Somajul - scurta descriereSomajul este un fenomen economic care ia nastere din crizele sau recesiunile economice. Somajul survine decalajului dintre cererea si oferta de pe piata locurilor de munca concretizandu-se in imposibilitatea gasirii unui loc de munca platit de catre persoane calificate pentru jobul respectiv.Somajul poate fi de mai multe tipuri, respectiv: somaj ciclic, frictional, structural, sezonier, tehnologic. De asemeneasomajulpoate fi voluntar, atunci cand persoanele nu vor sa lucreze din varii motive, sau somaj involuntar cand, desi apti pentru realizarea unui job, nu reusesc sa gaseasca unul.In anul 2011, rata somajului din Romania a urcat la 7,4%, fata de 7,3% in 2010, reprezentand 730.000 de someri, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Rata somajului a crescut in ultimul trimestru al anului la 6,7%, de la 6,5% in precedentele trei luni, numarul somerilor ajungand la 618.000, a anuntat marti Institutul National de Statistica (INS)."Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 0,9 puncte procentuale (7,1% pentru barbati fata de 6,2% pentru femei), iar pe medii rezidentiale de 1,9 puncte procentuale (7,6% pentru mediul urban, fata de 5,7% pentru mediul rural). Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (24,1%) in randul tinerilor (15-24 ani)", se arata intr-un comunicat al INS.In trimestrul al patrului al anului 2014, populatia activa a Romaniei era de 9,172 milioane persoane, din care 8,554 milioane erau ocupate si 618.000 persoane erau someri. Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost in intervalul analizat de 60,8%, in scadere fata de cea inregistrata in trimestrul anterior cu 1,8 puncte procentuale.Gradul de ocupare este mai mare pentru barbati (68,8%, fata de 52,7% pentru femei). Pe medii de rezidenta, rata de ocupare a avut valori apropiate (60,9% in mediul urban si 60,8% in mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,4%.Raportul de dependenta economica (numarul celor inactivi si in somaj la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.327, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.742), precum si pentru cele din mediul rural (1.372). Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 65,4%.Datele se refera la somajul definit de Biroul International al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, somerii sunt persoanele in varsta de 15-74 ani care indeplinesc simultan trei conditii: nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani, respectiv au cautat activ un loc de munca in decursul ultimelor patru saptamani.

Rata somajului a crescut usor in luna februarie, fata de ianuarie, ajungand la 5,51%, iar numarul total al somerilor a urcat cu peste 5.100. Astfel, 498.531 de persoane sunt fara loc de munca, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).Conform sursei citate, rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii februarie a fost de 5,51 la suta, mai mare cu 0,05 puncte procentuale fata de cea din luna ianuarie si mai mica cu 0,33 puncte procentuale fata de cea din luna februarie a anului 2014, scrieMediafax.Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, la sfarsitul lunii februarie, era mai mare cu 5.116 fata de finele lunii precedente, ajungand la 498.531 de persoane. In luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, a crescut rata somajului in randul barbatilor, de la 6,00 la suta la 6,05 la suta, in timp ce rata somajului in randul femeilor a crescut de la 4,84 la suta la 4,90 la suta. Cele mai multe persoane fara loc de munca erau din grupele de varsta 40 - 49 de ani (142.550 someri) si 30 - 39 de ani (110.488 someri).Alte 74.324 de persoane fara loc de munca in luna februarie aveau peste 55 de ani, 65.159 dintre ele aveau intre 50 si 55 de ani, 64.834 erau tineri de pana la 25 de ani si 41.176 aveau varsta cuprinsa intre 25 si 29 de ani.Citeste si:"Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional au ponderea cea mai mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca (78,35 la suta). Somerii cu nivel de instruire liceal si postliceal reprezinta 16,12 la suta din totalul somerilor inregistrati, iar cei cu studii universitare 5,43 la suta", precizeaza ANOFM.Judetele in care s-au inregistrat cele mai mari rate ale somajului sunt: Vaslui (11,62 la suta), Teleorman (11,43 la suta), Mehedinti (10,30 la suta), Dolj (9,57 la suta), Galati (9,42 la suta), Buzau (9,29 la suta), Alba (9,02 la suta), Olt (8,65 la suta), Gorj (8,33 la suta) si Ialomita (8,28 la suta).Din totalul somerilor inregistrati, 130.186 au fost indemnizati si 368.345 neindemnizati, numarul celor indemnizati scazand cu 10.077 persoane, iar numarul celor neindemnizati a crescut cu 15.193 de persoane fata de ianuarie.

Desi ocupa de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rata nationala a somajului, Romania continua sa detina detasat prima pozitie in ceea ce priveste somajul relativ in randul tinerilor intre 15 si 24 de ani.

Practic, ne situam in topul celor mai ocupati europeni dupa ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru munca si nici sansele oferite la inceput decarieranu corespund cerintelor europene.

Somajul la nivelul zonei euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. In schimb, in randul tinerilor sub 25 de ani, situatia este de doua ori mai grava, ponderea celor in cautare de lucru fiind de 23%.

Romania se afla printre tarile care au reusit sa mentina acest fenomen in limite acceptabile la nivelul intregii populatii, dar se confrunta cu mari probleme la nivelul tineretului.

AnalizaProblema somajului in Romania. Cum o intelegem? Cum o rezolvam?

Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia BIM la 7,5% in Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat orice persoana somer este o ingrijorare pentru orice Guvern, pentru societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a fost asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima, alcoolismului si dependentei de droguri. Chiar in momentul in care vorbim - somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul semnal al unei generatii pierdute.

Cu unul din doi sau trei tineri someri, exista o probabilitate foarte mare ca gradul de competitivitate al economiilor respective sa coboare abrupt. Somajul determina pierdere de productie, determina costuri economice si sociale greu de cuantificat.

Analiza strict economica a ratei somajului indica o serie de concluzii interesante.

Prima. Potrivit estimarilor, Romania are o rata efectiva (reala) a somajului doar cu putin peste rata naturala a somajului (cea corespunzatoare functionarii economiei la nivelul PIB potential, un nivel pe care il putem considera normal) in Q2 2013 aceasta fiind de 7,37% fata de rata efectiva de 7,5% (explicatiile pot fi detaliate intr-o analiza ulterioara). Se observa ca evolutia ratei naturale a somajului este strans corelata cu evolutia ciclului economic si ca exista indicii care sa arate o histereza puternica a ratei somajului.

Incepand cu anul 2006Q2, Romania a avut o rata naturala a somajului aproape de rata reala somajului (in acel moment economia fiind la nivelul potential). Ulterior, rata naturala a somajului a intrat sub nivelul 7 procente, atingand in 2008Q3, pe fondul decalajului puternic inflationist, un nivel minim de 6,68 procente.

Se observa ca intre 2007Q1 si 2008Q4 rata reala a somajului a fost mai mica decat rata naturala a somajului. De exemplu, in 2008Q3 rata reala a somajului a fost de 5,4%, iar rata naturala a somajului 6,68%, ceea ce indica o rata a somajului ciclic negativa de peste 1 punct procentual, semnificand efectele excesului de cerere din economie.

Dat fiind ca somajul structural indica o oarecare inertie, am putea lua in calcul ca in prezent exista o influenta ridicata a somajului frictional (persoane care intra pentru prima data pe piata muncii si persoane aflate temporar intre doua locuri de munca, cu mare probabilitate de angajare).

A doua, comparatia privind rata somajului la nivel european relaxeaza putin ingrijorarile (desi si emigratia are un cuvant de spus aici). Desi nu rezolva problema, comparatia ne indica faptul ca o posibila rezolvare a problemei cresterii ocuparii s-ar putea realiza mai rapid decat in alte state europene, desi rata somajului pe termen lung in Romania (peste 12 luni in somaj) este de 3,4% (deci 45% din total somaj BIM). In randul tinerilor situatia este si mai ingrijoratoare, dupa cum se vede din graficul de mai jos. Pe langa faptul ca unul din patru tineri este somer, aici mai exista o problema, 706.000 de tineri intra in calculul NEET (Not in Employment, Education and Training) fiind exclusi din punct de vedere social. Costul cu acesti tineri NEET este estimat de catre Eurofund la 1,54% din PIB.

A treia. Histereza somajului indica necesitatea unor politici structurale adecvate. Din datele ANOFM, referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca, aceasta fiind de 75%. Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 18%, iar cei cu studii universitare doar 7%. Masurile propuse de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin intermediul Programului National de Ocupare a Fortei de Munca sunt legate de medierea incadrarii in munca pe perioada nedeterminata si determinata; acordarea serviciilor de informare si consiliere profesionala; organizarea cursurilor de formare profesionala; completarea veniturilor somerilor care se incadreaza inainte de expirarea somajului; Incadrarea somerilor peste 45 de ani sau unici sustinatori ai familiilor monoparentale prin subventionarea locului de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca (incadrarea intr-o localitate la o distanta de peste 50 km fata de domiciliu; incadrarea in alta localitate cu schimbarea domiciliului); prima de incadrare pentru absolventi;Incadrarea persoanelor cu handicap, prin subventionarea locului de munca; consultanta pentru initierea unei afaceri; burse de locuri de munca s.a.

Totusi, pare ca totusi finantarea alocata politicilor pe piata muncii nu ne ajuta prea mult.

A patra. Urgenta maxima este implementarea unui Plan de reducere a somajului in randul tinerilor. In opinia mea, implementarea unei Scheme pilot de tip "Garantii pentru tineri"- masura luata deja de Ministerul Muncii in vederea imbunatatirii accesului pe piata trebuie completata cu masuri directe de sprijin pentru firmele private. Sistemul de garantii pentru tineri presupune ca in termen de patru luni de la intrarea in somaj sau de la momentul in care nu mai participa la o forma de invatamant formal sa se asigure o oferta de buna calitate pentru ocuparea unui loc de munca, pentru continuarea educatiei, intrarea in ucenicie sau pentru efectuarea unui stagiu. Schemele de "Garantii pentru tineri" vizeaza prevenirea abandonarii timpurii a scolii, cresterea sanselor de obtinere a unui loc de munca si eliminarea barierelor practice din calea obtinerii unui loc de munca.

As mai adauga aici ca masuri structurale extinderea Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri (startup uri incubatoare de afaceri, etc); stimularea participarii tinerilor romani la programul "Erasmus for Young Entrepreneurs". Consolidarea parteneriatului public privat pentru infiintarea unui program autohton de formare a tinerilor antreprenori; Facilitarea tranzitiei de la scoala la munca prin promovarea uceniciei si combinarea oportunitatilor de munca si pregatire. Intreprinderile mici (sub 50 de salariati) care angajeaza minim 5 ucenici vor primi un ajutor suplimentar, o subventie pentru fiecare ucenic/an, cu conditia de a mentine acei angajati timp de 2 ani; Promovarea transformarii internshipurilor in contracte de munca permanente (contracte pe perioada nedeterminata). Firmele sa primeasca din partea statului subventie per angajat pentru care internshipul se transforma in contract de munca pe perioada nedeterminata (firma trebuie sa mentina acel angajat minimum 2 ani); Programe de tip "Pasarela" locurile de munca din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajati pentru a dobandi "abilitati transferabile" in joburile din sectorul privat; Generalizarea stagiilor de practica la toate nivelurile de educatie de tip invatamant profesional si tehnic, vocational si teoretic, la nivel preuniversitar si universitar; Extinderea colaborarii dintre scoala, universitate si angajatori prin crearea de platforme platforme on line cu locuri de munca disponibile (intalnirea cererii cu oferta de munca); Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de munca care prevede un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentru plasamentul pe piata de munca.

Solutiile punctualesunt bune dar pentru reducerea somajului structural va trebui sa mergem mai departe. Este necesara atacarea rigiditatilor structurale de pe piata muncii, cresterea productivitatii, masuri pentru mobilitatea redusa a fortei de munca, reducerea asimetriei informationale pe piata muncii si in mod sigur, reducerea impozitarii muncii.

Somajul face ravagii in Europa - Cum sta Romania la acest capitol

36,3% dintre locuitorii regiunii spaniole Andaluzia nu au un loc de munca, aceasta fiind cea mai afectata regiune a Uniunii Europe de problema somajului, arata datele Eurostat publicate in aceasta saptamana.

Rata somajului din Andaluzia este de trei ori mai mare decat media Uniunii Europene de 10,8% si de 14 ori mai mare decat cea din regiunea Bavaria Superioara din Germania, care inregistreaza cel mai mic procent din UE, informeazaThe Local.

Informatiile, preluate din raportulEurostatpublicat in aceasta saptamana, mai arata ca alte sase regiuni spaniole se afla in "top 10" al zonelor UE afectate de somaj. Printre acestea se numara enclavele din nordul africii, Melilla si Ceuta, cu procente ale somajului de 35,6%, respectiv 34,4%. Acestea sunt urmate de regiunea Insulelor Canare, Extremadura, Castile-La Mancha si Murcia, unde somajul depaseste 30%. Clasamentul este completat de doua regiuni din Grecia si de insula franceza Reunion, din Oceanul Indian.

La popul opus se afla regiunile germane, care inregistreaza cele mai mici niveluri ale somajului. Dupa Bavaria Superioara, regiunile Freiburg si Tuebingen au o rata a somajului de doar 2,9%, respectiv 3%. Nici capitala Cehiei, Praga, nu a fost foarte afectata de criza economica, nivelul somajului fiind printre cele mai mici din Europa, de doar 3,1%.

Anomalia statistic a omajului: De ce are Romnia o rat a omajului de 7% i Spania de 26% cnd n ambele doar unu din trei locuitori lucreaz

Cnd oamenii stau acas i lucreaz pmntul pentru c nu mai au unde s se angajeze nseamn c ne ntoarcem n Evul Mediu.

Romnia are o rat a omajului de doar 7% la o populaie de 20 de milioane de persoane din care 6 milioane lucreaz cu sau fr forme legale, n timp ce n Spania omajul este de 26%, n contextul n care aproape o treime din populaia Spaniei (14 din 46 de milioane de persoane) are statut de salariat.n Polonia, unde tot 31% din populaia stabil lucreaz, omajul este de peste 10%, n timp ce n Italia, care are o rat mai mic a populaiei angajate, de 28% din totalul locuitorilor, omajul depete 12%, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaiilor din 2013 publicate de Eurostat. Cum se explic omajul sczut din Romnia, care cuprinde doar 700.000 de oameni, n contextul n care 2,6 milioane de persoane apte de munc nu sunt nici omeri, dar nici salariai?Criza a fcut ca muli oameni s renune s i mai caute un loc de munc, iar aceast situaie i-a scos i din categoria salariailor, dar i din categoria omerilor, de aceea omajul este sczut n statistici. ns aceste statistici sunt neltoare, rata omajului este sczut pentru c muli oameni lucreaz n agricultura de subzisten, abia i duc traiul de pe o zi pe alta, lucreaz o bucat de pmnt sau au o grdin. n ritmul sta, n care oamenii stau acas pentru c nu au unde s lucreze, pare c ne ntoarcem n Evul Mediu, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.Bogdan Hossu, liderul confederaiei sindicale Cartel Alfa, explic situaia prin faptul c cei care sunt nregistrai ca omeri i nu mai primesc indemnizaie sunt radiai dup ase luni din registrul de omeri dac n acest interval nu trec cel puin o dat pe la agenia pentru ocupare.Romnia este o anomalie n faa creia toi guvernanii nchid ochii pentru a avea pace social: 3 milioane de angajai cu forme legale de la privat susin din taxe salariile a 1,2 milioane de bugetari, pensiile a peste 5 milioane de persoane i plile pentru ajutoare sociale. i, paradoxal, salariul mediu la stat e mai mare dect cel din privat.

Rezultatele publicate n aceast sptmn de ctre INS n Cer-cetarea statistic asupra forei de munc n gospodrii (AMIGO) pentru primul trimestru al acestui an au readus n atenie structura de piramid inversat pe care se bazeaz economia romneasc: ntr-o ar cu o populaie de 20 de milioane de persoane din care aproape jumtate (9 milioane) sunt apte de munc, numrul de salariai care lucreaz legal este de puin peste 4 milioane, iar alte 2 milioane sunt angajai la negru, nu i pltesc contribuiile nici la pensie, nici la sntate i nici la omaj.Pe lng acetia, Bogdan Hossu, liderul confederaiei sindicale Cartel Alfa, a mai spus c exist aproximativ trei milioane care fac parte din populaia activ care intr n diverse categorii: patroni (nesalarizai), lucrtori pe cont propriu, liber profesioniti, lucrtori familiali sau agricultori.Rata omajului este o capcan statistic n msura n care definiia nu este prea bine neleas i apare o discrepan semnificativ ntre amploarea fenomenului lipsei locurilor de munc i numrul relativ mic de omeri nregistrai, mai spune Hossu.n Germania, la o populaie de 80 de milioane de persoane din care jumtate sunt apte de munc (39,5 milioane de oameni), ca angajai sunt nregistrate peste 35 de milioane de persoane, ceea ce nseamn c rata de angajabilitate este de 44%, cea mai mare din Uniunea European. Exist i diferene de natur cultural, n sudul Europei, dar se aplic i n cazul Romniei, tinerii prefer s fie ntreinui de prini nc un an sau doi pn i gsesc un loc de munc conform ateptrilor. n Germania ns, tinerii tiu de pe bncile colii locul n care vor lucra imediat dup absolvire, pentru c sistemul lor educaional este axat pe pregtirea profesional a tinerilor conform nevoilor din economie. Iar multe ri ncearc s copieze acest model, a mai spus analistul economic Aurelian Dochia,managing director al firmei Concept Economic and Business Consulting. n schimb, spune el, dac n Germania tinerii nu pierd timpul dup absolvire pentru cutarea unui loc de munc, n Spania absolvenilor le este foarte greu s se angajeze pentru c populaia deja salariat nu poate fi concediat foarte uor din cauza legilor care i protejeaz de acest pericol.

n Spania, rata omajului n rndul tinerilor a fost de 40% n 2013, dubl fa de cea la nivel naional, potrivit Eurostat. Spaniolii tineri i gsesc cu greu un loc de munc din cauz c salariaii mai vrstnici sunt greu de restructurat ca urmare a politicilor de protecie social. AFP/Mediafax FotoProblema de fond este c foarte puini locuitori sunt contribuabilintrebai de ZF despre diferena dintre populaia apt de munc i numrul de salariai raportai n buletinele lunare (de 4,3 milioane de persoane) i omajul sczut de 7%, reprezentanii Institutului Naional de Statistic, instituia care calculeaz aceste date conform standardelor internaionale i care le raporteaz la Eurostat, au rspuns:Numrul de 4,3 milioane de salariai provine din cercetarea lunar privind ctigurile salariale, care nu cuprinde numrul salariailor din unitile mici cu mai puin de 4 salariai i nici forele armate sau cei asimilai acestora i are sfer de cuprindere i perioad de referin diferite fa de Ancheta forei de munc n gospodrii, au transmis reprezentanii INS.Cea mai grav problem este c, dintre cei 4,3 milioane de angajai care lucreaz legal, un sfert sunt bugetari, astfel c taxele pltite de cei de la privat ntrein att angajaii de la stat, ct i pensiile a 5,3 milioane de persoane i diversele ajutoare sociale acordate de stat, pltite din ncasrile contribuiilor privailor la buget. Numrul de persoane nregistrate ca omeri (aproximativ 730.000) se calculeaz ca procent raportat la totalul populaiei active, indiferent dac o parte din aceast populaie activ fie lucreaz la negru, fie este plecat din ar. Pe romnii plecai din ar temporar la munc nu-i regsim n sistem dac nu sunt plecai prin intermediul ageniilor de ocupare. Practic, numrul de salariai raportat n buletinele lunare (4,3 milioane) reprezint salariaii nregistrai oficial cu contracte de munc (nregistrai n Revisal sau salariai bugetari). Problema de fond o constituie faptul c doar acetia sunt contribuabili la sistem, ceea ce reprezint extrem de puin raportat la totalul populaiei, a adugat Bogdan Hossu de la Cartel Alfa.El a mai spus c exist o diferen de aproximativ dou milioane ntre numrul de persoane care se declar ntr-un raport/acord de munc i numrul oficial de contracte de munc raportat de buletinele statistice, iar concluzia ar fi c n jur de dou milioane de romni lucreaz ntr-o form sau alta la negru.De ce avem dou rate ale omajuluin prezent, n Romnia exist dou rate ale omajului, una calculat de INS i una calculat de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM). INS calculeaz omajul pe baza datelor culese din anchetele fcute n gospodrii i include i persoanele cu vrsta cuprins ntre 15 i 74 de ani care ndeplinesc simultan 3 condiii: nu au loc de munc, sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele dou sptmni i s-au aflat n cutare activ a unui loc de munc n decursul ultimelor patru sptmni la momentul realizrii anchetei.Cealalat rat a omajului din Romnia, publicat de ANOFM, este calculat exclusiv pe baza declaraiilor fcute de omeri la ageniile pentru ocupare, care pot primi sau nu indemnizaie de omaj.ntre cele dou rate ale omajului exist o diferen de 2-3 puncte procentuale n fiecare lun (rata ANOFM fiind mai mic), ceea ce se transpune ntr-un numr lunar de 200.000 300.000 de omeri ascuni (care vor s lucreze, dar care nu se nregistreaz la ANOFM), numr care rezult numai din diferene de metodologii de calcul.Oamenii au ieit din evidenele oficiilor pentru omaj, muli nu s-au ncadrat, a trecut mai bine de un an de zile de cnd au tot ncercat s se angajeze i de aceea nu mai au nici statut de angajat, nici de omer, stau acas pentru c nu au unde s lucreze, a spus doctorul n economie Adina Mihilescu, care lucreaz n cadrul Institutului de Cercetare a Calitii Vieii al Academiei Romne.Ea a mai precizat c o problem mai mare exist n rndul tinerilor, cea mai ridicat rat a omajului fiind n rndul tinerilor cu vrste cuprinse ntre 18 i 25 de ani care au terminat coala i care vor s se angajeze.Muli tineri lucreaz n probe la angajatori, dar nu sunt angajai pentru c este prea mare povara fiscal, iar acetia sunt rulai n economie i n statistici pentru c nu au contracte de munc, nu iau nici omaj i nici nu mai sunt n evidenele colii, a mai spus Mihilescu.O alt observaie este, potrivit lui Bogdan Hossu, c gradul de ocupare mult mai mare din alte state arat i faptul c n Romnia instituiile statului menite s combat evaziunea fiscal de pe piaa muncii nu funcioneaz. Potrivit estimrilor Consiliului Fiscal, evaziunea fiscal din piaa muncii cost anual statul circa 4 miliarde de euro.Topul rilor cu cea mai mic rat a omajului din Uniunea European. Pe ce loc se situeaz RomniaCea mai mic rat a omajului n rndul rilor din Uniunea European s-a nregistrat la sfritul anului 2013 n Austria, unde numai 4,8% din ceteni nu aveau un loc de munc, conform celor mai recente date Eurostat.Germania se situeaz pe locul doi n clasament, cu o rat a omajului 5,2%, urmat de Luxemburg, cu 6,1%.Rata omajului din cele 28 de ri ale Uniunii Europene a fost de 10,9% la sfritul lui 2013, n cretere cu 0,1% fa de aceeai perioad a anului trecut.Romnia se situeaz pe locul 8, cu o rat a omajului de 7,3%, puin sub cea din Marea Britanie, de 7,4%.La polul opus se afl Grecia i Spania, cu rate ale omajului de 27,4% i respectiv 26,7%.Comparat cu anul trecut, rata omajului a crescut n 14 state din UE i a sczut n celelalte 14. Cea mai mare cretere a ratei omajului a fost nregistrat n Cipru, de la 13,3% la 17,3%. i italienii se lupt cu o cretere a ratei omajului, n ultima parte a anului 2013 inflaia ajungnd la 12,7%, fa de 11,3% n aceeai perioad a anului trecut.Cea mai mare scdere a ratei omajului a fost nregistrat n Irlanda, unde rata omajului a sczut de la 14,3%, ct era anul trecut, la 12,3%.ara din afara Uniunii Europene cu cea mai mic rat a omajului este Monaco, care are o rat a omajului de 0%, scrie New York Times. Monaco este un paradis fiscal care atrage numeroi bogai ai lumii, n special datorit lipsei taxei pe venit.araRata omajului(%)

Austria4,8

Germania5,2

Luxemburg6,1

Malta6,4

Cehia6,9

Danemarca6,9

Oalnda6,9

Romnia7,3

Marea Britanie7,4

Serbia8,0

Belarus8,4

Finlanda8,4

Estonia9,0

Ungaria9,5

Slovenia9,9

Polonia10,2

Frana10,8

Lituania11,2

Irlanda12,0

Italia12,3

Bulgaria12,9

Slovacia14,0

Portugalia15,5

Cipru17,3

Croaia18,6

Spania26,7

Grecia27,4

Studiu european: Rata somajului in randul tinerilor, mai mica in tarile cu perioade scurte de tranzitie de la scoala la locul de muncaLa nivelul statelor membre au fost identificate sapte tipare, din punct de vedere al comportamentului tinerilor. La un capat alspectrului, modelul "nordic" si cel "al uceniciei" (Austria si Germania) sunt caracterizate de tranzitii mai rapide catre varsta adulta si de la scoala la munca. La celalalt capat al spectrului, in cadrul modelelor "Europa de Est" si "mediteraneean", tranzitia dificila si problematica de la scoala la munca este asociata cu o tranzitie foarte lenta si tarzie catre independenta si autonomie. In general, tarile in care exista o legatura mai stransa intre scoala si munca, datorita programelor de ucenicie sau datorita faptului ca un numar mai mare de tineri combina eficient scoala cu experientele timpurii de pe piata muncii parcurg o tranzitie mai lina si mai rapida de la scoala la munca.

In ciuda diferentelor uriase dintre statele membre cu privire la cifrele legate de somaj, de la inceputul crizei 18 tari au inregistrat cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor, noua dintre ele inregistrand aceasta valoare maxima in 2013.In plus, avand in vedere faptul ca in 2012 15,9 % din populatia totala cu varsta intre 15 si 29 de ani nu eraincadrata profesional si nu urma niciun program educational sau de formare (categorie denumita NEET - Not in Employment, Education or Training), pierderea suferita de economiile europene de pe urma unui procent atat de mare de NEET a fost estimata la 162 miliarde EUR o crestere de aproape 10 miliarde EUR comparativ cu 2011.

Romania se remarca, in studiul Eurofound, printr-o serie de particularitati, precum:-cea mai mica rata de contracte temporare, la tinerii de 15-29 de ani, la nivelul UE (5,8%) - (datele folosite fiind din anul 2012)-Varsta la care 50% dintre barbati parasesc casa parinteasca este de 30,2 ani, una din cele mai ridicate din UE(in linie cu Malta si Slovacia), pe cand cea medie a femeilor este de 25,4 ani ; in schimb varsta la care acestia devin parinti este in linie cu tarile UE, chiar mai scazuta decat in majoritatea acestora, adica 31,8 ani la barbati si 28,8 ani la femei.-Romania inregistreaza unul dintre cele mai reduse procente din punct de vedere al tinerilor care combina scoala cu munca, (indiferent de nivelul de educatie): mai putin de 10%. Oricum, procentul este in linie cu alte tari precum Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Slovacia. Tarile nordice inregistreaza cele mai ridicate procente la acest capitol.- In schimb, aceleasi tari cu numar redus de studenti care lucreaza inregistreaza cel mai mare numai de ore efectiv lucrate.Romania se afla pe primul loc la numarul de ore muncite de acesti tineri.- De asemenea, Romania estepe ultimele locuri din punct de vedere al procentului de tineri care isi gasesc un loc de munca in decurs de un an de la finalizarea studiilor: 51,6%, comparativ cu 66% - media europeana, pentru date disponibile in anul 2011.