Sociologia CONFLICTUL

8/18/2019 Sociologia CONFLICTUL

http://slidepdf.com/reader/full/sociologia-conflictul 1/8

Sociologia conflictului

Cuprins:1. Definirea conflictului2. Clasificări ale conflictului

3. Cauzele conflictelor4. Etapele ce le parcurge conflictul în evolu ia saț

5. Strategii de rezolvare a conflictelor. Concluzie

!Secretul i far"ecul vie ii noastre nu stau în lipsa conflictelor# ci în $otăr%rea i priceperea noastrăș ț ș

de a le rezolva!

(Anton S. Makarenko)

Definirea conflictului

Încă de la apariţia omenirii, în societate au existat ciocniri de interese şi neînţelegeri. Lipsacomunicării duce ineita!il la apariţia con"lictelor. #n "uncţie de tipul omului, de educaţie, de normelemorale, de interese etc. con"lictele s$nt aplanate relati repede sau se acuti%ea%ă acestea pot "i soluţionate

paşnic sau e&ement.'e este con"lictul 'a termen, con"lictul deriă din latinescul con"lictus care înseamnă a ineț

împreună cu "or a, iar ca "enomen, potriit dic ionarului de sociologie, semni"ică opo%i ia desc&isă, luptaț ț ț

între indii%i, grupuri, clase sociale, partide, comunită i, state cu interese economice, politice, religioase,ț

etnice, rasiale diergen e sau incompati!ile, cu e"ecte distructie asupra interac iunilor sociale.ț ț

ic ionarul de psi&ologie de"ine te con"lictul drept lupta de tendin e, de interese, situa ie în care seț ș ț ț

găse te un indiid supus unor "or e ectorial opuse i de puteri aproape egale.ș ț ș

Mai *os am mai ata at încă c$tea de"iniri a con"lictului din perspectia mai multor autori+ș

Spre exemplu ames Sc&elem!erg (-/, p, 0), într1o carte de larga cuprindere cu caracter teoreticsi aplicati, propune de"ini ia următoare+ 2ț 3entru început, putem de"ini con"lictul social ca "iind opo%ițiadintre indii%i si grupuri, pe !a%a intereselor competitie, a identită ilor di"eriteț si a atitudinilor care sedeose!esc.4

L. A. 'oser a aansat o de"ini ie care a "ăcut cariera+ 2ț 'on"lictul este o lupta între alori sireendicări de statusuri, putere si resurse în care scopurile oponenților sunt de a neutrali%a, le%a sau eliminarialii4 ('oser, -/5, p. 0).

o&n 6urton+ 78 relație în care "iecare parte percepe scopurile, alorile, interesele si conduitaceluilalt ca antitetice alor lui7. (. 6urton, -00).

'on"lictul este 2o situație în care oameni interdependenți pre%intă di"erențe (mani"este sau latente)în ceea ce priește satis"acerea neoilor si intereselor indiiduale si inter"erea%ă în procesul de îndeplinire aacestor scopuri4 (ono&ue 9 :olt, -;, p. <).

. 3. =olger, M. S. 3oole si >. :. Stutman de"inesc con"lictul ca "iind 2interacțiunea dintre doua persoane independente care percep scopuri incompati!ile si inter"erenta reciproca în reali%area acelor scopuri.4 (=olger, 3oole 9 Stutman, -<, p. ?).

28 diergenta de interese asa cum este ea perceputa, sau credința ca aspirațiile curente ale par ților

nu pot "i reali%ate simultan4 (>u!in, 3ruit 9 :im, -/, p. 5).



A$nd temperamente, comportamente, idei şi interese di"erite, oamenii deseori se a"lă încontradicţie unii cu alţii. În lumea contemporană se pot identi"ica di"erite tipuri de con"licte, în "uncţie de

părţile implicate şi de pro!lemele a!ordate+ interpersonale, intra1personale, intra1grupale, intergrupale,sociale, militare, internaţionale, de "amilie etc. pe care le oi pre%enta mai des"ă urat mai *os.ș @ste mult maie"icient să preii con"lictul, decît să1l soluţione%i. 3entru preenirea situaţiilor con"lictuale este necesarăidenti"icarea timpurie a riscului de con"licte şi "acilitarea unor interenţii rapide, o !ună înţelegere asituaţiilor de con"lict (cau%e, actori şi eoluţie), identi"icarea acţiunilor posi!ile.

Sistemul ideal de soluţionare a con"lictelor tre!uie să găsească soluţii satis"ăcătoare şi de durată pentru toate părţile implicate în con"lict, reglementînd pro!lema constructi şi "ără iolenţă. 3entru aceastaar tre!ui identi"icate pro!lema con"lictului, părţile implicate, cererile "iecărei părţi, punctele comune,soluţiile posi!ile ale con"lictului, cooperarea pentru alegerea re%olării acceptate de am!ele părţi.

3entru a putea or!i despre un con"lict este neoie să "ie implicate două sau mai multe persoane, săexiste o incompati!ilitate între idei, ac iuni, credin e sau o!iectie i păr ile a"late în con"lict să creadă căț ț ș ț

arianta, solu ia proprie este singura cale de reali%are a scopurilor i o!iectielor.ț ș

eoriile moderne în ce prie te con"lictul încearcă să explice aspecte precum+ș

cau%ele mani"este i poten iale ale con"lictuluiBș ț

"a%ele pe care le parcurge con"lictul în eolu ia saBț

modalită ile de re%olare a con"lictuluiBț

e"ectele directe i indirecte, impactul lor în di"erite ori%onturi temporaleBș

"unc iile i dis"unc iile sale în cadrul sistemelor socialeBț ș ț

tipurile i aria de cuprindere a con"lictuluiBș

managementul con"lictuluiB negocierea si medierea în procesul solu ionării con"lictului.ț

@xista c&iar o ramura tiin i"ică ce se consacră apro"undării acestui "enomen numită con"lictologia.ș ț

in perspectia acestei noi discipline tiin i"ice, a"lata la intersec ia mai multor tiin e precum psi&ologia,ș ț ț ș țsociologia, pedagogia, dreptul, politologia, managementul i etica, con"lictul tre!uie priit ca un "enomenș

"iresc, inerent interac iunii sociale, generat de însă i diersitatea oamenilor, de unicitatea "iecărui indiid.ț ș

in punct de edere sociologic, con"lictele sociale sunt "ormele cele mai repre%entatie alecon"lictelor, importanta anali%ei acestei pro!lematici re%id$nd at$t din e"ectele lor negatie, c$t si din cele

po%itie.@xistenta con"lictelor sociale este întemeiata pe un determinism structural1"unc ional+ existentaț

unor structuri cu interese diergente, distri!u ia inegala a rolurilor si statusurilor în cadrul dii%iuniiț

sociale a muncii, inegalitatea sociala, di"eren ele doctrinare i ideologice ale unor grupuri sociale, peț ș

"ondul unor cri%e morale i axiologice. Cnele dis"unc ionalită i în planul interac iunilor sociale dintreș ț ț ț

structuri si "unc iile acestora conduc, în mod inerent, la stări tensionale si con"lictuale în societate.ț

re!uie de men ionat că nu toate con"lictele sunt dis"unc ionale, ci unele dintre ele au caracter ț ț

"unc ional, îndeplinesc un important rol stimulati, concuren ial, dinami%ator al g$ndirii i ac iuniiț ț ș ț

oamenilor.În i%iunea lui aniel Sapiro, con"lictul înseamnă ciocnire materială sau morală iolentă, situa ieț

controersată, stare de du mănie (con"lict armat, social, psi&ologic, politic, economic). @l asocia%ăș

con"lictul cu un ar!ore, iar "iecare parte a lui repre%intă o parte componentă a con"lictului+

• Solul 1 mediul social în care i%!ucne te con"lictul ("amilia, colectiul, societatea)Bș• >ădăcina 1 cau%ele multiple ale con"lictuluiB• ulpina 1 (di"erite păr i) 1ț păr ile implicate în con"lictBț



• Scor!ura 1 pro!lema clar de"inite a con"lictuluiB=lorile 1 emo iile proprii po%itie i negatie ale celor implicate în con"lictBț ș

• =run%ele 1 ac iunile concrete ale persoanelor implicateBț

• =ructul 1 solu ia re%olării con"lictului.ț

Clasificări ale conflictului

• in punct de edere al nivelului de apari&ie+

Conflict individual interior D apare atunci c$nd indiidului nu îi este clară direcţia în care tre!uie să seîndrepte, primeşte sarcini contradictorii sau atunci c$nd ceea ce tre!uie să "acă contraine posi!ilităţilor,intereselor sau alorilor sale. În general o ast"el de stare con"lictuală interioară potenţea%ă cu timpul toatecelelalte tipuri de con"lict.

Conflictul dintre indivizi (aparţin$nd aceluiaşi grup, la grupuri di"erite sau c&iar organi%aţii di"erite) D

acestea apar, de regulă, din cau%a di"erenţelor de personalitate.

Conflictul dintre indivizi 'i grupuri D poate "i un e"ect al presiunii pe care grupul îl exercită asupraindiidului. Cneori indiidul este pus în situaţia să suporte consecinţele unor acţiuni ale grupului de care else delimitea%ă. e multe ori, la !a%a acestor con"licte stau relaţii interpersonale tensionate sau con"licteindiiduale interioare puternice. În principiu, acestea sunt con"licte care apar în grupuri tinere sau cucultură sla!ă.

Conflictul inter(grupuri D este principalul tip de con"lict inclus în categoria con"lictelor organi%aţionale.EStingerea4 acestui tip de con"lict intră de*a în competenţa managerilor superiori. Adeseori asemenea

con"licte apar între compartimente, sectoare cu pro"iluri "oarte di"erite.

Conflictul între organiza&ii D în mod "recent acest tip de con"lict se mani"estă su! "orma competiţiei pentru lansarea unui produs, sericiu etc. Cn asemenea tip de con"lict se poate naşte în urma competiţiei pentru surse de "inanţare.

• in punct de edere al efectelor pe care le generea%ă+

Conflicte distructive D este con"lictul în care resursele personale şi organi%aţionale se consumă în condiţiide ostilitate, "ără !ene"icii mari, exist$nd o permanentă stare de nemulţumire. Asemenea con"licte se potsolda cu destrămarea organi%aţiilor, pierderea unor mem!ri, acte de iolenţă etc. 'apacitatea "iecărei părţide a ţine cont de argumentele celeilalte este serios a"ectată. 'omunicarea dintre competitori dispare.

Conflictul )enefic D atunci c$nd con"lictele sunt recunoscute de timpuriu şi corect a!ordate, ele pot "ace caindii%ii, grupurile, organi%aţiile să c$ştige în creatiitate şi e"icienţă. 'on"lictul, atunci c$nd este !ene"ic,stă la !a%a procesului sc&im!ării. În orice organi%aţie, un anumit grad de con"lict este a!solut necesar,

pentru ca dinamica de%oltării organi%aţiei să "ie !ună. 'on"lictul !ene"ic este acela care poate aea osoluţie accepta!ilă pentru toate părţile implicate. În cadrul unui asemenea con"lict, părţile sunt capa!ile săcomunice corect şi să stea la masa tratatielor.

• in punct de edere al nivelelor cauzelor declanşatoare de con"lict+



Conflicte de nivel infor"a&ional D declanşate de lipsa unor in"ormaţii, transmiterea unor in"ormaţii greşitesau distorsionate etc. Sunt cel mai simplu de re%olat, din moment ce in"ormaţiile lipsă pot "i completate,iar cele greşite, corectate.

Conflicte la nivelul strategiilor D apar atunci c$nd există di"erenţe de opinie în ceea ce prieşte modul încare tre!uie "ăcut cea.

Conflicte la nivelul scopurilor D apar atunci c$nd există di"erenţe în priinţa re%ultatului ce tre!uieo!ţinut.

Conflicte la nivelul nor"elor D apar atunci c$nd comportamentele mani"estate nu sunt cele aşteptate D nusunt con"orme cu normele acceptate sau impuse.

Conflicte la nivel de valori D dacă primele ? niele de con"lict pot "i soluţionate prin o!ţinereFo"erire dein"ormaţii, comunicare şi negocierea unei soluţii, acest tip de con"lict este mai di"icil de a!ordat. 8ameniireacţionea%ă de o!icei iolent atunci c$nd le sunt Ecălcate în picioare4 alorile.

Cauzele conflictelor

• Co"unicarea defectuoasă D o"erirea de in"ormaţii insu"iciente sau incomplete, "olosirea de

mi*loace sau canale de comunicare inadecate, "olosirea unui lim!a* neadecat interlocutorului ("ieel ca "ormă ori conţinut), sunt exemple de potenţiale cau%e de con"lict. acă cei antrenaţi într1unasemenea con"lict doresc să coopere%e pentru găsirea unei soluţii, ei pot începe prin a sc&im!a înmod desc&is şi corect, in"ormaţii releante.

• Siste"ele de valori D de%acordurile pot i%a aspecte etice, limitele şi modalităţile în care tre!uie

exercitată puterea, etc. Cna dintre soluţii este ca părţile implicate să a*ungă să recunoască şi săaccepte di"erenţele, adopt$nd soluţii de acţiune în care să se eite Epunctele neralgice4.

• E*isten&a unor scopuri diferite D nu întotdeauna indii%ii sau grupurile cad de acord asupra a

ceea ce tre!uie "ăcut. Cneori pro!lemele apar la alcătuirea listei de priorităţi, alteori scopurile pot "itotal di"erite. eine periculos atunci c$nd indii%i sau grupuri au o Eagendă ascunsă4, scopurinedeclarate, de multe ori di"erite de cele ale organi%aţiei, pe care le urmăresc în detrimentulacesteia.

• Stilurile "anageriale 'i a")iguită&ile organiza&ionale D unii manageri alimentea%ă con"licteinter1personale tocmai pentru a1şi întări po%iţia (de%!ină şi conduceG). Managerii autoritari care îşi

simt po%iţiile ameninţate ştiu că dacă grupul pe care îl conduc este "ragmentat a deeni mai uşor de condus. #ncoerenţa sistemului managerial, inconsecenţa măsurilor luate, necunoaşterea şinerespectarea ierar&iei, neparticiparea tuturor nielelor la luarea deci%iilor (delegarea a!solută şinecontrolată), inexistenţa unui sistem coerent de apreciere a per"ormanţei şi de motiare sunt toate

posi!ile cau%e de con"lict.• +esurse li"itate D limitarea oricărei resurse poate da naştere la con"lict+ timpul, !anii, resursele

materiale, cele umane şi in"ormaţia (despre care am amintit de*a). 3ro!lema nu este ca resursele să"ie nelimitate şi la dispo%iţia tuturor, ci să a*ungă pentru atingerea o!iectielor şi îndeplinireasarcinilor. Limitarea resurselor "ace altcea dec$t să stimule%e concurenţa neloială, super"icialitatea,suspiciunea etc. e cele mai multe ori, pro!lema nu este lipsa de resurse, ci plani"icarea

de"ectuoasă+ "ie că au "ost sta!ilite o!iectie prea am!iţioase, "ie că nu au "ost preă%ute anumitesituaţii.



• Dependen&ă departa"entală reciprocă D atunci c$nd două sau mai multe departamente, colectie,

compartimente sau proiecte depind unele de altele, con"lictul structural este de neeitat. >elaţiiledintre departamentele unei organi%aţii sunt determinate de reacţiile unora la necesităţile celorlalte,de corectitudinea sc&im!ului de in"ormaţii, de corecta ealuarea a per"ormanţelor şi e"orturile"iecăruia, de atitudinea mem!rilor unui departament "aţă de alte departamente şi mem!rii acestora.Acest gen de situaţii este cu at$t mai di"icil cu c$t departamente di"erite au şi scopuri, o!iectie şi

metode de lucru di"erite.• Diferen&e intergrup de statut social D "aptul că mem!rii unui grup au un statut pro"esional

considerat în exterior mai !un "aţă de cel al mem!rilor (de acelaşi niel socio1pro"esional) din altgrup, constituie o importantă cau%ă de con"lict.

Etapele ce le parcurge conflictul în evolu ia saț

'on"lictologia pune în eiden ă totodată i etapele ce le parcurge con"lictul în eolu ia sa+ț ș țDezacordul de!utea%ă prin simple neîn elegeri, di"eren ierea indii%ilor sau grupurilor prin modulț ț

lor de a "i si de a g$ndi (uneori pot "i si pseudo1neîn elegeri, "alse con"licte), diergente minore dar care,ț

nesesi%ate la timp, pot degenera in con"licte reale.Confruntarea ad$nce te di"eren ele dintre indii%i sau grupuri. #n aceasta "a%a, "iecare parte î iș ț ș

sus ine po%i ia sa, accentu$nd pe erorile din g$ndirea si comportamentul celorlal i.ț ț ț Ac iunea de persuasiuneț

deine exagerata, expresia emo ională domina asupra argumentelor logice.ț >ata comunicării in grup scade,se creea%ă stări de stres, "rustrare, atmos"era tensionata.

Escaladarea con"lictului tensiunile si ostilită ile din grup sunt scăpate de su! controlB reac iile deț ț

autoapărare ale "iecărei păr i st$rnesc agresiitate maxima, se atinge punctul culminant.țDe(escaladarea con"lictului apare atunci c$nd grupul "ace e"orturi reale sa a*ungă la un acord in

ceea ce prie te re%ultatul discu iilor.ș ț

+ezolvarea ine atunci c$nd, prin interen ii legale de tip institu ional, prin negocieri siț ț

compromisuri treptate, prin stimularea posi!ilită ilor de comunicare desc&isa între păr i, prin captareaț ț

!unăoin ei par ilor aderse, starea con"lictuală dispare.ț ț

Strategii de rezolvare a confictelor

,)andonul

>etragerea "i%ică sau emoţională din con"lict, în general de teama con"runtării directe. În general,adoptarea acestei atitudini implică renunţarea la dreptul de a aea un cu$nt de spus. @ste accepta!il să teretragi atunci c$nd un con"lict nu te prieşte, sau atunci c$nd retragerea nu a"ectea%ă cursul eenimentelor.>etragerea poate acuti%a şi mai mult un con"lict. Cneori, prin retragere puteţi dăuna cuia sau puteţi Edaapă la moară4 adersarilor. '$teodată ne retragem din dorinţa ca ceilalţi să ne roage să reenimH Cneori

putem "i de%amăgiţi să constatăm că nu suntem at$t de indispensa!iliG

+epri"area

>e"u%ul de a accepta existenţa unui con"lict este un comportament la care recurgem din dorinţa de aaea linişte cu orice preţ. @ste !ine să nu supradimensionăm un con"lict minor şi să nu ne lăsăm Eduşi de



al4, însă atunci c$nd con"lictul este real singura soluţie este să aem cura*ul să1i recunoaştem existenţa+mai dereme sau mai t$r%iu el a ieşi oricum la iealăG

-ictorieînfr%ngere

Acest stil este adeseori re%ultatul tendinţei inconştiente de a ă prote*a de durerea eşecului. În

strategia ictorieFîn"r$ngere se produce o etalare de "orţe din care o!ligatoriu o parte iese în"r$ntă. Aceastăstrategie poate aea e"ecte înt$r%iate+ îninsul poate să nu suporte eşecul, reenind Eîn "orţă4 după un timp.În plus, relaţiile dintre părţile implicate or "i cu siguranţă iremedia!il a"ectate. Îninsul de astă%i poatere"u%a să coopere%e m$ineH

Co"pro"isul

@ste o strategie care reclamă anumite capacităţi de negociator pentru ca "iecare să c$ştige c$te cea.@l dă impresia de corectitudine, dar asta poate să nu "ie su"icient deoarece "iecare parte luptă pentru ceamai mult. e%aanta*ul compromisului este că în general una dintre părţi a părea mai Emărinimoasă4 d$ndceleilalte părţi un sentiment de în"r$ngere.

-ictorievictorie

@ste strategia ideală, care nu presupune un îningător şi un înins. 3rocesul de găsire a soluţiei poate "i mai lung şi mai aneoios, însă cu siguranţă relaţiile se or consolida, iar soluţia a "i mai dura!ilă.'$nd am!ele părţi c$ştigă, am!ele or susţine soluţia , iar pro!a!ilitatea declanşării unor con"licteulterioare a "i "oarte mică. Această strategie presupune următoarele între!ării+ 'are este neoia mea realaaici 'are este neoia celuilalt Ireau intr1adeăr sa "ie satis"ăcute neoile am$ndurora

'um e i de a teptat, cele mai multe con"licte apar intre mem!rii aceluia i grup, îndeose!i in etapaș ș ș

de roda* psi&ologic de după constituirea acestuia, dar si după aceea, c$nd se conturea%ă intereselediergente ale unora dintre componen i, c$nd ies în relie" comportamentele neagreate de ma*oritateaț

militarilor. Cn rol important reine, din acest punct de edere, deprinderilor si o!i nuin elor ș ț

comportamentale ce deran*ea%ă sistematic pe cei din *ur. eose!it de neplăcute 1 i greu de suportat multș

timp 1 sunt neîn elegerile cu superiorii, deoarece ace tia, dispun$nd de prerogatiele autorită ii, recurgț ș ț

adesea la masuri administratie+ o!sera ii, critici i aten ionări pu!lice, sanc iuni disciplinare, omiterea deț ș ț ț

pe listele de premiere, de decorare, aansare etc.

Iia a demonstrea%ă, ca si unele experimente si studii de psi&ologie sociala, ca exista indii%i cu anumeț

inclina ii si trăsături care, de cele mai multe ori, se a"la la originea unor con"licte.ț 'e1i de"ine te, inș

principal, pe ace tia >igi%i, cu o g$ndire in"lexi!ila, unilaterala, excesi de orgolio i, lipsi i de modestie,ș ș ț

complexa i, irasci!ili, inidio i pe succesele celor din *ur, ei in sa i impună părerile cu orice pre "olosescț ș ț ș ț

expresii si emit *udeca i nenuan ate la adresa altora, anali%ea%ă si ealuea%ă oamenii doar dintr1o singuraț ț

perspectia, din cea conena!ila lor, se lasă condu i in mod "recent de emo ii, iau ca%urile indiidualeș ț

drept tipice, generali%ea%ă nepermis, iau amănuntele drept aspecte esen iale, considera orice apreciereț

critica drept a"ront personal, Jatac la persoanaJ, au un pronun at de"icit de capacitate empatica. =iriț

ar ăgoase, puse mereu pe &arta, trans"orma orice nepotriire de idei, de gesturi si aprecieri in contradic ieț ț

ireconcilia!ila, in resentimente si antipatie.Concluzie



A încerca să negam posi!ilitatea existentei con"lictului este împotria eiden ei. Încă din antic&itate s1ț

a recunoscut acest lucru si "iloso"ul grec Keraclit (circa ?1?0 in.'&.) ne atrage aten ia ca 4otul se na teț ș

din lupta contrariilor si din cea mai ad$nca discordie re%ulta cea mai per"ecta armonie4.Sursele generatoare de con"lict proin de la oameni, "ie ei în postura de e"i sau executan i. 'on"licteleș ț

pot sa apăra intre e"i si su!ordona i, intre egali in grad sau "unc ie, intre unul mai in $rstă i altul maiș ț ț ș

t$năr, intre cei cu experien a îndelungată si cei a"la i la începutul carierei etc. in aceasta perspectia se cer ț ț

cunoscute sursele sau cau%ele ce au proocat con"lictul, dar si autorii lor.



in$nd cont de adeărul ca in orice con"lict totul pleacă de la oameni si grupuri, tre!uie de insistatȚ

mult pe necesitatea cunoa terii oamenilor si su! aspectul capacita ii con"lictogene, in scopul eităriiș ț

situa iilor ce pot degenera u or in stări tensionale.ț ș

'on"lictele, de alt"el, constituie o componentă naturală, ineita!ilă a ie ii sociale a "iecăruia dintreț

noi. 'ei mai mul i oameni consideră con"lictele ca "iind ciocniri distructie, ireconcilia!ile, în urma căror ț

unii c$ tigă în de"aoarea altora. ar preocuparea de tip tiin i"ic priind căile de a "ace "a ă con"lictelor ș ș ț ț

adus la de%oltarea unor modele i strategii de a!ordare e"icientă i constructiă a con"lictelor.ș ș

Mul i oameni reac ionea%ă ca i cum con"lictele ar "i !ătălii între puncte de edere di"erite, întreț ț ș

idei, necesită i sau alori. În mod normal, în perioada c$nd nu există nici un con"lict, oamenii se supunț

regulilor, normelor i legilor societă ii lor.ș ț

Sociologia CONFLICTUL

Documents

Transcript of Sociologia CONFLICTUL