sociala 1

7/23/2019 sociala 1

http://slidepdf.com/reader/full/sociala-1 1/45

Psihologie sociala I Adrian Roşan

7/23/2019 sociala 1


Teme abordate

Elliot Aronson editează volumul ‚’Readingabout Social Animal’ în care abordează teme

ca : Conformare şi obedienţă Comunicarea în masă !ro"aganda şi "ersuasiunea Cogniţia socială

Auto#ustificarea Agresivitatea umană !re#udecata şi atribuirea Sim"atia iubirea şi senzitivitatea inter"ersonală$

7/23/2019 sociala 1


Teoria etichetării

%eoria etic&et'rii s"une c' (Deviationist esteacela la care eticheta a fost aplicatã cu succes;comportament deviationist este comportamentul pe care îl eticheteazã astfel oamenii $) *ec+er,-./01

Sim"lu s"us teoria afirm' c' un com"ortament

("roblem') este acel com"ortament care a fostetic&etat dre"t "roblematic2 c' actul etic&et'riieste cel care creeaz' "roblema si nu indivizii$

7/23/2019 sociala 1


Teoria etichetării

%eoria etic&et'rii continu' cu argumentarea c'etic&etele în mod curent eman' de la un fel deautoritate2 de e3em"lu un "rofesor un "arinte

sau o "ersoan' im"ortant' care re"et' siconsolideaz' etic&eta "4n' c4nd aceasta devineferm asociat' unui individ$

%eoria mai afirm' c' atunci c4nd etic&etele suntataşate oamenilor "oate fi dificil "entru un individ

s' mai sca"e de ele2 individul "oate a#unge s' le acce"te le

interiorizeaz' şi crede c' sunt adev'rate$

7/23/2019 sociala 1


Teoria etichetării

5argreaves ,-./61 ne furnizeaz' o metafor' util': ideea(eului oglindit)$

Aceasta e3"rim' ideea c' noi ne construim "'rerea des"renoi înşine din felul în care se "oart' alţii cu noi$

E3"erimentul faimos al lui 7ane Elliot (8c&i albastri oc&ic'"rui) cu elevii de clasa a treia dintr9o şcoal' din o;a S<A în -./= a demonstrat efectele "uternice ale etic&et'rii însituaţii sociale şi felul în care "rocesul de etic&etare "oatecrea ra"id imagini distorsionate des"re sine at4t în cel careetic&eteaz' c4t şi în cei etic&etaţi ambele "'rţi a#ung4nd s'acce"te etic&eta mai degrab' dec4t individul ca şicaracteristic' definitorie$

7/23/2019 sociala 1


Etichetarea în clasã

5argreaves a ar'tat cum "oate fi a"licat'etic&etarea în educatie si a observat c'

e3ist' feluri variate în care "rofesorii îşifolosesc e3"erienţa "entru a etic&eta şicategorisi elevii

7/23/2019 sociala 1



Atunci când un profesor ia o clasã nouã, el(sic) va tinde sã împartã clasa în treicategorii.

În primul rând, copiii !uni" care suntconform a#teptãrilor sale.

În al doilea rând, elevii rãi" care deviazã. În al treilea rând, aceia care nu se remarcã

nici prin conformitate, nici prin deviere.

7/23/2019 sociala 1



$rimele douã categorii sunt învã%ate imediat de profesor. În ce&i prive#te pe cei din categoriarezidualã, numele reale sunt învã%ate mult mai

încet. Aceste concluzii pe care le trage profesorul într&omanierã atât de selectivã din comportamentulelevilor #i procesul de categorizare" la careacestea conduc,ac%ioneazã ca o defini%ie a

situa%iei în care se aflã profesorii #i elevii în#i#i. Aceastã defini%ie redã planul pentru toatã

interac%iunea viitoare dintre cele douã pãr%i $

7/23/2019 sociala 1


5argreaves a constatat c' o dat' ce"rofesorul a categorisit un elev acesta

tinde s' foloseasc' (categoria de elev) ca"unct de referinţ' "entru inter"retareacom"ortamentului unui elev$

>e e3em"lu dac' un elev a avut dificult'ţi în com"letarea unei lucr'ri:

7/23/2019 sociala 1


>ac' elevul fusese clasificat ca (inteligent) atunci"rofesorul este "osibil s' tolereze dificultatea lamodul benign oferindu9i a#utor şi îndrumare$

? >ac' un elev a fost clasificat dre"t ("rost) sau(leneş) atunci "rofesorul este "osibil s'inter"reteze aceeaşi com"ortare ca un indiciu c'

elevul (nu se str'duieşte suficient) sau c'(evident nu a ascultat) c4nd a fost e3"licat'lecţia$

7/23/2019 sociala 1


5argreaves mai subliniaz' c' deoarece elevii ,în s"ecial ceifoarte tineri1 se ra"orteaz' la com"ortamentul celorlalţi faţ'de ei "entru a obţine o imagine des"re c4t succes au aceştiainteriorizeaz' imaginea "e care o "rimesc des"re ei de la alte

"ersoane im"ortante 9 în acest caz "rofesorul ,cu toate c' înasemenea situaţii celelalte "ersoane im"ortante "ot fi colegiielevilor1$

Elevii se bazeaz' "e "rofesori s' le furnizeze un (conce"tdes"re sine)2 s' le s"un' c4t sunt de grozavi sau c4t de "rost

se descurc'$

7/23/2019 sociala 1


@n "lus alţi elevi şi alţi "rofesori vor a#unges' recunoasc' etic&eta "e care un elev şi9a

atras9o şi se vor "urta în consecinţ' faţ' deacel elev "e baza acestei etic&ete de#ae3istente$ >eşi nu este im"osibil "entru unelev s' sca"e de o etic&et' acest lucrudevine e3trem de greu odat' ce etic&etaeste foarte cunoscut'$

7/23/2019 sociala 1


!rofesorii com"ar' adesea "erce"ţiile lor des"reelevi şi aceasta consolideaz' etic&etele şi "otcrea c&iar un consens2

<n "rofesor care nu a "redat niciodat' unuianumit elev "oate şti de#a des"re el sau ea "rinetic&etele ataşate acestuiaacesteia de alţi

"rofesori$ S9a demonstrat în unele cazuri c' aceasta "oateduce la o "rofetie negativ' care se autoconfirm'$

7/23/2019 sociala 1


Profeţiile care se adeveresc (efectul Pygmalion)

At&erton ,BD1 e3"lic' "rofeţia care se adevereşte ,self9fulfilling "ro"&ec1 în felul urm'tor: rezultatul unei situaţii esteadesea afectat de aşte"t'rile noastre$ *ursele furnizeaz' une3em"lu sim"lu des"re felul în care o"ereaz' aceste "rofeţii$

<n zvon c' o com"anie are dificult'ti financiare ,adic' oetic&et' gen (necazuri) este ataşat' acesteia1 cauzeaz' omişcare a acţiunilor o c'dere constant' a valorii com"aniei şide aici este o c&estiune de tim" ca ceea ce a fost odinioar' ocom"anie s'n'toas' s' aib' cu adev'rat dificult'ti

financiare$ !rofeţia s9a adeverit$

7/23/2019 sociala 1


7acobson ,-./=1 sugera c' etic&etarea "oateavea efecte "ozitive "rin lansarea unei "rofeţii"ozitive unde elevii etic&etaţi dre"t (str'luciţi) ar

"utea fi "este aceste aşte"t'ri$ Fucrarea lui 7acobson a fost criticat' totuşi este

acum general acce"tat c' între anumite limite

(etic&etarea su"erioar') "oate a#uta un elev s'9şirealizeze întregul "otenţial$

7/23/2019 sociala 1


%otuşi e3ist' "uţine limite ale efectelor etic&et'rii în direcţieinferioar'$ Elevii "ot fi etic&etaţi "rin fa"tul c' li se s"une c'(nu vor fi buni la matematic')$

Elevii de etnie rom' sunt adesea subiect de etic&etare ca

av4nd (dificult'ţi lingvistice) şi ca fiind (neinteresanţi)$ >ac'sunt interiorizate de elevi aceste etic&ete au efecte în situaţiinoi în care elevii vor tinde s' eşueze din nou$

@ntregi categorii de elevi "ot fi condamnate lainsuccesdeorece au fost etic&etate ca fiind inca"abile s'acumuleze din cauza "rovenienţei lor entice sau socialeceea ce ne asigur' c' eşecurile lor sunt observate şimarcate iar "rogresele lor sunt minimalizate sau trecute cuvederea$

7/23/2019 sociala 1


Cancelariile sunt o alt' surs' de "rofeţiinegative care se adeveresc ,efectul &alo1$

<nele cadre didactice etic&eteaz' fraţii "ecare nu i9au cunoscut înc' "e motiv c'aceştia sunt (e3act ca fratelesora luiei)$

@n alte cazuri elevii noi sunt etic&etaţi "e

motiv c' numele lor sunt asociate cu unanumit gru" etnic cultural sau social$

7/23/2019 sociala 1


David Harris (2004) !eoria etichetãriireconsideratã

@n a"arenţ' lucrarea citat' mai sus a oferitun nou şi foarte sim"lu motiv "entru

rezultatele slabe ale anumitor co"ii aşte"t'rile mici conduc la realiz'ri reduse

se credea în s"ecial du"' "ublicarea unuistudiu e3trem de influent al lui Rosent&al si7acobson ,-./=1$

7/23/2019 sociala 1


@n acest studiu s9au acordat la înt4m"lare notetotal ne#ustificate la testele unor co"ii 2 "rofesorilorli s9a s"us s' se aste"te la "rogrese remarcabile

în acumularea de cunoştinGe de la (cei buni) şi a"oi s9a desco"erit c' aceşti co"ii au

avut cu adev'rat realiz'ri semnificative$

S9a a#uns la concluzia c' tot ce este necesar"entru ca un co"il s' nu aib' eşec este ca"rofesorii s' aib' aşte"t'ri s"orite faţ' de ei

7/23/2019 sociala 1


Există câteva probleme

Etic&etele nu (se li"esc) întotdeauna 9 "ot fi contrazise dealte etic&ete res"inse de co"ii sau negate de "'rinGi$

5argreaves et al ,-.6H1 sugereaz' c' teoria etic&et'rii sea"lic' numai în anumite circumstanţe 9 în "rinci"al c4nd

etic&etele sunt consolidate consistente şi sunt a"licate de (oalt' "ersoan' im"ortant') autoritar'$ %eoria (co"ilului înc'"at4nat) a introdus ideea c'

întotdeauna co"iii "ot fi mani"ulaţi "entru a acce"taetic&etele

Aşte"t'rile "ot duce la ("rofeţii negative care se adeveresc)c4nd elevii care sunt etic&etaGi res"ing etic&eta at4t de ve&ement înc4t se decid s' dovedeasc' fa"tul c'

etic&etatorul a greşit 9 sau reversul "entru aşte"t'ri mari$

7/23/2019 sociala 1


Este greu de dovedit c' etic&etarea este un factor ma#or alrezultatelor bune$ Rogers ,-.=/1 argumenteaz' acest lucru foartebine ar't4nd "roblemele în izolarea mecanismelor "rin careetic&etele le sunt transmise co"iilor$

>e e3em"lu în şcolile unde nu "ractic' clasificarea şi îm"'rGirea,gru"area co"iilor "e baza notelor la teste1 cercet'torii au c'utat"rocese şi mai subtile de interacţiune "rofesor9elev cum ar fiacelea c' "rofesorii le "un elevilor diferite ti"uri de întreb'riz4mbind şi interacGion4nd mai frecvent cu anumiGi elevi$

!e m'sur' ce aceste com"ortamente legate de aşte"t'rile"rofesorului devin mai subtile sunt mai greu de identificat şi de

inter"retat în mod satisf'c'tor într9un studiu$ @n mod similar este dificil s' elimin'm alGi factori care contribuie la

anumite ac&iziGii cum este maturizarea elevilor în s"ecial înstudiile longitudinale$

7/23/2019 sociala 1


Patru factori par sã determine probabilitatea caun elev sã accepte o etichetã:

C4t de des sunt etic&etati C4t de im"ortant este "entru ei cel ce9i

etic&eteaz' C4ţi alţii a"lic' aceeaIi etic&et' C4t este de "ublic' etic&eta

7/23/2019 sociala 1


Efectele negative ale etichetãrii "ot fi minimali#ate$ dacã"rofesorii

Jaranteaz' c' actiunile si nu oamenii sunt în centruletic&et'rii$ @n acest fel un elev are o"tiunea s' vad'

actiunea sau com"ortamentul ca fiind (li"sit de caracter) si caceva ce "oate fi sc&imbat$

C4nd un elev crede c' el şi nu com"ortamentul lui K este"roblema el va interioriza o etic&et' ("roblem') ca as"ectdefinitoriu al s'u$ 8rice semn de îmbun't'ţire la un elev alc'rui com"ortament a fost etic&etat negativ trebuie imediat

acce"tat luat la cunoştint' şi încura#at K oferind elevuluiunele etic&ete alternative ,com"ortamente1 cu care s' se"oat' identifica$

7/23/2019 sociala 1


Efectele negative ale etichetãrii "ot fi minimali#ate$dacã "rofesorii

Sunt conştienţi de etic&etele "e care le folosescc&iar ei de felul în care le comunic' şi cum le9ar"utea ele afecta relaţiile cu elevii$

Ado"t' o atitudine sce"tic' în discuţiile dincancelarie des"re re"utaţia elevilor şi des"re(efectul &alo) unde un frate este etic&etat c&iar

înainte de a a#unge la şcoal' "e baza etic&eteloratribuite fraţilor sau surorilor acestuia$

7/23/2019 sociala 1


Efectele negative ale etichetãrii "ot fi minimali#ate$dacã "rofesorii

Jaranteaz' c' #udec'ţile lor nu trec dincolode dovezile e3istente$ 8 lucrare "e care a

f'cut9o un elev s9ar "utea s' nu fie la în'lGimea aşte"t'rilor dar aceasta nu înseamn' c' acest elev este (f'r's"eranţ')$

!un accentul mai degrab' "e "rogresulindividual dec4t "e com"araţia cu alGi elevi$

7/23/2019 sociala 1


!oţi folosim stereoti"uri

Loi toţi o"er'm în viaţa de zi cu zi folosind"re#udec'ţi$ Macem ,"re1 #udec'ţi des"re oamenişi situaţii tot tim"ul

baz4ndu9ne "e "rea "uţine informaţii$ %ragemconcluzii des"re oameni în c4teva secunde dec4nd îi înt4lnim şi înainte ca aceştia s' scoat'vreun cuv4nt$

@n anumite circumstanţe ne a#ust'm a"arenţaastfel înc4t s' semnal'm celorlalţi ce fel de"ersoan' vrem s' cread' c' suntem şi cum artrebui s' ne "re9#udece ei "e noi$

7/23/2019 sociala 1


Diversitatea

este un fapt înlumea de azi' u, personal, nu udec niciodatãoamenii dupã aparen*e".

Diversitateaeste un fapt în

lumea de azi' u, personal, nu udec niciodatãoamenii dupã aparen*e".

7/23/2019 sociala 1


at' un e3em"lu: imaginaţi9v' c' mergeţi la o conferinţ' undevor fi "rezente multe "ersoane care v' "ot a#uta în carier'$Ce veţi "urtaN <n costum elegant nu va s"une nimic des"rece fel de "ersoan' sunteţi sau c4t sunteţi de com"etent

"rofesional$ Cu toate acestea este "utin "robabil c' veţimerge la conferinţ' în &ainele de "la#'$ C4nd îmbr'caţi costumul elegant "reziceţi atitudinea

im"licit' c' O!9urile de la conferinţ' v' vor observa$ @neventualitatea c' vor trebui s' fac' o #udecat' fulger înc4teva secunde c4nd v' vor înt4lni v' aşte"taGi ca ei s'

g4ndeasc': ("ersoan' foarte elegant îmbr'cat' Pcom"etent' "rofesional2 "rin urmare aceasta este o"ersoan' cu care dorim s' colabor'm)$

7/23/2019 sociala 1


%e înţelegem "rin atitudini im"licite&

%estele de Atitudine m"licit' se g&ideaz' du"' acelaşi"rinci"iu dar sunt administrate de un com"uter iar tim"ii der's"uns sunt m'surati$ Aceste m'sur'tori sunt utilizate"entru a da celui care d' testul o not'$

>eci de e3em"lu dac' v9a luat ceva mai mult s' com"letaţiultima cerinţ' scorul dvs ar trebui s' arate c' dis"uneţi de oasociere moderat' între b'rbaţi şi forţa de munc'$

>ac' v9a luat mult mai mult scorul dvs trebuie s' arate c'atunci c4nd v' g4nditi la oamenii care muncesc şi au o

carier' faceţi o asociere "uternic' cu b'rbaţii$

7/23/2019 sociala 1


Atitudini implicite

!si&ologul American Qa&razin *ana#i a studiat atitudinileim"licite în ultimii B de ani şi rezultatele ei arat' c' noi

toGi avem "re#udec'ţi$ Adesea nu le acce"t'm "entru c' nicim'car nu ştim c' ele e3ist'$

*ana#i cu colaboratorii s'i Ant&on Jreen;ald şi *rianLose+ de la ale <niversit au dezvoltat T estul AtitudiniiI mplicite "e baz' com"uterizat' ,%A1$ %estul cere ca o"ersoan' s' asocieze ra"id imagini re"rezent4nd anumitegru"uri K o faţ' cu "ielea întunecat' Coranul o "ersoan'

obez' 9 cu etic&etele (bun) sau (r'u)$

7/23/2019 sociala 1


Atitudini implicite

>e la lansarea testului în -..= rezultatele testului de la"este BH milioane "ersoane au fost incluse într9un studiu

"ublicat de *ana#i şi colegii s'i$ Aceste rezultate aurevoluţionat modul în care g4ndim des"re stereoti"$

@naintea testului cercet'torii care studiau stereoti"ul cereauoamenilor s'9şi înregistreze sentimentele des"re gru"urileminoritare$

Contribuţia lui *ana#i şi a colegilor ei a fost aceea de ademonstra c' aceste re"lici constiente ne ar'tau doar o "artea tabloului$

7/23/2019 sociala 1


Studiile f'cute du"' Al >oilea R'zboi Qondial cele mai multeconduse de dorinta de a înţelege cum a "utut avea loc5olocaustul au tras concluzia c' stereoti"urile a"arţineauunor anumite ti"uri de oameni: rigizi re"rimaţi şi autoritari$

%otuşi multi antirasişti declaraţi au dat testul şi mulţi oamenic&iar şi c4ţiva afro9americani K au reacţionat mult mai re"edec4nd un cuv4nt "ozitiv a fost îm"erec&eat cu o faţ' alb' sauun cuv4nt negativ cu o faţ' neagr'$

Rezultatele acestui studiu des"re atitudinile im"licite au adus

unele dezv'luiri neconfortabile: toţi folosim stereoti"uri tottim"ul f'r' s9o ştim$

7/23/2019 sociala 1


Qediul nostru ne (&r'neşte) stereoti"urile iar noi le absorbim c&iar dac' tare mult am "refera s'

n9o facem$

ntervievat "entru un articol în $s+cholog+ oda+ "si&ologul 7ac+ >ovidio trage urm'toarea concluzie:(Era ca şi cum ai fi teoretizat des"re e3istenta unuivirus şia"oi într9o bun' zi l9ai z'rit la microsco")$

7urnalista Annie Qur"& !aul rezum' mai succint:(Am înt4lnit duşmanul egalit'ţii iar duşmanulsuntem noi)$

7/23/2019 sociala 1


Atractivitatea interpersonală

Oaraiabilele considerate a fi "redictibile"entru atracţia inter"ersonală sunt :

"ro3imitatea fizică atractivitatea fizică caracteristicile "ersonale şi

similaritatea atitudinilor$

7/23/2019 sociala 1



Asocierea dintre atractivitate şi "o"ularitate a fostrelevată , alic+ şi 5emilton -.=/1 şi debutează detim"uriu$

Co"iii şi adolescenţi vor a"recia ca fiind mai "lăcuţi aceidintre ei care sunt consideraţi mai atractivi$

Acest fenomen "oartă denumirea de ’beautiful is good’

sau ’ beaut is best’ , *ersc&eid -.=H2 Eagl şi colab$-..-1$

7/23/2019 sociala 1


Atracţia mutuală este destul de mare în cu"lurile romantice$ Atractivitatea între "rieteni nu este tot at4t de "uternică şi variază înfuncţie de a"artenenţa la gen$

Alte criterii "entru evaluarea atractivităţii "ersonale sunt : claritatea

credinţelor atitudinilor şi statuturilor sociale$ >ar şi aceste criterii sunt influenţate de se3$ *ărbaţii "referă "arteneri care sunt atrăgători din "unct de vedere

fizic iar femeile "referă să se se îm"rietenească cu bărbaţi educaţişi cu mari "osibilităţi de c4ştig , *ersc&eid şi 8lster -.6D şiSmons -.6. 1$

7/23/2019 sociala 1



Avem tendinţa să agreem "ersoanele din"rea#mă datorită efectelor "ozitive ale

familiarităţii datorită antici"ării continuării interacţiunilor a căror consistenţă constr4nge "ersoanelesă se "lacă reci"roc$

7/23/2019 sociala 1


Atractivitatea interpersonală Cu c4t vezi mai frecvent aceeaşi "ersoană să zicem lu4nd zilnic

acelaşi autobuz cu tine cu at4t at4t vei a#unge să g4ndeşti ami binedes"re ea$ Acesta este aşa numitul efect al sim"lei e3"uneri , Ta#onc -./= 1$

%indem să ne "lacă de asemenea oamenii care ne seamănă$Cores"ondenţa "e anumite dimensiuni semnificative ca :

atitudinea originea etnică religia sau educaţia "rezic sim"atia şi c&iar camaraderia$ C4nd de aflăm îm"reună cu cineva care ne seamănă şi cu care ne

înţelegem bine relaţia este ec&ilibrată$

7/23/2019 sociala 1



@n "lus "are să e3iste o relaţie inversă întreatractivitatea "erce"ută şi v4rstă$

Aşa că tindem să9i considerăm mai tineri "e cei care ne"lac dec4t sunt ei în realitate$

!ersoanele atractive "ar să consume mai mult tim" să

facă mare efort să c&eltuiască mulţi bani "entru a9şiascunde ridurile şi "ărul cărunt , 5ess -..- 1$

7/23/2019 sociala 1


Atractivitatea interpersonală S9a formulat că aceasta ar fi rezultatul normelor sociale şi a

moravurilor femeile neav4nd ele însele "utere o dob4ndesc "rinselecţia "artenereilor acesta find drumul obişnuit "e care îlurmează în mobilitatea ascendentă , *uss şi *arns -.=/ 1$

Le "lac de obicei oamenii care sunt desc&işi într9o măsurămoderată şi sinceri dar sinceritatea trebuie să fie adecvată situaţieişi să fie reci"rocă$

>e aceea ne "lac mai mult oamenii care dovesc o sinceritate caaceea "e care ne9o "ermitem noi înşine , Altman şi %alor -.60 1$

7/23/2019 sociala 1


Diferenele de gen! simple

pre"udecăi ######$$$$$$ E Qaccob şi C$ 7ac+lin analizează un număr de a"ro3imativ -Dde studii "ublicate în reviste de s"ecialitate "rivind diferenţele"si&ologice dintre se3e şi a#ung la următoarele concluzii în ceea cele "riveşte "e femei com"arativ cu bărbaţii:

sunt mai sociabile mai influenţabile au un res"ect de sine mai "uţin accentuat învaţă "e de rost şi au "erformanţe su"erioare în sarcinile sim"le

sunt mai "uţin motivate de reuşita socială sunt ’auditive’ în tim" ce bărbaţii sunt mai vizuali$

7/23/2019 sociala 1


Diferenele de gen! simple

pre"udecăi ######$$$$$$ S9a constat că femeile au a"titudini

verbale mai dezvoltate

iar bărbaţii au "erformanţe mai ridicate latestele de a"titudini vizual9s"aţiale şi

matematice şi sunt mai agresivi dec4tfemeile$

7/23/2019 sociala 1


Atractivitatea personală

Q$Q Clifford şi Elaine 8lster "ublică studiul %&e effect of!&sical Attractiveness on teac&er e3"ectation , înSociolog of education -.60 Lr$ D/ "$ BD=9BH=1

în care demonstrează e3"erimental e3istenţa"re#udecăţilor legate de atractivitatea fizică$ Cei doi ausolicitat unui număr de "rofesori din D de şcoli să se

"ronunţe în legătură cu calităţile "si&omorale ale unuielev , necunoscut lor1 "e baza unei fişe "si&ologice$

7/23/2019 sociala 1



<n gru" e3"erimenatal a "rimit fişa "si&ologică însoţităde fotografia unui co"il atractiv iar celălalt gru"e3"erimental a "rimit aceeaşi fişă "si&ologică însoţită de

fotografia unui co"il li"sit de farmec$

!rimul gru" e3"erimental a a"reciat că elevul a căruifişă "si&ologică a e3aminat9o este inteligent isteţ

în tim" ce al doilea gru" e3"erimental nu a făcut o astfelde a"reciere$

7/23/2019 sociala 1


Aristotel s"unea ’ Mrumuseţea este maiim"ortantă dec4t orice scrisoare de

recomandare$ %emă: !ornind de la această afirmaţie analizaţi tim" de osă"tăm4nă o "ersoană "e care o consideraţi frumoasă stabilind

- com"ortamente care vă "lac şi - com"ortamente care nu vă"lac$

>eadline: B0$0$ B--

sociala 1

Documents

Transcript of sociala 1