privind activitatea Poliției şi problemele de securitate...

SONDAJ DE OPINIE privind activitatea Poliției

şi problemele de securitate comunitară în localitățile deservite de Sectorul

de Poliție Zîrneşti, raionul Cahul

Mai 2018

Institutul de Politici PubliceCentrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA”

Sondajul a fost efectuat în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consoli-darea securității comunitare”, finanțat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările şi concluziile exprimate în cadrul acestui raport aparțin autorilor şi nu reprezin-tă neapărat poziția oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii

CUPRINS

LISTA FIGURILOR � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 2I� INTRODUCERE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3II� ASPECTE METODOLOGICE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4III� SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4IV� APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 9V� INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 20VI� COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 23VII� CONSTATĂRI GENERALE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 27FRECVENŢELE SONDAJULUI DE OPINIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 30

LISTA FIGURILOR

Figura 1� Cât de în siguranță vă simțiți Dvs� în următoarele locuri pe timp de … ? ��5Figura 2� În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în … ? ��5Figura 3� Gradul de îngrijorare privind nivelul de criminalitate din localitate (2018 vs 2017) ��6Figura 4� Responsabilitatea privind asigurarea securității în localitate (2018 vs 2017) ��6Figura 4� Care sunt sursele dumneavoastră de informare cu privire la activitatea poliției din localitatea Dvs�? ��7Figura 6� Gradul de satisfacție de activitatea instituțiilor din localitate în 2018 comparativ cu 2017��10Figura 7� Percepția privind nivelul de corupție în instituțiile din localitate (2018 vs 2017) �� 11Figura 8� Gradul de încredere în subdiviziunile Poliției din localitate în 2018 comparativ cu 2017 �� 11Figura 9� Percepția privind nivelul de corupție în subdiviziunile poliției din localitate (2018 vs 2017) �� 12Figura 10� Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate lucrurile se

îmbunătățesc sau se înrăutățesc? �� 12Figura 11� Care sunt, după părerea Dvs�, problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate? ��14Figura 12� Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații? ��15Figura 13� Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea Dvs� să vă informeze despre următoarele? ��16Figura 14� Cunoașterea poliţistului de sector de către populaţie ��18Figura 15� Reușita poliției de sector și gradul de satisfacție a populației ��18Figura 16� Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă poliția de sector în contactarea cu populaţia? �� 19Figura 17� Gândindu-vă la polițistul Dvs� de sector, credeți că acesta apără interesele … ? �� 19Figura 18� Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor?��21Figura 19� După părerea Dvs� care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și

populația din localitate? ��24Figura 20� Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs� desfășoară următoarele activități? ��25Figura 21� Susținerea oferită poliției din partea populației ��26Figura 22� Importanța susținerii poliției din partea populației ��26Figura 23� Spuneți-mi vă rog dacă ați dori să conlucrați cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de

securitate în localitate? ��26Figura 24� Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate? ��27

I. INTRODUCERE

Sondajul opiniei publice efectuat în perioada 14-25 mai 2018, a avut ca scop de a măsura percepția populației cu privire la activitatea poliției și problemele de securitate comunitară și de a permite evaluarea schimbărilor pro-duse în comparație cu rezultatele sondajului de tip baseline efectuat în martie 2017� Sondajul actual a fost efectuat păstrând metodologia, chestionarele și localitățile din sondajul precedent – Otaci (Ocnița), Sângerei, Ungheni, Hâncești și sectorul Zîrnești (Cahul)�

Cercetarea a vizat evaluarea situației infracționale, preocupărilor, îngrijorărilor, percepțiilor comunității și cooperării dintre cetățeni și politie în comunitățile selectate și a inclus următoarele subiecte specifice de cercetare:• Percepția publică despre securitate la nivel de comunitate;• Rata de victimizare și teama de criminalitate;• Raportarea infracțiunilor și crimelor; • Toleranța în raport cu criminalitatea, încălcările ordinii publice, corupția și fenomenele antisociale; • Așteptările cetățenilor în domeniul securității, ordinii publice și prevenirii criminalității;• Percepția publică despre activitatea polițienească la nivel local;• Eficacitatea poliției locale;• Satisfacția cetățenilor privind activitatea poliției la nivel local și serviciile prestate de politie; • Contactele dintre cetățeni și poliție la nivel local; • Cooperarea dintre politie și comunitate;• Disponibilitatea cetățenilor de a se implica și susține eforturile de consolidare a securității la nivel de

comunitate�• Metode și acțiuni pentru îmbunătățirea cooperării dintre public și politie�

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consolidarea securității comunitare”, care are drept scop de a sprijini consolidarea securității comunitare prin promovarea impli-cării comunității în activitatea polițienească comunitară și procesul de reformă a poliției, urmărind identificarea, pilotarea și testarea celor mai bune practici de cooperare dintre comunitate și politie, inclusiv prin:• Crearea și susținerea activității Consiliilor de Siguranță Comunitară în 6 comunități selectate în funcție de

criterii geografice, demografice și sociale specifice;• Crearea și implementarea mecanismelor de cooperare dintre comunitate și politie în vederea consolidării

securității comunitare;• Formarea capacităților de participare a comunității la activitatea polițienească bazată pe necesitățile

comunității�Cercetarea este destinată Consiliilor de Siguranță Comunitară, autorităților publice locale, organizațiilor

societății civile și Poliției pentru a susține analiza problemelor de securitate comunitară, evaluarea activității poliției și elaborarea acțiunilor de soluționare a problemelor și îmbunătățire a cooperării dintre comunitate și Poliție�

II. ASPECTE METODOLOGICE

Universul studiului: populația adultă (18 ani și peste) din sectorul Sîrnești, raionul Cahul�Mărimea eșantionului: 198 interviuri�

Localitate Nr. locuitori Nr. interviuriRoșu 2750 32Andrușul de Sus 1940 20Andrușul de Jos 2417 29Zîrnești 2200 26Baurci Moldoveni 2209 26Cucoara 1205 14Larga Noua 1552 18Badicul Moldovenesc 1231 15Doina 1500 18Total 17004 198

Metoda de intervievare: interviu față în față cu aplicația computerului (CAPI)�Strategia de eșantionare: cercetarea s-a efectuat pe un eșantion stratificat, probabilistic, bistadial� Baza de stratificare: sectoarele secțiilor de votare în alegerile prezidențiale din 2016� Punctele de eșantionare au inclus grupuri de 5 persoane intervievate� Selectarea străzilor și a subiecţilor

s-a efectuat prin procedee probabilistice� Selectarea adreselor unde s-au desfășurat interviurile a fost realizată folosind metoda rutei aleatoare� Perioada de colectare a datelor cantitative: 14 – 25 mai 2018�

III. SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ

Sentimentul de siguranță este perceput diferit de către populație în funcție de locul aflării și de perioada zilei� Circa 92% respondenți au declarat că se simt în siguranță la domiciliu pe timp de zi (57% – în siguranță de-plină, 35% – mai degrabă în siguranță)� Doar cu 9% mai puțini respondenți (83%) se simt în siguranță într-un loc public din localitate (41% se simt în siguranță deplină, iar 42% mai degrabă în siguranță)�

Pe timp de noapte sentimentul de siguranță este mai mic cu 12 puncte procentuale (p�p�) în cazul aflării în locuință și cu 21 p�p� în cazul aflării în afara locuinței� Cel mai jos grad de siguranță este constatat în cazul aflării persoanelor pe timp de noapte în afara locuinței, fiind menționat de circa 2/5 dintre respondenți (25% răspunsuri mai degrabă nu în siguranță 14% – deloc nu mă simt în siguranță)�

În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o creștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate:• pe timp de zi la domiciliu – cu 5 p�p� (de la 87% în martie 2017 pînă la 92% în mai 2018);• pe timp de zi într-un loc public – cu 2 p�p� (de la 81% pînă la 83%);• pe timp de noapte la domiciliu – cu 7 p�p� (de la 73% pînă la 80%);• pe timp de noapte într-un loc public – cu 7 p�p� (54% pînă la 61%)�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 5Figura 1. În ce măsură vă simțiți în siguranță în următoarele locuri pe timp de … ?

50%

41%

37%

19%

57%

41%

39%

27%

37%

40%

36%

35%

35%

42%

41%

34%

12%

16%

22%

31%

7%

14%

17%

25%

1%

3%

5%

13%

2%

3%

3%

14%

1%

3%

1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1. Pe

timp

de zi

2. P

e tim

p de

noap

te1. Pe

timp

de zi

2. P

e tim

pde

noa

pte

2017

2018

În siguranță deplină Mai degrabă în siguranță Mai degrabă nu în siguranțăDeloc nu mă simt în siguranță NŞ/NR

a. În domiciliu

b. Într-un loc public din localitate (piață, parc, stradă)

a. În domiciliu


a. În domiciliu


a. În domiciliu


În percepția cetățenilor, nivelul criminalității în țară este mai înalt decât nivelul criminalității din raion și cel din localitate� 81% din respondenți au menționat un nivel înalt de criminalitate în țară (51% – înalt, 30% – foarte înalt) și doar 14% au estimat nivelul de criminalitate în țară mic / foarte mic�

Cu referire la raion, 60% respondenți consideră că criminalitatea este înaltă / foarte înaltă, iar 33% – mică / foarte mică� Cel mai jos nivel de criminalitate este considerat în localitatea unde respondenții locuiesc, aproape 1/5 dintre respondenți (20%) au estimat gradul de criminalitate ca fiind înalt, foarte înalt, iar 77% – mic / foarte mic� Totodată, sondajul a constatat:• o creștere cu 6 p�p� față de studiul precedent a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în țară

este înalt sau foarte înalt (de la 74% în martie 2017, pînă la 80% în mai 2018);• o creștere cu 5 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 55% în martie 2017, pînă la 60% în mai 2018);• o scădere cu 13 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este înalt sau

foarte înalt (de la 33% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�

Figura 2. În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în … ?

1%

17%

1%

2%

26%

20%

37%

49%

13%

31%

51%

53%

46%

29%

51%

51%

18%

21%

9%

4%

30%

9%

2%

7%

9%

2%

6%

7%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

a. În Republica Moldova

b. Raionul Dvs.

c. În localitatea Dvs.

a. În Republica Moldova

b. Raionul Dvs.

c. În localitatea Dvs.

2017

2018

Foarte mic Mic Înalt Foarte înalt NŞ/NR

6 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul

Cetățenii se arată a fi destul de îngrijorați de nivelul de criminalitate din localitate� Doar 13% din respondenți au menționat că nu sunt îngrijorați de aceasta, totodată 86% au arătat diferite nivele de îngrijorare (8% – foarte îngrijorați, 41% – destul de îngrijorați, 36% – puțin îngrijorați)� În comparație cu datele studiului din 2017 ponde-rea celor care nu sunt îngrijorați nu s-a modificat (14% în 2017 față de 13% în 2018)�

Figura 3. Gradul de îngrijorare privind nivelul de criminalitate din localitate (2018 vs 2017)

15%

37%33%

14%

2%8%

41%36%

13%

2%

Foarte îngrijorat Destul de îngrijorat Puţin îngrijorat Nu sunt îngrijorat NŞ/NR

2017 2018

În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate rămâ-ne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 58%� Numai 40% din respondenți consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor� În raport cu studiul precedent, se observă o creștere cu circa 8 p�p� a ponderii persoanelor care au menționat responsabilitatea cetățenilor în asigurarea securității în localitate (32% în 2017 și 40% în 2018)�

Figura 4. Responsabilitatea privind asigurarea securității în localitate (2018 vs 2017)

80%

56%

32%

6%

88%

58%

40%

5%

Poliția Administrația publică locală

Cetățenii NŞ/NR

2017 2018

Figura 5. Care sunt sursele dumneavoastră de informare cu privire la activitatea poliției din localitatea Dvs.?

48%26%

6%13%

7%

4%1%1%

29%

47%30%

9%8%

7%3%

2%1%

21%4%

Prietenii, familia, colegiiTelevizorul

RadioulExperiența personală / contact cu poliţia

Portalurile webBrosuri / pliante

ZiareleAlte surse

Nu mă informezNŞ/NR

2017 2018

Principalele surse de informare cu privire la activitatea poliției sunt cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (47%) și televizorul (30%), urmate de radio (9%), experiența personală / contacte cu poliția (8%) și portalurile

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 7

WEB (7%)� Comparativ cu studiul precedent ponderea răspunsurilor privind informarea din majoritatea surselor nu a suferit schimbări semnificative, datele menținându-se aproximativ aceleași� Pe de altă parte, a scăzut mult ponderea respondenților care în 2017 nu doreau să se expună asupra surselor de informare cu 25% și a crescut cu 20% rata respondenților care au menționat că nu se informează despre activitatea poliției�

Categorii de persoane care constituie o problemă pentru localitățile din sectorul Zîrneşti

Principala categorie de persoane, care constituie o problemă pentru localitățile deservite de sectorul de poliție Zîrnești sunt Persoanele în stare de ebrietate (70%)� Această categorie de persoane este cu mult mai mare decât Persoanele eliberate din detenție (34%), Vagabonzii, cerșetorii (28%), Copii râmași fără su-pravegherea părinților (27%), Persoane ce folosesc drogurile (18%) și Grupări de tineret / adolescenţi agresivi (18%)�

Tabelul 1. Categorii de persoane și infracţiuni (crime) care constituie o problemă pentru localitate

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NȘ/NR

În ce măsură următoarele categorii de persoane constituie o problemă pentru loca-litatea Dvs� la moment?

Persoane în stare de ebrietate 12% 58% 23% 6% 2%Persoane eliberate din detenție 4% 31% 36% 26% 4%Vagabonzi, cerșetori 1% 27% 29% 41% 2%Copii râmași fără supravegherea părinților 3% 24% 39% 32% 3%Persoane ce folosesc drogurile 0% 18% 30% 49% 3%Grupări de tineret / adolescenţi agresivi 1% 17% 36% 43% 3%Persoane ce comercializează droguri 1% 14% 29% 53% 3%Grupări criminale violente 0% 14% 28% 56% 3%

În ce măsură următoarele infracţiuni (crime) constituie o problemă pentru localitatea Dvs�?

Furt de păsări si animale 1% 57% 26% 15% 1%Violenţa în familie 8% 46% 29% 15% 2%Furturi din bunurile gospodăriei 2% 49% 32% 16% 1%Numărul mare de dependenți de alcool 1% 50% 21% 28% 2%Furt din locuințe 1% 49% 30% 20% 1%Încălcarea regulilor de circulație / accidente rutiere

6% 36% 25% 31% 2%

Conducători auto în stare de ebrietate 5% 37% 30% 26% 2%Furtul lucrurilor personale în transportul public

1% 41% 34% 23% 2%

Huliganism 0% 29% 35% 34% 2%Jafuri din automobile 1% 24% 25% 50% 1%Gunoiști neautorizate 2% 22% 29% 46% 2%Tulburarea ordinii publice seara/noaptea 1% 22% 30% 45% 2%Vandalism distrugerea, profanarea, graffitti

1% 17% 31% 50% 2%

Câni vagabonzi 1% 16% 27% 55% 2%Violența sexuală 0% 13% 28% 57% 2%Implicarea minorilor in ilegalități 1% 11% 28% 60% 2%Numărul mare de dependenți de droguri 1% 9% 27% 61% 3%Prostituție 1% 7% 18% 72% 2%


Problemele de siguranță comunitară şi ordine publică

Cele mai importante probleme de siguranță din aceste localități sunt Furturile de păsări si animale (58% în 2018, 53% răspunsuri în 2017), Violenţa în familie (54% în 2018, 35% în 2017), Furturile din bunurile gos-podăriei (51% în 2018, 51% în 2017), Furturile din locuințe (50% în 2018, 50% răspunsuri în 2017) și Numărul mare de dependenți de alcool (50% în 2018, 43% răspunsuri în 2017)�

De asemenea, circa 2/5 dintre respondenți consideră drept probleme următoarele infracțiuni: Încălcarea regulilor de circulație / accidente rutiere, Conducători auto în stare de ebrietate și Furtul lucru-rilor personale în transportul public� Circa 30% consideră ca probleme Huliganismul, iar în jur de ¼ din respondenți – Jafurile din automobile, câte 23% indică Tulburarea ordinii publice pe timp de seară / cîn-tatul / strigăte / gălăgie în stradă sau în locuinţe vecine noaptea și Gunoiștile neautorizate�

Restul infracțiunilor precum Violența sexuală, Implicarea minorilor in ilegalități, Numărul mare de dependenți de droguri și Prostituția au cumulat ponderi mai mici, care variază între 8–13% din răspunsuri precum că ar fi În foarte mare măsură / În mare măsură probleme în localitate�

O parte din problemele de siguranță comunitară și ordine publică sunt percepute de către respondenți mai puțin acut în comparație cu studiul precedent� În studiul curent, răspunsurile În foarte mare măsură / În mare măsură au cumulat ponderi cuprinse între 8–58%, comparativ cu ponderi de 19–53% în studiul efectuat în 2017�

Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare este unul foarte mic comparativ cu datele studiului din 2017� Procentul celor care au menționat NŞ/NR variază între 1–3% răspunsuri, iar în 2017 ponderea acestor răspun-suri era 7–24%, ceia ce vorbește despre un nivel mai înalt de informare/conștientizare/cunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

Constatări

• În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o creștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate: - pe timp de zi la domiciliu – cu 5 p�p� (de la 87% în martie 2017 pînă la 92% în mai 2018); - pe timp de zi într-un loc public – cu 2 p�p� (de la 81% pînă la 83%); - pe timp de noapte la domiciliu – cu 7 p�p� (de la 73% pînă la 80%); - pe timp de noapte într-un loc public – cu 7 p�p� (54% pînă la 61%)�

• În percepția cetățenilor, nivelul criminalității din localitate (20% de răspunsuri „înalt” sau „foarte înalt”) este substanțial mai mic decât nivelul criminalității din (60%) și din țară (81%)� Totodată, sondajul a constatat: - o creștere cu 6 p�p� față de studiul precedent a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în

țară este înalt sau foarte înalt (de la 74% în martie 2017, pînă la 80% în mai 2018); - o creștere cu 5 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 55% în martie 2017, pînă la 60% în mai 2018); - o scădere cu 13 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este

înalt sau foarte înalt (de la 33% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�• În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate rămâ-

ne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 58%� Numai 40% din respondenți consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor�

• Principalele surse de informare cu privire la activitatea poliției sunt cercul social apropiat, prietenii, fami-lia, colegii (47%) și televizorul (30%), urmate de radio (9%), experiența personală / contacte cu poliția (8%)


și portalurile WEB (7%)� Comparativ cu studiul precedent ponderea răspunsurilor privind informarea din ma-joritatea surselor nu a suferit schimbări semnificative�

• Principala categorie de persoane, care constituie o problemă pentru securitatea și ordinea publică din loca-litate deservite de sectorul de poliție Zîrnești sunt Persoanele în stare de ebrietate (70%)� Această cate-gorie de persoane este cu mult mai mare decât Persoanele eliberate din detenție (34%), Vagabonzii, cerșetorii (28%), Copii râmași fără supravegherea părinților (27%), Persoane ce folosesc drogurile (18%) și Grupări de tineret / adolescenţi agresivi (18%)�

• Cele mai importante probleme de siguranță din aceste localități sunt Furturile de păsări si animale (58% în 2018, 53% răspunsuri în 2017), Violenţa în familie (54% în 2018, 35% în 2017), Furturile din bunurile gospodăriei (51% în 2018, 51% în 2017), Furturile din locuințe (50% în 2018, 50% răspunsuri în 2017) și Numărul mare de dependenți de alcool (50% în 2018, 43% răspunsuri în 2017)�

• Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare este unul foarte mic comparativ cu datele studiului din 2017� Procentul celor care au menționat NŞ/NR variază între 1–3% răspunsuri, iar în 2017 ponderea acestor răspunsuri era 7–24%, ceia ce vorbește despre un nivel mai înalt de informare/conștientizare/cunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

IV. APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE

Opinii cu privire la activitatea instituțiilor din localitate

Opiniile cu privire la activitatea instituțiilor principale din localitate sunt diferite și în mare parte depind de contactele pe care cetățenii le-au avut cu aceste instituții și/sau de gradul de informare despre activitatea acestora�

Astfel, numai 3% dintre respondenți (14% în 2017) nu au putut (sau nu au dorit) să formuleze o opinie despre activitatea Poliției din localitate și 1% (8% în 2017) nu au putut (sau nu au dorit) să formuleze o opinie despre ac-tivitatea Centrului medicilor de familie� La aceiași întrebare numai 1% dintre respondenți (6% în 2017) nu au putut (sau nu au dorit) să formuleze o opinie despre activitatea Primăriei și 1% (17% în 2017) nu au putut (sau nu au dorit) să formuleze o opinie despre activitatea Şcolii�

În studiul actual s-a constatat o creștere a gradului de mulțumire față de toate instituțiile din localitate, com-parativ de studiul din 2017� Astfel, cel mai înalt nivel de încredere este în Școală, care a crescut cu 19 p�p�, de la 69% în 2017, până la 88% răspunsuri foarte mulțumit, mai degrabă mulțumit în 2018�

Gradul de mulțumire față de activitatea Primăriei a crescut cu aproximativ 14 p�p� – de la 66% în 2017, la 80% în 2018� Gradul de mulțumire față de activitatea Centrului medicilor de familie de asemenea este mai mare cu circa 9–80% răspunsuri foarte mulțumit, mai degrabă mulțumit în 2018, comparativ cu 71% în studiul din 2017�

De asemenea a crescut semnificativ ponderea celor care s-au arătat a fi mulțumiți de activitatea poliției din localitate – de la 60% răspunsuri mai degrabă mulțumit, foarte mulțumit în 2017, la 76% în 2018�

Ponderea respondenților care sunt nemulțumiți de activitatea instituțiilor din localitate a scăzut mai puțin comparativ cu datele studiului din 2017, diferența dintre date fiind de aproximativ 2–9%�


Figura 6. Gradul de satisfacție de activitatea instituțiilor din localitate în 2018 comparativ cu 2017.

15% 15% 17% 15% 18% 17% 21% 15%

45%61% 54% 65% 49%

63% 48%74%

21%15% 15%

12%20%

14%

12%

8%6%6% 7%

8% 8% 6%3%

3%14%3%

8%1% 6% 1%

17%1%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția din localitate Centru medicilor defamilie

Primăria Școala

Foarte mulțumit Mai degrabă mulțumit Mai degrabă nu sunt mulțumitDeloc nu sunt mulțumit NŞ/NR

La doar un an de la desfășurarea studiului în 2017, constatăm evoluții pozitive în percepția privind nivelul de corupție în instituțiile din localitate� Chiar dacă în opinia respondenților nivelul de corupție în poliție rămîne relativ mai mare decât în alte instituții din localitate, ponderea celor care consideră că poliția din localitate este puțin coruptă sau deloc coruptă a crescut de la 57% în 2017 la 68% în 2018� În raport cu centrul medicilor de familie această pondere a crescut de la 63% în 2017 la 81% în 2018, în raport cu primăria – de la 57% la 80%, și în raport cu școala – de la 67% în 2017 la 84% în 2018�

Figura 7. Percepția privind nivelul de corupție în instituțiile din localitate (2018 vs 2017).

3% 1% 3% 1% 3% 1% 2%14% 18% 14% 11% 14% 10% 9% 9%

24% 14% 23%15%

28%14% 20%

12%

33% 54% 40% 66% 29% 66% 47% 72%

27%13% 22%

8%27%

10%24%

8%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția din localitate Centru medicilor defamilie

Primăria Școala

Foarte corupte Corupte Puțin corupte Deloc corupte NŞ/NR

Gradul de încredere faţă de subdiviziunile poliţiei

Evaluarea gradului de încredere faţă de diverse subdiviziuni ale poliţiei permite următoarele constatări:• Ponderea locuitorilor care nu au putut (nu au dorit) formula o opinie despre activitatea unor subdiviziuni ale

poliției din localitate a scăzut comparativ cu anul 2017 și doar în cazul poliției de frontieră ponderea non-răs-punsurilor a crescut cu 5% de la 17% la 23%� Astfel, ponderea celor care nu au putut (nu au dorit) formula o opinie despre activitatea poliției de investigare a scăzut de la 21% în 2017 până la 11% în 2018, despre poliția de patrulare de la 17% la 10%, iar despre activitatea poliției de sector a rămas la același nivel – 9% în 2017, 8% în 2018�


• Mai mult de jumătate dintre respondenți (59%) au menţionat că au Foarte multă încredere / oarecare încredere în poliția de sector, iar 54% în poliția de patrulare�

• Ponderea celor care au menţionat că Nu prea au încredere / nu au deloc încredere este similară pentru toate cele trei subdiviziuni� Astfel 1/3 din respondenți nu au încredere nici într-o subdiviziune a poliției din cele menționate în sondaj� Acest indicator a rămas constant ca și în studiul din 2017�

Figura 8. Gradul de încredere în subdiviziunile Poliției din localitate în 2018 comparativ cu 2017

8% 1% 6% 5% 7% 4% 9% 10%

42% 44% 41% 48% 40% 50% 52% 49%

23%19% 24% 21% 26% 20%

23% 21%10%

13% 9% 16% 11% 17% 9% 13%17% 23% 21% 11% 17% 10% 9% 8%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția de frontieră Poliția de investigare a crimelor

Poliția de patrulare Poliția de sector

Foarte multă încredere Oarecare încredere Nu prea am încredere Nu am deloc încredere NŞ/NR

Se observă, de asemenea și o pondere mai mică a respondenţilor care consideră aceste subdiviziuni corupte, micșorarea nivelului de corupție variază de la o subdiviziune la alta cu 5–13%, a respondenților care au optat pentru răspunsurile foarte corupte / corupte, în raport cu studiul precedent pentru toate subdiviziunile poliției� Cea mai coruptă subdiviziune a poliției continuă să fie considerată Poliția de patrulare, cumulând în 2018 33% din răs-punsuri Foarte corupte și Corupte, comparativ cu 38% din respondenți, care în 2017 apreciau Poliția de patrulare ca fiind coruptă�

Pe de altă parte ponderea celor care consideră că aceste subdiviziuni ale poliției sunt puțin corupte sau deloc corupte a crescut într-o măsură mai mare: pentru poliția de frontieră – de la 40% în 2017 la 53% în 2018, pentru poliția de investigare a crimelor – de la 40% la 55%, pentru poliția de patrulare – de la 37% la 43%, pentru poliția de sector – de la 51% în 2017 la 68% în 2018�

Figura 9. Percepția privind nivelul de corupție în subdiviziunile poliției din localitate (2018 vs 2017).

4% 3% 2% 6% 9% 3% 2%

28%19%

26% 22%32% 24% 26% 17%

28%

13%

28%13%

27%11% 32%

18%

12%40%

12% 42%10% 42% 19%

50%

29% 29% 31% 22% 25%14% 21% 14%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția de frontieră Poliția de investigare a crimelor

Poliția de patrulare Poliția de sector

Foarte corupte Corupte Puțin corupte Deloc corupte NŞ/NR


Percepții privind schimbările în poliţie

Opinia respondenților cu referire la evoluțiile în activitatea poliţiei sunt relativ mai pozitive în raport cu stu-diul din 2017� Astfel, ponderea celor care consideră că în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc a crescut cu 11 p�p� (33% în 2018 față 22% în 2017), iar ponderea celor care au menționat că lucrurile se înrăutățesc a rămas neschimbată (12% în 2018 și 12% în 2017)� Totodată circa (41% în 2018 și 45% în 2017) dintre respondenți consideră că situația rămâne a fi fără schimbări�

Figura 10. Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc sau se înrăutățesc?

12%

12%

51%

49%

22%

33%

15%

6%

2017

2018

Lucrurile se înrăutățesc Fără schimbări Lucrurile se îmbunătățesc NŞ/NR

Calitatea serviciilor prestate de poliţia din localitate

Respondenții au fost solicitaţi să se expună cu referire la o serie de afirmaţii, care ar permite o evaluare a mai multor aspecte din activitatea poliţiei din localitate� În general, opiniile cu conotaţie pozitivă prevalează în majoritatea cazurilor�

Astfel, câte circa ¾ dintre respondenţi (76%) au menţionat că sunt De acord / Parţial de acord cu afirmaţiile precum că poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor şi le explică acestora acțiunile şi deciziile sale, fiind în creștere cu circa 20% (56% în 2017) și că poliția ştie cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele şi societatea în general şi că poliţia este prezentă în locurile şi în cazurile necesare (53% în 2017)�

Câte 2/3 dintre respondenți au menționat că sunt de acord cu faptul că poliția tratează toţi oamenii cu respect şi egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social, etc� (48% în 2017) și că acţiunile poliţiştilor sunt întot-deauna legale (56% în 2017)� 59% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că Poliţiştii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal (43% în 2017)�

Totodată, circa 39% din respondenți nu sunt de acord că poliţiştii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal� Iar câte circa 1/3 din respondenți susțin că nu sunt de acord cu faptul că Acţiunile poliţiştilor sunt întotdeauna legale şi Poliția tratează toţi oamenii cu respect şi egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social, etc�

Comparativ cu studiul din 2017, ponderea respondenților care sunt de acord şi parțial de acord cu afirmațiile cu conotație pozitivă privind activitatea poliției din localitate a crescut cu aproximativ 9–23% pentru unele activități�

Studiul a inclus un set de întrebări pentru a evalua opinia populaţiei cu referire la faptul, cât de bine poliția din localitate îndeplinește o serie de sarcini� În toate afirmaţiile prevalează aprecierile pozitive, răspunsurile foarte bine / bine variind între 49–78%� Constatăm o creștere a acestor răspunsuri, având în vedere faptul că în 2017 ponderea acestor răspunsuri era între 36–57%�

În opinia respondenţilor, poliţia îndeplinește mai bine astfel de sarcini precum:• reacţionarea la cazuri de urgenţă – 78% (o creștere cu 14 p�p� față de studiul 2017);• aplicarea sancţiunilor (avertismente, amenzi) – 66% (o creștere cu 9 p�p� față de 2017);• investigarea infracţiunilor și reținerea infractorilor – 63% (o creștere cu 12 p�p�);• preocuparea de încălcarea ordinii publice – 63% (o creștere cu 12 p�p� față de studiul 2017);• informarea cetățenilor privind securitatea și prevenirea infracţiunilor – 62% (o creștere cu 16 p�p� față de

studiul 2017);


• controlul traficului și impunerea respectării regulilor de circulaţie – 61% (o creștere cu 9 p�p�);• atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice – 52%�

Tabelul 2. Cum ați aprecia următoarele afirmaţii cu privire la activitatea poliției din localitate?

De acord

Parţial de acord

Nu sunt de acord

Deloc nu sunt de acord

NȘ/NR

Poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor și le explică acestora acțiunile și deciziile sale

21% 55% 22% 2% 1%

Poliția știe cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele și societatea în general

22% 53% 23% 2% 1%

Poliţia este prezentă în locurile și în cazurile necesare 20% 53% 22% 4% 2%Poliţia intervine rapid când este solicitată 16% 54% 24% 4% 2%Poliția tratează toţi oamenii cu respect și egal fără diferenţie-re pe bază de etnie, religie, statut social, etc�

15% 52% 29% 4% 1%

Acţiunile poliţiștilor sunt întotdeauna legale 22% 43% 29% 4% 2%Poliţiștii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal

15% 44% 35% 4% 3%

Poliţiștii de obicei sunt indiferenţi atunci când cetăţenii le solicită ajutor

6% 36% 42% 15% 2%

Mai rău sunt îndeplinite următoarele activități:• găsirea/recuperarea bunurilor furate – 48% de răspunsuri rău / foarte rău (creștere cu 9 p�p�);• atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice – 45%;• combaterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consum excesiv de alcool) – 43% (creștere cu 11 p�p�)• oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu – 42% (creștere cu 14 p�p�)• preocuparea de violenţa și conflictele de familie – 41% (scădere cu 8 p�p�)�

Tabelul 3. Vă rugăm să indicaţi cât de bine după părerea Dvs. poliția din localitate îndeplinește următoarele sarcini:

Foarte bine Bine Rău Foarte rău NȘ/NRReacţionarea la cazuri de urgenţă 11% 67% 17% 2% 4%Aplicarea sancţiunilor (avertismente, amenzi) 13% 53% 28% 3% 3%Investigarea infracţiunilor și reținerea infractorilor 7% 56% 32% 2% 4%Preocuparea de încălcarea ordinii publice 7% 56% 32% 3% 3%Informarea cetățenilor privind securitatea și prevenirea infracţiunilor

7% 55% 34% 3% 3%

Controlul traficului și impunerea respectării regulilor de circulaţie 8% 53% 34% 2% 3%Acordarea asistenţei victimelor infracţiunilor 10% 49% 35% 2% 4%Preocuparea de violenţa și conflictele de familie 8% 48% 37% 4% 4%Oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu 10% 46% 38% 4% 3%Combaterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consum exces� alcool)

9% 44% 41% 2% 4%

Atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice 6% 46% 40% 5% 4%Găsirea/recuperarea bunurilor furate 8% 41% 40% 8% 3%


Este necesar de menţionat că a scăzut semnificativ ponderea respondenților care nu au știut sau nu au dorit să se exprime cu referire la acest aspect față de studiul din 2017� Ponderea acestor răspunsuri variază între 3–4%, comparativ cu studiul din 2017 când rata non-răspunsurilor a fost între 23–29%�

Problemele cu care se confruntă poliția din localitate

În opinia respondenţilor, printre principalele probleme cu care se confruntă poliţia din localitate sunt salariul mic (24%), nivel profesional scăzut (18%), insuficiența de personal (17%), lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli (17%), dotarea tehnică insuficientă (15%), birocrația (12%) și corupţia (mită, cadouri, abuz de serviciu) (11%)� Alte opţiuni în cadrul studiului curent au cumulat mai puţin de 10% răspunsuri afirmative�

De menţionat că, ponderile răspunsurilor afirmative sunt mai mari în majoritatea opțiunilor de răspuns față de studiul din 2017� Cele mai mari diferenţe sunt în cazul opţiunilor nivel profesional scăzut – a crescut cu 9%, birocrația – 9%, dotarea tehnică insuficientă – 8% și salariul mic – 6%� Pentru celelalte opțiuni ponderea a cres-cut nesemnificativ (1–5%)� De asemenea este important de menționat faptul că a scăzut foarte mult ponderea respondenților care nu au dorit să răspundă sau nu au știut cum să răspundă cu 24% față de studiul din 2017, fapt care a permis celorlalte opțiuni de răspuns să capete o pondere mai mare decât în studiul precedent�

Figura 11. Care sunt, după părerea Dvs., problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate?

18%

10%

13%

10%

7%

3%

14%

11%

5%

15%

4%

16%

29%

24%

18%

17%

15%

15%

12%

11%

10%

8%

8%

4%

1%

18%

5%

Salariu mic

Nivel profesional scăzut

Insuficienţa de personal

Lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli

Dotarea tehnică insuficientă

Birocraţie

Corupţie (mită, cadouri, abuz de serviciu)

Lipsa de respect din partea populației

Nivel de educaţie scăzut al personalului poliţiei

Lipsa de încredere în poliție din partea populației

Legături cu lumea interlopă, mafia

Altceva

Nu există probleme

NȘ/NR

2017 2018

Gradul de informare despre activitatea poliției

Majoritatea respondenţilor (72%) au menţionat că cunosc în ce cazuri trebuie să se adreseze la poliţie și 68% – ştiu cum să se adreseze, iar 2/3 din respondenți – cunosc unde şi ce fel de subdiviziuni ale poliției se află în localitate�

Circa 2/5 dintre respondenți știu ce informaţii pot fi obţinute de la poliţie, iar 1/3 dintre respondenți ce informații pot sa obțin de la diferite subdiviziuni ale politiei și doar 28% consideră că sunt bine informați despre ce si cum face poliția din localitate�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 15Figura 12. Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații:

81%

77%

41%

39%

28%

27%

72%

68%

61%

39%

34%

28%

Eu știu in ce cazuri trebuie sa mă adresez la politie

Eu știu cum sa mă adresez la politie

Eu știu unde si ce fel de subdiviziuni ale politiei se afla in localitate

Eu știu ce informații pot sa obțin de la politie

Eu știu ce informații pot sa obțin de la diferite subdiviziuni ale politiei

Eu sunt bine informat despre ce si cum face politiadin localitate

2017

2018

Cu referire la necesităţi de informare opiniile respondenţilor s-au divizat, având ponderi mult mai mici (cu 10–21%) comparativ cu studiul din 2017� Astfel, jumătate dintre respondenţi (53%) au declarat că nu au nevoie în general să fie informaţi de poliţie, câte 15% dintre respondenți au menționat că au nevoie să fie informați de către poliție despre activitatea poliţiei de zi cu zi, planurile de activitate a poliție şi situația criminogenă, având pon-deri mai mici cu 11–14% față de studiul din 2017� Necesitățile de informare precum modul de protecție personală, a locuințelor, rezultatele obţinute de poliție şi modul de prevenire a infracțiunilor au o pondere de 3 ori mai scăzută comparativ cu studiul din 2017�

Figura 13. Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea Dvs. să vă informeze despre următoarele?

26%

29%

27%

30%

30%

30%

29%

19%

37%

6%

15%

15%

15%

11%

10%

9%

9%

8%

53%

1%

Activitatea poliției zi de zi

Planurile de activitate a poliției

Situația criminogenă

Modul de protecție personală

Modul de protecție a locuințelor

Rezultatele obținute de poliție

Modul de prevenire a infracțiunilor

Modul în care pot să cooperez cu poliția

Nu am nevoie să fiu informat de poliție

NȘ/NR

2017

2018

Respondenții care ar dori să fie informați de către poliție despre diverse activități, dar și modurile de prevenire a diferitor cazuri conexe situațiilor criminogene, ar prefera ca să fie informați prin Adunări generale cu populația din localitate� În general, ponderea răspunsurilor afirmative variază între 33–90%, fiind într-o descreștere moderată față de 2017, când ponderea acestora era între 70–83%�


Tabelul 4. Spuneți-mi vă rog, cum ați dori ca poliția să vă informeze despre … ?

Adunări genera-le cu populația din localitate

Personal polițistul să

mă informeze

Pliante/broșuri

Mass-me-dia (Radio, TV, ziare)

Internet

N % N % N % N % N %

2017Situația criminogenă 41 77% 5 9% 9 17% 2 4% 8 15%Planurile de activitate a poliției 45 78% 9 16% 10 17% 6 10% 10 17%Activitatea poliției zi de zi 42 81% 6 12% 8 15% 3 6% 4 8%Rezultatele obținute de poliție 50 83% 6 10% 7 12% 5 8% 5 8%Modul în care pot sa cooperez cu poliția 27 73% 4 11% 8 22% 3 8% 5 14%Modul de prevenire a infracțiunilor 44 77% 6 11% 11 19% 6 11% 10 18%Modul de protecție a locuințelor 45 75% 7 12% 11 18% 6 10% 10 17%Modul de protecție personală 41 70% 7 12% 12 20% 6 10% 11 19%2018Situația criminogenă 26 90% 5 17% 6 21% 1 3% 3 10%Planurile de activitate a poliției 20 69% 3 10% 8 28% 3 10%Activitatea poliției zi de zi 13 43% 8 27% 8 27% 1 3% 4 13%Rezultatele obținute de poliție 12 71% 3 18% 2 12% 2 12% 3 18%Modul în care pot sa cooperez cu poliția 5 33% 5 33% 2 13% 1 7%Modul de prevenire a infracțiunilor 11 65% 6 35% 3 18%Modul de protecție a locuințelor 14 70% 3 15% 5 25% 2 10%Modul de protecție personală 16 76% 2 10% 3 14% 1 5% 3 14%

Contactele cu Poliția

Un număr limitat de respondenți În ultimele 12 luni predecesoare studiului au avut de a face / contact cu cel puțin unul dintre reprezentanții poliției, respectiv 17 persoane (9% dintre respondenți) au contactat Poliția de sector (20 persoane, circa 10% respondenți în 2017)�

Motivele contactării poliției au fost de a reclama careva infracțiune, deranj, gălăgie sau tulburări, probleme și dificultăți� În diverse cazuri respondenții au menționat că au fost tratați diferit: de la atenție și simpatie, până la indiferență, răspunsurile fiind considerate în majoritate adecvate�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 17Tabelul 5. Motivele contactării și comportamentul reprezentanților poliției

2017 2018N % N %

Q22� Dacă da, care a fost motivul din care ați con-tactat / aţi fost contactat ultima dată?

Să reclamaţi o infracţiune în care Dvs� sau cineva din familia Dvs� a fost victimă

9 45% 3 18%

Să reclamaţi o infracţiune în care altcineva fusese victimă 2 10% 2 12%Să raportaţi oricare fel de deranj, gălăgie sau tulburări 3 15% − −Să raportaţi că aţi pierdut ceva (inclusiv animale) 1 5% 3 18%Să raportaţi că aţi găsit ceva (inclusiv animale) − − 1 6%Să raportaţi oricare alte probleme sau dificultăţi 2 10% 2 12%Să primiţi oricare alte sfaturi, informaţii 1 5% 1 6%Polițistul m-a solicitat, oprit, întrebat 1 5% 4 24%NS/NR 1 5% 1 6%

Q23� Cum s-au comportat cu Dvs� la ultima întâlnire cu … ?

Cu atenție și simpatie 1 5% 7 41%Cu oarecare atenție 15 75% 5 29%Cu indiferență 4 20% 5 29%

Q26� Ultima dată când ați contactat poliția, ați considerat că vi s-a răspuns adecvat la întrebări?

Da 5 25% 4 24%Probabil că da 8 40% 6 35%Probabil că nu 7 35% 4 24%Nu − − 1 6%NŞ/NR − − 2 12%

Poliția de sector

În raport cu studiul din 2017 se observă o scădere a gradului de cunoaștere a poliţistului de sector cu apro-ximativ 20%� Circa 16% (36% în 2017) respondenţi au declarat că cunosc personal poliţistul de sector, iar alți 47% (34% în 2017) dintre cei intervievaţi au declarat că au auzit despre polițistul de sector� 37% (30% în 2017) nu cunosc nimic despre poliţistul de sector, iar 33% (31% în 2017) nici nu cunosc cum ar putea să contacteze polițistul de sector� Astfel, doar 66% din populaţie (69% în 2017) cunosc cum ar putea sa ia legătura cu reprezentantul poliţiei din localitate în caz de necesitate�

Figura 14. Cunoaşterea poliţistului de sector de către populaţie.

36%

34%

30%

1%

11%

58%

31%

1%

16%

47%

37%

5%

61%

33%

2%

Îl cunosc personal

Doar am auzit despre el

Nu cunosc

NŞ/NR

Cunosc, am mai luat legătura cu el

Cunosc, dar nu am luat legătura cu el

Nu cunosc

NŞ/NR

dacă

cun

oașt

eți

poliț

istul

de

sect

or?

dacă

cun

oașt

eți c

um

ați p

utea

lua

legă

tura

cu

pol

ițist

ul d

e se

ctor

?

2017 2018

Spun

eți-

mi v

ă ro

g

Spun

eți-m

i vă

rog


Respondenții au fost solicitați să se exprime cu privire la activitatea poliției de sector� Opiniile respondenților în raport cu studiul precedent indică la o schimbare negativă� Ponderea celor care consideră că publicul e satisfă-cut de activitatea poliţiei din localitate este în scădere, iar ponderea celor nesatisfăcuți în creștere (41% – foar-te satisfăcuți / satisfăcuți, 46% – foarte nesatisfăcuți / nesatisfăcuți în 2018, în raport cu 48% – foarte satisfăcuți / satisfăcuți, 29% – foarte nesatisfăcuți / nesatisfăcuți în 2017)� Totodată, ponderea celor care nu au putut (nu au dorit) să formuleze o opinie despre activitatea polițistului de sector a scăzut de 2 ori (12% în 2018, 25% în 2017)�

Figura 15. Gradul de satisfacție a populației față de activitatea poliției din localitate

4%

2%

44%

39%

27%

42%

2%

4%

25%

12%

2017

2018

Foarte satisfăcut Destul de satisfăcut Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut NŞ/NR

În opinia respondenților, principala dificultate cu care se confruntă poliția de sector în contactarea cu populația, menționată de 1/3 dintre respondenți (33%), este Timpului îndelungat de rezolvare a unor infracţiuni, valoarea acestei opțiuni a crescut comparativ cu studiul precedent de 2 ori�

Aproximativ 1/5 dintre respondenți (19%) consideră că dificultate Lipsa încrederii populației în poliție, de ase-menea câte 17% consideră că dificultate Lipsa de timp pentru a procesa toate cererile / solicitările primite și Cetăţenii sunt nemulțumiți de deciziile luate�

Alte opțiuni au cumulat mai puțin de 10% răspunsuri� Totodată 22% dintre respondenți susțin că nu întâmpi-nă probleme în contactarea cu poliția�

Figura 16. Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă poliția de sector în contactarea cu populaţia?

15%

20%

11%

13%

4%

7%

10%

10%

12%

27%

22%

33%

19%

17%

17%

12%

9%

9%

6%

3%

22%

7%

Timpului îndelungat de rezolvare a unor infracţiuni

Lipsei încrederii populaţiei în poliţie

Lipsei de timp pentru a procesa toate cererile /solicitările primite

Cetăţenii sunt nemulțumiți de deciziile luate

Dificultăţilor de comunicare cu cetăţenii(necunoaşterea limbii)

Lipsei de pregătire / cunoştinţe pentru arăspunde solicitărilor

Corupţiei (mulţi consideră că în contactul cupoliţia, este nevoie de a acorda mită)

Lipsei de organizare/ de echipament pentru arăspunde mai bine cerinţelor populaţiei

Lipsei de cultură, grosolănie sau agresivitate fizică din partea populației

Nu sunt probleme în contactare

NŞ/NR

2017

2018


În ceia ce privește opinia respondenților cu referire la faptul ale cui interese apără polițistul de sector, opiniile s-au divizat, tendințele fiind similare studiului precedent� Aproximativ ¾ din totalul respondenților intervievați (74%) consideră că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor de pe sectorul lui (comparativ cu 62% în 2017)� Numai 5% sunt de părere că polițistul apără interesele doar a unei părți dintre cetățeni și 12% (17% în 2017) consideră că polițistul nu apără interesele nimănui� Ponderea celor care nu au dorit să-și exprime opinia cu referire la acest subiect a scăzut cu 6% (10% în 2018 și 16% în 2017)�

Figura 17. Gândindu-vă la polițistul Dvs. de sector, credeți că acesta apără interesele … ?

62%

7%

17%

16%

74%

5%

12%

10%

Tuturor cetățenilor de pe sectorul lui

Doar unei părți de cetățeni

Nu apară interesele cetățenilor

NȘ/NR2017 2018

Constatări

• Gradul de satisfacție față de activitatea poliției din localitate a crescut cu 16 p�p� – 76% răspunsuri foar-te mulțumit, mai degrabă mulțumit, comparativ cu 60% de asemenea răspunsuri în 2017� Ponderea celor nemulțumiți a scăzut cu 5 p�p� față de studiul din 2017�

• Conform opiniei respondenților nivelul corupției în subdiviziunile poliţiei a scăzut semnificativ comparativ cu studiul precedent� Astfel, ponderea celor care consideră că subdiviziunile poliției sunt puțin corupte sau deloc corupte a crescut pentru poliția de frontieră – de la 40% în 2017 la 53% în 2018, pentru poliția de investigare a crimelor – de la 40% la 55%, pentru poliția de patrulare – de la 37% la 43%, pentru poliția de sector – de la 51% în 2017 la 68% în 2018�


• 76% dintre respondenţi (56% în 2017) au menţionat că sunt De acord / Parţial de acord cu afirmaţiile precum că poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor şi le explică acestora acțiunile şi deciziile sale și că poliția ştie cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele şi societatea în general şi că poliţia este prezentă în locurile şi în cazurile necesare (53% în 2017)�

• Găsirea/recuperarea bunurilor furate, atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice, com-baterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consum exces� alcool), oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu și preocuparea de violenţa și conflictele de familie, ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

• Salariu mic este principala problemă cu care se confruntă, în opinia respondenților, organele de poliție în exercitarea activității sale (24%, cu o creștere de 6 p�p� față de 2017)� Urmează nivel profesional scăzut (18%, cu o creștere de 8 p�p� față de 2017) și insuficiența de personal (17%, cu o creștere de 4 p�p� față de 2017)�

• 53% dintre respondenţi au declarat că nu au nevoie în general să fie informaţi de poliţie� Câte 15% din-tre respondenți au menționat că au nevoie să fie informați despre activitatea poliţiei de zi cu zi, planurile de activitate a poliție şi situația criminogenă� Necesitățile de informare despre modul de protecție personală, a


locuințelor, rezultatele obţinute de poliție şi modul de prevenire a infracțiunilor au o pondere de 3 ori mai scăzută comparativ cu studiul din 2017�

• Cea mai bună metodă care ar putea fi utilizată de poliție pentru informarea populaţiei ar fi Adunările generale cu populația din localitate (33–90%), personal de către polițistul de sector (10–35%) și prin broşuri/pliante (13–27%)�

• Studiul înregistrează o scădere a nivelului de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector� Doar 16% din respondenți își cunosc personal polițistul de sector� Ponderea celor care nu cunosc nimic despre polițistul de sector și nici nu au auzit despre acesta a crescut de la 30% în 2017 la 37% în 2018� Respectiv, comparativ cu studiul precedent a crescut cu circa 17% ponderea cetățenilor care nu sunt satisfăcuți față de activitatea poliției din localitate�

• Circa 9% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, iar motivele preponderent au fost reclamarea unei infracțiuni, deranj, gălăgie, tulburări, careva dificultăți și solicitarea sau oprirea din partea polițiștilor�

• În mare parte tendințele principalelor dificultăți cu care se confruntă poliția în contactarea cu populația au rămas neschimbate, diferențele sunt de 2–9% comparativ cu studiul din 2017�

• Circa 3/4 dintre respondenți sunt de părere că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor de pe sec-torul pe care activează, ponderea răspunsurilor fiind în creștere cu circa 12 p�p� comparativ cu studiul din 2017�

V. INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE

Gradul de încredere în organele de poliție se reflectă în frecvența contactelor dintre cetățeni și poliție care au loc la inițiativa cetățenilor� Fiind întrebați în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor, 62% dintre respondenți (45% în studiul din 2017) au menționat că acestea se adresează în Majoritatea cazurilor (10%) sau În mare parte (52%)�

Figura 18. Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor?

9%

37%

33%

4%

19%

10%

52%

33%

1%

4%

În foarte mare parte / Majoritateacazurilor

În mare parte

În mică parte

Deloc

NŞ/NR2017 2018

De menționat că, 9% din respondenți au declarat că au fost victime a unei infracţiuni/crime în ultimele 12 luni, predecesoare studiului (8% în 2017)�

Majoritatea (82%) respondenților care au declarat că au fost victime ale unei infracțiuni pe parcursul ultime-lor 12 luni au declarat că au reclamat aceste cazuri la poliție (49 cazuri reclamate din 60 cazuri în total)�


Tabelul 6. Spuneți-mi vă rog în ultimele 12 luni aţi fost, victima la careva din următoarele infracţiuni?

Tabelul 7. Aţi putea să ne spuneți dacă aţi reclamat la poliţie?

NR % NR %1� Jaf/tâlhărie Da 8 4% 7 88%

Nu 1 13%2� Furt din locuință Da 7 4% 7 100%

Nu3� Accident de circulaţie rutieră Da 10 5% 9 90%

Nu 1 10%4� Vătămare corporală gravă Da 3 2% 3 100%

Nu5� Violenţă în familie Da 3 2% 1 33%

Nu 2 67%6� Trafic de fiinţe umane Da 1 1% 1 100%

Nu7� Violenţă sexuală Da 2 1% 1 50%

Nu 1 50%8� Huliganism Da 2 1% 1 50%

Nu 1 50%9� Răpirea mijlocului de transport Da 2 1% 1 50%

Nu 1 50%10� Furt din mijlocul de transport Da 2 1% 2 100%

Nu11� Furt din bunurile gospodăriei Da 5 3% 4 80%

Nu 1 20%12� Furt de păsări Da 3 2% 3 100%

Nu13� Furt de animale Da 5 3% 4 80%

Nu 1 20%14� Furtul lucrurilor personale în trans-portul public

Da 2 1% 2 100%Nu

15� Escrocherie Da 2 1% 1 50%Nu 1 50%

16� Şantaj/racket Da 1 1% 1 100%Nu

17� Cazuri de corupție Da 2 1% 1 50%Nu 1 50%

Majoritatea respondenților s-ar adresa la poliție, dacă ar fi martorul unei infracțiuni:• 83% s-ar adresa în cazul unui omor (77% în 2017);• circa 82% s-ar adresa la poliție în cazul dacă ar fi martor la un jaf/furt (70% în 2017);• 82% în cazul acţiunilor de trafic cu fiinţe umane (73% în 2017);• câte 80% în cazul dacă ar vedea un act de huliganism (66% în 2017) şi acţiuni de contrabandă (70% în 2017);


• câte ¾ din respondenți – în cazul de trecere ilegală a frontierei (65% în 2017) și a unui caz de violență în familie (61% în 2017);

• circa 2/3 – în cazul unor acţiuni ilegale în zona de frontieră (de ex. pescuit, vânat, contra-bandă) (61% în 2017);

circa jumătate din respondenți ar apela la poliție când cineva ar conduce în stare de ebrietate sau ar arunca gunoiul în locuri neautorizate (57% în 2017)�

Persistă și intențiile de a soluționa unele cazuri cu forțe proprii, mai frecvent aceasta s-ar întreprinde în cazul dacă cineva ar arunca gunoiul în locurile neautorizate (13%) și dacă cineva ar urca în stare de ebrietate la volan – 11% din respondenți au menționat că vor încerca să soluționeze aceste situații cu forțele proprii�

Ponderea celor care eventual nu vor întreprinde nimic în cazul dacă vor fi martori ai unei infracțiuni/crime rămâne semnificativă� Astfel, nu vor întreprinde nimic circa câte ¼ din martorii unor acţiuni ilegale în zona de fron-tieră (de ex. pescuit, vânat, contra-bandă), aruncarea gunoiului în locuri neautorizate şi dacă cineva ar conduce în stare de ebrietate, 19% – în caz de trecere ilegală a frontierei, 14% – unui caz de violență în familie, 13% – unui act de huliganism, etc�

9% dintre respondenți au declarat că nu vor întreprinde nimic în cazul dacă vor fi martorii unui omor�

Tabelul 8. Cum mai degrabă ați proceda în cazul când sunteți martorul?

Voi apela la poliție

Voi apela la prieteni

Voi încerca să rezolv cu

propriile forțe

Nu voi în-treprinde

nimic

NȘ/NR

2017Omor 77% 1% 3% 13% 7%Unui jaf/furt 70% 3% 6% 12% 10%Unor acţiuni de trafic cu fiinţe umane 73% 1% 3% 15% 10%Act de huliganism 66% 3% 8% 13% 10%Unor acţiuni de contrabandă 70% 2% 2% 17% 10%Trecere ilegală a frontierei 65% 2% 3% 21% 10%Unui caz de violență în familie 61% 3% 8% 20% 9%Unor acţiuni ilegale în zona de frontieră (de ex� pescuit, vânat, contra-bandă)

61% 3% 6% 20% 11%

Cineva a urcat la volanul unui automobil după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate)

57% 2% 12% 21% 10%

2018Omor 83% 2% 4% 9% 2%Unui jaf/furt 82% 2% 4% 11% 1%Unor acţiuni de trafic cu fiinţe umane 82% 3% 3% 11% 2%Act de huliganism 80% 5% 1% 13% 1%Unor acţiuni de contrabandă 80% 5% 3% 12% 1%Trecere ilegală a frontierei 76% 3% 2% 19% 1%Unui caz de violență în familie 73% 3% 9% 14% 1%Unor acţiuni ilegale în zona de frontieră (de ex� pescuit, vânat, contra-bandă)

64% 4% 5% 26% 1%

Cineva a urcat la volanul unui automobil după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate)

57% 6% 11% 25% 2%

Aruncarea gunoiului în locuri neautorizate 53% 5% 13% 26% 4%


Constatări

• Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către organele de poli-ţie� Chiar dacă 62% dintre respondenți (45% în studiul din 2017) au menționat că acestea se adresează în Majoritatea cazurilor sau În mare parte, totuși circa 1/3 din respondenți (34%) sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze�

• În cele mai multe cazuri respondenții au fost victime ale accidentelor de circulație rutieră, jaf/tâlhărie și furt din locuință� Majoritatea infracțiunilor comise asupra respondenților (82%) au fost raportate la poliţie (49 cazuri reclamate din 60 cazuri în total)�

• Se manifestă o creștere a ratei de raportare la poliție în toate cazurile când respondenții ar fi devenit martorii unor infracțiuni care ar pune în pericol viața și securitatea cetăţenilor� Comparativ cu studiul din 2017, cel mai mult (cu 10–14%) a crescut rata de raportare a următoarelor infracţiuni: act de huliganism, jaf/furt, violență în familie, trecere ilegală a frontierei și acțiuni de contrabandă�

• Continuă să se manifeste un anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� Doar circa 57% din respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile de conducere în stare de ebrietate iar 53% aruncarea gunoiului în locuri neautorizate� 9–26% dintre respondenți nu ar întreprinde nimic în orice caz menţionat, iar 9% dintre respondenți au declarat că nu vor întreprinde nimic în cazul dacă vor fi martorii unui omor�

VI. COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE

Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către respondenți, iar principala meto-dă de îmbunătățire a acestei colaborări în localitate este să cunoască fiecare gospodărie şi membrii acestora – 62%, prezența mai frecventă în teritoriu a angajaților de poliție – 35%, să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locu-itorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia) – 30%, acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare (în comun) cu ce-tăţenii – 18% și să instruiască copiii din şcoli şi grădinițe despre regulile de circulație şi păstrarea ordinii publice – 14%�

Alte opțiuni precum încurajarea cetățenilor să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor, acţiuni de co-municare mai bune prin mijloace de comunicare în masă, consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse, acces mai uşor la poliție pentru public și încurajarea cetățenilor să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni au acumulat ponderi mai mici de 12%�

Activitățile de cunoaștere, promovare, conștientizare și informare continuă să fie puțin cunoscute de către respondenți, fapt relatat și de datele studiului din 2017, iar ponderile răspunsurilor afirmative pentru majoritatea activităților au scăzut comparativ cu studiul precedent�

Respondenții cunosc într-o măsură mai mare despre activitățile de instruire a copiilor din şcoli şi grădinițe des-pre regulile de circulație şi păstrarea ordinii publice 34% (33% în 2017), circa 27% (22% în 2017) cunosc despre Dialo-gul/consultările dintre poliţie şi locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia)� Câte ¼ din respondenți cunosc despre încurajarea cetățenilor să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni și Dezvoltarea spiritului responsabilității civice la cetăţeni / explicarea privind importanța conlucrării cu poliția în cazul cînd au fost martori a unor infracțiuni, care au ponderi cu 5% și 4% mai mici decât în studiul din 2017�


Figura 19. După părerea Dvs. care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate?

62%

35%

30%

18%

14%

12%

12%

11%

10%

9%

16%

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

Prezența mai frecventă în teritoriu a angajaţilor de poliție

Să discute / să se consulte mai bine (mai des) culocuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Prin acţiuni de asigurare a ordinii publice încooperare (în comun) cu cetăţenii

Să instruiască copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Prin acţiuni de comunicare mai bune prinmijloace de comunicare în masă

Prin consultarea opiniei locuitorilor despre cele maiimportante acţiuni care trebuie întreprinse

Acces mai ușor la poliție pentru public (la sectoarele de poliție , la telefon)

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

NȘ/NR

Desfășurarea unor acțiuni precum consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse și acţiuni de comunicare prin mijloace de comunicare în masă sunt mai puțin cunoscute de respondenți și cumulează circa 19% și respectiv 15% din răspunsuri�

Figura 20. Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs. desfășoară următoarele activități?

33%

22%

29%

28%

27%

24%

26%

19%

20%

51%

67%

58%

53%

59%

66%

61%

66%

68%

17%

11%

14%

20%

15%

11%

13%

15%

13%

34%

27%

24%

24%

22%

22%

22%

19%

15%

40%

55%

57%

55%

58%

70%

61%

63%

68%

25%

18%

19%

21%

20%

8%

17%

18%

17%

Instruieşte copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Dialog/ consultări dintre poliţie şi locuitoriicomunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

Acţiuni de asigurare a ordinii publice încooperare cu cetăţenii

Consultarea opiniei locuitorilor despre cele maiimportante acţiuni care trebuie întreprinse

Acţiuni de comunicare prin mijloace decomunicare în masă

2017 2018

Da Nu NS/NR Da Nu NS/NR

Dezvoltarea spiritului responsabilității civice la cetăţeni / explicarea privind importanța

conlucrării cu poliția în cazul cînd au fost martori a unor infracțiuni


Câte 1/5 dintre respondenți cunosc despre activitățile de încurajare a cetățenilor să raporteze dacă au fost vic-time a unei infracțiuni, de cunoaştere a fiecărei gospodărie şi membrii acestora şi acţiunile de asigurare a ordinii publice în cooperare cu cetăţenii, care de asemenea au ponderi mai mici cu 5%, 2% și respectiv 4% față de studiul din 2017�

Se observă o creștere cu aproximativ 8% în raport cu studiul precedent a opiniei populației privind suportul acordat poliției� Circa 20% din respondenți (doar 12% în 2017) consideră că cetăţenii din localitate ajută poliţia să-și execute îndatoririle foarte des / destul de des, 51% din cînd în cînd (40% în 2017), iar 26% – destul de rar sau nici odată (34% în 2017)�

Figura 21. Susținerea oferită poliției din partea populației

12%

20%

40%

51%

26%

25%

8%

1%

15%

3%

2017

2018

După

păr

erea

Dvs

.câ

t de

des c

etăţ

enii

din

loca

litat

ea D

vs.

ajut

ă po

liţia

să-ş

iex

ecut

e în

dato

ririle

?

Foarte des Destul de des Din când în când Destul de rar Niciodată NŞ/NR

În opinia majorității (90%) acest ajutor este considerat foarte important / destul de important (36% – foarte important, 54% – destul de important)�

Figura 22. Importanța susținerii poliției din partea populației

23%

36%

46%

54%

15%

10% 1%

15%

0%

2017

2018

Cum

cre

deți,

cât

de

impo

rtan

t est

e pe

ntru

pol

iţie

ajut

orul

din

par

tea

locu

itoril

or d

in

loca

litat

e?

Foarte important Destul de important Puţin important Nu este deloc important NŞ/NR

Opinia respondenților privind disponibilitatea de a conlucra cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc nu a suferit careva schimbări în raport cu studiul din 2017� Fiind întrebați dacă ar dori să conlucreze cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc numai 42% respondenți (42% în 2017) au răspuns afirmativ�

Figura 23. Spuneți-mi vă rog dacă ați dori să conlucrați cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitate?

42%

42%

50%

52%

9%

6%

2017

2018

Da Nu NȘ/NR

Circa 2/5 dintre respondenţi 42% (33% în 2017) ar coopera cu poliția din localitate prin intermediul telefonu-lui� Totodată, 29% dintre respondenți (48% în 2017) ar participa la întruniri organizate în localitate de poliţie și 27% dintre respondenți ar fi dispuși să participe la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare)�


Figura 24. Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate?

33%

48%

32%

27%

7%

4%

1%

12%

42%

29%

29%

27%

17%

7%

2%

Prin telefon Mobil

Prin participarea la întruniri organizate înlocalitate de poliţie

Prin participarea la întruniri / şedinţe cu poliţia

Prin telefon fix

Prin participarea la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare)

Prin aplicaţii internet (Viber, skype)

Rețele de socializare

Altă metodă

NŞ/NR

2017

2018

Cu toate că necesitatea aportului și conlucrării populației cu poliția este conștientizată, totuși, fiind întrebați dacă personal au acordat vreun oarecare ajutor poliţiei de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, ponderea celor care au făcut vreo acțiune este mai mică cu 3% față de studiul din 2017 – circa 5% (8% în 2017) din totalul celor intervievați au dat un răspuns afirmativ� Dintre aceștia doar în câteva situații respondenții au depus mărturii, au participat în patrula voluntară, au avertizat poliția despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă, etc�

Tabelul 9. Dacă personal aţi acordat vreun oarecare ajutor poliţiei de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, ce ați făcut?

2017 2018Număr % Număr %

Am/a depus mărturii / am/a fost un martor la poliţie 6 40% 4 44%Am/a participat în patrula voluntară� 4 27% 2 22%Am/a avertizat poliţia despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă 1 7% 2 22%Am/a raportat (reclamat) o infracţiune (crimă) 4 27%Am/a informat despre un infractor în căutare sau despre cineva care a comis o infracţiune

1 7% 1 11%

Am/a cooperat cu poliţia privitor la alte probleme 1 7%NŞ/NR 2 22%

Constatări

• Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora, prezența mai frecventă în teritoriu a angajaților de poliție și să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex� întruniri cu populaţia), ar fi, în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate�

• Judecând după răspunsurile respondenților, la moment organele de poliție aplică puțin diferitele forme de co-operare cu populația la nivel local� Drept urmare, în pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte important pentru activitatea poliției, doar 1/5 dintre respondenți consideră că la moment acest ajutor este oferit foarte des sau des comparativ cu 12% în 2017�


• Opinia respondenților privind disponibilitatea de a conlucra cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc nu a suferit careva schimbări în raport cu studiul din 2017� Fiind întrebați dacă ar dori să conlucreze cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc numai 42% respondenți (42% în 2017) au răspuns afirmativ�

• Circa 2/5 dintre respondenţi 42% (33% în 2017) ar coopera cu poliția din localitate prin intermediul telefonu-lui� Totodată, 29% dintre respondenți (48% în 2017) ar participa la întruniri organizate în localitate de poliţie și 27% dintre respondenți ar fi dispuși să participe la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare)�

• Majoritatea dintre respondenții care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de cooperare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor�

VII. CONSTATĂRI GENERALE

• În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o creștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate: - pe timp de zi la domiciliu – cu 5 p�p� (de la 87% în martie 2017 pînă la 92% în mai 2018); - pe timp de zi într-un loc public – cu 2 p�p� (de la 81% pînă la 83%); - pe timp de noapte la domiciliu – cu 7 p�p� (de la 73% pînă la 80%); - pe timp de noapte într-un loc public – cu 7 p�p� (54% pînă la 61%)�

• În percepția cetățenilor, nivelul criminalității din localitate (20% de răspunsuri „înalt” sau „foarte înalt”) este substanțial mai mic decât nivelul criminalității din (60%) și din țară (81%)� Totodată, sondajul a constatat: - o creștere cu 6 p�p� față de studiul precedent a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în

țară este înalt sau foarte înalt (de la 74% în martie 2017, pînă la 80% în mai 2018); - o creștere cu 5 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 55% în martie 2017, pînă la 60% în mai 2018); - o scădere cu 13 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este

înalt sau foarte înalt (de la 33% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�• În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate rămâ-

ne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 58%� Numai 40% din respondenți consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor�

• Principalele surse de informare cu privire la activitatea poliției sunt cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (47%) și televizorul (30%), urmate de radio (9%), experiența personală / contacte cu poliția (8%) și por-talurile WEB (7%)� Comparativ cu studiul precedent ponderea răspunsurilor privind informarea din majorita-tea surselor nu a suferit schimbări semnificative�

• Principala categorie de persoane, care constituie o problemă pentru securitatea și ordinea publică din loca-litate deservite de sectorul de poliție Zîrnești sunt Persoanele în stare de ebrietate (70%)� Această cate-gorie de persoane este cu mult mai mare decât Persoanele eliberate din detenție (34%), Vagabonzii, cerșetorii (28%), Copii râmași fără supravegherea părinților (27%), Persoane ce folosesc drogurile (18%) și Grupări de tineret / adolescenţi agresivi (18%)�


• Cele mai importante probleme de siguranță din aceste localități sunt Furturile de păsări si animale (58% în 2018, 53% răspunsuri în 2017), Violenţa în familie (54% în 2018, 35% în 2017), Furturile din bunurile gospodăriei (51% în 2018, 51% în 2017), Furturile din locuințe (50% în 2018, 50% răspunsuri în 2017) și Numărul mare de dependenți de alcool (50% în 2018, 43% răspunsuri în 2017)�

• Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare este unul foarte mic comparativ cu datele studiului din 2017� Procentul celor care au menționat NŞ/NR variază între 1–3% răspunsuri, iar în 2017 ponderea acestor răspunsuri era 7–24%, ceia ce vorbește despre un nivel mai înalt de informare/conștientizare/cunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

• Gradul de satisfacție față de activitatea poliției din localitate a crescut cu 16 p�p� – 76% răspunsuri foar-te mulțumit, mai degrabă mulțumit, comparativ cu 60% de asemenea răspunsuri în 2017� Ponderea celor nemulțumiți a scăzut cu 5 p�p� față de studiul din 2017�

• Conform opiniei respondenților nivelul corupției în subdiviziunile poliţiei a scăzut semnificativ comparativ cu studiul precedent� Astfel, ponderea celor care consideră că subdiviziunile poliției sunt puțin corupte sau deloc corupte a crescut pentru poliția de frontieră – de la 40% în 2017 la 53% în 2018, pentru poliția de investigare a crimelor – de la 40% la 55%, pentru poliția de patrulare – de la 37% la 43%, pentru poliția de sector – de la 51% în 2017 la 68% în 2018�


• 76% dintre respondenţi (56% în 2017) au menţionat că sunt De acord / Parţial de acord cu afirmaţiile precum că poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor şi le explică acestora acțiunile şi deciziile sale și că poliția ştie cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele şi societatea în general şi că poliţia este prezentă în locurile şi în cazurile necesare (53% în 2017)�

• Găsirea/recuperarea bunurilor furate, atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice, com-baterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consum exces� alcool), oferirea consultanţei privind securitatea caselor / la domiciliu și preocuparea de violenţa și conflictele de familie, ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

• Salariu mic este principala problemă cu care se confruntă, în opinia respondenților, organele de poliție în exercitarea activității sale (24%, cu o creștere de 6 p�p� față de 2017)� Urmează nivel profesional scăzut (18%, cu o creștere de 8 p�p� față de 2017) și insuficiența de personal (17%, cu o creștere de 4 p�p� față de 2017)�

• 53% dintre respondenţi au declarat că nu au nevoie în general să fie informaţi de poliţie� Câte 15% din-tre respondenți au menționat că au nevoie să fie informați despre activitatea poliţiei de zi cu zi, planurile de activitate a poliție şi situația criminogenă� Necesitățile de informare despre modul de protecție personală, a locuințelor, rezultatele obţinute de poliție şi modul de prevenire a infracțiunilor au o pondere de 3 ori mai scăzută comparativ cu studiul din 2017�

• Cea mai bună metodă care ar putea fi utilizată de poliție pentru informarea populaţiei ar fi Adunările generale cu populația din localitate (33–90%), personal de către polițistul de sector (10–35%) și prin broşuri/pliante (13–27%)�

• Studiul înregistrează o scădere a nivelului de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector� Doar 16% din respondenți își cunosc personal polițistul de sector� Ponderea celor care nu cunosc nimic despre polițistul de sector și nici nu au auzit despre acesta a crescut de la 30% în 2017 la 37% în 2018� Respectiv, comparativ cu studiul precedent a crescut cu circa 17% ponderea cetățenilor care nu sunt satisfăcuți față de activitatea poliției din localitate�


• Circa 9% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, iar motivele preponderent au fost reclamarea unei infracțiuni, deranj, gălăgie, tulburări, careva dificultăți și solicitarea sau oprirea din partea polițiștilor�

• În mare parte tendințele principalelor dificultăți cu care se confruntă poliția în contactarea cu populația au rămas neschimbate, diferențele sunt de 2–9% comparativ cu studiul din 2017�

• Circa 3/4 dintre respondenți sunt de părere că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor de pe sectorul pe care activează, ponderea răspunsurilor fiind în creștere cu circa 12 p�p� comparativ cu studiul din 2017�

• Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către organele de poli-ţie� Chiar dacă 62% dintre respondenți (45% în studiul din 2017) au menționat că acestea se adresează în Majoritatea cazurilor sau În mare parte, totuși circa 1/3 din respondenți (34%) sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze�

• În cele mai multe cazuri respondenții au fost victime ale accidentelor de circulație rutieră, jaf/tâlhărie și furt din locuință� Majoritatea infracțiunilor comise asupra respondenților (82%) au fost raportate la poliţie (49 cazuri reclamate din 60 cazuri în total)�

• Se manifestă o creștere a ratei de raportare la poliție în toate cazurile când respondenții ar fi devenit martorii unor infracțiuni care ar pune în pericol viața și securitatea cetăţenilor� Comparativ cu studiul din 2017, cel mai mult (cu 10–14%) a crescut rata de raportare a următoarelor infracţiuni: act de huliganism, jaf/furt, violență în familie, trecere ilegală a frontierei și acțiuni de contrabandă�

• Continuă să se manifeste un anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� Doar circa 57% din respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile de conducere în stare de ebrietate iar 53% aruncarea gunoiului în locuri neautorizate� 9–26% dintre respondenți nu ar întreprinde nimic în orice caz menţionat, iar 9% dintre respondenți au declarat că nu vor întreprinde nimic în cazul dacă vor fi martorii unui omor�

• Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora, prezența mai frecventă în teritoriu a angajaților de poliție și să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex� întruniri cu populaţia), ar fi, în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate�

• Judecând după răspunsurile respondenților, la moment organele de poliție aplică puțin diferitele forme de co-operare cu populația la nivel local� Drept urmare, în pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte important pentru activitatea poliției, doar 1/5 dintre respondenți consideră că la moment acest ajutor este oferit foarte des sau des comparativ cu 12% în 2017�

• Opinia respondenților privind disponibilitatea de a conlucra cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc nu a suferit careva schimbări în raport cu studiul din 2017� Fiind întrebați dacă ar dori să conlucreze cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în localitatea unde trăiesc numai 42% respondenți (42% în 2017) au răspuns afirmativ�

• Circa 2/5 dintre respondenţi 42% (33% în 2017) ar coopera cu poliția din localitate prin intermediul telefonu-lui� Totodată, 29% dintre respondenți (48% în 2017) ar participa la întruniri organizate în localitate de poliţie și 27% dintre respondenți ar fi dispuși să participe la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare)�

• Majoritatea dintre respondenții care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de cooperare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor�

30 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulFR

ECV

ENŢE

LE S

ON

DA

JULU

I DE

OPI

NIE

1.

SEC

UR

ITAT

E ŞI

SIG

UR

AN

ŢĂ

Q.1

Cât d

e în

sigur

anță

vă si

mțiț

i Dvs

. în

urm

ătoa

rele

locu

ri pe

tim

p de

... ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Pe

tim

p de z

iÎn

dom

iciliu

În si

gura

nță d

eplin

ă66

,3%76

,7%41

,3%40

,5%56

,6%63

,0%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță25

,2%

13,9%

39,8

%39

,5%35

,4%27

,5%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță6,9

%6,4

%16

,5%18

,5%6,6

%6,5

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță1,5

%3,0

%2,4

%1,0

%1,5

%3,0

%NŞ

/NR

0,5%

Într-

un lo

c pub

lic di

n loc

alita

te

(piaț

ă, pa

rc, st

radă

)În

sigu

ranț

ă dep

lină

60,9%

42,6%

36,4%

29,3%

41,4%

50,0

%M

ai de

grab

ă în s

igur

anță

28,7%

44,6%

35,9%

41,5%

41,9%

32,0

%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță7,9

%9,9

%20

,9%26

,8%

13,6%

11,0

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță2,0

%1,5

%5,3

%1,5

%3,0

%5,5

%NŞ

/NR

,5%1,5

%1,5

%1,0

%

1,5%

2� Pe

tim

p de n

oapt

eÎn

dom

iciliu

În si

gura

nță d

eplin

ă58

,9%34

,7%31

,1%27

,8%

38,9%

49,5%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță26

,7%36

,6%29

,1%31

,2%

41,4%

29,5%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

11,4%

22,8

%25

,2%

37,1%

16,7%

15,5%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

3,0%

5,9%

14,6%

3,9%

3,0%

5,5%

NŞ/N

RÎn

tr-un

loc p

ublic

din l

ocali

tate

(p

iață,

parc,

stra

dă)

În si

gura

nță d

eplin

ă49

,0%

27,2

%23

,3%20

,0%

27,3%

38,5%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță23

,8%

14,4%

20,4%

26,8

%33

,8%

27,5%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

13,9%

26,2

%25

,7%41

,5%24

,7%15

,0%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

7,9%

29,2

%26

,2%

11,2

%13

,6%16

,0%

NŞ/N

R5,4

%3,0

%4,4

%0,5

%,5%

3,0%

Q.2

În g

ener

al, c

um aț

i est

ima n

ivel

ul cr

imin

alită

ții în

…?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

a) În

Repu

blica

Mold

ova

Foar

te m

ic2,0

%4,0

%0,5

%1,0

%1,0

%1,5

%M

ic20

,8%

14,9%

30,1%

25,9%

13,1%

22,0

%În

alt52

,0%

59,4%

35,9%

50,2

%50

,5%42

,0%

Foar

te în

alt8,9

%5,4

%4,4

%12

,2%

29,8

%17

,0%

NŞ/N

R16

,3%16

,3%29

,1%10

,7%5,6

%17

,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 31b)

Raion

ul D

vs�

Foar

te m

ic5,9

%6,4

%1,9

%3,9

%1,5

%5,5

%

Mic

25,7%

58,4%

37,9%

56,1%

31,3%

51,0

%

Înalt

39,1%

13,9%

27,2

%26

,3%51

,0%

26,5%

Foar

te în

alt5,0

%1,5

%5,8

%2,4

%9,1

%8,0

%

NŞ/N

R24

,3%19

,8%

27,2

%11

,2%

7,1%

9,0%

c) În

loca

litat

ea D

vs�

Foar

te m

ic11

,4%10

,9%8,3

%8,3

%26

,3%13

,0%

Mic

37,6%

49,0

%42

,7%57

,1%50

,5%58

,0%

Înalt

29,2

%26

,7%29

,6%22

,9%17

,7%14

,5%

Foar

te în

alt5,4

%1,0

%6,3

%1,5

%1,5

%4,5

%

NŞ/N

R16

,3%12

,4%13

,1%10

,2%

4,0%

10,0

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.3

Cât d

e îng

rijor

at su

nteț

i priv

itor l

a ni

velu

l de c

rimin

alita

te d

in lo

calit

ate?

Nu su

nt în

grijo

rat

17,3%

15,3%

12,6%

6,3%

12,6%

13,0

%

Puțin

îngr

ijora

t28

,7%36

,1%28

,6%39

,0%

36,4%

38,0

%

Destu

l de î

ngrij

orat

38,6%

43,1%

43,7%

45,9%

41,4%

33,0

%

Foar

te în

grijo

rat

13,9%

5,0%

12,1%

7,3%

8,1%

9,5%

NŞ/N

R1,5

%0,5

%2,9

%1,5

%1,5

%6,5

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.4

Cum

cred

eți,

cine e

ste

resp

onsa

bil d

e asig

urar

ea

secu

rităț

ii în

com

unita

te /

lo„c

alita

te?

Poliț

ia88

,1%93

,6%83

,0%

93,2

%88

,4%87

,5%

Adm

inist

rația

pub

lică

loca

lă

61,9%

42,6%

45,6%

62,9%

57,6%

48,0

%

Cetă

țeni

i58

,9%35

,6%41

,7%46

,8%

39,9%

43,0

%

Altc

eva

4,5%

1,5%

0,5

%

Nim

eni

0,5%

1,0%

NŞ/

NR

1,5%

1,5%

5,8%

0,5%

5,1%

3,0%

32 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGQ.

5 Ca

re su

nt su

rsel

e dum

nea-

voas

tră d

e inf

orm

are c

u pr

ivire

la

activ

itate

a pol

iției

din

loca

li-ta

tea D

vs.?

Telev

izoru

l51

,5%66

,3%28

,6%52

,2%

29,8

%65

,5%Ra

diou

l17

,8%

23,3%

4,9%

5,9%

9,1%

38,5%

Porta

luril

e web

18,8

%30

,2%

2,9%

10,2

%7,1

%16

,5%Zia

rele

4,5%

37,1%

3,4%

13,7%

1,5%

4,0%

Priet

enii,

fam

ilia, c

olegi

i33

,2%

49,0

%61

,2%

42,9%

46,5%

25,5%

Broș

uri /

plian

te

2,0%

2,0

%3,0

%1,5

%Ex

perie

nța p

erso

nală/

cont

act c

u poli

tia8,9

%3,0

%12

,6%2,4

%8,1

%6,0

%Al

te su

rse

1,0%

0,5%

1,5%

1,0%

1,0%

Nu m

ă inf

orm

ez19

,8%

5,4%

19,4%

20,5%

21,2

%4,5

%NŞ

/NR

1,5%

0,5%

1,5%

4,0

%2,0

%

Q.6

În ce

măs

ură u

rmăt

oare

le ca

tego

rii d

e per

soan

e con

stitu

ie o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs. l

a mom

ent?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Pe

rsoan

e în s

tare

de

ebrie

tate

În fo

arte

mar

e măs

ură

5,0%

5,4%

7,3%

7,8%

12,1%

22,0

%În

mar

e măs

ură

25,7%

28,2

%37

,9%42

,4%57

,6%34

,0%

În m

ică m

ăsur

ă22

,8%

40,1%

24,8

%31

,2%

22,7%

20,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă40

,6%11

,4%22

,3%12

,2%

5,6%

17,0

%NŞ

/NR

5,9%

14,9%

7,8%

6,3%

2,0%

7,0%

2� Pe

rsoan

e elib

erat

e din

dete

nție

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

1,5%

4,9%

5,9%

3,5%

14,0

%În

mar

e măs

ură

19,3%

9,4%

20,9%

17,6%

30,8

%19

,0%

În m

ică m

ăsur

ă15

,3%21

,3%18

,0%

31,7%

35,9%

21,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

47,0

%42

,1%

39,3

%22

,4%

26,3

%29

,0%

NŞ/N

R15

,8%

25,7

%17

,0%

22,4

%3,

5%16

,5%

3� Va

gabo

nzi, c

erșe

tori

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

3,

4%2,

9%1,

0%7,

0%În

mar

e măs

ură

18,3

%9,

4%29

,6%

13,7

%26

,8%

15,0

%În

mică

măs

ură

20,3

%22

,3%

24,3

%37

,1%

28,8

%18

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

46,0

%49

,0%

28,6

%32

,2%

41,4

%46

,0%

NŞ/N

R13

,4%

19,3

%14

,1%

14,1

%2,

0%14

,0%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 33Q.

6 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

cate

gorii

de p

erso

ane c

onst

ituie

o pr

oble

mă

pent

ru lo

calit

atea

Dvs

. la m

omen

t?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

4� Pe

rsoan

e ce f

olose

sc

drog

urile

În

foar

te m

are m

ăsur

ă4,

5%5,

9%12

,1%

3,4%

19

,5%

În m

are m

ăsur

ă19

,8%

22,3

%32

,0%

14,6

%18

,2%

18,0

%În

mică

măs

ură

12,9

%31

,2%

18,4

%18

,0%

29,8

%14

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

43,1

%16

,8%

19,9

%17

,6%

49,0

%30

,0%

NŞ/N

R19

,8%

23,8

%17

,5%

46,3

%3,

0%18

,5%

5� Pe

rsoan

e ce c

omer

cializ

ează

dr

ogur

i În

foar

te m

are m

ăsur

ă4,5

%5,0

%13

,6%5,4

%1,0

%17

,0%

În m

are m

ăsur

ă18

,8%

11,9%

28,2

%10

,7%13

,6%14

,0%

În m

ică m

ăsur

ă13

,4%33

,7%16

,5%14

,1%29

,3%16

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

14,9%

21,8

%20

,0%

53,0

%30

,0%

NŞ/N

R21

,3%34

,7%19

,9%49

,8%

3,0%

23,0

%

6� Gr

upăr

i de t

iner

et /

adole

scen

ți ag

resiv

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,5

%2,5

%11

,2%

2,9%

1,0%

13,0

%În

mar

e măs

ură

22,8

%13

,9%29

,6%13

,2%

17,2

%12

,5%În

mică

măs

ură

16,8

%43

,6%14

,1%21

,5%35

,9%15

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă40

,1%18

,3%35

,0%

24,4%

43,4%

40,0

%NŞ

/NR

17,8

%21

,8%

10,2

%38

,0%

2,5%

19,0

%

7� Gr

upăr

i crim

inale

violen

teÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,0

%3,0

%10

,7%3,9

%

9,5%

În m

are m

ăsur

ă19

,3%11

,9%25

,7%6,3

%13

,6%11

,0%

În m

ică m

ăsur

ă11

,9%37

,1%11

,2%

15,6%

27,8

%7,5

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă48

,0%

16,8

%36

,4%21

,0%

56,1%

50,0

%NŞ

/NR

17,8

%31

,2%

16,0

%53

,2%

2,5%

22,0

%

8� Co

pii ră

maș

i fără

supr

ave-

gher

ea pă

rințil

or

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,0%

2,0%

4,9%

4,4%

2,5%

10,0

%În

mar

e măs

ură

19,3%

32,7%

28,6%

22,4%

24,2

%23

,5%În

mică

măs

ură

16,3%

31,7%

16,5%

25,4%

38,9%

18,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă43

,6%12

,9%33

,0%

22,0

%31

,8%

31,0

%NŞ

/NR

17,8

%20

,8%

17,0

%25

,9%2,5

%17

,5%

34 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul CahulQ.

7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

1� Vi

olenț

a în f

amilie

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,0%

2,5%

3,9%

5,9%

8,1%

15,0

%În

mar

e măs

ură

15,3%

20,3%

15,0

%21

,5%46

,0%

28,0

%În

mică

măs

ură

21,3%

41,1%

24,3%

38,5%

28,8

%15

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă42

,6%15

,3%38

,8%

15,1%

15,2

%25

,0%

NŞ/N

R17

,8%

20,8

%18

,0%

19,0

%2,0

%16

,5%

2� Vi

olenț

a sex

uală

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

0,5%

2,4%

2,9%

10

,0%

În m

are m

ăsur

ă10

,9%8,9

%10

,7%10

,7%13

,1%16

,5%În

mică

măs

ură

20,8

%21

,3%20

,9%22

,0%

27,8

%8,5

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă46

,0%

41,6%

43,2

%20

,0%

57,1%

44,5%

NŞ/N

R20

,3%27

,7%22

,8%

44,4%

2,0%

20,5%

3� Hu

ligan

ism

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

5,8%

4,9%

13

,5%În

mar

e măs

ură

20,8

%27

,7%29

,6%17

,1%29

,3%34

,0%

În m

ică m

ăsur

ă25

,2%

28,7%

21,4%

36,1%

34,8

%12

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă37

,1%23

,3%30

,1%18

,5%34

,3%25

,0%

NŞ/N

R14

,9%18

,3%13

,1%23

,4%1,5

%15

,0%

4� Fu

rt din

locu

ințe

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

2,0%

18,0

%7,3

%0,5

%14

,0%

În m

are m

ăsur

ă21

,8%

13,9%

38,3%

21,5%

48,5%

31,0

%În

mică

măs

ură

25,2

%50

,5%18

,0%

29,3%

29,8

%16

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

36,1%

16,3%

19,9%

19,0

%20

,2%

24,0

%NŞ

/NR

14,4%

17,3%

5,8%

22,9%

1,0%

15,0

%

5� Fu

rturi

din bu

nuril

e go

spod

ăriei

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

1,5%

16,5%

6,3%

2,0%

13,0

%În

mar

e măs

ură

18,3%

18,3%

36,9%

22,9%

49,0

%32

,5%În

mică

măs

ură

25,2

%45

,5%18

,4%30

,2%

32,3%

15,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă39

,6%16

,8%

21,4%

17,1%

15,7%

22,5%

NŞ/N

R14

,9%17

,8%

6,8%

23,4%

1,0%

17,0

%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

6� Fu

rt de

păsă

ri/ an

imale

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

12,1%

4,4%

1,0%

12,5%

În m

are m

ăsur

ă14

,9%13

,9%30

,6%22

,4%57

,1%29

,0%

În m

ică m

ăsur

ă25

,7%45

,5%14

,6%31

,2%

25,8

%14

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă38

,1%17

,8%

26,7%

18,0

%15

,2%

26,0

%NŞ

/NR

19,3%

20,8

%16

,0%

23,9%

1,0%

18,0

%

7� Fu

rtul lu

cruril

or pe

rsona

le în

tran

spor

tul p

ublic

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

10,2

%4,4

%1,0

%12

,5%În

mar

e măs

ură

13,4%

19,3%

29,1%

11,2

%40

,9%30

,5%În

mică

măs

ură

17,3%

40,1%

17,0

%29

,3%33

,8%

13,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

48,0

%18

,8%

27,7%

21,0

%22

,7%25

,0%

NŞ/N

R19

,3%19

,8%

16,0

%34

,1%1,5

%18

,5%

8� Ja

furi

din au

tom

obile

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,5%

2,0%

9,7%

4,4%

0,5%

12,5%

În m

are m

ăsur

ă14

,9%15

,8%

24,3%

9,3%

23,7%

22,0

%În

mică

măs

ură

16,8

%39

,6%19

,9%28

,3%25

,3%18

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă45

,5%18

,8%

28,6%

22,4%

49,5%

26,0

%NŞ

/NR

21,3%

23,8

%17

,5%35

,6%1,0

%21

,0%

9� Nu

măr

ul m

are d

e de

pend

enți

de dr

ogur

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,0

%2,0

%9,7

%3,4

%1,0

%13

,0%

În m

are m

ăsur

ă15

,3%13

,9%24

,8%

13,2

%8,6

%20

,0%

În m

ică m

ăsur

ă17

,3%40

,1%22

,3%21

,0%

26,8

%16

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă45

,0%

14,4%

29,1%

18,5%

61,1%

29,0

%NŞ

/NR

20,3%

29,7%

14,1%

43,9%

2,5%

21,5%

10� N

umăr

ul m

are d

e de

pend

enți

de al

cool

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

4,0%

7,3%

6,8%

0,5%

13,5%

În m

are m

ăsur

ă20

,8%

17,3%

31,1%

24,9%

49,5%

29,5%

În m

ică m

ăsur

ă19

,8%

47,0

%29

,1%32

,7%20

,7%15

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

39,6%

11,9%

23,8

%14

,1%27

,8%

23,5%

NŞ/N

R17

,3%19

,8%

8,7%

21,5%

1,5%

18,5%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

11� I

mpl

icare

a min

orilo

r in

ilega

lităț

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,0

%2,0

%8,7

%2,9

%0,5

%11

,5%În

mar

e măs

ură

16,8

%16

,8%

24,8

%9,8

%10

,6%18

,0%

În m

ică m

ăsur

ă19

,3%42

,1%20

,4%21

,5%27

,8%

18,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

15,3%

29,1%

17,1%

59,6%

32,0

%NŞ

/NR

19,8

%23

,8%

17,0

%48

,8%

1,5%

20,0

%

12� P

rosti

tuție

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,0%

1,5%

4,4%

2,9%

0,5%

9,0%

În m

are m

ăsur

ă9,4

%8,4

%11

,7%3,9

%7,1

%12

,5%În

mică

măs

ură

15,8

%28

,2%

18,0

%21

,0%

18,2

%10

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

48,0

%30

,7%42

,2%

18,0

%72

,2%

44,0

%NŞ

/NR

25,7%

31,2

%23

,8%

54,1%

2,0%

24,5%

13� C

ondu

căto

ri au

to în

star

e de

ebrie

tate

În fo

arte

mar

e măs

ură

4,0%

4,0%

7,8%

6,8%

4,5%

15,5%

În m

are m

ăsur

ă23

,3%16

,3%28

,6%30

,2%

37,4%

33,5%

În m

ică m

ăsur

ă19

,8%

46,5%

18,9%

29,3%

30,3%

11,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă34

,2%

10,9%

27,7%

17,1%

25,8

%22

,5%NŞ

/NR

18,8

%22

,3%17

,0%

16,6%

2,0%

17,5%

14� Î

ncălc

area

regu

lilor d

e cir

culaț

ie /a

ccide

nte r

utier

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă6,9

%5,4

%9,7

%5,9

%6,1

%15

,0%

În m

are m

ăsur

ă21

,3%20

,3%30

,6%31

,7%36

,4%38

,5%În

mică

măs

ură

24,3%

43,6%

17,5%

27,3%

24,7%

9,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

31,7%

9,9%

25,7%

20,0

%30

,8%

20,0

%NŞ

/NR

15,8

%20

,8%

16,5%

15,1%

2,0%

17,0

%

15� T

ulbur

area

ordin

ii pub

lice

pe ti

mp d

e sea

ră /

cînta

tul

/ stri

găte

/ gă

lăgie

în

strad

ă sau

în lo

cuin

țe ve

cine

noap

tea

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,5%

2,5%

9,7%

6,3%

1,0%

12,0

%În

mar

e măs

ură

15,8

%15

,8%

29,1%

17,1%

21,7%

25,5%

În m

ică m

ăsur

ă21

,8%

45,0

%17

,5%24

,4%30

,3%15

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

18,3%

28,2

%18

,0%

44,9%

30,0

%NŞ

/NR

16,8

%18

,3%15

,5%34

,1%2,0

%17

,5%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

16� V

anda

lism

distr

uger

ea, p

ro-

fana

rea,

plas

area

sem

nelor

/gr

affitti

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

6,3%

4,9%

1,0%

12,0

%În

mar

e măs

ură

17,8

%17

,3%18

,9%12

,7%16

,7%21

,5%În

mică

măs

ură

14,4%

42,1%

17,5%

19,0

%30

,8%

11,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă46

,5%15

,8%

36,9%

18,0

%49

,5%36

,5%NŞ

/NR

19,3%

22,8

%20

,4%45

,4%2,0

%19

,0%

17� G

unoiș

ti ne

auto

rizat

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,0

%5,9

%8,3

%10

,7%1,5

%12

,0%

În m

are m

ăsur

ă18

,8%

45,0

%31

,1%18

,0%

21,7%

20,5%

În m

ică m

ăsur

ă16

,3%12

,9%14

,6%24

,9%29

,3%17

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă44

,6%17

,8%

31,6%

25,9%

45,5%

30,5%

NŞ/N

R17

,3%18

,3%14

,6%20

,5%2,0

%19

,5%

18� C

âni v

agab

onzi

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,5%

5,9%

14,1%

9,3%

1,0%

15,0

%În

mar

e măs

ură

27,7%

19,3%

37,4%

20,5%

16,2

%29

,0%

În m

ică m

ăsur

ă20

,8%

43,6%

19,4%

30,2

%26

,8%

17,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă31

,7%13

,9%18

,4%22

,0%

54,5%

24,0

%NŞ

/NR

16,3%

17,3%

10,7%

18,0

%1,5

%15

,0%

APR

ECIE

RI C

U P

RIV

IRE

LA A

CTIV

ITAT

EA P

OLI

ȚIEI

DIN

LO

CALI

TATE

Q.8

Cât d

e mul

țum

it su

nteț

i de a

ctiv

itate

a urm

ătoa

relo

r ins

tituț

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Prim

ăria

Foar

te m

ulțu

mit

10,4

%23

,8%

7,8%

4,4%

16,7

%17

,5%

Mai

deg

rabă

mul

țum

it50

,0%

53,5

%49

,0%

37,1

%63

,1%

42,5

%M

ai d

egra

bă n

u su

nt m

ulțu

mit

23,8

%14

,9%

22,8

%33

,7%

13,6

%20

,5%

Delo

c nu

sunt

mul

țum

it9,

9%4,

0%14

,6%

20,0

%5,

6%12

,5%

NŞ/

NR

5,9%

4,0%

5,8%

4,9%

1,0%

7,0%


8 Câ

t de m

ulțu

mit

sunt

eți d

e act

ivita

tea u

rmăt

oare

lor i

nstit

uții

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

2� Şc

oala

Foar

te m

ulțu

mit

6,9%

16,8

%7,3

%7,8

%14

,6%20

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it50

,5%62

,9%47

,6%49

,8%

73,7%

40,5%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it7,9

%4,5

%10

,7%9,3

%7,6

%12

,5%De

loc nu

sunt

mul

țum

it2,0

%1,5

%5,3

%0,5

%3,0

%8,0

%NŞ

/NR

32,7%

14,4%

29,1%

32,7%

1,0%

18,5%

3� Ce

ntru

med

icilor

de fa

milie

Foar

te m

ulțu

mit

9,4%

15,8

%7,3

%13

,7%14

,6%14

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it59

,4%62

,9%56

,8%

60,5%

65,2

%37

,0%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it17

,8%

11,4%

17,5%

18,5%

12,1%

22,5%

Deloc

nu su

nt m

ulțu

mit

9,4%

5,0%

12,6%

2,9%

7,6%

23,0

%NŞ

/NR

4,0%

5,0%

5,8%

4,4%

0,5%

3,0%

4� Po

liția

din lo

calit

ate

Foar

te m

ulțu

mit

5,9%

10,4%

5,3%

4,4%

15,2

%15

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it52

,0%

60,9%

48,1%

47,3%

60,6%

42,5%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it19

,3%10

,9%20

,4%22

,4%15

,2%

17,5%

Deloc

nu su

nt m

ulțu

mit

8,9%

6,4%

19,4%

6,8%

6,1%

15,0

%NŞ

/NR

13,9%

11,4%

6,8%

19,0

%3,0

%9,5

%

Q.9

Cât d

e cor

upte

cons

ider

ați c

ă sun

t urm

ătoa

relo

r ins

tituț

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Prim

ăria

Foar

te co

rupt

e6,

4%3,

5%8,

7%4,

4%1,

0%4,

5%Co

rupt

e23

,3%

9,9%

17,5

%31

,7%

10,1

%27

,5%

Puțin

coru

pte

18,3%

37,1%

17,0

%14

,6%13

,6%19

,0%

Deloc

coru

pte

12,9%

5,0%

11,7%

9,8%

65,7%

24,5%

NŞ/N

R39

,1%44

,6%45

,1%39

,5%9,6

%24

,5%

2� Şc

oala

Foar

te co

rupt

e4,0

%1,0

%5,3

%2,0

%

3,5%

Coru

pte

15,8

%11

,4%10

,7%17

,1%9,1

%24

,5%Pu

țin co

rupt

e14

,4%12

,4%17

,5%17

,6%11

,6%17

,0%

Deloc

coru

pte

18,8

%13

,4%16

,5%16

,6%71

,7%27

,5%NŞ

/NR

47,0

%61

,9%50

,0%

46,8

%7,6

%27

,5%


9 Câ

t de c

orup

te co

nsid

eraț

i că s

unt u

rmăt

oare

lor i

nstit

uții

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

3� Ce

ntru

med

icilor

de fa

milie

Foar

te co

rupt

e7,4

%3,0

%7,3

%2,9

%0,5

%9,0

%Co

rupt

e23

,3%14

,4%18

,4%21

,5%11

,1%31

,0%

Puțin

coru

pte

15,8

%36

,6%19

,4%17

,1%14

,6%13

,5%De

loc co

rupt

e16

,3%7,9

%16

,0%

19,0

%66

,2%

23,0

%NŞ

/NR

37,1%

38,1%

38,8

%39

,5%7,6

%23

,5%

4� Po

liția

din lo

calit

ate

Foar

te co

rupt

e7,4

%2,0

%11

,2%

4,4%

1,0%

6,0%

Coru

pte

24,3%

10,4%

21,4%

26,3%

18,2

%36

,0%

Puțin

coru

pte

17,3%

29,7%

16,5%

12,7%

14,1%

13,5%

Deloc

coru

pte

12,4%

6,9%

11,2

%14

,1%53

,5%18

,0%

NŞ/N

R38

,6%51

,0%

39,8

%42

,4%13

,1%26

,5%

Q.10

Cât

ă înc

rede

re av

eți î

n ur

măt

oare

le su

bdiv

iziun

i ale

Pol

iției

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Po

liția

de se

ctor

Foar

te m

ultă

încre

dere

3,5%

13,4%

12,6%

4,4%

9,6%

16,0

%Oa

reca

re în

crede

re42

,6%59

,9%37

,9%50

,2%

49,0

%32

,5%Nu

prea

am în

crede

re13

,9%7,4

%16

,0%

15,1%

21,2

%18

,5%Nu

am de

loc în

crede

re9,4

%4,0

%19

,4%10

,2%

12,6%

13,5%

NŞ/N

R30

,7%15

,3%14

,1%20

,0%

7,6%

19,5%

2� Po

liția

de in

vesti

gare

a cri

melo

rFo

arte

mul

tă în

crede

re4,0

%11

,9%5,8

%2,9

%4,5

%8,0

%Oa

reca

re în

crede

re40

,1%52

,0%

39,3%

33,7%

47,5%

26,5%

Nu pr

ea am

încre

dere

12,9%

5,4%

14,1%

15,1%

20,7%

20,0

%Nu

am de

loc în

crede

re10

,4%3,0

%17

,0%

9,8%

16,2

%14

,0%

NŞ/N

R32

,7%27

,7%23

,8%

38,5%

11,1%

31,5%

3� Po

liția

de pa

trular

eFo

arte

mul

tă în

crede

re5,0

%12

,9%5,3

%4,4

%4,0

%10

,5%Oa

reca

re în

crede

re43

,6%62

,4%41

,7%39

,0%

49,5%

28,5%

Nu pr

ea am

încre

dere

12,4%

6,4%

15,5%

14,1%

20,2

%20

,0%

Nu am

deloc

încre

dere

11,4%

3,0%

18,4%

9,8%

16,7%

16,0

%NŞ

/NR

27,7%

15,3%

18,9%

32,7%

9,6%

25,0

%


10 C

âtă î

ncre

dere

aveț

i în

urm

ătoa

rele

subd

ivizi

uni a

le P

oliți

ei d

in lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG4�

Poliț

ia de

fron

tieră

Foar

te m

ultă

încre

dere

14

,4%7,8

%

1,0%

Oa

reca

re în

crede

re

55,0

%43

,2%

43

,9%

Nu pr

ea am

încre

dere

5,0

%15

,0%

18

,7%

Nu am

deloc

încre

dere

2,0

%16

,0%

13

,1%

NŞ/N

R

23,8

%17

,5%

23,2

%

Q.11

Cât

de c

orup

te, d

upă p

ărer

ea D

vs. s

unt u

rmăt

oare

le su

bdiv

iziun

i ale

Pol

iției

di

n lo

calit

atea

Dvs

. ...?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Po

liția

de se

ctor

Foar

te co

rupt

e3,0

%2,5

%10

,7%3,4

%1,5

%4,0

%Co

rupt

e21

,3%3,5

%18

,4%20

,5%17

,2%

26,5%

Puțin

coru

pte

18,8

%27

,2%

16,5%

13,7%

17,7%

16,5%

Deloc

coru

pte

9,9%

5,4%

6,8%

11,2

%49

,5%19

,0%

NŞ/N

R47

,0%

61,4%

47,6%

51,2

%14

,1%34

,0%

2� Po

liția

de in

vesti

gare

a cri

melo

rFo

arte

coru

pte

4,0%

1,5%

10,7%

2,4%

2,0%

5,0%

Coru

pte

25,2

%5,4

%17

,0%

22,9%

21,7%

29,0

%Pu

țin co

rupt

e17

,3%24

,3%17

,0%

11,2

%12

,6%14

,0%

Deloc

coru

pte

8,9%

5,0%

2,9%

9,8%

41,9%

13,5%

NŞ/N

R44

,6%63

,9%52

,4%53

,7%21

,7%38

,5%3�

Poliț

ia de

patru

lare

Foar

te co

rupt

e3,5

%2,0

%9,7

%3,9

%9,1

%7,5

%Co

rupt

e30

,7%5,9

%18

,9%22

,4%24

,2%

32,0

%Pu

țin co

rupt

e16

,3%26

,7%16

,0%

12,2

%11

,1%12

,0%

Deloc

coru

pte

7,4%

4,0%

3,4%

10,2

%41

,9%13

,5%NŞ

/NR

42,1%

61,4%

51,9%

51,2

%13

,6%35

,0%

4� Po

liția

de fr

ontie

răFo

arte

coru

pte

2,0

%10

,2%

Co

rupt

e

5,0%

17,5%

18

,7%

Puțin

coru

pte

25

,7%15

,5%

12,6%

De

loc co

rupt

e

4,5%

4,4%

39

,9%

NŞ/N

R

62,9%

51,9%

28

,8%


12 D

in ce

le ce

cuno

aște

ți, aț

i citi

t, au

zit, c

um cr

edeț

i, în

activ

itate

a pol

iției

di

n lo

calit

ate l

ucru

rile s

e îm

bună

tățe

sc sa

u se

înră

utăț

esc?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Lucru

rile s

e înr

ăută

țesc

13,4%

5,0%

20,9%

10,7%

12,1%

13,5%

Fără

schi

mbă

ri31

,2%

33,7%

51,0

%51

,2%

49,0

%41

,0%

Lucru

rile s

e îm

bună

tățe

sc31

,7%52

,5%17

,5%18

,5%33

,3%32

,5%NŞ

/NR

23,8

%8,9

%10

,7%19

,5%5,6

%13

,0%

Q.13

Cum

ați a

prec

ia u

rmăt

oare

le afi

rmaț

ii cu

priv

ire la

activ

itate

a pol

iției

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Acțiu

nile p

olițiș

tilor

sunt

înto

tdea

una l

egale

De ac

ord

9,9%

21,8

%15

,5%9,8

%21

,7%17

,0%

Parţi

al de

acor

d40

,6%27

,2%

33,0

%38

,0%

43,4%

32,0

%Nu

sunt

de ac

ord

25,7%

36,6%

24,3%

30,2

%29

,3%27

,0%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd7,4

%3,0

%13

,6%2,9

%3,5

%11

,0%

NŞ/N

R16

,3%11

,4%13

,6%19

,0%

2,0%

13,0

%

2� Po

liția

este

prez

entă

în lo

curil

e și în

cazu

rile

nece

sare

De ac

ord

14,4%

25,2

%18

,4%22

,0%

20,2

%18

,0%

Parţi

al de

acor

d55

,9%53

,5%34

,0%

41,0

%52

,5%36

,5%Nu

sunt

de ac

ord

13,9%

12,4%

24,3%

18,0

%21

,7%26

,0%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd3,5

%1,0

%12

,1%1,5

%4,0

%7,5

%NŞ

/NR

12,4%

7,9%

11,2

%17

,6%1,5

%12

,0%

3� Po

liția

se st

ăruie

să ră

spun

dă ne

voilo

r oam

e-nil

or și

le ex

plică

aces

tora

acțiu

nile ș

i dec

iziile

sa

le

De a

cord

12,4%

28,7%

20,4%

16,1%

20,7%

20,0

%Pa

rția

l de

acor

d52

,0%

44,1%

34,0

%37

,6%54

,5%38

,5%N

u su

nt d

e ac

ord

18,3%

13,4%

21,4%

18,0

%21

,7%19

,5%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

4,0%

2,0%

13,6%

3,4%

2,0%

8,0%

NŞ/

NR

13,4%

11,9%

10,7%

24,9%

1,0%

14,0

%

4� Po

liția

inte

rvin

e rap

id câ

nd es

te so

licita

tăDe

aco

rd15

,3%44

,6%22

,8%

22,0

%16

,2%

16,0

%Pa

rția

l de

acor

d49

,5%34

,2%

33,5%

35,6%

54,0

%43

,5%N

u su

nt d

e ac

ord

14,4%

9,4%

21,4%

15,1%

24,2

%18

,5%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

4,0%

1,5%

10,7%

3,4%

4,0%

7,5%

NŞ/

NR

16,8

%10

,4%11

,7%23

,9%1,5

%14

,5%


13 C

um aț

i apr

ecia

urm

ătoa

rele

afirm

ații

cu p

rivire

la ac

tivita

tea p

oliți

ei d

in lo

calit

ate?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

5� Po

liția

știe c

um să

lupt

e cu c

rimina

litat

ea, s

ă aju

te vi

ctim

ele și

socie

tate

a în g

ener

alDe

aco

rd12

,9%25

,2%

21,8

%15

,1%21

,7%22

,5%Pa

rția

l de

acor

d51

,5%44

,6%35

,9%30

,2%

52,5%

39,5%

Nu

sunt

de

acor

d15

,3%8,4

%18

,0%

24,4%

22,7%

12,0

%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

3,5%

0,5%

10,2

%4,4

%2,0

%8,5

%N

Ş/N

R16

,8%

21,3%

14,1%

25,9%

1,0%

17,5%

6� Po

liția

trate

ază t

oți o

amen

ii cu r

espe

ct și

egal

fără

dife

renț

iere p

e baz

ă de e

tnie,

relig

ie,

statu

t soc

ial, e

tc�

De a

cord

14,4%

22,8

%19

,4%16

,6%15

,2%

20,5%

Parț

ial d

e ac

ord

48,0

%34

,7%31

,1%26

,3%51

,5%36

,0%

Nu

sunt

de

acor

d17

,8%

25,7%

26,2

%26

,3%28

,8%

19,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d6,4

%2,5

%12

,1%4,9

%3,5

%10

,5%N

Ş/N

R13

,4%14

,4%11

,2%

25,9%

1,0%

13,5%

7� Po

lițișt

ii aco

rdă p

riorit

ate i

nter

esulu

i de s

ervi-

ciu, f

ată d

e int

eres

ul pe

rsona

lDe

aco

rd10

,9%

13,4

%19

,4%

13,2

%14

,6%

17,0

%Pa

rția

l de

acor

d44

,6%

38,1

%29

,6%

33,7

%43

,9%

29,5

%N

u su

nt d

e ac

ord

16,8

%17

,8%

24,3

%24

,4%

35,4

%24

,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d7,

9%1,

5%13

,1%

3,4%

3,5%

10,0

%N

Ş/N

R19

,8%

29,2

%13

,6%

25,4

%2,

5%19

,0%

8� Po

lițișt

ii de o

bicei

sunt

indi

fere

nți a

tunc

i cân

d ce

tățe

nii le

solic

ită aj

utor

De a

cord

8,9%

28,2

%15

,5%

7,8%

5,6%

16,0

%Pa

rția

l de

acor

d30

,2%

33,2

%31

,1%

27,3

%35

,9%

32,0

%N

u su

nt d

e ac

ord

25,2

%11

,4%

24,3

%28

,3%

41,9

%18

,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d8,

4%5,

4%12

,6%

10,2

%14

,6%

12,5

%N

Ş/N

R27

,2%

21,8

%16

,5%

26,3

%2,

0%21

,0%

Q.14

Vă r

ugăm

să in

dica

ți câ

t de b

ine d

upă p

ărer

ea D

vs. p

oliți

a din

loca

litat

e înd

eplin

ește

urm

ătoa

rele

sarc

ini:

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Re

acțio

nare

a la c

azur

i de u

rgen

țăFo

arte

bine

6,4%

16,3%

4,9%

2,0%

11,1%

9,0%

Bine

58,4%

67,3%

44,2

%60

,5%66

,7%56

,0%

Rău

18,3%

4,5%

31,1%

15,6%

17,2

%12

,0%

Foar

te ră

u3,5

%1,0

%7,3

%2,0

%1,5

%3,0

%NŞ

/NR

13,4%

10,9%

12,6%

20,0

%3,5

%20

,0%


14 V

ă rug

ăm să

indi

cați

cât d

e bin

e dup

ă păr

erea

Dvs

. pol

iția d

in lo

calit

ate î

ndep

lineș

te ur

măt

oare

le sa

rcin

i:Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG2�

Inve

stiga

rea i

nfra

cțiun

ilor ș

i reț

iner

ea

infra

ctoril

orFo

arte

bine

4,5%

3,5%

2,9%

1,0%

7,1%

9,5%

Bine

55,4%

57,4%

41,3%

31,7%

55,6%

46,5%

Rău

19,3%

8,4%

28,6%

23,4%

31,8

%15

,0%

Foar

te ră

u3,0

%1,0

%11

,2%

1,5%

1,5%

5,5%

NŞ/N

R17

,8%

29,7%

16,0

%42

,4%4,0

%23

,5%3�

Com

bate

rea v

iciilo

r soc

iale (

drog

uri,

pros

tituț

ia, co

nsum

exce

s� alc

ool)

Foar

te bi

ne4,5

%4,0

%1,9

%1,5

%8,6

%8,5

%Bi

ne53

,0%

69,3%

43,2

%27

,8%

44,4%

42,0

%Ră

u16

,3%6,4

%28

,2%

20,5%

40,9%

18,5%

Foar

te ră

u5,4

%0,5

%8,7

%2,9

%2,0

%5,5

%NŞ

/NR

20,8

%19

,8%

18,0

%47

,3%4,0

%25

,5%4�

Acor

dare

a asis

tenț

ei vic

timelo

r infra

cțiun

ilor

Foar

te bi

ne2,0

%4,0

%2,9

%1,0

%10

,1%10

,5%Bi

ne55

,0%

65,8

%42

,7%38

,0%

49,0

%42

,0%

Rău

16,8

%3,5

%25

,7%14

,6%34

,8%

16,0

%Fo

arte

rău

3,0%

1,0%

9,7%

3,4%

2,0%

5,5%

NŞ/N

R23

,3%25

,7%18

,9%42

,9%4,0

%26

,0%

5� Co

ntro

lul tr

aficu

lui și

impu

nere

a res

pect

ării

regu

lilor d

e circ

ulație

Foar

te bi

ne7,9

%8,4

%2,9

%2,9

%8,1

%10

,5%Bi

ne60

,9%68

,3%49

,0%

47,3%

52,5%

48,0

%Ră

u12

,4%5,9

%22

,3%19

,5%34

,3%12

,5%Fo

arte

rău

3,0%

1,0%

8,7%

1,5%

2,0%

6,5%

NŞ/N

R15

,8%

16,3%

17,0

%28

,8%

3,0%

22,5%

6� In

form

area

cetă

țenil

or pr

ivind

secu

ritat

ea și

pr

even

irea i

nfra

cțiun

ilor

Foar

te bi

ne3,5

%5,0

%1,9

%2,9

%6,6

%7,5

%Bi

ne53

,0%

69,8

%45

,6%31

,7%54

,5%48

,0%

Rău

20,3%

4,5%

25,7%

22,4%

33,8

%13

,5%Fo

arte

rău

6,4%

2,0%

10,7%

2,9%

2,5%

6,0%

NŞ/N

R16

,8%

18,8

%16

,0%

40,0

%2,5

%25

,0%

7� Pr

eocu

pare

a de î

ncălc

area

ordin

ii pub

lice

Foar

te bi

ne3,5

%5,9

%1,9

%3,4

%7,1

%10

,0%

Bine

62,9%

74,3%

44,7%

45,4%

55,6%

42,5%

Rău

16,3%

3,5%

26,7%

20,0

%31

,8%

16,5%

Foar

te ră

u2,5

%1,5

%13

,1%3,4

%2,5

%5,5

%NŞ

/NR

14,9%

14,9%

13,6%

27,8

%3,0

%25

,5%


14 V

ă rug

ăm să

indi

cați

cât d

e bin

e dup

ă păr

erea

Dvs

. pol

iția d

in lo

calit

ate î

ndep

lineș

te ur

măt

oare

le sa

rcin

i:Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG8�

Găsir

ea /

recu

pera

rea b

unur

ilor f

urat

eFo

arte

bine

2,0%

3,5%

2,4%

0,5%

7,6%

6,5%

Bine

40,1%

44,1%

40,3%

23,9%

41,4%

41,0

%Ră

u31

,2%

21,3%

26,2

%23

,4%40

,4%19

,5%Fo

arte

rău

7,9%

3,5%

15,0

%12

,7%8,1

%6,5

%NŞ

/NR

18,8

%27

,7%16

,0%

39,5%

2,5%

26,5%

9� Pr

eocu

pare

a de v

iolen

ța și

confl

ictele

de

fam

ilieFo

arte

bine

2,5%

4,5%

2,4%

1,0%

8,1%

7,5%

Bine

51,5%

65,8

%42

,7%41

,5%47

,5%42

,5%Ră

u16

,8%

5,4%

23,3%

18,5%

36,9%

18,5%

Foar

te ră

u3,0

%1,5

%10

,7%2,9

%4,0

%6,0

%NŞ

/NR

26,2

%22

,8%

20,9%

36,1%

3,5%

25,5%

10� O

ferir

ea co

nsul

tanț

ei pr

ivind

secu

ritat

ea

case

lor /

la do

mici

liuFo

arte

bine

2,5%

5,0%

2,4%

0,5%

9,6%

6,5%

Bine

46,0

%69

,8%

38,3%

22,0

%45

,5%45

,5%Ră

u22

,8%

5,4%

27,7%

22,4%

37,9%

14,5%

Foar

te ră

u9,9

%1,0

%12

,6%5,9

%4,0

%7,0

%NŞ

/NR

18,8

%18

,8%

18,9%

49,3%

3,0%

26,5%

11� A

plica

rea s

ancți

unilo

r (av

ertis

men

te, a

men

zi)Fo

arte

bine

17,8

%40

,6%11

,7%5,9

%13

,1%16

,5%Bi

ne52

,0%

42,6%

47,6%

37,6%

53,0

%44

,5%Ră

u13

,9%2,0

%18

,4%11

,2%

28,3%

10,0

%Fo

arte

rău

0,5%

0,5%

3,4%

3,4%

3,0%

4,5%

NŞ/N

R15

,8%

14,4%

18,9%

42,0

%2,5

%24

,5%

12� A

trage

rea c

etăț

enilo

r în a

ctivit

ățile

de as

igura

-re

a or

dinii p

ublic

eFo

arte

bine

3,0%

6,4%

1,9%

0,5%

5,6%

6,5%

Bine

35,6%

69,8

%40

,3%23

,9%46

,0%

43,5%

Rău

27,2

%5,0

%29

,1%23

,4%39

,9%15

,5%Fo

arte

rău

6,9%

1,0%

9,2%

4,4%

5,1%

6,0%

NŞ/N

R27

,2%

17,8

%19

,4%47

,8%

3,5%

28,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 45Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGQ.

15 C

are s

unt,

după

păr

erea

Dv

s., p

robl

emel

e maj

ore c

u ca

re se

conf

runt

ă pol

iția d

in

loca

litat

e?

Insu

ficien

ța de

perso

nal

7,4%

5,9%

13,6%

9,8%

17,2

%19

,5%Do

tare

a teh

nică

insu

ficien

tă8,4

%12

,4%10

,2%

4,4%

14,6%

10,0

%Ni

vel p

rofe

siona

l scă

zut

5,0%

6,4%

8,7%

17,6%

18,2

%18

,0%

Coru

pție

(mită

, cad

ouri,

abuz

de se

rvici

u)23

,8%

13,9%

27,2

%12

,7%11

,1%21

,5%Lip

sa de

încre

dere

în po

liție

din p

arte

a pop

ulaț

iei14

,4%28

,2%

13,1%

33,2

%7,6

%13

,5%Lip

sa de

resp

ect d

in pa

rtea p

opul

ației

11,9%

16,3%

8,3%

17,6%

9,6%

7,0%

Salar

iu m

ic21

,3%16

,3%16

,0%

21,0

%24

,2%

21,5%

Nive

l de e

duca

ție sc

ăzut

al pe

rsona

lulu

i poli

ției

4,5%

5,0%

2,9%

21,0

%8,1

%9,0

%Bi

rocra

ție9,4

%20

,3%6,3

%12

,7%11

,6%16

,0%

Lipsa

dorin

ței d

e a pr

oteja

oam

enii s

impl

i 11

,4%14

,4%17

,5%14

,6%14

,6%16

,5%Le

gătu

ri cu

lum

ea in

terlo

pă, m

afia

4,5%

5,9%

9,7%

6,3%

4,0%

9,5%

Alte

prob

leme

6,9%

1,5%

3,9%

1,0%

0,5%

Nu

exist

ă pro

blem

e6,4

%3,0

%3,4

%14

,1%17

,7%6,0

%NŞ

/NR

22,3%

16,3%

28,2

%16

,1%4,5

%20

,5%

Q.16

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă cun

oașt

eți p

oliți

stul

de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGÎl c

unos

c per

sona

l17

,3%33

,2%

54,9%

17,6%

16,2

%27

,5%Do

ar am

auzit

desp

re el

16,8

%33

,2%

12,1%

12,7%

47,0

%11

,5%Nu

cuno

sc65

,8%

33,7%

33,0

%68

,8%

36,9%

57,5%

NŞ/N

R

1,0%

3,5

%

Q.17

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă cun

oașt

eți c

um aț

i put

ea lu

a leg

ătur

a cu

poliț

istul

de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGCu

nosc

, am

mai

luat

legă

tura

cu el

5,0%

15,8

%32

,0%

8,3%

4,5%

18,0

%Cu

nosc

, dar

nu am

luat

legă

tura

cu el

41,6%

65,3%

31,6%

20,5%

60,6%

42,5%

Nu cu

nosc

53,5%

18,3%

35,0

%69

,3%32

,8%

37,0

%NŞ

/NR

0,5

%1,5

%2,0

%2,0

%2,5

%

Q.18

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă sun

teți

de ac

ord

cu u

rmăt

oare

le afi

rmaț

ii:

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Eu

știu

unde

si ce

fel d

e sub

divizi

uni a

le po

litiei

se afl

a in l

ocali

tate

Da55

,9%37

,6%47

,1%55

,1%60

,6%60

,0%

Nu42

,6%57

,9%51

,5%38

,0%

38,4%

32,5%

NŞ/N

R1,5

%4,5

%1,5

%6,

8%1,0

%7,5

%


18 S

pune

ți-m

i vă r

og d

acă s

unte

ți de

acor

d cu

urm

ătoa

rele

afirm

ații:

Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG2�

Eu su

nt bi

ne in

form

at de

spre

ce si

cum

fa

ce po

litia

din lo

calit

ate

Da40

,1%31

,2%

36,9%

29,8

%27

,8%

36,0

%Nu

58,9%

61,9%

59,7%

55,1%

70,7%

56,5%

NŞ/N

R1,0

%6,9

%3,4

%15

,1%1,5

%7,5

%3�

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la

polit

ieDa

45,5%

42,6%

45,6%

35,6%

39,4%

49,5%

Nu53

,5%41

,6%52

,9%51

,2%

59,1%

42,5%

NŞ/N

R1,0

%15

,8%

1,5%

13,2

%1,5

%8,0

%4�

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la

dife

rite s

ubdiv

iziun

i ale

polit

ieiDa

43,6%

39,6%

39,3%

35,6%

33,8

%50

,5%Nu

55,4%

52,5%

58,7%

50,2

%65

,2%

43,0

%NŞ

/NR

1,0%

7,9%

1,9%

14,1%

1,0%

6,5%

5� Eu

știu

cum

sa m

ă adr

esez

la po

litie

Da79

,7%90

,1%74

,8%

73,7%

67,7%

80,5%

Nu19

,3%6,4

%23

,8%

19,0

%31

,3%14

,5%NŞ

/NR

1,0%

3,5%

1,5%

7,3%

1,0%

5,0%

6� Eu

știu

in ce

cazu

ri tre

buie

sa m

ă adr

esez

la

polit

ieDa

85,6%

90,1%

82,5%

75,1%

72,2

%82

,0%

Nu13

,4%5,4

%16

,0%

16,6%

26,8

%12

,5%NŞ

/NR

1,0%

4,5%

1,5%

8,3%

1,0%

5,5%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.19

Spu

neți-

mi v

ă rog

, dac

ă dor

iți

ca P

oliți

a din

loca

litat

ea D

vs. s

ă vă

info

rmez

e des

pre u

rmăt

oare

le ..

.?

Situa

ția cr

imin

ogen

ă16

,3%14

,9%16

,5%10

,2%

14,6%

27,0

%Pl

anur

ile de

activ

itate

a po

liției

15,3%

8,9%

14,6%

8,3%

14,6%

16,5%

Activ

itate

a poli

ției z

i de z

i12

,4%8,4

%12

,1%8,3

%15

,2%

14,5%

Rezu

ltate

le ob

ținut

e de p

oliție

17,3%

18,3%

20,9%

9,3%

8,6%

15,5%

Mod

ul în

care

pot s

ă coo

pere

z cu p

oliția

9,4%

11,9%

18,9%

8,3%

7,6%

18,0

%M

odul

de pr

even

ire a

infra

cțiu

nilor

22,3%

43,1%

20,9%

22,9%

8,6%

27,0

%M

odul

de pr

otec

ție a

locui

nțelo

r24

,3%22

,8%

36,4%

25,9%

10,1%

36,0

%M

odul

de pr

otec

ție pe

rsona

lă24

,8%

23,8

%23

,3%26

,3%10

,6%24

,5%Al

tele

spec

ifica

ți3,0

%2,5

%1,5

%

0,5

%Nu

am ne

voie

să fiu

info

rmat

de po

liție

46,5%

36,6%

51,9%

59,5%

52,5%

42,5%

NŞ/N

R5,4

%0,5

%3,4

%2,4

%1,0

%6,0

%


20

Spun

eți-m

i, vă

rog,

cum

ați d

ori c

a pol

iția s

ă vă i

nfor

mez

e de

spre

...?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Numă

r %

Numă

r %

Num

ăr %

Numă

r %

Numă

r %

Numă

r %

1� Sit

uația

crim

inog

enă

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1442

,4%6

20,0

%22

64,7%

1257

,1%26

89,7%

2851

,9%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

412

,1%5

16,7%

823

,5%5

23,8

%5

17,2

%4

7,4%

Plian

te /

broș

uri

824

,2%

1136

,7%3

8,8%

419

,0%

620

,7%3

5,6%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

618

,2%

2170

,0%

823

,5%5

23,8

%1

3,4%

2037

,0%

Inte

rnet

515

,2%

1033

,3%2

5,9%

29,5

%3

10,3%

1222

,2%

Alte

mod

alită

ți2

6,1%

29,5

%NŞ

/NR

12,9

%2�

Planu

rile d

e acti

vita-

te a

poliț

ieiAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te17

54,8

%6

33,3%

2170

,0%

1164

,7%20

69,0

%8

24,2

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

412

,9%5

27,8

%6

20,0

%4

23,5%

310

,3%2

6,1%

Plian

te /

broș

uri

825

,8%

633

,3%2

6,7%

529

,4%8

27,6%

39,1

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)7

22,6%

1055

,6%9

30,0

%19

57,6%

Inte

rnet

412

,9%4

22,2

%3

10,3%

1339

,4%Al

te m

odali

tăți

15,9

%NŞ

/NR

15,9

%2

6,9%

3� Ac

tivita

tea p

oliție

i zi

de zi

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1456

,0%

529

,4%18

72,0

%3

17,6%

1343

,3%7

24,1%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e4

16,0

%4

23,5%

520

,0%

211

,8%

826

,7%2

6,9%

Plian

te /

broș

uri

416

,0%

423

,5%2

8,0%

741

,2%

826

,7%2

6,9%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

520

,0%

1058

,8%

624

,0%

529

,4%1

3,3%

1862

,1%In

tern

et6

24,0

%3

17,6%

14,0

%1

5,9%

413

,3%9

31,0

%Al

te m

odali

tăți

15,9

%3

10,0

%NŞ

/NR

211

,8%

310

,0%

4� Re

zulta

tele

obțin

ute

de po

liție

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1748

,6%5

13,5%

2967

,4%5

26,3%

1270

,6%9

29,0

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

617

,1%4

10,8

%10

23,3%

526

,3%3

17,6%

412

,9%Pl

iante

/ br

oșur

i6

17,1%

2156

,8%

716

,3%8

42,1%

211

,8%

26,5

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)11

31,4%

2567

,6%11

25,6%

421

,1%2

11,8

%17

54,8

%In

tern

et10

28,6%

821

,6%2

4,7%

15,3

%3

17,6%

929

,0%

Alte

mod

alită

ți1

2,7%

12,3

%NŞ

/NR

25,7

%1

5,3%

48 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul5�

Mod

ul în

care

pot s

a co

oper

ez cu

poliț

ieAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te8

42,1%

625

,0%

2666

,7%9

52,9%

533

,3%19

52,8

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

210

,5%4

16,7%

923

,1%7

41,2

%5

33,3%

25,6

%Pl

iante

/ br

oșur

i3

15,8

%5

20,8

%5

12,8

%3

17,6%

213

,3%3

8,3%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

421

,1%16

66,7%

820

,5%2

11,8

%13

36,1%

Inte

rnet

526

,3%7

29,2

%1

2,6%

15,9

%1

6,7%

1027

,8%

Alte

mod

alită

ți1

5,3%

NŞ/N

R1

5,3%

14,2

%2

5,1%

15,9

%4

26,7%

6� M

odul

de pr

even

ire a

infra

cțiun

ilor

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2044

,4%15

17,2

%28

65,1%

3778

,7%11

64,7%

3666

,7%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

920

,0%

55,7

%10

23,3%

1327

,7%6

35,3%

611

,1%Pl

iante

/ br

oșur

i7

15,6%

5866

,7%3

7,0%

919

,1%3

17,6%

35,6

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)13

28,9%

7383

,9%9

20,9%

36,4

%16

29,6%

Inte

rnet

613

,3%26

29,9%

12,3

%2

4,3%

1120

,4%Al

te m

odali

tăți

12,2

%1

1,1%

12,3

%1

2,1%

NŞ/N

R2

4,4%

37,0

%3

17,6%

7� M

odul

de pr

otec

ție a

locuin

țelor

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2653

,1%18

39,1%

4560

,0%

4177

,4%14

70,0

%43

59,7%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e10

20,4%

510

,9%17

22,7%

2037

,7%3

15,0

%12

16,7%

Plian

te /

broș

uri

918

,4%14

30,4%

1013

,3%7

13,2

%5

25,0

%4

5,6%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

1326

,5%32

69,6%

1722

,7%4

7,5%

2331

,9%In

tern

et7

14,3%

1839

,1%4

5,3%

11,9

%2

10,0

%17

23,6%

Alte

mod

alită

ți1

2,0%

12,2

%NŞ

/NR

12,0

%3

4,0%

11,9

%1

5,0%

8� M

odul

de pr

otec

ție

perso

nală

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2550

,0%

1633

,3%30

62,5%

4379

,6%16

76,2

%25

51,0

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

1020

,0%

612

,5%12

25,0

%19

35,2

%2

9,5%

510

,2%

Plian

te /

broș

uri

816

,0%

1939

,6%4

8,3%

611

,1%3

14,3%

24,1

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)11

22,0

%33

68,8

%11

22,9%

47,4

%1

4,8%

1632

,7%In

tern

et6

12,0

%17

35,4%

36,3

%1

1,9%

314

,3%15

30,6%

Alte

mod

alită

ți1

2,0%

11,9

%1

4,8%

NŞ/N

R1

2,0%

12,1

%2

4,2%

11,9

%1

4,8%


21 Î

n ul

timel

e 12 l

uni a

ți av

ut d

e a fa

ce/ c

onta

ct

cu P

oliți

a de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

12

5,9%

199,4

%27

13,1%

115,4

%17

8,6%

2512

,5%Nu

19

094

,1%18

390

,6%17

986

,9%19

494

,6%18

191

,4%17

587

,5%

Q.22

Dac

ă da,

care

a fo

st m

otiv

ul d

in ca

re aț

i con

tac-

tat /

aţi f

ost c

onta

ctat

ulti

ma d

ată?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

Poliț

ia de

secto

rSă

recla

maț

i o in

fracţ

iune

în

care

Dvs

� sau

cine

va di

n fa

milia

Dvs

� a fo

st vic

timă

758

,3%4

21,1%

622

,2%

327

,3%3

17,6%

28,0

%

Să re

clam

aţi o

infra

cţiu

ne

în ca

re al

tcine

va fu

sese

vic

timă

18,3

%1

5,3%

13,7

%1

9,1%

211

,8%

Să ra

porta

ţi or

icare

fel

de de

ranj

, gălă

gie s

au

tulb

urăr

i1

8,3%

210

,5%7

25,9%

312

,0%

Să ra

porta

ţi că

aţi p

ierdu

t ce

va (i

nclu

siv an

imale

)1

8,3%

15,3

%1

3,7%

317

,6%4

16,0

%

Să ra

porta

ți ca

ați g

ăsit

ceva

(inc

lusiv

anim

ale)

19,1

%1

5,9%

Să ra

porta

ţi or

icare

alte

pr

oblem

e sau

dific

ultă

ţi1

8,3%

421

,1%5

18,5%

19,1

%2

11,8

%6

24,0

%

Să pr

imiţi

orica

re al

te

sfatu

ri, in

form

aţii

18,3

%1

5,3%

27,4

%1

9,1%

15,9

%2

8,0%

Poliț

istul

m-a

solic

itat,

oprit

, între

bat

526

,3%4

14,8

%1

9,1%

423

,5%4

16,0

%

Altce

va

15,3

%1

3,7%

19,1

%2

8,0%

NŞ/N

R2

18,2

%1

5,9%

28,0

%


23 C

um s-

au co

mpo

rtat

cu D

vs. l

a ulti

ma î

ntâl

nire

cu

…?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Po

liția

de se

ctor

Cu at

enție

și si

mpa

tie6

50,0

%9

47,4%

1037

,0%

741

,2%

1248

,0%

Cu oa

reca

re at

enție

18,3

%8

42,1%

1037

,0%

529

,4%5

20,0

%Cu

indi

fere

nță

433

,3%2

10,5%

311

,1%8

72,7%

529

,4%2

8,0%

Cu ir

itație

13,7

%1

9,1%

520

,0%

Cu os

tilita

te1

8,3%

311

,1%1

9,1%

NŞ/N

R

1

9,1%

14,0

%

Q.24

Dvs

. ați

fost

satis

făcu

t de r

ăspu

nsul

ofer

it în

ul

timul

caz?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

6

50,0

%16

84,2

%19

70,4%

218

,2%

1058

,8%

2080

,0%

Nu

650

,0%

315

,8%

829

,6%9

81,8

%7

41,2

%5

20,0

%

Q.25

Ulti

ma d

ată c

ând

ați c

onta

ctat

pol

iția,

ați

cons

ider

at că

vi s-

a răs

puns

adec

vat l

a înt

rebă

ri?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

541

,7%13

68,4%

1348

,1%4

23,5%

1664

,0%

Prob

abil c

ă da

216

,7%2

10,5%

725

,9%3

27,3%

635

,3%4

16,0

%Pr

obab

il că n

u1

8,3%

15,3

%2

7,4%

436

,4%4

23,5%

14,0

%Nu

325

,0%

210

,5%5

18,5%

436

,4%1

5,9%

312

,0%

NŞ/N

R1

8,3%

15,3

%2

11,8

%1

4,0%

Q.26

În

ce m

ăsur

ă, d

upă p

ărer

ea D

vs.,

publ

icul e

satis

făcu

t de a

ctiv

itate

a pol

iției

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te sa

tisfă

cut

2,0%

6,9%

1,5%

2,0

%3,5

%

Destu

l de s

atisf

ăcut

40,1%

57,4%

38,3%

29,8

%39

,4%39

,0%

Nesa

tisfă

cut

24,8

%17

,8%

25,7%

35,1%

42,4%

28,0

%

Foar

te ne

satis

făcu

t7,4

%1,5

%20

,4%0,5

%4,0

%12

,0%

NŞ/N

R25

,7%16

,3%14

,1%34

,6%12

,1%17

,5%


27 C

are s

unt p

rincip

alel

e difi

cultă

ţi cu

care

se co

nfru

ntă p

oliți

a de s

ecto

r în

cont

acta

rea c

u po

pula

ţia?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Lipse

i de c

ultu

ră, g

roso

lănie

sau a

gres

ivita

te fiz

ică di

n par

tea p

opul

ației

19,8

%21

,8%

22,3%

17,6%

3,0%

20,5%

Cetă

ţeni

i sun

t nem

ulțu

miți

de de

ciziile

luat

e18

,8%

17,3%

18,9%

22,4%

16,7%

17,5%

Timpu

lui în

delu

ngat

de re

zolva

re a

unor

infra

cţiu

ni19

,3%26

,2%

8,3%

21,5%

32,8

%10

,5%Di

ficul

tățil

or de

com

unica

re cu

cetă

ţeni

i (nec

unoa

ștere

a lim

bii)

1,0%

5,0%

6,8%

5,4%

12,1%

9,5%

Lipse

i de p

regă

tire /

cuno

știnț

e pen

tru a

răsp

unde

solic

ităril

or4,5

%4,5

%3,9

%11

,2%

8,6%

10,0

%Lip

sei d

e org

aniza

re/ d

e ech

ipam

ent p

entru

a ră

spun

de m

ai bi

ne ce

rințe

lor po

pulaț

iei2,5

%5,4

%3,9

%5,4

%6,1

%10

,5%Lip

sei d

e tim

p pen

tru a

proc

esa t

oate

cere

rile /

solic

ităril

e prim

ite11

,9%12

,9%8,3

%12

,2%

17,2

%14

,5%Lip

sei în

crede

rii po

pulaț

iei în

poliţ

ie25

,7%33

,7%15

,5%40

,0%

18,7%

21,0

%Co

rupț

iei (m

ulți

cons

ider

ă că î

n con

tact

ul cu

poliţ

ia es

te ne

voie

de a

acor

da m

ită)

16,3%

13,4%

19,4%

9,3%

8,6%

24,0

%Al

tceva

7,9

%2,5

%3,9

%

1,0%

Nu su

nt pr

oblem

e în c

onta

ctar

e7,4

%5,9

%8,3

%23

,9%22

,2%

11,0

%NŞ

/NR

22,8

%14

,4%30

,6%10

,2%

6,6%

19,0

%

Q.28

Gân

dind

u-vă

la p

oliți

stul

Dvs

. de s

ecto

r, cr

edeț

i că a

cest

a apă

ră in

tere

sele

…

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Tutu

ror c

etăț

enilo

r de p

e sec

toru

l lui

54,0

%47

,5%52

,4%51

,2%

73,7%

63,5%

Doar

unei

părți

de ce

tățe

ni16

,8%

8,4%

16,5%

5,9%

4,5%

3,5%

Nu ap

ară i

nter

esele

cetă

țeni

lor3,5

%2,0

%16

,0%

18,0

%11

,6%17

,0%

NŞ/N

R25

,7%42

,1%15

,0%

24,9%

10,1%

16,0

%

VIC

TIM

IZA

RE

Q.29

Dvs

. aţi

fost

vict

imă a

vreu

nei i

nfra

cţiu

ni/cr

ime t

imp

de u

ltim

ele 1

2 lun

i?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Da

5,0%

39,1

%11

,7%

13,2

%8,

6%6,

5%

Nu

95,0

%60

,9%

88,3

%86

,8%

91,4

%93

,5%


30 S

pune

ți-m

i vă r

og în

ulti

mel

e 12 l

uni a

ţi fo

st,

vict

ima

la ca

reva

din

urm

ătoa

rele

infr

acţiu

ni ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

1� Ja

f/tâlh

ărie

Da

10,5

%4

2,0%

104,9

%15

7,3%

84,0

%4

2,0%

Nu

201

99,5%

198

98,0

%19

695

,1%19

092

,7%19

096

,0%

196

98,0

%

2� Fu

rt din

locu

ință

Da

42,0

%2

1,0%

83,9

%13

6,3%

73,5

%2

1,0%

Nu

198

98,0

%20

099

,0%

198

96,1%

192

93,7%

191

96,5%

198

99,0

%3�

Accid

ent d

e circ

ulaţie

ru

tieră

Da

10,5

%8

4,0%

104,9

%10

5,1%

42,0

%Nu

20

199

,5%19

496

,0%

206

100,0

%19

595

,1%18

894

,9%19

698

,0%

4� Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăDa

3

1,5%

21,0

%1

0,5%

83,9

%3

1,5%

10,5

%Nu

19

998

,5%20

099

,0%

205

99,5%

197

96,1%

195

98,5%

199

99,5%

5� Vi

olenţ

ă în f

amilie

Da

21,0

%5

2,5%

73,4

%3

1,5%

10,5

%Nu

20

099

,0%

197

97,5%

206

100,0

%19

896

,6%19

598

,5%19

999

,5%

6� Tra

fic de

fiinţ

e um

ane

Da

10,5

%1

0,5%

42,0

%1

0,5%

10,5

%Nu

20

199

,5%20

199

,5%20

610

0,0%

201

98,0

%19

799

,5%19

999

,5%

7� Vi

olenţ

ă sex

uală

Da

10,5

%1

0,5%

52,4

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%20

199

,5%20

610

0,0%

200

97,6%

196

99,0

%19

999

,5%

8� Hu

ligan

ismDa

3

1,5%

115,4

%4

1,9%

136,3

%2

1,0%

52,5

%Nu

19

998

,5%19

194

,6%20

298

,1%19

293

,7%19

699

,0%

195

97,5%

9� Ră

pirea

mijlo

cului

de

trans

port

Da

10,5

%1

0,5%

10,5

%9

4,4%

21,0

%1

0,5%

Nu

201

99,5%

201

99,5%

205

99,5%

196

95,6%

196

99,0

%19

999

,5%10

� Fur

t din

mijlo

cul d

e tra

nspo

rtDa

1

0,5%

178,4

%1

0,5%

83,9

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%18

591

,6%20

599

,5%19

796

,1%19

699

,0%

199

99,5%

11� F

urt d

in bu

nuril

e go

spod

ăriei

Da

21,0

%4

2,0%

21,0

%11

5,4%

52,5

%2

1,0%

Nu

200

99,0

%19

898

,0%

204

99,0

%19

494

,6%19

397

,5%19

899

,0%

12� F

urt d

e păs

ări

Da

21,0

%2

1,0%

10,5

%8

3,9%

31,5

%1

0,5%

Nu

200

99,0

%20

099

,0%

205

99,5%

197

96,1%

195

98,5%

199

99,5%

13� F

urt d

e ani

male

Da

21,0

%1

0,5%

73,4

%5

2,5%

10,5

%Nu

20

099

,0%

201

99,5%

206

100,0

%19

896

,6%19

397

,5%19

999

,5%


30 S

pune

ți-m

i vă r

og în

ulti

mel

e 12 l

uni a

ţi fo

st,

vict

ima

la ca

reva

din

urm

ătoa

rele

infr

acţiu

ni ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%14

� Fur

tul lu

cruril

or pe

rsona

le în

tran

spor

tul p

ublic

Da

10,5

%14

6,9%

62,9

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%18

893

,1%20

610

0,0%

199

97,1%

196

99,0

%19

999

,5%

15� E

scro

cher

ieDa

2

1,0%

167,9

%3

1,5%

21,0

%1

0,5%

Nu

200

99,0

%18

692

,1%20

610

0,0%

202

98,5%

196

99,0

%19

999

,5%

16� Ş

anta

j / ra

cket

Da

21,0

%6

3,0%

52,4

%1

0,5%

21,0

%Nu

20

099

,0%

196

97,0

%20

610

0,0%

200

97,6%

197

99,5%

198

99,0

%

17� C

azur

i de c

orup

țieDa

1

0,5%

10,5

%9

4,4%

21,0

%1

0,5%

Nu

201

99,5%

201

99,5%

206

100,0

%19

695

,6%19

699

,0%

199

99,5%

Q.31

Aţi

pute

a să n

e spu

neţi

dacă

aţi r

ecla

-m

at la

pol

iţie?

Rot

iți va

riant

ele d

e răs

puns

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

1� Ja

f/tâlh

ărie

Da

110

0,0%

410

0,0%

660

,0%

853

,3%7

87,5%

125

,0%

Nu

440

,0%

746

,7%1

12,5%

375

,0%

2� Fu

rt din

locu

ință

Da

375

,0%

210

0,0%

810

0,0%

1076

,9%7

100,0

%1

50,0

%Nu

1

25,0

%

3

23,1%

150

,0%

3� Ac

ciden

t de c

ircula

ţie

rutie

răDa

1

100,0

%8

100,0

%

6

60,0

%9

90,0

%4

100,0

%Nu

4

40,0

%1

10,0

%

4� Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăDa

3

100,0

%2

100,0

%1

100,0

%5

62,5%

310

0,0%

110

0,0%

Nu

337

,5%

5� Vi

olenţ

ă în f

amilie

Da

210

0,0%

240

,0%

685

,7%1

33,3%

110

0,0%

Nu

360

,0%

114

,3%2

66,7%

6� Tra

fic de

fiinţ

e um

ane

Da

110

0,0%

110

0,0%

250

,0%

110

0,0%

110

0,0%

Nu

250

,0%

7� Vi

olenţ

ă sex

uală

Da

110

0,0%

110

0,0%

240

,0%

150

,0%

110

0,0%

Nu

360

,0%

150

,0%

8� Hu

ligan

ismDa

2

66,7%

436

,4%4

100,0

%10

76,9%

150

,0%

360

,0%

Nu

133

,3%7

63,6%

323

,1%1

50,0

%2

40,0

%


31 A

ţi pu

tea s

ă ne s

pune

ţi da

că aţ

i rec

la-

mat

la p

oliţi

e? R

otiți

varia

ntel

e de r

ăspu

nsHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

9� Ră

pirea

mijlo

cului

de

trans

port

Da

110

0,0%

110

0,0%

110

0,0%

444

,4%1

50,0

%1

100,0

%Nu

5

55,6%

150

,0%

10� F

urt d

in m

ijlocu

l de

trans

port

Da

110

0,0%

847

,1%

4

50,0

%2

100,0

%1

100,0

%Nu

9

52,9%

110

0,0%

450

,0%

11� F

urt d

in bu

nuril

e go

spod

ăriei

Da

210

0,0%

125

,0%

210

0,0%

654

,5%4

80,0

%2

100,0

%Nu

3

75,0

%

5

45,5%

120

,0%

12� F

urt d

e păs

ări

Da

210

0,0%

150

,0%

110

0,0%

450

,0%

310

0,0%

110

0,0%

Nu

150

,0%

450

,0%

13� F

urt d

e ani

male

Da

210

0,0%

110

0,0%

571

,4%4

80,0

%1

100,0

%Nu

2

28,6%

120

,0%

14� F

urtu

l lucru

rilor

perso

nale

în tr

ansp

ortu

l pub

licDa

1

100,0

%9

64,3%

350

,0%

210

0,0%

110

0,0%

Nu

535

,7%

3

50,0

%

15� E

scro

cher

ieDa

2

100,0

%6

37,5%

266

,7%1

50,0

%1

100,0

%Nu

10

62,5%

133

,3%1

50,0

%

16� Ş

anta

j / ra

cket

Da

210

0,0%

116

,7%

2

40,0

%1

100,0

%2

100,0

%Nu

5

83,3%

360

,0%

17� C

azur

i de c

orup

țieDa

1

100,0

%1

100,0

%

6

66,7%

150

,0%

110

0,0%

Nu

333

,3%1

50,0

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.32

Cum

cred

eţi î

n ce

măs

ură v

ictim

ele s

e ad

rese

ază p

entr

u a d

ecla

ra in

frac

ţiune

a com

isă

asup

ra lo

r?

În fo

arte

mar

e par

te /

Majo

ritat

ea ca

zuril

or11

,9%8,4

%12

,1%2,4

%10

,1%6,5

%

În m

are p

arte

44,1%

24,3%

43,7%

36,6%

52,0

%57

,0%

În m

ică pa

rte31

,2%

57,4%

32,5%

43,9%

33,3%

23,5%

Deloc

1,0%

3,4%

2,9%

1,0%

2,0%

NŞ/N

R11

,9%9,9

%8,3

%14

,1%3,5

%11

,0%


33 C

um m

ai d

egra

bă aț

i pro

ceda

în ca

zul c

ând

sunt

eți m

arto

rul …

?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

1� Un

ui fu

rt /ja

fVo

i ape

la la

poliț

ie78

,7%91

,1%74

,3%69

,3%82

,3%78

,0%

Voi a

pela

la pr

ieten

i0,5

%0,5

%4,4

%4,9

%2,0

%1,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe8,9

%1,5

%2,4

%3,4

%4,0

%7,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,4%

3,0%

11,7%

16,6%

10,6%

9,0%

NŞ/N

R3,5

%4,0

%7,3

%5,9

%1,0

%4,5

%

2� Ac

t de h

uliga

nism

Voi a

pela

la po

liție

83,2

%55

,4%73

,8%

69,3%

80,3%

78,0

%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,5

%17

,8%

4,4%

2,4%

5,1%

2,0%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe3,5

%17

,3%2,4

%5,4

%1,0

%8,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,4%

5,9%

11,7%

15,6%

12,6%

9,0%

NŞ/N

R3,5

%3,5

%7,8

%7,3

%1,0

%3,0

%

3� Om

orVo

i ape

la la

poliț

ie92

,1%94

,1%78

,6%73

,7%83

,3%88

,0%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%1,0

%2,4

%2,0

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,0

%

1,5%

1,5%

4,0%

1,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

5,0%

2,0%

10,2

%16

,1%

9,1%

8,0%

NŞ/N

R1,

0%3,

0%7,

3%6,

8%1,

5%2,

5%4�

Unui

caz d

e viol

ență

în

fam

ilieVo

i ape

la la

poliț

ie74

,3%53

,5%72

,8%

65,4%

73,2

%74

,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,5

%19

,3%2,4

%3,4

%2,5

%0,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe5,0

%16

,8%

2,9%

3,4%

9,1%

5,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

13,9%

5,0%

13,6%

18,0

%14

,1%14

,0%

NŞ/N

R5,4

%5,4

%8,3

%9,8

%1,0

%5,5

%

5� Tre

cere

ilega

lă a

front

ierei

Voi a

pela

la po

liție

61

,2%

70,9%

76

,3%

Voi a

pela

la pr

ieten

i

1,1%

2,4%

3,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe

2,4

%

1,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

7,4

%13

,6%

18,7%

NŞ/N

R

30,3%

10,7%

0,5

%


33 C

um m

ai d

egra

bă aț

i pro

ceda

în ca

zul c

ând

sunt

eți m

arto

rul …

?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

6� Un

or ac

ţiuni

de

cont

raba

ndă

Voi a

pela

la po

liție

74,3%

56,4%

70,4%

51,7%

79,8

%80

,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%1,0

%2,4

%2,4

%4,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,5

%0,5

%1,5

%2,9

%3,0

%3,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,4%

5,0%

13,6%

19,0

%11

,6%11

,0%

NŞ/N

R12

,9%37

,1%12

,1%23

,9%1,0

%5,5

%

7� Un

or ac

ţiuni

de tr

afic

cu fii

nţe u

man

eVo

i ape

la la

poliț

ie77

,2%

67,8

%75

,7%56

,1%81

,8%

85,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%0,5

%2,9

%1,5

%3,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,5

%1,0

%1,5

%2,4

%3,0

%2,5

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,9%

3,5%

10,7%

19,0

%10

,6%9,0

%

NŞ/N

R11

,4%27

,2%

9,2%

21,0

%1,5

%3,0

%

8� Un

or ac

ţiuni

ilega

le în

zona

de fr

ontie

ră

(de e

x� pe

scuit

, vân

at,

cont

ra-b

andă

)

Voi a

pela

la po

liție

54

,3%64

,1%

64,1%

Voi a

pela

la pr

ieten

i

1,1%

2,9%

4,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe

13,8

%3,4

%

5,1%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

20

,7%17

,0%

26

,3%

NŞ/N

R

10,1%

12,6%

0,5

%

9� Cin

eva a

urca

t la v

o-lan

ul un

ui au

tom

obil

după

ce a

cons

umat

alc

ool (c

ondu

ce în

sta

re de

ebrie

tate)

Voi a

pela

la po

liție

62,9%

75,2

%62

,1%40

,0%

56,6%

70,0

%

Voi a

pela

la pr

ieten

i5,4

%2,0

%2,9

%6,

8%5,6

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe14

,4%7,4

%9,7

%12

,7%11

,1%8,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

13,4%

7,4%

18,4%

26,3%

24,7%

17,5%

NŞ/N

R4,0

%7,9

%6,

8%14

,1%2,0

%2,5

%

10� A

runc

area

guno

iului

în lo

curi

neau

toriz

ate

Voi a

pela

la po

liție

61,9%

43,6%

63,1%

59,5%

52,5%

66,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i0,5

%1,0

%2,9

%1,5

%5,1

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe23

,8%

42,1%

13,6%

10,7%

12,6%

13,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,4%

9,4%

14,1%

17,1%

25,8

%14

,0%

NŞ/N

R3,5

%4,0

%6,3

%11

,2%

4,0%

4,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în raionul Cahul | 57CO

OPE

RA

REA

DIN

TRE

POLI

ȚIE

ȘI P

OPU

LAȚI

E

Q.34

Dup

ă păr

erea

Dvs

. car

e sun

t prin

cipal

ele m

etod

e de î

mbu

nătă

țire a

cola

boră

rii

dint

re p

oliți

e și p

opul

ația

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

ra40

,6%49

,5%25

,2%

54,1%

62,1%

38,5%

Să di

scut

e / să

se co

nsul

te m

ai bi

ne (m

ai de

s) cu

locu

itorii

com

unită

ţii (e

x� în

truni

ri cu

popu

laţia)

68

,3%40

,6%43

,2%

37,1%

30,3%

50,0

%

Prin

acţiu

ni de

asig

urar

e a or

dini

i pub

lice î

n coo

pera

re (î

n com

un) c

u cet

ăţen

ii20

,3%26

,2%

23,8

%21

,5%17

,7%16

,0%

Prin

acţiu

ni de

com

unica

re m

ai bu

ne pr

in m

ijloac

e de c

omun

icare

în m

asă

8,9%

29,7%

8,3%

13,7%

11,6%

14,0

%

Prin

cons

ulta

rea o

pini

ei loc

uito

rilor

desp

re ce

le m

ai im

porta

nte a

cţiu

ni ca

re tr

ebui

e înt

repr

inse

38

,1%25

,2%

20,4%

14,1%

10,6%

18,5%

Să în

cura

jeze c

etăț

enii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

victim

e ale

infra

cțiu

nilor

11,9%

25,7%

11,2

%14

,6%12

,1%14

,0%

Să în

cura

jeze c

etăț

enii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

mar

tori

a une

i infra

cțiu

ni5,0

%12

,4%8,3

%29

,8%

9,1%

12,0

%

Să in

strui

ască

copi

ii din

școli

și gr

ădin

ițe de

spre

regu

lile de

circu

lație

și pă

strar

ea or

dini

i pub

lice

10,9%

12,9%

12,1%

32,2

%13

,6%40

,5%

Prez

ența

mai

frecv

entă

în te

ritor

iu a a

ngaja

ţilor

de po

liție

40,1%

52,0

%34

,0%

37,1%

34,8

%30

,0%

Acce

s mai

ușor

la po

liție

pent

ru pu

blic

(la se

ctoa

rele

de po

liție

, la te

lefon

)10

,4%6,4

%10

,2%

3,9%

9,6%

8,5%

Alte

le 13

,4%3,5

%16

,0%

1,5%

NŞ/N

R1,5

%4,5

%24

,3%11

,7%16

,2%

11,5%

Q.35

Spu

neți-

mi v

ă rog

, dac

ă Pol

iția d

in lo

calit

atea

Dvs

. des

fășo

ară u

rmăt

oare

le ac

tivită

ți?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

raDa

8,4

%16

,8%

22,8

%31

,2%

22,2

%18

,5%Nu

69

,8%

54,0

%51

,0%

48,8

%70

,2%

56,0

%NŞ

/NR

21,8

%29

,2%

26,2

%20

,0%

7,6%

25,5%

2� Di

alog/

cons

ultă

ri din

tre po

liţie

și loc

uitor

ii com

unită

ţii (e

x� în

truni

ri cu

popu

laţia)

Da

11,9%

47,0

%18

,9%22

,4%27

,3%33

,0%

Nu

68,3%

20,8

%51

,9%53

,2%

54,5%

38,0

%NŞ

/NR

19,8

%32

,2%

29,1%

24,4%

18,2

%29

,0%

3� Ac

ţiuni

de as

igura

re a

ordin

ii pub

lice î

n coo

pera

re cu

cetă

ţeni

iDa

9,9

%41

,6%17

,0%

25,4%

21,7%

21,0

%Nu

68

,8%

22,8

%51

,9%47

,8%

61,1%

50,0

%NŞ

/NR

21,3%

35,6%

31,1%

26,8

%17

,2%

29,0

%


35 S

pune

ți-m

i vă r

og, d

acă P

oliți

a din

loca

litat

ea D

vs. d

esfă

șoar

ă urm

ătoa

rele

activ

ități?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

4� Ac

ţiuni

de co

mun

icare

prin

mijlo

ace d

e com

unica

re în

mas

ăDa

12

,9%47

,5%12

,1%26

,8%

15,2

%25

,0%

Nu

63,9%

19,8

%57

,3%44

,9%67

,7%43

,5%NŞ

/NR

23,3%

32,7%

30,6%

28,3%

17,2

%31

,5%

5� Co

nsul

tare

a opin

iei lo

cuito

rilor

desp

re ce

le m

ai im

porta

nte

acţiu

ni ca

re tr

ebuie

între

prin

seDa

10

,4%33

,2%

18,9%

23,9%

18,7%

23,0

%Nu

68

,8%

27,2

%52

,9%46

,3%63

,1%46

,0%

NŞ/N

R20

,8%

39,6%

28,2

%29

,8%

18,2

%31

,0%

6� În

cura

jează

cetă

țeni

i să r

apor

teze

dacă

au fo

st vic

time a

le in

fracți

unilo

rDa

14

,9%39

,6%19

,4%22

,9%22

,2%

31,0

%Nu

61

,4%20

,3%49

,0%

45,9%

58,1%

36,5%

NŞ/N

R23

,8%

40,1%

31,6%

31,2

%19

,7%32

,5%

7� În

cura

jează

cetă

țeni

i să r

apor

teze

dacă

au fo

st m

arto

ri a u

nei

infra

cțiun

iDa

13

,9%30

,7%19

,9%24

,4%24

,2%

33,0

%Nu

61

,4%28

,2%

48,5%

42,0

%57

,1%33

,5%NŞ

/NR

24,8

%41

,1%31

,6%33

,7%18

,7%33

,5%

8� In

struie

ște co

piii d

in șc

oli și

grăd

inițe

desp

re re

gulile

de

circu

lație

și pă

strar

ea or

dinii p

ublic

eDa

26

,7%62

,9%26

,7%43

,9%34

,3%44

,0%

Nu

34,2

%6,9

%28

,6%28

,8%

40,4%

14,5%

NŞ/N

R39

,1%30

,2%

44,7%

27,3%

25,3%

41,5%

9� De

zvolt

area

spiri

tului

resp

onsa

bilită

-ții c

ivice

la ce

tăţe

ni /

expl

icare

a priv

ind i

mpo

rtanț

a con

lucră

rii cu

poliț

ia în

cazu

l cîn

d au f

ost m

arto

ri a u

nor in

fracți

uni

Da

17,8

%47

,5%21

,4%25

,4%24

,2%

27,5%

Nu

45,5%

18,8

%34

,5%44

,4%54

,5%32

,0%

NŞ/N

R36

,6%33

,7%44

,2%

30,2

%21

,2%

40,5%

Q.36

Dup

ă păr

erea

Dvs

. cât

de de

s cet

ăţen

ii din

loca

litat

ea D

vs. a

jută

poliţ

ia să

-și ex

ecut

e înd

ator

irile

? Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te de

s2,0

%2,0

%1,5

%

4,5%

Destu

l de d

es14

,4%32

,2%

19,9%

6,3%

20,2

%28

,0%

Din c

ând î

n cân

d27

,7%43

,1%35

,0%

47,3%

51,0

%42

,5%

Destu

l de r

ar26

,2%

7,4%

13,1%

15,6%

24,7%

8,5%

Nicio

dată

5,9%

1,5%

10,7%

5,4%

1,0%

1,5%

NŞ/N

R23

,8%

13,9%

19,9%

25,4%

3,0%

15,0

%


37 C

um cr

edeț

i, câ

t de i

mpo

rtan

t est

e pen

tru

poliţ

ie aj

utor

ul d

in p

arte

a lo

cuito

rilor

din

loca

litat

eHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te im

porta

nt52

,0%

61,4%

34,5%

23,4%

35,9%

54,0

%De

stul d

e im

porta

nt37

,6%36

,1%48

,1%45

,9%53

,5%33

,0%

Puţin

impo

rtant

4,5%

0,5%

10,7%

6,8%

10,1%

7,5%

Nu es

te de

loc im

porta

nt1,0

%

6,3%

2,9%

0,5%

2,0%

NŞ/N

R5,0

%2,0

%0,5

%21

,0%

3,5

%

Q.38

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă ați

dori

să co

nluc

rați

cu p

oliți

a din

loca

litat

e pe

ntru

a rid

ica n

ivel

ul d

e sec

urita

te în

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Da

55,9%

51,5%

31,1%

27,8

%41

,9%33

,0%

Nu

39,6%

27,7%

64,1%

61,5%

52,0

%58

,5%NŞ

/NR

4,5%

20,8

%4,9

%10

,7%6,1

%8,5

%

Q.39

Prin

care

mod

alită

ți v-

ar fi

mai

com

od să

coop

eraț

i cu

poliț

ia d

in lo

calit

ate?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Prin

parti

cipar

ea la

întru

niri

orga

niza

te de

poliţ

ie55

,8%

26,9%

50,0

%38

,6%28

,9%40

,9%Pr

in pa

rticip

area

la ac

țiuni

com

une c

u poli

ţia (v

olunt

ar, pa

trular

e)15

,9%15

,4%29

,7%22

,8%

26,5%

22,7%

Prin

telef

on fix

40,7%

40,4%

48,4%

50,9%

28,9%

39,4%

Prin

telef

on M

obil

31,0

%26

,9%26

,6%28

,1%42

,2%

22,7%

Prin

aplic

ații i

nter

net (

Vibe

r, sky

pe)

9,7%

25,0

%6,3

%10

,5%16

,9%10

,6%Re

țele

de so

cializ

are

1,8%

26,0

%6,3

%1,8

%7,2

%7,6

%Al

tă m

etod

ă 4,4

%2,9

%1,8

%NŞ

/NR

3,5%

6,3%

14,0

%2,4

%9,1

%

Q.40

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă, D

vs. p

erso

nal a

ţi ac

orda

t vre

-un

oare

care

ajut

or

poliţ

iei d

e sec

tor p

e par

curs

ul u

ltim

elor

12 lu

ni?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Da

4,5%

20,8

%2,9

%5,9

%4,5

%4,0

%

Nu

95,0

%70

,8%

96,1%

92,2

%91

,4%93

,0%

NŞ/N

R0,5

%8,4

%1,0

%2,0

%4,0

%3,0

%


41 D

acă p

erso

nal a

ţi ac

orda

t vre

-un

oare

care

aj

utor

pol

iţiei

de s

ecto

r pe p

arcu

rsul

ulti

mel

or 12

lu

ni, c

e ați

făcu

t?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Nr

%Nr

%

Nr

%Nr

%

Nr

%Nr

%

Am de

pus m

ărtu

rii /

am/a

fost

un m

arto

r la p

oliţie

444

,4%6

14,3%

466

,7%3

25,0

%4

44,4%

450

,0%

Am pa

rticip

at în

patru

la vo

lunt

ară�

111

,1%2

22,2

%1

12,5%

Am av

ertiz

at po

liţia

desp

re o

infra

cţiu

ne ce

se pl

anifi

ca

a fi co

misă

1

11,1%

921

,4%1

16,7%

216

,7%2

22,2

%1

12,5%

Am ra

porta

t (re

clam

at) o

infra

cţiu

ne (c

rimă)

111

,1%27

64,3%

350

,0%

433

,3%1

12,5%

Am in

form

at de

spre

un in

fract

or în

căut

are s

au de

spre

cin

eva c

are a

com

is o i

nfra

cţiu

ne

12,4

%1

16,7%

216

,7%1

11,1%

225

,0%

Am co

oper

at cu

poliţ

ia pr

ivito

r la a

lte pr

oblem

e 3

33,3%

NŞ/N

R1

2,4%

325

,0%

222

,2%

privind activitatea Poliției şi problemele de securitate...

Documents

Transcript of privind activitatea Poliției şi problemele de securitate...