Prelegerea 1. Imaginea Sociala. Sistemul Indicatorilor de Imagine

IMAGINEA SOCIALĂ A

ORGANIZAŢIILOR

•Conceptul de imagine socială

•Tipologia imaginii sociale

IMAGINEA REALITĂŢII

REALITATE

SOCIALĂ

IMA

GIN

EA

P1

P2

P3

Pn

CATEGORII

DE

PUBLIC

Comunicare

Segmentul

realitate

Segmentul

comunicare

Segmentul

percepţie

IMAGINEA SOCIALĂ DIN PERSPECTIVĂ

PROCESUAL-ORGANICĂ

• Paradigma procesual-organică defineşte imaginea ca

interpretare-cadru implicită, acea interpretare-cadru care

se formează de la sine, prin procesări care rămân

neconştientizate şi care se exprimă sub forma opiniilor,

atitudinilor, convingerilor, credinţelor, mentalităţilor sau

simbolurilor socio-culturale.

• Nu există imagine în sine, există imaginea unui anumit om

despre un obiect social anume, formată în raport cu

caracteristicile procesorilor săi de informaţii.

Tipul imaginii Sursa

imaginea

barometru

sondajele de opinie şi exprimată prin nivelul de încredere în

organizaţie/personalitate;

imaginea

document

a documentele oficiale elaborate de instituţiile statului

(centrale sau locale),

imaginea putere declaraţiile publice ale liderilor politici ai partidului de

guvernământ

imaginea extra-

putere

documentele programatice şi a declaraţiilor publice ale

partidelor politice din opoziţie şi ale ONG-urilor

imaginea mass-

media

articolele/ştiri de presă, altele decât declaraţiile oamenilor

politici, care reprezintă atitudinea instituţiei mass-media

imaginea liderilor

de opinie

opiniile exprimate de aceştia prin diferite canale de

comunicare;

autoimaginea

organizaţiei mesajul propriu al instituţiei/personalităţii analizate

TIPOLOGIA IMAGINII SOCIALE ÎN

FUNCŢIE DE SURSĂ

TIPOLOGIA IMAGINII SOCIALE ÎN

FUNCŢIE DE SURSĂ

• Imaginea globală este rezultatul adiţionării tuturor tipurilor de imagine enumerate mai sus.

• În practică, este dificil, dacă nu imposibil, să se deceleze toate aceste tipuri de imagine → excepţia o constituie organele centrale ale puterii în stat:

– Preşedinţie;

– Parlament;

– Guvern; ministere;

– personalităţi politice.

• În cazul celorlalte organizaţii/personalităţi, analistul nu va opera cu imaginea globală, ci cu imaginea parţială oferită doar de acele componente ale imaginii în care se pot decela

referiri la obiectul analizei.

TIPOLOGIA IMAGINII ÎN FUNCŢIE DE

POZIŢIA ÎN ACTUL COMUNICAŢIONAL • Fiind o consecinţă a procesului comunicării sociale, imaginea

poate fi investigată şi în funcţie de poziţia obiectului său în actul comunicaţional.

• Imaginea rezultantă poate fi descompusă în:

– imaginea indusă, obţinută prin analiza mesajelor transmise de obiectul investigaţiei;

– imaginea difuzată, obţinută prin analiza informaţiilor referitoare la obiectul investigaţiei transmise de alte surse;

– imaginea reflectată, obţinută prin analiza informaţiilor referitoare la modul în care a fost recepţionată imaginea indusă de către grupul ţintă al comunicării.

• Imaginea rezultantă se obţine prin investigarea şi compararea tipurilor de imagine enumerate mai sus.

TIPOLOGIA IMAGINII SOCIALE

Tipuri de imagine în

funcţie de sursă

Organizaţia

Tipuri de imagine în

funcţie de poziţia în

actul comunicaţional

Imaginea barometru

Imaginea indusă Imagine document

Imagine putere

Imagine extra-putere Imaginea difuzată

Imagine mass-media

Imaginea liderilor de

opinie Imaginea reflectată Autoimaginea

Imaginea globală Imaginea rezultantă

SISTEMUL INDICATORILOR

DE IMAGINE

•Sistemul indicatorilor de imagine

•Tehnica de stabilire a indicatorilor de imagine

•Avantajele analizei pe indicatori de imagine

SISTEMUL INDICATORILOR DE IMAGINE

• Indicatori de imagine sunt elementele de structură ale imaginii care o definesc, o particularizează şi, în egală măsură, permit investigarea acesteia.

• Funcţional, indicatorii de imagine trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a fi operaţionali:

– să aibă relevanţă pentru imaginea analizată pe termen lung;

– să aibă relevanţă pentru mediul de referinţă;

– să fie măsurabili într-un sistem de cuantificare binar (pozitiv/negativ);

– să poată fi descompuşi într-un număr variabil de subindicatori de imagine;

– să acopere o zonă/un palier distinct al imaginii analizate;


• Subindicatorii de imagine sunt acele elemente ale imaginii care compun indicatorul de imagine şi care, în ultimă instantă, permit măsurarea/cuantificarea imaginii sociale.

• Pentru fi operaţionali, subindicatorii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

– să fie măsurabili într-un sistem de cuantificare binar (pozitiv/negativ);

– acopere o zonă/un palier distinct al imaginii analizate;

– să se circumscrie problematicii indicatorului de imagine în structura căruia intră;

– să fie formulat cu claritate, astfel încât să nu permită apariţia confuziilor de interpretare;

– să fie astfel formulat încât referirea la el să aibă conotaţie pozitivă;

– să se refere la o singură dimensiune.


• În esenţă, sistemul indicatorilor de imagine reprezintă

structura imaginii dezirabile.

• Structura imaginii dezirabile se stabileşte urmând un set de

etape:

– stabilirea palierelor de investigare a imaginii sociale

relevante pentru organizaţie;

– elementele definitorii ale acestora cu impact semnificativ

din punct de vedere imagologic;

– elementele de natură să suscite interesul mass-media în

raport cu actorul social analizat.

Paliere de imagine şi funcţionale

• eficacitatea instituţiei;

• locul, rolul şi funcţiile instituţiei în societate;

• modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză;

• valorile, normele, simbolurile, climatul intern al instituţiei;

• capacitatea instituţiei de a corela dinamic resursele cu scopul asumat, pe baza unei concepţii moderne de organizare şi funcţionare;

• activitatea externă/internaţională a instituţiei;

• implicarea instituţiei în viaţa societăţii;

• nivelul de reprezentare a instituţiei în structurile de decizie administrative şi politice;

• acţiuni desfăşurate de instituţie pentru materializarea relaţiilor cu partenerii sociali.

STRUCTURA SISTEMULUI

INDICATORILOR DE IMAGINE

Structura minimală a sistemului indicatorilor de

imagine în cazul unei organizaţii:

– Eficacitatea instituţiei;

– Competenţa manageriatului;

– Competenţa/abilităţile personalului;

– Implicarea în societate/relaţiile cu comunitatea.

Structura minimală a sistemului indicatorilor de

imagine în cazul unei personalităţi politice:

– Asumarea funcţiei;

– Dimensiunea politică;

– Dimensiunea profesională;

– Dimensiunea umană.

STRUCTURA SISTEMULUI


Sistemul indicatorilor de imagine –

personalitate politică

Sistemul indicatorilor de imagine pentru Ion Iliescu

- analiză pentru anul 2000 -

• Activitate prezidenţială;

• Activitate publică;

• Actor politic internaţional;

• Dimensiunea umană.



Activitate prezidenţială:

• Relaţie bună cu Parlamentul

• Relaţie bună cu Guvernul

• Echidistanţă politică

• Discurs transparent

• Bună mediere a relaţiilor între puterile statului

• Bună mediere a relaţiilor dintre stat si societatea civilă

• Susţinător al reformei

• Inamic al corupţiei

• Apărător al democraţiei si al valorilor democratice

• Experienţă politică

• Îndeplinirea în bune condiţii a prerogativelor constituţionale



Activitate publică:

• Relaţie bună cu societatea civilă

• Relaţie bună cu presa

• Implicare în activităţi cu caracter social-cultural

• Relaţie bună cu Biserica

Actor politic internaţional:

• Relaţie bună cu NATO

• Susţinător al aderarii la UE

• Relaţie bună cu SUA

• Relaţie bună cu vecinii

• Susţinător al luptei împotriva terorismului

• Bună reprezentare internaţională a ţării



Dimensiunea umană:

• Inteligenţă

• Bun familist

• Bun creştin

• Moralitate

• Optimism

• Credibilitate

• Om de cultură

• Echilibru

• Modestie

• Apropiat de oameni

• Bune abilităţi de conducător

• Patriotism

4,00%6,67%

2,00%5,33%

3,00%6,00%

3,00%7,33%

3,00%8,33%

15,00%17,33%

1,00%0,67%

4,00%6,00%

5,00%6,67%

13,00%11,67%

1,00%0,67%

46,00%19,67%

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Apropiat de oameni

Arată bine

Are experienţă de conducere

Autoritar

Bine informat

Bogat

Cinstit

De încredere

Deştept

Diplomat

Hotărât

Patriot

Imaginea ,,preşedintelui ideal" (noiembrie 2000)

prima alegere primele trei alegeri

66,00%10,00%

32,11%

6,00%

20,00%11,22%

0,00%

30,00%14,04%

24,34%40,00%

42,63%

0 10 20 30 40 50 60 70

Activitate

prezidenţială

Activitate publică

Actor politic

internaţional

Dimensiunea umană

Imagine ideală (barometru) Imagine dezirabilă Imagine reală (monitorizare)

VIABILITATEA SISTEMULUI


• Viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine nu este

direct proporţională cu numărul acestora.

• Condiţia esenţială a viabilităţii sistemului indicatorilor de

imagine este aceea de a răspunde optim nevoilor de definire

şi investigare a imaginii sociale a organizaţiei analizate.

• Sistemul indicatorilor de imagine trebuie să corespundă

proiectării imaginii dezirabile şi să permită măsurarea

imaginii sociale a organizaţiei care face obiectul analizei.

• Sistemul indicatorilor de imagine este creaţia celui care face

analiza de imagine sau, în cazul unor structuri de relaţii

publice mai ample, este rezultatul cooperării între analist şi

planificator.

VIABILITATEA SISTEMULUI


• Verificarea viabilităţii sistemului indicatorilor de imagine se realizează prin compararea numărului de referiri la obiectul analizei cu numărul de referiri la sistemul indicatorilor de imagine utilizând formula:

PI = Ri x 100 / Rt

Unde

PI = ponderea referirilor la sistemul de indicatori;

Ri = numărul referirilor la sistemul de indicatori;

Rt = numărul total de referiri.

• Sistemul indicatorilor de imagine poate fi considerat viabil atunci când PI ≥ 90.

• Pentru a avea relevanţă, testarea sistemului indicatorilor de imagine trebuie să cuprindă un interval de 12 luni.

Avantajele utilizării sistemului indicatorilor

de imagine

• permite măsurarea diferenţiată a componentelor şi subcomponentelor imaginii sociale pe secvenţe temporale mari şi evidenţierea vulnerabilităţilor imagologice;

• este posibilă urmărirea dinamicii imaginii sociale, precum şi a componentelor/subcomponentelor acesteia pe secvenţe temporale mari, stabilindu-se astfel natura trendului acesteia, precum şi interdependenţele dintre imaginea socială şi evoluţiile sistemului social;

• permite o gestionare eficientă a imaginii sociale la nivelul fiecărui indicator de imagine prin realizarea unui joc al ponderii subindicatorilor.

Prelegerea 1. Imaginea Sociala. Sistemul Indicatorilor de Imagine

Documents

Transcript of Prelegerea 1. Imaginea Sociala. Sistemul Indicatorilor de Imagine