Societatea in participațiunePrintre formele de societate prevazute de codul civil se regăsește si societatea in

participațiunea caruia legiuitorul ii consacra in 1949-1954 o sumara reglementare punând accentul pe caracterul sau esențialmente contractual si pe flexibilitatea ce ar trebui sa caracterizeze aceasta forma de societate.

1849-societatea in participațiune este un comtract prin care 2 sau mai multe persoane convin ca una dintre acestea sa acorde celelalilalte sau celorlalte o participare la beneficiile si pierderile ce ar putea rezulta din realizarea in comun a unei activitati economice in schimbul participării la desfasurarea acestor activitati prin aportul in numerar, natura sau industrie.

Trebuia subliniata incertitudinea legiuitorului in ceea ce priveste denumirea si natura acestei forme de societate pe care de cele mai multe ori nu o denumește societate ci asociere.

Astfel de pe de o parte atunci cand enumera formele de societate respectiv in 1958 cod civil, denumirea folosită extragerea de societate in participațiune. Cu toate acestea sectiniunea care ii este dedicată se intitulează asocierea in participațiune, denumire care este utilizata apoi in toate textele de lege care fac referire la aceasta forma de societate.

Denumirea de asociere este una greșita deoarece societatea in participațiune este in mod cert o societate si ea sre un scop lucrativ, asociatii urmărind desfasurarea unei activitati comune si contribuind la aceasta prin aporturi in scopul împărțirii beneficiilor ori a economiei ce ar putea rezulta.

Principala sa caracteristica rezulta din faptul ca aceasta forma de societate nu are personalitate juridica.

Ca urmare contractul de societate in participațiune produce efecte intre asociati insa nu da nastere unei persoane juridice noi distincte de membrii sai. Potrivit prevederilor legale, absenta personalității juridice se impune atat intre asociati cat si fata de terti.

O consecinta importanta a absentei personalității juridice o constituie lipsa formalităților necesare pentru constituirea societatilor cu personalitatejuridica si in special înmatricularea in registrul comertului ceea ce este un avantaj important al acestei forme de societate.

Totodata fiind lipsita de personalitate juridica, societatea in participațiune nu are nici denumire sociala nici sediu social si nici patrimoniu social propriuzis, ci un patrimoniu de afectațiune afectat desfasurarii activitatilor economice care au stat la baza constituirii societatii.

Cu toate acestea trebuie subliniat ca formalitățile de publicitate impuse de lege in cazul societatilor cu personalitate juridica au rolul de a asigura o protectie adecvată a intereselor tertilor. Ca atare lipsa acestora in cadrul societatii in participațiune conduce la imposibilitatea protejării tertilor de buna credinta pe aceasta cale, ,priv pentru care legiutorul a ales sa prevadă un sistem de garanții pentru acestia întemeiat pe raspunderea asociatilor pentru obligatiile rezultând din actele juridice incheiate in contul societatii.

Astfel asociatul care contractează cu tertul raspunde personal pentru obligatiile asumate pe aceasta cale indiferent daca si-a declarat sau nu calitatea in care actioneaza, mai mult decat atat toti asociatii vor raspunde solidar pentru obligatii contractate de oricare dintre ei in masura in care au adus la cunostinta tertilor calitatea de asociati.

Tocmai pentru a sublina importanta regulilor privitoare la raspunderea asociatilor fata de terti, legea, respectiv codul civil interzice limitarea prin contractul de societate a răspunderii asociatilorr fata de terti, orice clauza stipulată in acest sens fiind inopozabilitate terțelor persoane.

Contractul de participativePrin contractul de societate se desemnează numele, durata, participarea asociațiilor la

activitatea comună, participarea la profit si pierdere, cauzele de lichidare sub rezerva deși conținute în art 1949-1953.

Aceasta flexibilitate prezintă un avantaj in sensul ca se educaționale ce se va intampla in cazul in care asociatii nu convin prin contractul de societate cu privire la toate aspectele cu privire la raporturile dintre ei, la funcționarea, conducerea, administrarea si funcționarea societatii în participatiune

Codul civil nu contine o dispoziție expresă in acest sens care sa se regăsească in sectiunea dedicata societatii în participatiune, cu toate acestea față de art 1887 alin 1 Cod civil care prevede că testele de lege conținute în capitolul 7 Ale contractului desocietate reprezinta dreptul comun in materie societara, tinand cont si ca societatea simpla reprezinta prototipul de societate, intr-o atare situatie vor fi aplicabile dispozitiile din codul civil care reglementează societatea simpla in masura in care acstea nu contravin art 1949-1953.

Funcționarea societatii în participatiuneIn legatura cu sporturile asociațiilor, codul civil renunta regula de principiu potrivit

căreia asociatii rămân titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor aduse ca aport. Aceasta inseamna ca asociatii care face aportul transmite dreptul de follsinta in vederea realizării activitatii societatii însă își păstrează dreptul de proprietate. In egala masura însă, asociatii pot conveni ca atat bunurile raportate cat si cele care rezulta in urma folosirii lor sa faca obiectul dreptului lor de proprietatecomuna urmand ca la momentul rezolvării si lichidării societatii sa aiba loc la etajul si sistarea deși a stării de proprietate.

Totodata se poate conveni prin contractul de societate ca bunurile raportate sa devina proprietatea unuia dintre asociați in vederea realizării obiectului societatii, titularul initial al dreptului de proprietate putand sa dobândească bunul la încetarea societatii în conditiile stipulate de partid în contractul de societate.

Deși legea nu o prevede expres la constituirea societatii în participatiune, unii dintre asociați pot contribui si cu spoturi in industrie in conformitate cu clauzele convenite în contractul de societate.

In ceea ce priveste raporturile asociațiilor cu tertii datorita faptului ca soc in part nu da nastere unei personalitati juridice distincte in asa fel in cat aceasta sa poata asuma obligații, legea instituie regula potrivit căreia fiecare dintre asociați chiar acționând pe contul societatii va raspunde personal pentru obligațiile pe care el le a contractat, testul contractat nu are nici un drept decat față de asociatii cu care care a contractat cu exceptia situatiei in care a cunoscut calitatea in care acesta funcționarea la momentul încheierii contractului.

Dacă asociatii isi dezvaluie calitatea față de terți, fiecare va raspunde solidar pentru obligațiile derivate din actele juridice încheiate de oricare dintre ei

Cu referire la raporturile dintre asociați legea face referire in acest sens pentru a sublinia ca acestia sunt liberi sa stabileasca in cuprinsul contractului de societate drepturile si obligatiile lor reciproc în ceea ce privește desfasurarea activitatii ce face obiectul societatii. art 1953 alin 3 Cod civil prevede interdicția de a stabili din contractul de societate o limita minima garantată de beneficii pentru unul dintre asociați deși o astfel de clauza a fost recunoscută ca valabilă in practica judiciară sub imperiul vechii reglementari nefiind considerata o clauza leonida.

Ca atare impartirea beneficiilor si pierderilor între asociați se va face conform conventiei părților sub rezerva clauzelor leonide

Daca nu exista stipualatie in acest sens in contractul de societate, impartirea se ca face conform aporturile de la constituirea soc.

In ceea ce priveste administrarea societatii prin comtractul de societate partile pot desemna unul sau mai multi administratori, modul de organizare al acestora, limitele mandatului acordat s.a.

In lipsa unei clauze in acest sens devin aplicabile dispozitiile codului civil pentru societatea simpla care dispun ca administrarea societatii se va efectua de oricare dintre asociati care sunt considerați a avea un mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii.