CURS 1 SOCIOLOGIE MEDICALA Prof. BENTEA 14.10.2009 Intorducere in problematica sociologie medicala :DEFINITIE : S M studiaza fundamentele societatii si bolii ,interdependenta dintre factorii sociali si starea de sanatate sau de boala a populatiei precum si incidenta starii de sanatatate sau de boala asupra vietii sociale a individului si grupurilor umane.SM STUDIAZA :aspecte sociele ale sanatatii si bolii ,practicile societatii referitore la sanatate si boala, institutiile care au in sarcina ingrijirile de sanatate ,statutul social si comportamentele bolnavilor. Unii autori fac distinctie intre sociologia medicala si sociologia sanatatii , in timp ce altii le considera una si aceeasi ramura a sociologieiOBIECTIVELE CERCETARILOR DE SOCIOLOGIE MEDICALA : = etiologia sociala si etiologia bolii (cauzele starii de boala) = distribuirea bolilor in societate in functie de tip( social,mediu familial, sex,religie,profesie, clasa sociala) = factorii sociali si culturali legati de natura si gravitatea bolii = tipul de tratament adoptat = elementele sociale care intervin in procesul terapeutic = comportamentele societatii ale terapiei si adaptarii = studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si bolii = medicina ca institutie sociala = sociologia invatamintului medical = relatiile sociale si medicale in grupurile mici = bazele economice ale serviciilor medicale = influienta tehnologiilor medicale asupra starii de sanatate a populatiei = conexiunea dintre structura sociala si boala = influienta factorilor socio-economici , politici asupra starii de sanatate = respunsul societatii la sanatate si imbolnavire adica conexiunea dintre structura soc si boalaDesi obiectivele soc medicale interfereaza cu ale altor discipline medicale ( epidemiologia, si sanatatea publica)care la fel ca si sociologia manifesta tendinta de a oferi o explicatie sociala pentru cauzele starii de sanatate si de boala a populatiei sau a diferitelor grupuri umane .Intre ele exista diferente in ceea ce priveste metodele si tehnicile utilizate precum si directiile si obiectivele propriu-zise .FACTORII MEDICALI SI SOCIALI AI DEZV. SOCIOLOGIEI MEDICALEFr. Standler (1972) considera ca cei mai importanti factori care au contribuit la dezvoltatrea sociologiei medicale sunt :- evolutia practicii medicale - transformarea institutiilor de ingrijire a sanatatii si introducerea sistemelor de asigurare a sanatatii ;- cresterea pretului sanatatii si introducerea sistemelor de asigurarare a sanatatii- organizarea studiilor de medicina.Alti cercetatori adauga : modificarea tabloului morbiditatii in sensul preponderentei bolilor cronice in tarile dezv. si imlicarea guvernamentala crescuta in domeniul sanatatii ,fapt care a creeat surse de finantare pentru cercetarea sociologica a organizarii sistemului sanitar si a prestatiilor medicale. EVOLUTIA PRACTICII MEDICALESociologul W Barton analizind schimbarile survenite in practica , in cercetarea si in invatamintul medical distinge urmatoarele etape in evolutia medicinei si a practicei medicale:

A) Etapa empirica (pina in 1850) : medicina era axata pe dg. si tratamentul empiric (nejustificata) al simptomatologiei si manifestarile bolilor .Invatamintul medical era desfasurat in spitale –epitropii , fiind de tip autoritar si ghidat dupa principiul,,magister dixit’’ Stiintele comportamentale erau ignorate in aprecierea bolii

B) Etapa stiintelor fundamentale ( pina in 1900) medicina era axata pe dg. si tratamentul bolilor ,pe explicatia interpretata ca indici ai proceselor patologice implicate in boala. Nici in aceasta etapa nu erau valorizate in medicina realizarile stiintelor comportamentale.

C) Etapa stiintei clinice (pina in 1950) Interesul medicinei se deplaseaza dinspre boala spre individul bolnav .Medicina era cercetata pe dg. si tratamentul bolnavilor luind in considerare ca auxiliare si cunostintele din domeniul stiintelor comportamentale.

D) Etapa sanatatii publice (perioada anilor 1950) are loc deplasare interesului medicinei de la individ catre colectivitate ,omul fiind vazut in relatia cu mediul .Noul bolnav este colectivitatea care obliga mediciul sa inteleraga modul de functionare al societatii si sa admita rolul culturii ,valorilor , normelor si comportamentului uman si explicatia bolilor si a cauzelor lor. In aceasta etapa are loc extinderea folosirii antibioticelor , apare o noua conceptie asupra sanatatii asupra raportului dintre individual si social , medicina orientindu-se spre cercetarea terenului ,a predispozitiilor ,a factorilor individuali de risc , a factorilor de mediu , a factorilor profesiomani, climatici, geografici. Este etapa in care accentul se pune pe aspectele medicale ,preventive profilactice ale socialului.

E) Etapa siintei politice a sanatatii ( din anul 2000) caracterizata prin programe nationale de sanatate ,prin contributia diferitelor discipline medicale si comportamentale , a factorilor politici si economici la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei in paralel cu aceste schimbari..Are loc o intrepatrundere a stiintei comportamentale ( psihologie,sociologie) cu cele medicale.

D.p.d.v. social in medicina se vizeaza:= a cerceta rolul factorilor sociali in declansarea bolii = a considera boala ca pe un eveniment care se produce intr-un context social si care reflecta legatura dintre individ si mediu sau de viata.Exemplu : Prima cercetare de sociologie medicala dateaza din 1775 cind s-a studiat cancerul scrotal la cosari . S-a demonstrat existenta unui lant cauzal care leaga un grup profesional (cosarii) de un compotrament (medic) de un agent (funinginea) de o stare patologica ( cancerul)Nu in toate cazurile insa relatiile cauzale sunt atit de clare deoarece pot sa apara dificultati in stabilirea etiologiei bolilor si in analiza categoriilor sociale de care apartin indivizii.Aceste relatii trebuie confirmate prin studiu pe grupuri omogene socio-cultural si comportamental.Pina la mij. sec XIX medicina recunoaste implicit importanta factorilor sociali in declansarea bolilor fapt care a condus la progrese in medicina preventiva , mai ales dupa epidemia de ciuma din 1340-1360 care a ucis 1/3 di populatia Europei.Au fost create spitale, institutii de izolare( carantine)A analiza locul pe care il au factorii sociali in determinarea starii de sanatate sau de boala nu inseamna a inlocui o explicatie biologica data sanatatii sau bolii cu una pur sociala ,ci a intelege faptul ca sanatatea si boala sunt pluri fundamentele adica sunt un rezultata al interactiunii mai multor factori.Exemplu : 1994 Adam si Herzlich au analizat variatia starii de sanatate in functie de variabila sex .Au constata a mare diferenta intre sexe in ceea ce priveste mortalitatea in toate tarile industrilae dezvoltate (barbatii au rata mortalitatii mai crescuta si o speranta de viata mai redusa decit femeile aceasta diferenta a crescut semnificativ in ultima jumatate de secol .Speranta de viata la nastere =56 femei-54 barbati-1920 ;= 75 F -68 B –1970; =78.8 F -72 B -1990; = 72.65 F - 66.56 in RomaniaExplicatii : Factorii biologici : constitutie fizica mai robustla femei , supramortalitate fatala si in primul an de viata mai mare la barbati , predispuzitii genetice mai crescute (barbati) la boli cardiovasculare ,infectioase. Factori sociali : expunerea mai mare abarbatilor la accidente de circulatie si la locul de munca , frecventa crescuta a alcoolului si tabagismului , angajarea in profesii cu potential de risc ridicat.CONCLUZIA celor 2 cercetatori este ca nu numai factorii biologici ci interactiunea factorilor biologici ce cei sociali determina diferentele de mortalitate intre sexe .

CURS 2 SOCIOLOGIE Prof.BENTEA 28.10.2009 CUM A EVOLUAT PERSPECTIVA ECONOMICA IN STIINTELE MEDICALE. ? -Pina la mij.sec XIX medicina recunoaste importanta factorilor sociali in declansarea bolilor,fapt care a condus la progrese in medicina preventiva (dupa epidemiille de ciuma care a omorit 1/3 din populatia Europei.)Au fost create spitale,institutii de izolare,masuri de protectie a apei,alimentelor. -Dupa mij.sec XIX progrese spectaculoase ale medicinei ca stiinta aplicata au diminuat rolul factorilor sociali in abordarea sanatatii si bolii.Au aparut in aceasta perioada tendinta de a cauta cauze specifice pentru fiecare boala,aspect care a condus la neglijarea explicatiilor sociale care luau in considerare calitatea relatiilor dintre individ si mediul de viata.Explicatiile sociologice si psihologice ale bolilor erau ignorate considerindu-se nestiintifice. -Prima tentativa de depasire a acestei conceptii a venit dinspre studiile de psihanaliza freudiana care au aratat ca anumite boli pot fi explicate ca un raspuns al corpului fata de un conflict psihologic interiorizat si inconstient.Boli ca ulcerul,dermatitele ,astmul sunt expresii(manifestari) ale unor tensiuni psihice inconstiente pe care individul nu le poate rezolva altfel.Aceste idei au impus parerea in rindul medicilor ,dar si al nespecialistilor ca exista o mica parte din boli care sunt cauzate de factori psihici=boli psihosomatice ,in timp ce majoritatea bolilor au un specific organic.Sa ajuns chiar la exagerarea acestei conceptii ca cei cu boli psihosomatice nu sunt bolnavi si ca exista doua clase de boli : boli influientate de factori psihici si restul Cercetarile psihologice au demonstrat ca stresul psihologic poate produce o vulnerabilitate la o mare varietate de boli (de la gripa-la cancer ; de la artrita la infarctul miocardic )deoarece organismul raspunde ca un tot.Dar in afara stresului psihologic si alti facori sociali isi pot aduce contributia la producerea bolilor : evenimente sociale ,stil de viata nesanatos,experiente de viata,caracteristicile mediului de viata etc.,ele pot influienta modul nivelul de sanatate al populatiei. Pe de alta parte influienta conditiilor nocive generate de revolutia industriala asupra sanatatii publice au condus la o noua conceptie de abordare a bolilor.Astfel dezvoltarea marilor aglomerari urbane ,mizeria de la periferia oraselor,insalubritatea,alcoolismul ,drogurile, delicventa, regimul de munca excesiv ,subnutritia,starea de mizerie cronica au fost aspecte reale care au atras atentia asupra rolului pe care il au factorii sociali in raspindirea bolilor.Pornind de aici stidiile realizate au aratat ca principalele cauze ale bolilor nu sunt doar microbii ,ci conditiile care le dadeau posibilitaea sa se inmulteasca si sa se raspindeasca ,astfel ca nici un medicament nu putea inlatura acest rau care tinea de conditiile sociale.Aceste studii au atras atentia asupra necesitatii unor actiuni de igiena sociala recomandind guvernelor sa ia masuri de protectie a sanatatii publice,sa initieze cercetari cu privire la conditiile igienico-sanitare ale populatiei si cu privire la influienta factorilor sociali asupra starii de sanatate.Exista asadar o strinsa legatura intre influienta factorilor biologici medicali,psihologici si sociali asupra sanatatii. Studiile din anii 70 s-au centrat pe cercetarea(investigarea) cauzelor sociale a starii de sanatate a populatiei evidentiind diferente impoortante in ceea ce priveste speranta de viata ,mortalitatea si morbiditatea in functie de factori sociali cum ar fi : apartenenta de clasa sociala,de grup profesional,de statutul ocupational,de nivelul educational al bolnavilor,de stilul de viata,consumul medical,etc. O cercetare realizata in anii 80 (de autorii Adam si Herzlich)au demonstat ca starea de sanatate variaza si in functie de categoria profesionala,de apartenente.Ei au demonstarat ca  : - Populatia activa profesional cel mai putin expusi la imbolnaviri sunt profesorii,cercetatorii,oamenii de litere,si inginerii la care mortalitatea intre 35-75 ani este de 2 ori mai redusa decit mortalitatea generala. -La polul opus se situeaza muncitorii manuali necalificati la care mortalitatea este cu 50 % mai mare decit mortalitatea generala.Cercetarile din 1986 ( P. Konrad si R. Kern) au demonstrat ca starea de sanatate variaza in functie de statutul familial.Ei au constatat ca oamenii casatoriti au rata de mortalitate mai redusa decit persoanele celibatare ,decit vaduve sau divortate.Aceeasi diferenta este totusi mai putin redusa pentru femei decit pentru barbati. Explicatii : a)Barbatii casatoriti au o stare fiziologicxa mai buna ,sunt mai bine ingrijiti,sunt mai putin predispusi spre comportamente autodistructive.Barbatii singuri se desurca mai greu decit femeile,sunt ,mai neingrijiti,au o rata mai mare a comportamentului autodistructiv(alcoolismul si tabagismul) care sunt principalele cauze ale mortalitatii masculine. Mariajul are un efeect protector pentru barbati. b)Alt factor care explica diferentele intre starea de sanatate a diferitelor grupuri socio-profesionale este consumul medicamentelor (exprimat )dat de : -frecventa consultatiilor medicale,consunmul de medicamemnte si prin durata spitalizarilor ( Fanta 1993) Studiile specializate au aratat ca intre grupurile profesionale diferentele cantitative in consumul de ingrijiri medicale sunt ,,gulerele albe’’(funcionari,cadre superioare de conducere,profesionistii intermediari) urmati de familiile de tarani si de muncitori salariati ,iar la final de comercianti si salariati.Asadar prima concluzie ne arata ca ierarhia sociala nu este respectata ,consumul de ingrijiri medicale la clasele superioare fiind putin peste medie, sau net inferior altor categorii. Dar concluzia 2 a aratat ca intre grupurile profesionale apar insa importante diferente calitative in consumul de ingrijiri medicale : astfel recursul la ingrijiri medicale al celor din clasele profesionale inferioare ,este in principal de tip curativ ,motivele ingrijirii medicale ale persoanelor din aceste clase fiind adesea foarte grave ,iar spitalizarea lor frecventa.Spre deosebire de acestia (cls.infer) persoanele din clasele superioare socio-profesional recurg adesea la ingrijiri medicale de tip preventiv,astfel ei solicita mai des consultatii de specialitate,comparativ cu clasele inferioare,iar durata spitalizarilor este mai mica. Concluzia finala : Clasele sociale avantajate dispun de resurse educative,culturale care le permit sa se orientreze mai usor in sistemul de ingrigjire a sanatatii. Alte cercetari realizate au demonstrat faptul ca ,, variabila clasa sociala ‘’,influienteaza nu doar speranta de viata ,mortalitatea si morbiditatea ci si o multitudine de alte caracteristici ale starii de sanatate cum ar fi : Inaltimea,greutatea,talia,starea dentitiei,perceperea vizuala sau auditiva. etc. Influienta factorilor sociali nu se limiteaza insa doar la apartenente la o categorie socio-profesionala ci se au in vedere toate variabilele care definesc satutul social al unui individ intr-o societate si care pot influienta starea lui de sanatate : sex,nivel de instruire si de educatie,statutul familial,statutul economic,statutul profesional,loc de rezidenta(mediul in care traieste)pozitie geografica,etc.

Starea de sanatate si de boala sunt plurideterminate.

CURS 3 SOCIOLOGIE Prof.BENTEA 25.09.2009 Perspective psihosociale asupra sanatatii si bolii Conceptele de boala si sanatate-sunt concepte plurisemantice a caror semnificatie difera de la un medi socio-cultural la altul,de la un grup, clasa sociala la alta. CONCEPTUL DE SANATATE D.p.d.v biologic Sanatatea-starea unui organism neatens de boala in care toate organele,aparatele si sistemele functioneaza normal. D.p.d.v. psihologicArmonia dintre comportamentul cotidian si valorile fundamentale ale vietii assimilate de individ,acea stare a organismului in care capacitatea lui de a desfasura activitati este optima. Asadar starea de sanatate presupune-capacitatea de a munci , a studia,iubi,de a ne intelege emotiile de a sti cum sa facem fata problemelor cotidiene ,de a ne stapani si a rezolva problemele stresante(fara a depinde de substantele chimice psiho-active pentru a face fata acestora),de a ne preocupa de soarta celorlalti , de a avea un grad rezonabil de autonomie personala. D.p.d.v. social Sanatatea-este acea parte a organismului in care capacitatile individuale sunt optime pentru ca persoana sa-si poata indeplini in mod adecvat sarcinile si rolurile sociale .In preambulul OMS sanatatea este starea complete de bunastare fizica ,mental si sociala care nu se reduce la absenta bolii sau infirmitatii, Detinerea celei mai bune stari mai bune de sanatate de care este capabila pers umana este unul din drepturile fundamen ale omului.SANATATEA - reprezinta:O stare individuala cat si o stare colectiva ;O trebuinta cat si un drept ;Un scop de atins de individ cat si un obiectiv politic care trebuie realizat de un stat ;O stare individualizata biologic dar si social,fiind o componenta indispensabila dezvoltarii socialeSanatatea nu e un scop in sine,ci mijloc,o forma optima pentru o viata plenara . Aspectele sanatatii presupune:Absenta bolii ;O constitutie genetica buna,un capitol biologic inascut ; O stare de echilibru a organismului data de capacitatea de adaptare a omului la mediul sau de viata:factori atmosferici,alimentatie,munca,evenimente,relatii afectiveSanatatea depinde de 4 factori: -factori biologici-mostenire genetic,procesele de maturizare ,imbatranire , tulburari cronice degenerative,geriatrice. -factori de mediu-apa potabila,poluarea atmosferica,medicamente ,salubrizare,boli transmisibile,schimbari socia rapide. -stil de viata-hrana,activitati fizice,sedentarism, tabagism,alcoholism -sistemul medical-cantitatea si calitatea medicala disponibila,accesul la ele,relatia dintre personae si resurse in asistenta medicala. Resursele sunt concentrate in a 4 categorie,dar cauzele bolii sunt concentrate in primele 3 categorii. La nivel social evaluarea starii de sanatate a unei colectivitati depinde de de o serie de indicatori socio-demografici cum ar fi: morbiditate,mortalitate generala si specifica,disconfortul, insatisfactia, deficientele, invaliditatile,handicapul,indicele de dezvoltare umana.MORBIDITATEA-reprezinta raportul dintre numarul persoanelor bolnave si nr de persoane sanatoase de pe un teritoriu dat si intr-o perioada de timp.Indicele de dezvoltare umana-starea unei colectivitati conditionata de 3 parametri:Speranta de viata la nastere, Produsul intern brut(PIB) pe cap de locuitor si Rata de alfabetizare a persoanelor adulte.Nivelul sanatatii intr-o comunitate nu este indicator fix ci dinamic. Pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei,autoritatile sanitare nationale isi propun obiective pe termen scurt,mediu si lung. CONCEPTUL DE BOALAD.p.d.v. biologic-starea organism sau a unei parti a acestuia in care functiile sunt afectate sau deranjate datorita unor agenti din mediul intern sau extern .D.p.d.v. psihologic –boala nu este o suma de simptome sau pur somatic,ci un process care chiar daca nu conduce la modificari structural si functionale importante afecteaza viata psihica a persoanelor ca o reactive a acesteia la boala .Boala -o situatie de impas existential, o stare nedorita ,involuntara care creaza in plan psihic o anumita anxietate,incertitudine,neliniste. Starea de boala este etichetata prin diagnostic,iar psihologic comportamentul bolnavului sestructureaza in jurul acestei stari .Ca urmare a constientizarii bolii se poate exprima printr-un registru larg de manifestari si reactii in functie de natura bolii si de trasaturile de personalitate a bolnavului. La un pol exista anozognozia (negare subiectiva,nerecunoasterea bolii,fuga de boala) si la celalat pol hipernozognozia(supraevaluarea subiectiva a simptomelor bolii refugiul in boala) .Exista o concordanta deplina intre manifestarile subiective si cele obiective ale bolii. Ex. reactia la o simpla raceala.D.p.d.v. social-o stare sociala alterata care are drept consecinta pierderea rolurilor sociale obisnuite a unor gratificatii si pierderea unor comportamente adaptive. Asadar,bolnavul nu depune o prestatie sociala optima,fiind un izvor de suferinta pentru cei din imediata sa apropiere .Illnes-dimensiunea psihologica a bolii-realitatea ei subiectiva,experimentarea bolii in plan psihic,adica felul in care bolnavul traieste ,simte,percepe sau interpreteaza semnele bolii. Se refera la afectiuni si simptome:durere,suferinta,depresii,senzatia lipsei de vigoare fizicaDisease-dimensiunea biologica a bolii – boala ca o anomalie a structurii sau fiziologiei organismului .Sickness-realitatea sociala a bolii ,socio-culturala la boala inteleasa din perspectiva rolului social de bolnav , a comportamentelor rezultand din atribuirea etichetei de bolnav .Modelele bolii se caracterizeaza prin:=>Modelul medical -afecteaza doar persoana;prezenta unor procese patologice bine definite;diagnostic bine delimitat; etiologie predominant unifactoriala ;tratament unic , de obicei medicamentos =>Modelul socio-cultural-afecteaza relatiile inter-umane (viata de familie) ;tulbura viata normal a grupului (prin delicventa) ;factori multipli implicati in patologie ;etiologie plurifactoriala ;tratamente ,terapii multiple, (psihoterapii,fizioterapii, bioterapii)Prin consecintele ei starea de boala depaseste disfunctiile bio si psihologice afectand intreaga viata sociala a persoanei. In functie de tipul bolii , persoana bolnava poate pierde mai mult sau mai putin controlul activitatii salesociale normale .Boala modifica modul de viata prin : -restrangerea sau modificarea unor activitati motrice sau fiziologice(restrictia alimentara,fizice ,sexuale) -limitarea sau deprimarea unor activitati intelectuale sau profesionale care constituiau mijloace de existenta sau surse de satisfactie. -pierderea sau reducerea capacitatii de munca si a posibilitatilor de a realiza castiguri econom;de a-si procura mijloacele de existent. -suprimarea pe anumite perioade de timp , extraprofesionale -modificarea relatiilor inter-personale prin limitarea sau diminuarea contactelor cu cei apropiati . -dereglarea raporturilor familial sau conjugale. -dependenta de ceilalti , mai ales in cazul unei infirmitati .Parsons-imbolnavirea uneia dintre membrii familiei, ajunge sa tulbure relatiile familiare . Cea mai perturbatoare este boala mamei , deoarece dezorganizeaza resorturile generale ale vietii de familie . Boala tatalui creeaza reactii discrete din partea celorlalti membri ai familiei incarcata de tentative de a-l retine mai mult pe tata in starea de dependenta la pat . Prezenta unui batran bolnav intr-o familie mononucleara , poate perturba intr-o masura semnificativa rolurile celorlalti membri datorita dependentei bolnavului de adulti .LP 2 SOCIOLOGIE Prof. MINDU 23.10.2009Studiul de viata sanatos cuprinde :Igiena psihica si igiena corporala ; Alimantatie sanatoasa ;Raport echilibrat intre munca si relaxare ;odihnaDelimiari conceptuale : = Intoxicatia – se refera la modalitatile somatice si psihologice produse de substanta psihoactiva. =Consumul cu risc-se refera la consumul ce comporta un mare risc de lezare a sanatatii fizice sau mintale =Consum nociv-se refera la consumul care afecteaza sanatatea =Sindrom de dependenta –se refera la anumite fenomene fiziologicesi psihologice de administrare repetata a unei substante =Toleranta –este starea in care un drog dupa administararea repetata produce un efect mai scazut.Diminuarea semnificativa a efectului la consumul continuu a aceleiasi cantitati de substanta .Pentru producerea aceluiasi efect sunt necesare doze mai mari =Starea de intrerupere – se refera la gradul de simptome care apar atunci cind se scade doza sau se intrerupe administrarea drogului si care persista o scurta perioada de timp =Starea reziduala –se refera la modificarile fiziologice si psihice care se manifesta atit la administrarea drogului cit si dupa ce acesta a fost intrerupt si care persista dupa ce drogul a fost eliminat si orice stare de intrerupere sa remis.DEPENDENTA-este dorinta putrenica compulsiva de a utiliza substanta ;dificultatea de a opri consumul ;comportamentul de cautare a drogului,cu invazia progresiva a intregii existente de catre acest fenomen *Dependenta fizica :-efectele somatice ale utilizarii repetate a substantelor respective ; -toleranta la substanta *Dependenta psihica-nevoia de a mentine ,de a regasi starea de bine,satisfactia,simularea pe care o aduce substanta consumatorului,dar si a avita

senzatia de rau psihic care pare in lipsa consumului. Cauzele=aspecte sociale,personale ai consumatorului de tutun