

,8%

13,0

%22

,2%

Acțiu

ni de

com

unica

re pr

in m

ijloac

e de c

omun

icare

în m

asă

Da

10,7%

30,5%

9,4%

23,8

%19

,5%28

,1%Nu

73

,3%44

,7%68

,3%64

,4%68

,0%

46,8

%NŞ

/NR

16,0

%24

,9%22

,3%11

,9%12

,5%25

,1%Co

nsul

tare

a opi

niei

locui

toril

or de

spre

cele

mai

impo

rtant

e acț

iuni

care

tre

buie

între

prin

seDa

8,3

%21

,3%14

,4%22

,3%19

,0%

17,7%

Nu

73,3%

59,4%

65,3%

63,9%

66,0

%54

,2%

NŞ/N

R18

,4%19

,3%20

,3%13

,9%15

,0%

28,1%

Încu

rajea

ză ce

tățe

nii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

victim

e ale

infra

cțiu

nilor

Da

13,6%

36,0

%20

,3%23

,3%26

,5%25

,6%Nu

64

,1%45

,7%58

,4%62

,9%59

,0%

44,8

%NŞ

/NR

22,3%

18,3%

21,3%

13,9%

14,5%

29,6%

Încu

rajea

ză ce

tățe

nii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

mar

tori

a une

i infra

cțiu

niDa

13

,6%36

,0%

18,8

%25

,7%28

,5%25

,1%Nu

64

,6%43

,1%59

,9%62

,4%57

,5%46

,8%

NŞ/N

R21

,8%

20,8

%21

,3%11

,9%14

,0%

28,1%

Instr

uieș

te co

piii d

in șc

oli și

grăd

inițe

desp

re re

gulile

de ci

rculaț

ie și

păstr

a-re

a ord

inii p

ublic

eDa

38

,3%39

,6%25

,7%33

,7%32

,5%48

,3%Nu

21

,8%

16,8

%27

,7%47

,5%51

,0%

18,2

%NŞ

/NR

39,8

%43

,7%46

,5%18

,8%

16,5%

33,5%

Dezv

oltar

ea sp

iritu

lui r

espo

nsab

ilităț

ii civi

ce la

cetă

țeni

/ ex

plica

rea

privi

nd im

porta

nța c

onlu

crării

cu po

liția

în ca

zul c

înd a

u fos

t mar

tori

a uno

r in

fracț

iuni

Da

28,6%

31,5%

18,3%

34,7%

27,5%

35,5%

Nu

26,2

%20

,8%

34,2

%45

,0%

53,0

%26

,1%NŞ

/NR

45,1%

47,7%

47,5%

20,3%

19,5%

38,4%


înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Q.3

9 D

upă

păre

rea

Dvs

. cât

de

des

cetă

țeni

i di

n lo

calit

atea

Dvs

. aju

tă p

olit

ia s

ă-și

exe

cute

în

dato

riri

le?

Foar

te de

s0,5

%1,0

%0,5

%0,5

%

2,0%

Destu

l de d

es9,2

%17

,8%

10,9%

4,0%

12,0

%13

,3%Di

n cân

d în c

ând

19,9%

34,5%

29,7%

32,7%

40,0

%27

,1%De

stul d

e rar

29,6%

27,4%

18,8

%39

,6%25

,5%29

,1%Ni

cioda

tă5,3

%2,5

%13

,4%5,0

%7,5

%2,0

%NŞ

/NR

35,4%

16,8

%26

,7%18

,3%15

,0%

26,6%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.40

Cum

cre

deți

, cât

de

impo

rtan

t es

te p

entr

u po

litie

aju

toru

l din

par

tea

locu

itor

ilor d

in lo

calit

ate?

Foar

te im

porta

nt58

,7%58

,9%58

,4%33

,7%23

,0%

47,3%

Destu

l de i

mpo

rtant

29,1%

33,5%

32,7%

22,8

%45

,5%33

,5%Pu

țin im

porta

nt3,4

%5,1

%4,0

%9,9

%15

,0%

14,3%

Nu es

te de

loc im

porta

nt1,0

%0,5

%

30,7%

2,0%

1,0%

NŞ/N

R7,8

%2,0

%5,0

%3,0

%14

,5%3,9

%

Q.4

1 D

upă

păre

rea

Dvs

. dac

ă po

pula

ția

ar c

onlu

cra

cu p

oliț

ia în

tr-o

m

ăsur

ă m

ai m

are,

con

side

rați

Dvs

. că:

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Ar s

căde

a num

ărul

infra

cțiu

nilor

Da

85,9%

92,9%

91,1%

59,9%

82,5%

79,8

%Nu

2,9

%3,6

%4,0

%11

,9%10

,5%12

,3%NŞ

/NR

11,2

%3,6

%5,0

%28

,2%

7,0%

7,9%

Ar s

căde

a nive

lul c

orup

ției

Da

75,2

%82

,7%82

,7%50

,5%77

,5%75

,4%Nu

6,

8%9,6

%8,9

%16

,3%13

,5%12

,3%NŞ

/NR

18,0

%7,6

%8,4

%33

,2%

9,0%

12,3%

S-ar

măr

i num

ărul

infra

cțiu

nilor

desc

oper

iteDa

84

,5%91

,4%90

,1%56

,4%79

,0%

80,8

%Nu

4,4

%3,6

%5,0

%11

,9%13

,5%8,4

%NŞ

/NR

11,2

%5,1

%5,0

%31

,7%7,5

%10

,8%

Ar c

rește

num

ărul

de ad

resă

ri la

poliț

ie

Da

82,5%

91,4%

87,1%

56,4%

73,0

%74

,4%Nu

2,4

%3,6

%6,4

%12

,4%18

,0%

11,3%

NŞ/N

R15

,0%

5,1%

6,4%

31,2

%9,0

%14

,3% A

r cre

ște nu

măr

ul de

infra

cțiu

ni ra

porta

teDa

79

,6%87

,3%87

,6%54

,5%75

,5%74

,4%Nu

5,8

%4,6

%5,4

%13

,4%16

,5%11

,8%

NŞ/N

R14

,6%8,1

%6,9

%32

,2%

8,0%

13,8

%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.42

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

ați

dor

i să

conl

ucra

ți c

u po

liția

din

loca

litat

e pe

ntru

a ri

dica

niv

elul

de

secu

ri-

tate

în lo

calit

ate?

Da

51,0

%59

,9%39

,6%20

,3%42

,0%

47,8

%Nu

40

,8%

30,5%

48,5%

68,3%

49,5%

41,9%

NŞ/N

R8,3

%9,6

%11

,9%11

,4%8,5

%10

,3%

62 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulH

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Q.4

3 Pr

in c

are

mod

alit

ăți v

-ar

fi m

ai c

omod

să

coop

eraț

i cu

poliț

ia d

in lo

calit

ate?

Prin

parti

cipar

ea la

întru

niri

orga

niza

te în

loca

li-ta

te de

polit

ie41

,9%38

,1%32

,5%36

,6%47

,6%17

,5%

Prin

parti

cipar

ea la

întru

niri

/ șed

ințe

cu po

litia

36,2

%30

,5%28

,8%

34,1%

32,1%

20,6%

Prin

telef

on fix

34,3%

48,3%

47,5%

29,3%

27,4%

48,5%

Prin

telef

on M

obil

28,6%

40,7%

36,3%

12,2

%33

,3%30

,9%Pr

in ap

licaț

ii int

erne

t (Vi

ber, s

kype

)9,5

%16

,1%10

,0%

14,6%

7,1%

11,3%

Rețe

le de

socia

lizar

e 8,6

%6,

8%

4,9%

3,6%

7,2%

Altă

met

odă

5,7%

4,2%

2,5%

1,2

%2,1

%NŞ

/NR

3,8%

2,5%

1,3%

14,6%

11,9%

3,1%

Răsp

unsu

l res

pond

enți

lor c

are

la în

treb

area

Q22

.2 a

u m

enți

onat

că

în u

ltim

ele

12 lu

ni a

u co

ntac

tat c

u po

lițis

tul

de s

ecto

r.

Q.4

4 S

ă în

cepe

m c

u po

lițis

tul d

e se

ctor

. Vi

s-a

întâ

mpl

at în

ult

imii

doi a

ni c

a …

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tN

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%Po

lițist

ul a

fost

amab

il cu D

vs�?

Da

1688

,9%17

89,5%

1285

,7%15

83,3%

1470

,0%

1578

,9%Nu

2

11,1%

210

,5%2

14,3%

316

,7%6

30,0

%4

21,1%

Poliț

istul

a da

t dov

adă d

e pro

fesio

nalis

m?

Da

1266

,7%12

63,2

%11

78,6%

1372

,2%

1365

,0%

1368

,4%Nu

6

33,3%

736

,8%

321

,4%5

27,8

%7

35,0

%6

31,6%

Poliț

istul

a fo

st ag

resiv

cu D

vs�?

Da

15,6

%2

10,5%

316

,7%1

5,0%

15,3

%Nu

17

94,4%

1789

,5%14

100,0

%15

83,3%

1995

,0%

1894

,7%Po

lițist

ul v-

a înv

inui

t de l

ucru

ri pe

care

Dvs

� nu

le-a

ți co

mis?

Da

210

,5%1

7,1%

211

,1%2

10,0

%1

5,3%

Nu

1810

0,0%

1789

,5%13

92,9%

1688

,9%18

90,0

%18

94,7%

Poliț

istul

v-a c

erta

t, jig

nit?

Da

211

,1%1

5,3%

316

,7%1

5,0%

210

,5%Nu

16

88,9%

1894

,7%14

100,0

%15

83,3%

1995

,0%

1789

,5%Po

lițist

ul v-

a pre

sat s

ă vă a

sum

ați v

ina p

entru

lu

cruri

pe ca

re D

vs� n

u le-

ați c

omis?

Da

15,6

%2

10,5%

211

,1%

3

15,8

%Nu

17

94,4%

1789

,5%14

100,0

%16

88,9%

2010

0,0%

1684

,2%

Poliț

istul

v-a i

mpu

s să s

emna

ți do

cum

ente

îm

potri

va vo

ințe

i Dvs

�?Da

1

5,6%

211

,1%

2

10,5%

Nu

1794

,4%19

100,0

%14

100,0

%16

88,9%

2010

0,0%

1789

,5%Po

lițist

ul v-

a sta

bilit

o am

endă

pe ne

drep

t?Da

2

11,1%

316

,7%1

5,0%

210

,5%Nu

16

88,9%

1910

0,0%

1410

0,0%

1583

,3%19

95,0

%17

89,5%

Poliț

istul

v-a c

erut

bani

, car

eva b

unur

i sau

se

rvici

u ca s

ă nu î

ntoc

mea

scă p

roce

s ver

bal

sau s

ă nu v

ă sta

bilea

scă o

amen

dă?

Da

15,6

%

Nu

17

94,4%

1910

0,0%

1410

0,0%

1810

0,0%

2010

0,0%

1910

0,0%


.44

S ă

înce

pem

cu

poliț

istu

l de

sect

or. V

i s-

a în

tâm

plat

în u

ltim

ii do

i ani

ca

…H

înce

ști

Ung

heni

Ota

ciSî

nger

eiCa

hul

Com

rat

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Num

ăr

%N

umăr

%

Poliț

istul

a so

licita

t ban

i sau

resu

rse pe

ntru

ex

ercit

area

atrib

uțiilo

r de s

ervic

iu și

de a

rezo

lva pr

oblem

a ?

Da

15,6

%

Nu

17

94,4%

1910

0,0%

1410

0,0%

1810

0,0%

2010

0,0%

1910

0,0%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.45

Gân

dind

u-vă

la

poliț

istu

l Dvs

. de

sect

or,

cred

eți c

ă ac

esta

apă

ră in

te-

rese

le …

Tutu

ror c

etăț

enilo

r de p

e sec

toru

l lui

45,1%

54,3%

58,4%

32,7%

61,5%

58,1%

Doar

unei

părți

de ce

tățe

ni16

,5%18

,8%

18,8

%6,9

%6,5

%8,9

%Nu

apar

ă int

eres

ele ce

tățe

nilor

3,4%

6,6%

5,4%

47,0

%16

,5%11

,3%NŞ

/NR

35,0

%20

,3%17

,3%13

,4%15

,5%21

,7%

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

tQ

.46

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

, Dvs

. per

sona

l ați

ac

orda

t vre

-un

oare

care

aju

tor p

oliț

iei d

e se

ctor

pe

parc

ursu

l ult

imel

or 1

2 lu

ni?

Da

7,3%

10,7%

3,5%

6,9%

7,5%

8,9%

Nu

91,3%

88,3%

96,5%

91,1%

87,0

%90

,6%NŞ

/NR

1,5%

1,0%

2,0

%5,5

%0,5

%

Q.4

7 D

acă

pers

onal

ați

aco

rdat

vre

-un

oare

care

aju

tor

poliț

iei d

e se

ctor

pe

parc

ursu

l ult

imel

or 1

2 lu

ni, c

e aț

i fă

cut?

Hîn

ceșt

iU

nghe

niO

taci

Sîng

erei

Cahu

lCo

mra

t

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Nr

%N

r %

Am/a

depu

s măr

turii

/ am

/a fo

st un

mar

tor l

a poli

tie6

40,0

%8

38,1%

342

,9%8

57,1%

640

,0%

1161

,1%Am

/a pa

rticip

at în

patru

la vo

lunt

ară�

213

,3%1

4,8%

17,1

%4

26,7%

211

,1%Am

/a av

ertiz

at po

litia

desp

re o

infra

cțiu

ne ce

se pl

anifi

ca a

fi com

isă

213

,3%4

19,0

%

1

7,1%

16,7

%3

16,7%

Am/a

rapo

rtat (

recla

mat

) o in

fracț

iune

(crim

ă)6

40,0

%9

42,9%

228

,6%4

28,6%

426

,7%10

55,6%

Am/a

info

rmat

desp

re un

infra

ctor

în că

utar

e sau

desp

re ci

neva

care

a co

mis

o inf

racț

iune

1

6,7%

29,5

%2

28,6%

17,1

%1

6,7%

211

,1%

Am/a

coop

erat

cu po

litia

privi

tor l

a alte

prob

leme

16,7

%4

19,0

%1

14,3%

17,1

%1

6,7%

211

,1%NŞ

/NR

29,5

%

1

7,1%

SONDAJ DE OPINIEprivind activitatea Poliției

și problemele de securitatecomunitară în localitățile

deservite de Sectorulde Poliție Zîrnești,

raionul Cahul

Martie 2017

SONDAJ DE OPINIEipp.md/wp-content/uploads/2018/10/Sondaj-Cahul...Sondaj de opinie privind...

Documents

Transcript of SONDAJ DE OPINIEipp.md/wp-content/uploads/2018/10/Sondaj-Cahul...Sondaj de opinie privind...