16 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 327 miercuri 11.01.2012I

Regulile de baz[ `n moda b[rb[teasc[

a siB[rba\ii care \in ne-ap[rat s[ fie ̀ n tendin\e caut[deja s[ afle ce anume sepoart[ ̀ n noul an, ̀ n care toc-mai am intrat.

Spre deosebire de femei, se poa-te spune c[ masculii au nevoie desfaturi cu privire la \inutele care vors[ le poarte, sau cum s[ se `mbracepentru a fi ̀ n pas cu moda. Desigur,moda se na;te de multe ori din crea-tivitate, dar uneori este de preferats[ se \in[ cont de unele reguli debaz[, ;i nu trebuie neap[rat s[ uit[mce este `n tendin\e.

Aceste reguli de baz[, `n modab[rb[teasc[ sunt diferite, dar pe c]tse poate de simple. Pentru a fi `ntendin\e, nu trebuie neap[rat s[ teui\i la culori sau la combina\ia deculori care se poart[ `n acest an, cis[ `ncerci s[ alegi ceva ce \ie \i sepotrive;te, s[ por\i ceva care s[ tefac[ s[ te sim\i bine. Orice ai afla c[se poart[ ̀ n acest an, s[ ;tii c[ exist[anumite reguli de baz[ `n modab[rb[teasc[, de care orice b[rbat artrebui s[ \in[ cont. Pentru b[rba\iicurio;i, `\i prezent[m `n urm[toa-rele r]nduri c]teva dintre ele.

Pantalonii s[ se terminesub glezne

Prima regul[ de baz[ este aceeac[ pantalonii nu trebuie s[ se ter-mine absolut niciodat[, ;i f[r[ ex-cep\ii mai sus de glezne.Lungimeaperfect[ pentru pantaloni este deun centimetru peste glezn[, dar tre-buie \inut cont ;i de tipul de`nc[l\[minte pe care-l por\i. Tivultrebuie s[ se termine chiar deasuprac[lc]iului.C]nd vine vorba de ;osete, acesteatrebuie asortate neap[rat cu panta-lonii, iar dac[ nu se poate aplicaaceast[ regul[, sau dac[ vremea deafar[ nu-\i permite, renun\[ `n to-talitate la ;osete.

Ai grij[ la combina\iile pe care le faci

O alt[ regul[ o constituie culo-rile care nu trebuie purtate `n con-tradic\ie. De exemplu, purtarea uneicravate de culoare portocalie, carese afl[ `n trend pe anul 2012, cu oc[ma;[ galben[ nu va face dec]t s[`\i dea o not[ proast[ \inutei. E bines[ nu la;i culorile s[ intre ̀ n conflict`n \inuta ta. Un alt exemplu ar fi cu-lorile negru ;i maro, care nu sepoart[ `n combina\ie dec]t dac[sunt `n aceea;i \es[tur[. O pereche

de pantaloni neagr[ cu o c[ma;[maro este cea mai proast[ alegerepe care o po\i face. ~n cazul `n careai o c[ma;[ ̀ n dungi maro cu negru,aceast[ combina\ie este acceptat[.Dac[ tot \i-am spus c[ `n acest anculoarea portocalie este ̀ n tendin\e,e bine s[ ;tii c[ designerii reco-mand[ pentru 2012 culorile deschi-se, culorile vii.

Dac[ cumva ai auzit c[ nu semai asorteaz[ nimic cu nimic, artrebui s[ ui\i aceast[ prostie ;i s[ ;tii

c[ un b[rbat ;ic ̀ ;i asorteaz[ de fie-care dat[ pantofii ;i cureaua. Ocombina\ie care pare a fi periculoas[este cea denim cu denim. Dac[ alegis[ por\i o pereche de blugi, iar `npartea de sus o c[ma;[ din acela;material de denim, te poate face s[abordezi aspectul unui fermier. S-ar putea s[ nu te deranjeze acest as-pect, dar totu;i, `ncearc[ m[car caambele p[r\i s[ fie din acela; de-nim.

Dac[ `\i aminte;ti de aceste re-

guli de baz[, ;i de cele care urm[resctendin\ele `n mod[, `n ceea ce pri-ve;te culorile ;i croielile, nu are cums[ nu fii un b[rbat pl[cut.

Bine`n\eles, cei mai non-con-formi;ti, dac[ adopt[ un stil propriu;i dac[ ;tiu s[-l poarte cu ̀ ncredere`n sine, atunci ei singuri pot impunemoda, ̀ nc[lc]nd regulile. Nu pu\inisunt b[rba\ii care fac singuri pro-priile reguli `n mod[ ;i asta chiar efoarte bine.

Ionu\ B.

Are din nou motives[ z]mbeasc[

pag. 8 - 9

Jessica Simpson

2 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i Produsele naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Plantele medicinale ;i fructelede p[dure folosite ca materieprim[ pentru toate produsele100% naturale, din Magazinul Eli-xir din Satu Mare, sunt recoltatedin zone ecologice nepoluate, cu-rate, `ntruc]t produc[torii garan-teaz[ eficien\a maxim[ ;i puritateaprodusului. Gama produselor deelit[ a “Magazinului Elixir” esteMATRIXAN, care cuprinde su-plimente alimentare sub form[ decapsule, de o ̀ nalt[ calitate, ob\in-ute dup[ o tehnologie perfor-mant[.

Dulcea\a Afine de p[dure

Ingrediente< fructe afine dep[dure (Fructus myrtilli) 99%,`ndulcitor natural din planta Ste-via rebaudiana (Hyper Stevia Re-baudiana) 1%.

Propriet[\i< hipoglicemiant(atat datorit[ myrtillinei ;i Ne-omyrtillinei din fructele de Afin,supranumit[ “insulin[ vegetal[”,care ac\ioneaz[ prin hipergenez[insulinic[ la nivelul pancreasului,ducând la sc[derea glicemiei, cât;i datorit[ îndulcitorului din Ste-via rebaudiana care are, pe lâng[calitatea de îndulcitor non-caloric

natural ;i proprietatea de sc[derea glicemiei crescute), stimulent ;iregenerator al func\iei pancreati-ce, tonic hepatic, stimulent al cir-cula\iei periferice, antiseptic gas-tric, intestinal ;i urinar, diuretic,antiinflamator, fungicid, antihe-moragic, tonifiant al sistemuluinervos. Dulcea\a de Afine este unameliorator al vederii,îmbun[t[\ind acuitatea vizual[prin regenerarea purpurei retinie-ne. Restabile;te func\ia imunitar[sl[bit[ ca urmare a folosirii înde-lungate a medicamentelor, anti-

bioticelor ;i amelioreaz[tulbur[rile hormonale.

Recomand[ri< Dulcea\a deAfine cu îndulcitor natural dinStevia rebaudiana este indicat[ înprimul rând persoanelor cu glice-mia crescut[ sau bolnavilor dediabet zaharat, atât pentru con-trolul glicemiei ;i regenerareafunc\iei pancreatice, cât ;i pentruameliorarea maladiilor vascularecare înso\esc diabetul zaharat (cir-cula\ie periferic[ deficitar[, hiper-tensiune, retinopatie diabetic[,fragilitate vascular[, insuficien\[

venoas[, edeme varicoase, flebite,arterite, hemoroizi). Prin proprie-tatea antihemoragic[, gr[be;tecoagularea sângelui ;i ajut[ la vin-decarea hemoroizilor. Poate fi fo-losit ca adjuvant ;i în< infec\iile in-testinale (enterite, enterocolite, di-zenterie, colibaciloz[, candidoz[,micoze), infec\ii urinare, calculoz[renal[, gut[, boli cardiorenale ;ireumatice, afec\iuni hepato-biliare(hepatit[, ciroz[ hepatic[).

Produsul nu con\ine zah[r saual\i `ndulcitori sintetici, ci un`ndulcitor natural extras din plan-ta numita Stevia rebaudiana. Estecu at]t mai mult recomandat dia-beticilor ;i persoanelor care do-resc s[ aib[ un stil de via\[ s[n[tos.Produsul este 100% natural, nucon\ine E-uri (arome, coloran\i,conservan\i).

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 11 ianuarie 2012 Familie

S[ cre;tem copii care au `ncredere `n ei

E nevoie de `ncredere ca s[fii copil. Fie c[ mergi la o ;coal[nou[ sau c[ m[n]nci singurpentru prima dat[, ca ;i copilte mi;ti pe un teritoriu nesi-gur.

~n mod normal, p[rin\ii vor s[induc[ copiilor o atitudine de „Eupot” pentru ca ei s[ fac[ fa\[provoc[rilor de mai t]rziu ;i astfel s[aib[ ̀ ncredere ̀ n ei. Chiar dac[ fiecarecopil e diferit, p[rin\ii pot urma c]te-va reguli generale pentru a cre;te`ncrederea copiilor `n ei `n;i;i.

Rolul decisiv al p[rin\ilor~ncrederea ̀ n sine r[sare din sen-

timentul de competen\[. Cu alte cu-vinte, copiii `;i dezvolt[ `ncrederea`n sine nu pentru c[ p[rin\ii le spunce grozavi sunt, ci datorit[ reu;itelorpe care le au, fie ele mai mari sau maimici. Sigur c[ da, este foarte pl[cuts[ auzi cuvinte de `ncurajare de lamama sau de la tata. Dar cuvintelede laud[ au un mult mai mare impact`n momentul `n care fac referire laeforturile ;i realiz[rile copilului. C]ndcopiii ob\in ceva, fie c[ este vorbadespre sp[latul din\ilor sau mersulpe biciclet[, ei simt despre ei c[ suntcapabili ;i c[ pot.

Construirea stimei de sine poates[ ̀ nceap[ foarte devreme. C]nd be-belu;ii ̀ nva\[ s[ ̀ ntoarc[ pagina uneic[r\i sau c]nd `nva\[ s[ mearg[,`nva\[ despre ei c[ „Eu pot s[ fac”. Cufiecare nou[ abilitate `nv[\at[, copiii`;i dezvolt[ ̀ ncrederea ̀ n for\ele pro-prii. P[rin\ii pot contribui la dezvol-tarea ̀ ncrederii copiilor prin< creareade ocazii `n care copiii s[ practice ;is[ st[p]neasc[ abilit[\ile `nv[\ate, a-i l[sa s[ fac[ gre;eli ;i a fi acolo pentrua-i `ncuraja s[ `ncerce din nou. Potajuta prin a r[spunde cu interes ;i`nc]ntare atunci c]nd copilul le arat[o nou[ abilitate ̀ nv[\at[ ;i a-i recom-

pensa cu un cuv]nt bun atunci c]ndating un scop propus sau c]nd depuneforturi prelungite.

Oferi\i-le activit[\i prin care s[ le creasc[ stima de sine

Copiii pot ajunge s[ st[p]neasc[multe abilit[\i dac[ p[rin\ii le ofer[<ocazii `n care s[ exerseze, indica\ii ;isus\inere ;i mult[, mult[ r[bdare. ~nacest fel, c]nd `n via\a copiilor apardiverse provoc[ri, ei vor avea `ncre-dere s[ `ncerce s[ le rezolve pentruc[ ;tiu despre ei c[ au avut succes ;i

`n alte domenii. Bine`n\eles, ̀ n calitatede p[rinte e bine s[-\i supraveghezicopilul pentru a te asigura c[ este `nsiguran\[. Dar pentru a-l ajuta cuadev[rat, este foarte important s[ nute amesteci. D[-i copilului ocazia s[`ncerce ceva nou, s[ gre;easc[ ;i s[`nve\e din toate acestea. C]teodat[copiii renun\[ c]nd apare frustrarea.Este bine s[-l aju\i oferindu-i `ncu-rajare pentru a `ncerca din nou.`ncerc]nd din nou, copilul `nva\[ c[obstacolele pot fi dep[;ite. Pe m[sur[ce copiii c];tig[ ̀ ncredere ;i indepen-den\[, rela\ia dintre voi se va`mbog[\i. Pute\i avea o leg[tur[ nude dependen\[, dar de dragoste ;i`ncredere. ~n final ̀ \i va mul\umi pen-tru faptul c[ se simte preg[tit pentrudrumul care urmeaz[ – drum pe carepoate s[ p[;easc[ cu mult[ ̀ ncredere.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel `nc]t s[ po\icontribui c]t mai eficient la dezvol-tarea ̀ ncrederii ̀ n sine a copilului t[u.Academia P[rin\ilor este un loc `ncare p[rin\ii au ocazia s[ exersezemetode ;i strategii de ̀ mbun[t[\ire arela\iilor cu copiii lor, indiferent dev]rst[. Pentru detalii ;i ̀ nscrieri poatefi contactat[ persoana care a avutaceast[ ini\iativ[< psiholog RamonaGrad (www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

Migra\ia de munc[ a p[rin\ilor influen\eaz[ personalitatea copiilor

În ultimii ani, în societates-au acumulat o mul\ime deprobleme ce \in de s[n[tateafizic[ ;i moral[ a familiei, decondi\iile social-economice ;iecologice dezastruoase în careea func\ioneaz[.

Fenomenul migra\iei, una dintremarele drame ale timpurilor moder-ne, este favorizat de posibilit[\i maride transport, de circula\ia informa\ii-lor, de tensiunile sociale ;i situa\iileeconomice precare. Dar migra\iaafecteaz[ în primul rînd, familia,schimb]ndu-i atît structura, cît ;ifunc\ionalitatea.

Speciali;tii trag semnale dealarm[ privind riscurile pe care leprezint[ acest tip de familie pentrucopil. Dac[ în cazul unei familii cuambii p[rin\i exist[ o distribuire a

responsabilit[\ii, rolurile parentaleexercitîndu-se în direc\ie comple-mentar[ ;i compensatorie, în cazulfamiliei conduse numai de un p[rintetensiunea ;i încordarea în adoptarea

rolului parental cresc, întrucîtobliga\iile ce revin ambilor p[rin\itrec în sarcina unuia. Situa\ia este ;imai grav[ atunci c]nd toate acesteresponsabilit[\i cad pe umerii copii-lor sau ai bunicilor, rudelor etc.

Schimb[ri comportamentale

Dac[ în familiile în care un p[rin-te pleac[ la munc[ în str[in[tate ve-niturile cresc, atunci apar problemeîn rela\iile dintre so\i ;i în cele cu co-piii. Via\a de familist la distan\[ poateduce u;or la destr[marea cuplurilor,la pierderea controlului asupra co-piilor l[sa\i în seama rudelor.

Studiile arat[ c[ în ceea ceprive;te rela\ionarea cu copiii, în ca-zul mamelor care îi educ[ singure înurma migra\iei so\ilor, apar serioaseschimb[ri comportamentale. Mama,

în special dac[ are mai mul\i copii,poate manifesta tendin\a de a abdicade la rolul ei de p[rinte, devenind unfel de partener al celui mai mare din-tre copii ;i, pe de alt[ parte, de a pre-tinde copiilor s[ fie mult mai maturidecît sunt ei în realitate.

Preadolescen\ii din familii com-plete apreciaz[ situa\ia familial[ dreptfavorabil[ pe c]nd cei din familii tem-porar dezintegrate denot[ un gradsporit de anxietate, resimt acut con-flictele, situa\iile de ostilitate din in-teriorul familiei. Absen\a unuia saua ambilor p[rin\i în cazul migra\ieilas[ o amprent[ negativ[ asupra dez-volt[rii personalit[\iipreadolescen\ilor, în special asuprasferei afective a acestora, le deterio-reaz[ imaginea de sine, le schimb[atitudinea fat[ de membrii familiei ;ifa\[ de familie, în general.

Ramona B.

4 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Separ[m albu;urile de g[lbe-nu;uri. Albu;ul, cu pu\in[ sare sebate spum[ tare. ~ntr-un alt vas,g[lbenu;ul se amestec[ cu zah[rul,p]n[ c]nd cap[t[ o culoare albi-cioas[. Se adaug[ treptat coaja de

l[m]ie, zeama, untul topit ;i f[inaamestecat[ cu praful de copt. Apoi,cu mi;c[ri fine ad[ug[m ;i spumade albu;, iar aluatul astfel ob\inut `lturn[m `ntr-o form[ uns[ `n prea-labil cu unt ;i pres[rat[ cu f[in[. Sepune `n cuptorul pre`nc[lzit ;i la180 grade C se coace 20 minute.

Se poate servi pres[rat[ cu zah[rpudr[, eventual cu o glazur[ prepa-rat[ din zah[r pudr[ ;i zeam[ del[m]ie, dar se poate folosi ;i ca blat.

Pr[jitur[ rapid[ cu l[m]ie

Ingrediente<

4 ou[, 130 g zah[r, 80 g unt topit,120 g f[in[, un plic de praf de copt,coaja ras[ ;i zeama de la o l[m]ie.

Mod de preparare<

Cartofii cur[\a\i ;i t[ia\i cuburise pun la fiert ̀ n circa 1 litru de ap[,cu morcovul cur[\at ;i m[run\it,prazul, foile de dafin ;i pu\in[ sare.C]nd toate ingredientele, inclusivmorcovii s-au ̀ nmuiat, se strecoar[,dar zeama nu se arunc[. Se scoateprazul ;i foile de dafin, iar restul sepiseaz[ sau se mixeaz[, p]n[ devineo past[ omogen[, ad[ug]nd treptat;i zeama, precum ;i condimenteledup[ gust. Amidonul se fierbe circa2 minute `n lapte, apoi se adaug[ laamestecul anterior preparat, iar

dup[ ce se r[ce;te la circa 50-60 gra-de C se adaug[ ;i sm]nt]na. Se ser-ve;te c[ldu\[, ornat[ cu verde\uri,eventual cu c]rna\i, sau bacon afu-mat ;i pr[jit. Poate fi consumat[ ;ide cei care nu pot m]nca alimentepreparate cu r]nta;.

Sup[ crem[ de cartofi

Ingrediente<

1/2 kg cartofi, o lingur[ de ami-don alimentar, circa 100 g praz(sau o ceap[), un morcov (nuprea mare), sare, piper, 5-8 frun-ze de foi de dafin, 200 ml lapte,200 ml sm]nt]n[ dulce pentrug[tit (se poate `nlocui cu iaurt

crem[, sau sana).

Mod de preparare

Pe;tele cur[\at se cresteaz[pu\in, la distan\e de circa 1,5 cm, ̀ nl[\ime, sau u;or oblic. Frec[m binecu sare ;i piper. Laptele se amestec[cu o linguri\[ de sare, una de piper;i una de ghimbir, sau o lingur[bun[ de ghimbir proasp[t r[zuite,

precum ;i cu usturoiul pisat. Seamestec[ bine ;i se toarn[ pestep[str[vii preg[ti\i. Se las[ a;a circa3-4 ore la frigider, `ntorc]nd pe;tiiaproximativ din or[ `n or[. Se scotp[str[vii din lapte ;i se a;eaz[ `ntr-un vas termorezistent. Circa un sfertdin bai\ (partea mai condimentat[)se amestec[ cu 50-80 ml ap[, setoarn[ peste pe;ti, apoi se stropesccu pu\in ulei. Vasul acoperit se pune`n cuptorul pre`nc[lzit, iar dup[ cir-ca 25 minute se descoper[, pe;tii sestropesc din nou cu ulei ;i se pr[jescp]n[ se vor rumeni. Se servesc cufelii de l[m]ie, cartofi, m[m[lig[,sau garnitur[ asortat[.

P[str[v cu ghimbir

Ingrediente<

C]te un p[str[v de circa 300 gpentru fiecare persoan[, sare, pi-per, o linguri\[ de ghimbir m[ci-nat sau un ghimbir proasp[t, 4-5 c[\ei de usturoi, 500 ml laptedulce, c]te 2-3 linguri de ulei la

fiecare pe;te ;i l[m]ie.

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ de berbecu\

Ingrediente necesare< 600 gramede carne de berbecu\ sau miel, 2morcovi, o ceap[, 1/2 \elin[, unp[trunjel, un cartof mai mare, 2-3ro;ii sau pu\in bulion, eventualzeam[ de varz[.Modul de preparare< carnea seop[re;te, se taie cubule\e, dup[ ca-re se pune `n ap[ rece ;i se d[ lafoc. Se culege spuma ;i se las[ s[fiarb[ ̀ n oala acoperit[. C]nd car-nea este aproape fiart[ se adaug[zarzavaturile t[iate dup[ prefe-rin\[. Se fierb `mpreun[ ;i se con-dimenteaz[. Spre final se poatead[uga zeama de varz[ acr[. Friptur[ de iepure

Ingrediente necesare< un kilogramde carne, 50 mililitri de ulei, unmorcov, un p[trunjel, o ceap[, ofoaie de dafin, c]teva boabe de pi-per, 100 mililitri vin alb, dou[ lin-guri de f[in[, verdea\[.Modul de preparare< zarzavaturiledate pe r[z[toare se c[lesc ̀ n pu\inulei, dup[ care se pune ap[ ;i sefierb. Se adaug[ carnea t[iat[buc[\i ;i se fierbe la foc mic. C]ndeste fiart[ carnea se adaug[ pu\in[f[in[, vinul ;i condimentele. Apoise fierb p]n[ ce f[ina leag[ sosul.Crati\a se pune apoi la cuptor circa10 minute. ~n func\ie de preferin\ese pot ad[uga ;i m[sline `n timpce vasul este men\inut `n cuptor.M]ncarea se serve;te rece.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 11 ianuarie 2012 Cosmetic[

2012 - Tendin\e `n machiajStr[lucitor sau mat?

~nchis sau luminos? Se parec[ recomand[rile speciali;ti-lor vor satisface dorin\ele tu-turor femeilor ̀ n anul acesta,at]t a celor `ndr[zne\e ;i me-reu dornice de nou c]t ;i a ce-lor care prefer[ stilul natu-ral.

Dublarea liniei aplicat[ cu cre-ionul dermatograf pentru conturulochilor. Este un look destul de`ndr[zne\ ;i este rezervat serilor, `nspecial `n club. Avantajul const[ `nfaptul c[ se poate realiza relativ u;or;i rapid prin aplicarea deasupra li-niei desenat[ cu creionul negru der-matograf a unei alte linii de culoarealbastru ̀ nchis, de exemplu. De fapt,alegerea culorii \ine de c]t de multse dore;te ca ochii s[ ias[ `n evi-den\[.

Rujuri de culori `nchise. Culo-rile recomandate sunt maro `nchis,mov puternic ;i cafeniu. Trebuie s[recunoa;tem c[ aplicarea pe buze aunei culori puternice poate schimbatotal expresia fe\ei iar dac[ ochiisunt machia\i cu nuan\e discrete seva realiza un look elegant ;i c]t sepoate de retro.

Valuri de culoare. Conceptulacestui trend const[ `n `nlocuirealiniilor dure, bine definte cu linii es-tompate, fade, ca ;i cum s-ar puneun v[l peste fa\[. Ca exemplu sepoate folosi un fard portocaliu, cald,tomnatic sau acid, estompat la mo-dul excentric cu pu\in roz astfel`nc]t totul este la limit[, senzual, fe-minin dar niciodat[ prea puternicsau \ip[tor. Look-ul natural. Acestar[m]ne `n topul preferin\elor ;i `n2012. Se recomand[ folosirea unuifond de ten de culoare c]t mai apro-piat[ cu cea a tenului. Pentru ochise recomand[ folosirea culorilor au-rii, maronii ;i argintii prin aplicareanuan\elor neutre pe toat[ pleoapa;i folosirea unei nuan\e mai ̀ nchise`n partea superioar[ a pleoapei sprecol\ul exterior al ochiului pentru ac-centuarea privirii. Acest look secompleteaz[ cu aplicarea pe buze aunui gloss transparent.

Smokey eyes ̀ n nuan\e maronii.De obicei acest look se realizeaz[prin ̀ mbinarea nuan\elor gri meta-lic cu nuan\e voalate negre. ~n anul2012 se recomand[ `nlocuireanuan\ei de gri cu maro `nchis dindorin\a de a crea un look mai mis-terios.

Adriana G.

Acneea este o boal[ de pie-le localizat[ la nivelul glan-delor sebacee, situate pe fa\[,piept, spate ;i umeri. Se ca-racterizeaz[ prin erup\ii di-ferite (papule, pustule, come-doane), ce apar mai ales la ti-neri, dup[ vârsta de 15 ani.

Nu exist[ un tratament garantatcare s[ func\ioneze la toate persoa-nele care sufer[ de aceast[ afec\iunedar se recomand[ tratamenteleprescrise de dermatologi.

Program de cur[\are a tenului

Îngrijirea tenului acneic presu-pune folosirea unui s[pun derma-tologic neagresiv sau a unui gel spe-cial de cur[\are. Se va cur[\a fa\a dedou[ ori pe zi, diminea\a ;i seara,altfel pielea devine iritat[ ;i dezvolt[intoleran\[ la cremele anti-acneice.Nu se folosesc bure\i, prosoape, spu-ma format[ prin utilizarea produ-selor cosmetice specifice se aplic[cu degetele. Nu se cl[te;te cu ap[

fierbinte, nu se direc\ioneaz[ du;uldirect spre fa\[ ;i se a;teapt[ un timpde 10-15 minute dup[ cur[\are pen-tru a aplica cremele recomandate.

În ceea ce prive;te remediile uti-le împotriva acestei afec\iuni, ma-gazinele de cosmetice ;i farmaciilestau la dispozi\ia doritorilor cu ogam[ foarte variat[ de produse `nacest sens. Dac[ tratamentele me-dicamentoase ;i cremele nu au datroade în tratarea aceenei se poate

încerca medicina naturist[ prin pre-pararea ;i aplicarea m[;tilor pentrucombaterea acneei.

M[;tile cu aspirin[ ;i glicerin[

Masca cu aspirin[ este foarteutil[ în combaterea acneei, acidulacetilsalicilic având efecte antiinfla-matorii, antibacteriene, reducând

inflama\iile ;i împiedicând recidivaacneei. Masca este recomandat[ zil-nic, seara înainte de culcare ;i seprepar[ astfel< se piseaz[ într-uncastron mic sau într-o cea;c[ 5 pas-tile de aspirin[ netamponat[ pestecare se adaug[ o lingur[ de miere,se amestec[ bine ;i la final se punezeama de la o jum[tate de l[mâie.Se amestec[ bine ;i se aplic[ mascape fa\[, l[sând s[ ac\ioneze minimjum[tate de or[. Ulterior se cl[te;tetenul cu ap[ din abunden\[.

Masca cu glicerin[ este hr[ni-toare ;i stimuleaz[ imunitatea pielii.Se amestec[ o jum[tate de lingur[de glicerin[ cu o jum[tate de lingur[de miere, peste care se adaug[ zea-ma de la o jum[tate de l[mâie. Seamestec[ bine ;i se aplic[ masca pefa\[, l[sând-o s[ ac\ioneze o jum[ta-te de or[. Se cl[te;te apoi tenul cuap[ cald[ din abunden\[ ;i se ;tergeprin tamponare cu un prosop cu-rat.

Se recomand[ utilizarea acesteim[;ti trei zile pe s[pt[mân[, dimi-nea\a, imediat dup[ trezire, cu o or[înainte de a ie;i din cas[.

Adriana G.

Tratamente naturiste în combaterea acneei

6 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Remedii naturiste

Propolisul este un leac miraculos!

Propolisul este farmaciaalbinelor ;i `n acela;i timpmarea speran\[ a apiterapiei.El are propriet[\i conservan-te, cicatrizante, antiinfec\ioa-se, antitumorale, etc.

Este o substan\[ cleioas[, pu-ternic aromat[, de diferite culori,foarte complex[. Propolisul esteformat `n propor\ie de 70% dincear[ ;i polen ;i 30% din sucuride pe muguri ;i din secre\ii ale al-binelor.

La rece, propolisul este o sub-stan\[ solid[, dur[, iar la cald de-vine moale, maleabil[, aderent[ ;ilipicioas[.

Ac\iuni terapeutice ale propolisului

Propolisul este recunoscutpentru ac\iunile sale antiinflama-toare, antibiotice, antibacteriene,bacteriostatice, dezinfectante, an-tivirotice, antifungice (contra ciu-percilor), toate cu spectru larg de

ac\iune par\ial cunoscut. El maiare ac\iuni antialergice, antihista-mice, antigerminative, ac\iune sti-mulatoare a reac\iilor imunitare,

ac\iune antiiradiant[, cicatrizant[,conservant[, antitoxic[, combatem]nc[rimea de piele ;i tumorile,actiune regeneratoare, etc.

Indica\ii terapeutice Multiplele ac\iuni ale propo-

lisului explic[ utilitatea lui pentruaproape toate bolile. Propolisulac\ioneaz[ ca un antidot, puternical veninului de albine. Pentru per-soanele mai sensibile sau c]nd`n\ep[turile sunt pe fa\[ sau pecap, este preferabil s[ se repeteaplicarea de propolis de 2-3 ori pezi.

Ac\iuni toxice, adverse ale propolisului

Datorit[ compozi\iei sale, ne-cunoscut[ suficient, exist[ posi-bilitatea ca unele sortimente depropolis s[ con\in[ substan\e to-xice, rezultate din culesuri toxicede la sucurile anumitor muguri dearbori sau de la poleina anumitorpolenuri toxice. Este o situa\ie caretrebuie avut[ ̀ n vedere ;i care im-pune pruden\[ ;i o testare preala-bil[ a sortimentului care urmeaz[s[ fie folosit `n aplicarea `n scopterapeutic.

Ioan A.

Recunoscut de asiatici`nc[ din antichitate ca oplant[ medicinal[ cu efecterapide asupra problemelorreumatice ;i digestive, ghim-birul este studiat acum ̀ n ves-tite laboratoare de mediciieuropeni.

C]nd a fost descoperit[, r[d[ci-na de ghimbir era folosit[ ca unagent antiinflamator ;i `mpotrivasenza\iei de vom[.

Recomandat `n tratamentul artritei reumatoide

Speciali;tii precizeaz[ c[ mii deani ghimbirul a fost administrat, ̀ nspecial, bolnavilor cu artrit[ reuma-toid[. Ac\iunea sa antiinflamatoarel-a recomandat cu succes acestei ca-tegorii de bolnavi.

Fitoterapeu\ii au constatat c[,spre deosebire de medicamentelealopate, ghimbirul scute;te aceast[

categorie de bolnavi de efectele se-cundare ale medicamentelor folositepe termen lung - mai ales de ulcerelede stomac. Cercet[rile continu[ `nacest sens, pentru a se dovedi cumpoate s[ neutralizeze planta aciziiinflamatori din articula\ii.Speciali;tii homeopa\i au ajuns laconcluzia c[ ghimbirul mai poate`nl[tura grea\a ce se datoreaz[ di-verselor deplas[ri cu ma;ina, avio-nul ;i vaporul.

Alung[ ame\elile ;i are pro-priet[\i anticancerigene Un alt stu-

diu a dovedit efectele plantei, dup[interven\ii chirurgicale, care impunanestezia general[.

Ceaiul din r[d[cin[ de ghimbirs-a dovedit eficient ;i ̀ n tratamentulbolnavilor de cancer care au f[cutchimioterapie. De aceea este studiat;i pentru propriet[\ile sale antican-cerigene. ~n privin\a gre\urilor "demi;care", planta a dat rezultate ex-celente `ntr-un procent impresio-nant - de peste 90 la sut[ la persoa-nele care au testat-o. Pe lang[ faptulc[ ̀ nl[tur[ grea\a, ghimbirul ̀ i ajut[

;i pe cei cu ame\eli ;i vertijuri. Dozazilnic[ prescris[ de medic `n astfelde situa\ii a fost de 2-4 capsule sausub form[ de ceai.

Cum prepar[m ceaiul?

Bolnavii care doresc s[ bea cea-iul de ghimbir `l pot prepara astfel>r[d[cina se taie `n felii sub\iri carese pun `n strecur[toarea cu ceaia;ezat[ deasupra ceainicului. Setoarn[ ap[ fierbinte peste r[d[cin[;i dup[ 10 minute ceaiul poate fi`ndulcit cu miere poliflor[. ~n ca-zurile de grip[, `nso\ite de vom[,ceaiul de ghimbir se `ndulce;te cumiere de p[dure. :i asmaticii potbeneficia de ajutorul acestei plante.Se combin[ p[r\i egale de ghimbir;i morcovi (r[d[cinile trebuie rase;i apoi stoarcem sucul). Se admi-nistreaz[ c]te dou[ linguri\e ̀ naintede fiecare mas[, cu ceai de ghimbir.Dup[ o mas[ copioas[, infuzia deghimbir este ideal[ ;i ajut[ la elimi-narea gazelor din stomac sau intes-tine.

V. S.

Ghimbirul ;i ac\iunile sale benefice

Informa\ia zilei 7Miercuri 11 ianuarie 2012 Mama ;i copilul

C]nd ;tii c[ `i este somnbebelu;ului t[u

Toat[ lumea ;tie c[ dac[un bebelu; care pl]nge este`mbr[;i;at de mama sa, selini;te;te ca prin minune.

~mbr[\i;area sau atingerea per-soanei iubite are un efect calmantasupra micu\ului. Atingerea precum;i masajul poate reprezenta un in-strument terapeutic foarte eficient;i aduce multiple beneficii.

Instituirea unei rutine `n ceeace prive;te masajul aduce beneficiipozitive at]t din punct de vedere fi-

zic c]t ;i psihic `n dezvoltarea be-belu;ului.

Masajul poate ajuta dezoltareasistemului imunitar, a celui respira-tor, la stimularea sistemului circu-lator ;i la echilibrarea sistemuluinervos al copilului. C]nd un copileste masat, creierul acestuia produceoxitocina, hormonul responsabil cureducerea nivelului de stres din cre-ier. Cu alte cuvinte, masajul `l ajut[pe micu\ s[ se relaxeze, s[ nu maipl]ng[ ;i s[ adoarm[ mai repede.Un alt beneficiu al masajului este`nt[rirea sistemului digestiv, a;adar

ajut[ la ̀ ndep[rtarea disconfortuluicreat de r[ceal[ sau constipa\ie.

Dezvoltare armonioas[

Pe l]ng[ toate acestea, masajulajut[ la cre;terea micu\ului deoareceprin atingere se transmite un mesajc[tre glanda pitular[ din creier pen-tru a elibera hormonul responsabilcu cre;terea ;i dezvoltarea acestuia.Unele spitale chiar `ncurajeaz[p[rin\ii s[ ating[ ;i s[ maseze copi-la;ii n[scu\i prematur. De altfel, s-a demonstrat ;tiin\ific c[ bebelu;ii

n[scu\i prematur care sunt masa\icirca 15 minute, de trei ori pe zi,timp de zece zile iau `n greutate cu50% mai mult dec]t cei care nu suntmasa\i.

Masajul bebelu;ului are efectepozitive ;i asupra mamei deoareceprin atingere se creeaz[ o leg[tur[unic[ ;i profund[ ̀ ntre mam[ ;i co-pil, reduc]ndu-se considerabil ni-velul de stres maternal. S-a constatatc[ dup[ o ;edin;[ de masajproasp[ta m[mic[ se va sim\i multmai relaxat[ ;i mai calm[.

Adriana G.

Beneficiile masajului la copii

Mul\i copii dorm instinctiv,mult ;i bine, dar la fel de mul\iajung foarte greu s[ selini;teasc[. Adesea, chiarp[rin\ii sunt de vin[. De obi-cei, copiii arat[ c[ sunt obosi\i;i gata de pus în p[tu\. Daracest moment vine doar atuncicând p[rin\ii ;tiu s[ interpre-teze ;i s[ pun[ în aplicare co-rect semnalele de somn ale co-pilului.

Pentru o cre;tere s[n[toas[, be-belu;ii au nevoie , în medie pe zi, demai multe ore de somn. ~n primas[pt[m]n[ de aproximativ 15 - 20 deore de somn, ̀ n prima lun[ de 17 ore,trei luni 16 ore, ;ase luni - 15 ore,nou[ luni - 14 ore, dou[sprezece luni- aproximativ 14 ore de somn. Des-igur, aceste date reprezint[ doar unreper, pentru c[ p]n[ la urm[ fiecarebebelu; are un necesar propriu desomn.

Este bine de ;tiut despre somnulbebelu;ului faptul c[ atunci cândacesta trece dintr-o faz[ de somn încealalt[, el se treze;te pentru un mo-ment. De ce? Pentru c[ verific[ starealucrurilor, adic[, mai este totul la felcum era la culcare? Dac[ da, este foar-te bine, atunci se poate trece laurm[toarea rund[ de somn. Dac[ nu,nimic nu mai este bine, bebelu;ulprotesteaz[ cu voce tare, ;i chiar aredreptul. Aceasta pentru c[ `i lipse;tepieptul mamei sau bra\ul tat[lui lâng[care a adormit. Cu cât înainteaz[ învârst[, cu atât copilul va trece prinmai multe faze de somn, una dup[alta, deci cu cât somnul dureaz[ mai

mult, cu atât se va trezi mai des. Im-portant este ca dup[ fiecare faz[scurt[ de veghe bebelu;ul s[ adoarm[la fel de repede, singur.

Recunoa;terea semneloroboselii

Când bebelu;ul este obosit, el tri-mite semnale prin care dore;te s[spun[ c[ vrea s[ doarm[<Dup[ mas[sau în timp ce se joac[, nou-n[scu\iidevin plâng[cio;i. Dac[ îi lua\i înbra\e, caut[ cu fa\a protec\ie la piept>Când un sugar î;i poate întoarce ca-pul, îl va întoarce de la ceea ce se în-tâmpl[. Se uit[ pierdut ;i începe s[ca;te> bebelu;ii mai mari încep s[-;ifrece ochii, se prind de urechi, învârtde p[r sau î;i pun capul jos. Imediatce bebelu;ul v[ arat[ c[ este oboist,trebuie s[ îl duce\i în pat sau în

leag[nul lui.

Pas cu pas pe t[râmul viselor

Cel mai important lucru este cabebelu;ul s[ se simt[ cât mai ocrotitîn p[tu\ul s[u ;i s[ adoarm[ singur.1. Alegerea ajutoarelor de adormit.Ajuta\i-v[ copilul s[ adoarm[ doarcu acele lucruri pe care vre\i s[ le efec-tua\i pentru o perioad[ mai lung[ detimp. Exemple< dac[ copilul dumnea-voastr[ adoarme doar la pieptul ma-mei, pe burta tat[lui sau în timpulunei plimb[ri nocturne cu ma;ina,acest lucru este în regul[ pentru copil,dar mai pu\in pentru dumneavoastr[ca p[rin\i. Cât timp vre\i ;i pute\i re-zista astfel? Trebuie s[ v[ fie clar c[prin comportamentul dumnea-voastr[ îi ar[ta\i bebelu;ului cum se

doarme, de aceea merge\i pe o calecare s[ fie pl[cut[ pentru toat[ lu-mea.2. Un loc sigur de dormit. Un be-belu; necesit[ întotdeauna acela;imediu pentru dormit, cel pu\in pen-tru somnul nocturn. Adesea pentrua-i da siguran\[ copilului este sufi-cient o p[turic[ moale, animalul deplu; favorit sau o melodie cunoscut[.3. Duce\i bebelu;ul treaz în p[tu\.Doar dac[ pune\i bebelu;ul treaz înp[tu\ul s[u, acesta poate s[ înve\e s[adoarm[ singur. Ve\i ajunge însitua\ia în care bebelu;ul ;tie deja dintimp c[ în curând trebuie s[ mearg[în pat ;i se bucur[ de aceasta. Ave\igrij[ s[ nu deveni\i un ajutor de ador-mit.4. Evita\i dependen\ele. Evita\i mij-loacele care u;ureaz[ la început ador-mitul copilului, dar care ulterior pots[ v[ creeze stres. 5. Construi\i ritualuri. Bebelu;ilorle place la nebunie când procedeelese desf[;oar[ întotdeauna dup[ ace-la;i model, în fond ei vor s[ ;tie ce îia;teapt[. Astfel, v[ pute\i îmbr[ca be-belu;ul înainte de culcare într-un sacde dormit. El va ;ti< când vine saculde dormit, urmeaz[ ;i somnul.6. Separa\i mâncatul de dormit.Dup[ ultima mas[, bebelu;ul ar tre-bui s[ mai r[mân[ pu\in treaz. Înfunc\ie de vârst[, la început poate fivorba de 10 minute, iar mai târziupân[ la o or[.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 11 ianuarie 2012 Vedete

Jessica Simpson are din nou motive s[ z]mbeasc[ Se poate l[uda cu un succes

fulminant `n afaceri, este`ndr[gostit[ de logodnicul ei;i `ncrez[toare `n ea ;i `n tru-pul ei cu toate c[ mai are pu\inp]n[ s[ nasc[.

S-au schimbat multe `n ultimiicinci ani pentru vedeta ̀ n v]rst[ de31 de ani. „Nu caut neap[rat maimult[ faim[ sau bani. M[ simt `nsiguran\[ cu ceea ce am”, a declaratea ̀ ntr-un interviu pentru „Lucky”.Iar acest lucru se observ[ ̀ n salonulde prezentare al imperiului ei demod[ din Los Angeles, care includepantofi, rochii, accesorii, parfu-muri, cosmetice ;i cam tot ce \inede corp. Este evident[ fericirea eidup[ modul ̀ n care vorbe;te despretoate aspectele existen\ei sale – dela carier[, la bani, familie, corpulei ;i iubire. Tuturor celebrit[\ilor leplace s[ vorbeasc[ despre pacea in-terioar[ ;i alte asemenea chestiuni,dar c]nd o face Jessica chiar o crezicu adev[rat.

Referindu-se la logodnicul ei,fostul juc[tor NFL Eric Johnson,ea spune< „C]nd l-am `nt]lnit m[sim\eam foarte confortabil cu mine`ns[mi.” Este o schimbare imens[fa\[ de ultimul ei interviu acordatpublica\iei „Lucky”.

~n urm[ cu cinci ani, fosta ve-det[ pop tocmai `;i concediasepurt[torul de cuv]nt ;i sunase latoate tabloidele cer]ndu-le s[ numai publice ;tiri negative despre ea;i familia ei. „Mi-e team[ c[ nu voimai putea avea nicio rela\ie deoa-rece acea persoan[ va crede c[-i voiruina cariera”, declara ea atunci,dup[ ce a `nceput rela\ia cu muzi-cianul John Meyer.

Ea tocmai ̀ ;i finalizase divor\ulde Nick Lachay, cu care a ap[rut ̀ nreality show-ul „Newlyweds”, emi-siune care i-a adus notorietatea maiales datorit[ gafelor ei. Paparazzise b[teau `ntre ei pentru a ob\ineorice imagine cu Jessica. ~n 2005,c]nd a interpretat-o pe Daisy Duke`n pelicula „The Dukes of Hazzard”,Simpson f[cea fitness dou[ ore pezi, m]nc]nd foarte pu\in ;i deve-nind din ce `n ce mai slab[, iar omic[ parte din ea chiar ̀ ;i dorea s[dispar[. „Vreau doar lini;te.”Lini;tea mult-dorit[ nu a venit nicirepede, nici u;or.

”~mi place cum ar[t”

C]nd a `nceput rela\ia cu fun-da;ul Tony Romo, a reu;it s[ c];tige`n greutate, dar presa a criticat-oaspru dup[ ce a fost fotografiat[ laun concert de muzic[ country

purt]nd o pereche de jean;i cu talie`nalt[. M[rimea ei ̀ n cre;tere a de-venit un succes garantat pentru co-pertele ziarelor de scandal ;i subiectde glum[ pe bloguri.

Dar totul a p[rut s[ se schimbec]nd Jessica a f[cut ceva de necon-ceput - ̀ n loc s[ petreac[ ore ̀ ntregila sal[ ;i s[ treac[ pe o diet[ strict[,ea a abandonat acel ideal de vedet[

;i a spus „~mi place cum ar[t”. Iarfemeile nu au `nt]rziat s[-ir[spund[.

Fanii s-au aliat post]nd mesajede `ncurajare („Indiferent de ce

m[rime poart[, Jessica este su-perb[”) pe internet ;i chiar pestr[zi. „Diferite femei veneau la mi-ne pe strad[ s[-mi spun[ c[ suntun exemplu pentru c[ nu am ales

s[ \in diete.” Oamenii au `ncetat s[o vad[ ca pe blonda prostu\[ cucorp grozav, Jessica devenind o per-soan[ real[ cu probleme familiaremultora. „Mult[ lume are o greu-

tate fluctuant[, dar eu sunt deschis[c]nd vine vorba de greutatea mea;i am `ncredere `n continuare `nmine. Nu am pl]ns prea mult `nleg[tur[ cu acest lucru.”

Decizia de a nu \ine diet[ a fost benefic[ pentrubrandul ei

~n mod ironic, pe m[sur[ ce ta-lia ei se ̀ ngro;a, at]t via\a personal[c]t ;i afacerile ei, lansate ̀ n 2005, s-au ̀ mbun[t[\it vizibil. „Am fost at]tde comentat[ pentru c[ m-am`ngr[;at, dar cred c[ decizia mea dea nu \ine diete a fost grozav[ pentrubrandul Jessica Simpson. Atuncic]nd e;ti foarte slab[, nu toat[ lu-mea se poate identifica cu tine.”Toate acele doamne ;i domni;oarecare au sprijinit-o pare c[ au mers;i au cump[rat produsele pe careJessica le vindea – articole la pre\uriaccesibile ;i cel mai important, `ntoate m[rimile. Se estimeaz[ ca pro-fitul brandului „The Jessica Sim-pson Collection” s[ ajung[ la unmiliard de dolari p]n[ la sf]r;itulanului 2012.

Savureaz[ rolul ei de mogul din industriamodei

Pere\ii salonului ei de prezen-tare sunt acoperi\i cu imagini careo `ntruchipeaz[ `mbr[cat[ cu hai-nele pe care le-a creat ;i diferite po-ze t[iate din reviste care o inspir[.Mama ei, Tina Simpson, este direc-tor adjunct de crea\ie pentrucolec\ie. „Eu fac partea distractiv[;i `i las pe ceilal\i s[ se streseze cudetaliile”, adaug[ Jessica z]mbind.

Implicarea ei direct[ ̀ n procesulde crea\ie i-a schimbat ;i obiceiurilepersonale la cump[r[turi< „Acumsunt mai atent[ deoarece ;tiu camc]t cost[ produc\ia unui articol. A;ac[ `mi dau seama c]nd sunt tras[pe sfoar[!” Printre materialele alec[ror fan[ nu este se num[r[ ;i sa-tinul stretch, cu toate c[ rochiiledin acela;i material create de ea sev]nd ca p]inea cald[.

C]t despre mult-a;teptatanunt[, Jessica nu d[ niciun detaliu,de;i a fost fotografiat[ la magazinulpentru mirese a creatoarei MoniqueLhuillier `nainte de Cr[ciun. Iaragenda ei este ;i mai ̀ nc[rcat[, dup[ce `n toamn[ a lansat al ;aselea se-zon al colec\iei personale ;i o liniepentru adolescen\i al[turi de soraei Ashlee, urm]nd s[ apar[ ̀ n emi-siunea-concurs „Fashion Star” `ncalitate de mentor. Recent, Jessica;i esteticiana Nerida Joy au lansat`mpreun[ BeautyMint, un websitecare ofer[ produse personalizatepentru ̀ ngrijirea tenului. :i apoi s[nu uit[m de muzic[< „S-ar putea s[merg `n studio c]t de cur]nd, s[m[ apuc de un nou album. Muzicar[m]ne sufletul meu.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 11 ianuarie 2012 Diet[

~ncepe de azi s[ te hr[ne;ti s[n[tos!O expresie pe care foartemul\i dintre noi o cunoa;temdeja prea bine este “e;ti ceeace m[n]nci”.

~n momentul `n care con;tien-tiz[m ce `nseamn[ de fapt aceast[expresie cu siguran\[ devenim ca-pabili s[ l[s[m stilul de alimenta\iepe care ̀ l aveam ̀ n urm[ ;i s[ privim`nainte pentru a `mbr[\i;a un stilnou, plin de s[n[tate.

Persoanele care m[n]nc[ legu-me, fructe, carne, `n propor\ii nor-male sunt slabe ;i nu sunt expuse lariscul de a dezvolta fel ;i fel de boli.

Sc[derea nivelului de colesterol

Consum]nd alimente s[n[toasenivelul de colesterol se`mbun[t[\e;te ;i via\a noastr[ e maibun[. Revizuirea obiceiurilor ali-mentare nu este foarte u;oar[, darse poate face. Niciodat[ nu e preat]rziu s[ ne schimb[m stilul de via\[;i alimenta\ia. Fiindc[ tot am ajunsla colesterol, o schimbare `n dietade zi cu zi ar trebui s[ vizeze tocmai

acest aspect< diminuarea colestero-lului. Acesta d[ b[t[i de cap multorpersoane.

Mai mult pe;te

Colesterolul se ̀ mparte ̀ n dou[categorii, bun ;i r[u. O diet[s[n[toas[ reduce nivelul colestero-lului r[u. Este nevoie s[ reducem

cantitatea de gr[simi saturate pe ca-re o consum[m ;i ̀ n acela;i timp s[cre;tem cantitatea de pe;te sau acizigra;i omega-3.

Speciali;tii sunt de p[rere c[ re-duc]nd nivelul colesterolului sun-tem `n stare chiar ;i s[ sl[bim sau,de ce nu, s[ ne men\inem greutateadorit[.

Ioana V.

Vorbind despre un stil devia\[ s[n[tos nu putem trececu vederea nici b[uturile pecare le punem pe mas[. Astfel,ne vom opri aten\ia asuprabeneficiilor fructelor din su-curile naturale.

Este adev[rat c[ tot ceea cepreg[tim acas[ este gustos ;is[n[tos, astfel c[ speciali;tii chiarne recomand[ ca atunci c]ndsim\im nevoia s[ bem un suc s[ni-l prepar[m chiar noi, din fructeproaspete.

Dulce\e `ntr-un pahar

Sucul natural este un produss[n[tos care contribuie la o bun[func\ionare a organismului ;i pedeasupra mai are ;i acel gust dulce.Sunt ;i o serie de sucuri naturalecare utilizate `n diverse diete pots[ ne ajute la sl[bire. Exemplu bun

`n acest sens este sucul de grape-fruit. Cert este c[ toate sucurilepreg[tite din fructe proaspete auun aport de vitamine importantpentru organism. ~n cazul `n carenu dispune\i de storc[tor acas[pute\i alege anumite sucuri dincomer\, doar c[ aten\ia `n acestcaz trebuie s[ fie foarte mare. Ve-rifica\i s[ achizi\iona\i doar sucuri100% naturale f[r[ conservan\i oricoloran\i.

Din ce preg[tim licoarea magic[?

Se pot preg[ti sucuri din por-tocale, grapefruit, mere, gutui.Gutuile contribuie la bunafunc\ionare a aparatului digestiv,astfel c[ sunt recomandate celorce au probleme. Sucurile naturalesunt bogate `n vitamina A, B, C,`n minerale precum potasiu, sodiusau magneziu.

Theodora V.

Sucul natural - izvor de s[n[tate

Consumul de vitamina D

Vitamina D este conform spe-ciali;tilor o vitamin[ esen\ial[ carejoac[ un rol important ̀ n combate-rea r[celilor. Aceasta promoveaz[absorb\ia de calciu ;i ajut[ la s[n[ta-tea oaselor, cre;te imunitatea ;i re-duce inflama\iile.

Acum, ̀ n anotimpul rece, fieca-re dintre noi ar trebui s[ privim cumai mare aten\ie aceast[ vitamin[,beneficiile ei asupra organismului.Sunt totu;i pu\ine alimente carecon\in vitamina D. Surse de vitami-na D ar fi somonul, tonul, uleiul depe;te, br]nza, ou[le, ficatul de vit[.

Aceast[ vitamin[ este produs[de corpul nostru `n momentul `ncare razele ultraviolete ajung ̀ n con-tact cu pielea. Razele UV sinteti-zeaz[ vitamina D, a;a c[ ar fi bines[ ne expunem cel pu\in 10 minutezilnic `n soare. ~n sezonul rece estedestul de dificil, dar speciali;tii re-comand[ suplimentele alimentare,produsele naturale, vitamina D subform[ de pastile.

I. Pop

Dezechilibrul ;i obiceiurilenes[n[toase

Sunt o mul\ime de obiceiurid[un[toare s[n[t[\ii noastre pe carear trebui s[ le uit[m pentru a puteatr[i frumos ;i f[r[ b[t[i de cap.Gre;elile din alimenta\ia de zi cu ziafecteaz[ starea de s[n[tate, pro-voac[ stres ;i atrag kilograme ̀ n plus.

Speciali;tii sunt de p[rere c[ `nprimul r]nd ar trebui s[ facemmi;care zi de zi ;i s[ opt[m pentruun regim de via\[ normal ;i echili-brat. Asta `nseamn[ un mic dejuns[n[tos, ̀ n primul r]nd. Prima mas[a zilei e important[ ;i trebuie s[`n\elegem c[ `nfometarea nu e o so-lu\ie pentru a sc[pa de kilogramele`n plus. Un alt aspect, tot obicei prost,este c]nd m]nc[m repede, orice ;ila orice or[. Tot obicei d[un[tor este;i culcatul la ore t]rzii.

Studiile ̀ n domeniu arat[ c[ ne-somnul aduce ;i el multe kilograme`n plus.Prin urmare, un stil de via\[s[n[tos poate face adev[rate minuni,ne face s[ ne sim\im bine, activi ;iplini de energie.

Th. Pop

10 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Sport

Exerci\ii fizice pentru femeiletrecute de prima tinere\e

C]nd e;ti t]n[r[, totul estefoarte simplu< c];tigi c]tevakilograme, te duci la sal[ ;iscapi de ele. Dar atunci c]nd`ncepi s[ `mb[tr]ne;ti, numai este la fel de u;or.Mi;c[rile nu mai pot fi efec-tuate at]t de facil ;i uneorichiar cauzeaz[ dureri.

Menopauza se instaleaz[ multmai repede fa\[ de acum c]\ivazeci de ani, din cauza alimenta\ieines[n[toase, a stresului ;i a lipseide activitate fizic[. Ca rezultat,masa muscular[ scade mult mairepede ;i femeile sunt mult maipredispuse la osteoporoz[.

C]teva exerci\ii simple, potri-vite pentru un corp mai sensibil,te vor ajuta s[ `\i men\ii un tonusbun, dar ;i un echilibru hormonal.~n general, ele se folosesc de pro-pria mas[ corporal[ ;i de aceeasunt sigure. Dac[ totu;i e;ti ex-trem de sensibil[ ;i nu ai mai f[cutsport de foarte mult timp este bines[ `ntrebi medicul dac[ acestemi;c[ri sunt potrivite pentru ti-ne.

Exerci\iul 1A;eaz[-te pe burt[ ;i ̀ ncearc[

s[-\i ridici corpul deaupra solului,sprijinindu-te ̀ n palme ;i degetelede la picioare. Practic, seam[n[cu o flotare, dar nu reveni pe sol,ci `ncearc[ s[ r[m]i ridicat[ pre\de 30 secunde. Ai grij[ la ;olduri,s[ fie `n linie cu restul corpului.~ncearc[ s[ faci dou[ seturi ;i aigrij[ la `nceput s[ nu te for\ezi.Nu-i nimic dac[ nu rezi;ti 30 se-

cunde de la prima `ncercare.

Exerci\iul 2Stai sprijinit[ `n palme ;i ge-

nunchi. M]inile trebuie s[ urmezelinia umerilor, iar genunchii cea a;oldurilor. Ridic[ simultan om]n[ ;i piciorul opus, continu]ndcu cealalt[ pereche. Nu l[sa pauz[`ntre ridic[ri ;i ̀ ncearc[ s[ men\iiabdomenul `ncordat. Chiar dac[nu vei reu;i s[ men\ii acele linii

paralele `n primele zile, nu te l[sadescurajat[. Folose;te o band[elastic[ de rezisten\[. Stai `n pi-cioare, av]ndu-le u;or departate,;i pozi\ioneaz[ mijlocul benzii subt[lpi, \in]nd-o cu m]inile de mar-gini. Apleac[-te u;or, p]n[ c]ndpicioarele vor forma un unghi de90 grade. ~n acela;i timp, ridic[m]inile deasupra capului.~ncearc[ 2 seturi a c]te 12 repet[ri.

Daniel Chiorean

Dieta de baz[ ;i necesarulnutritiv pentru un altlet sauculturist sunt foarteasem[n[toare dietelor cerutepentru cei ce nu practic[ unsport de performan\[.

Anumite sporturi ar putea ce-re planuri de diet[ speciale pentrua optimiza for\a fizic[ sau rezis-ten\[, iar unii nutri\ioni;ti sportiviar recomanda anumite regimurialimentare sau suplimente nutri-tive pentru o performan\[ maibun[.

Mu;chi mai s[n[to;i ;i viguro;i

Secretul unei nutri\ii optimepentru culturi;ti este s[ aib[ o ali-menta\ie s[n[toas[. Asta presu-pune s[ urmeze un plan alimentarbogat `n nutrien\i ;i s[ evitem]ncarea f[r[ calorii. ~n acest caz,

m]ncarea f[r[ calorii este de faptbogat[ ̀ n calorii, ̀ ns[ f[r[ vitami-ne ;i minerale, `n plus, dac[dore;ti s[ cre;ti masa muscular[ar trebui s[ m[n]nci numai pro-teine de calitate din surse de carneslab[ `n gr[simi, cantit[\i contro-late de acizi gra;i, precum ;i car-bohidra\i din cereale integrale nu-tritive. Gr[simile rafinate sau pu-ternic prelucrate nu ajut[ ;i car-bohidra\ii nu ajut[ la performan\aculturi;tilor ;i atle\ilor.

M[rimea mu;chilor depindede antrenament ;i nu de diet[.Chiar dac[ dieta con\ine suficien-te calorii, cantitatea de \esut amu;chilor t[i precum m[rimea ;ifor\a acestora, depind de regimult[u de antrenamente ;i nu de dietaalimentar[. Consum]nd cantit[\iuria;e de proteine dietetice sau`ndop]ndu-te cu suplimente nu`\i vei m[ri masa muscular[ - doarfor\a antrenamentului sau rezis-ten\a la programul de exerci\ii pot

m[ri mu;chii. Ideea unei dietes[n[toase pentru un culturist estes[ `\i alimentezi organismul cuenergie ;i nutrien\i pentru a fi ca-pabil s[ lucrezi `ntr-o condi\ie fi-zic[ optim[, p[str]ndu-\i `ntretimp o rezerv[ de energie ;i im-unitatea `n caz de stres fizic saulenziuni `n urma antrenamentu-lui.

Planul unei diete pentru culturi;ti

Iat[ un plan dietetic de baz[,prin controlul caloriilor p]n[ la2400 calorii, cu informa\ii desprem[rimea ;i num[rul por\iilor dem]ncare, fiind un ghid strict pen-tru a-\i estima necesarul aproxi-mativ de calorii, inmul\e;tenum[rul kilogramelor tale cu 15.Astfel acest plan de diet[ poate fipotrivit unui atlet sau culturist de160 kg .

Culturi;tii au nevoie de o diet[ special[

Informa\ia zilei 13Miercuri 11 ianuarie 2012 Fitness

O p[rticic[ important[ atrupului nostru este abdome-nul. Acord]ndu-i aten\ia carei se cuvine ne va r[spl[ti cu si-guran\[, iar `n momentul `ncare vom opta pentru articolevestimentare mai mulate pecorp ne va scoate `n eviden\[frumuse\ea.

Pornind de la aceast[ idee, antre-noarea Kerekes Emoke de la Centrulde aerobic Fitland Satu Mare, stradaR]ndunelelor nr. 3, ne propune unset de exerci\ii care are ca principalobiectiv ob\inerea prin mi;care aunui abdomen frumos.

1. Culcat dorsal, genunchii`ndoi\i, t[lpile pe sol, bra\ele `ntinse`n sus (imaginea 1). Ridic[m trun-chiul, aducem bra\ele `nainte ;i ri-dic[m picioarele (imaginea 2). Reve-nim `n pozi\ia ini\ial[ ;i repet[mexerci\iul de 24 de ori.

2. Culcat dorsal, genunchii`ndoi\i, t[lpile pe sol, m]inile la ceaf[(imaginea 3). Ridic[m trunchiul (im-aginea 4). Revenim ̀ n pozi\ia de por-nire ;i repet[m exerci\iul de 16 ori.

3. A;ezat sprijinit, genunchii`ndoi\i, t[lpile pe sol (imaginea 5).Ridic[m picioarele ;i `ntindembra\ele lateral (imaginea 6). Revenim`n pozi\ia ini\ial[ ;i repet[m exerci\iulde 16 ori.

4. Culcat dorsal, picioarele ridi-cate, genunchii ̀ ndoi\i la 90 de grade,m]inile la ceaf[ (imaginea 7). ~ntin-dem picioarele (imaginea 8). Reve-nim `n pozi\ia ini\ial[ ;i repet[mexerci\iul de 24 de ori. 5. Culcat dorsal, sprijinit pe m]nast]ng[, genunchii ̀ ndoi\i, bra\ul dreptl]ng[ corp (imaginea 9). Ridic[m pi-ciorul drept (imaginea 10). Revenim`n pozi\ia ini\ial[ ;i repet[m exerci\iulde 24 de ori. Facem acela;i lucru ;ipe partea cealalt[ a corpului.

Ioana Pop Vladimirescu

1

2

65

43

9

7 8

10

Exerci\ii fizice care vizeaz[ abdomenul

12 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Stil

Ce trebuie s[ ;tii `nainte de a opta pentru un tatuaj

Tatuajele sunt `n ziua deast[zi un “accesoriu” foarte lamod[. De fapt, ele `nregis-treaz[ cea mai mare popula-ritate de care s-a bucuratvreodat[ acest tip de pictur[pe trup.

Dup[ anii '90 ;i `n Rom]nia,moda tatuajelor pe diferite p[r\i alecorpului a cunoscut o tot mai marer[sp]ndire. Aproape `n fie-care ora; exist[ saloane care seocup[ cu acest fel de"`nfrumuse\are". Cei care opteaz[pentru tatuaje sunt ̀ n special tineriisub 35 de ani, ;i interesant procentul`nclin[ net ̀ n favoarea femeilor. Unmic tatuaj `n zone erotice sau chiar`n zonele genitale sunt dintre celemai cerute de c[tre tinerelerom]nce.

Alegerea salonului

~nainte de a te hot[r` s[ `\i faciun tatuaj, e bine s[ ;tii c]teva lucruriimportante. ~n primul r]nd, trebuie

s[ alegi cu aten\ie salonul `n careurmeaz[ s[ te tatuezi. Trebuie s[ ve-rifici ca absolut toat[ aparatura cese va folosi s[ fie steril[. Nu ezita s[`ntrebi pe cel care `\i deseneaz[ ta-tuajul despre fiecare ustensil[ pe ca-re o folose;te. De asemenea, el tre-buie s[ poarte m[nu;i sterile deunic[ folosin\[. Asigur[-te c[ totuleste ̀ n regul[, iar dac[ r[spunsurilela `ntreb[rile ce le pune\i nu vor ficlare, cel care nu are r[bdare sau seeschiveaz[, ̀ \i recomand[m s[ cau\iun alt salon. G]nde;te-te ce modelvrei s[-\i fie tatuat. Acum pare foartecool, dar ̀ n timp, s-ar putea s[ nu \ise mai potriveasc[. A;adar,hot[r[;te-te `nainte, ;i apoi alegeculorile ;i stilul. Cere artistului s[`\i arate nuan\ele ;i \ine cont de fap-tul c[ ̀ ntotdeauna pe piele, pigmen-tul va fi cu o idee mai deschis. ~nain-te de a merge la salon, preg[te;te-\ipielea. Bea mult[ ap[ `nainte de;edin\a de tatuaj ;i asigur[-te c[ nuai vreo leziune sau escoria\ie ̀ n zonacare urmeaz[ a fi tatuat[. De ase-mena, pielea nu trebuie s[ fie intensbronzat[. Important de ;tiut c[ sa-

loanele respectabile nu vor executatatuaje pentru minori. Speciali;tiirecomand[ totu;i tatuajele care dis-par dup[ c]\iva ani `n detrimentulcelor permanente.

Se aplic[ ulei care con\ine vita-mina E, de c]t mai multe ori pe zi,se interzice baia cu ap[ fierbinte pezona cu tatuaj. Se va evita c]teva ziledup[ realizarea tatuajului expunereala soare. Este de asemenea bine s[se evite sc[ldatul `n piscine publice;i b[ile cu ap[ fierbinte.

Metode de a sc[pa de tatuaje

Exist[ c]teva metode excelentepentru a-\i "scoate" tatuajul perma-nent. Metoda pe care doctorul o vafolosi depinde de dimensiunea ta-tuajului, de loca\ie ;i de timpul carea trecut de c]nd acesta a fost f[cut.Astfel metodele pot fi< excizia,`ndep[rtarea unui strat de piele,`ndep[rtarea tatuajului prin lasersau prin folosirea unei solu\ii de sarepentru `ndep[rtarea culorii.

V. S.

Cau\i o alternativ[ pentru p[rult[u? Alegerea unei coafuri punk esteo decizie ̀ ndr[znea\[. Alege tunsorilebine definite pentru a-\i ar[ta pasiu-nea pentru coafurile Punk care ̀ nain-te se purtau doar la o \inut[ sport.Coafurile scurte Punk arat[ superbindiferent de tipul p[rului sau formafe\ei. Cel mai bine este s[ te sf[tuie;ticu un specialist care te va consilia cum;i ce stil s[ adop\i. Cheia succesuluieste s[ alegi ceea ce ̀ \i ̀ mbun[t[\e;te`ncrederea `n tine ;i `\i ofer[ posibi-lit[\i numeroase ;i versatile cu cares[ po\i jongla `n ceea ce prive;te tex-tura, dar ;i structura p[rului t[u.

Coafurile Punk se adreseaz[ di-feritelor tipuri de tunsori, cele cu vo-lum `n v]rf, combinate cu suvi\e dediferite lungimi, dar ;i ;uvi\e mailungi. O coafur[ superb[ combinat[cu accesorii te va ajuta s[ `\i scimbiradical lookul. P[rul scurt poate s[arate absolut superb dac[ este tunsasimetric sau cu t[ieturi de lam[ `nzonele vizibile. Straturile precum ;iculorile, sunt foarte importante. Ale-ge mai multe nuan\e pentru o coafuracolorat[, versatil[, sau o singur[nuan\[ pentru ceva mai simplu.

Viorica S.

Coafura scurt[ Punk este ;i `n 2012 `n tendin\e

Informa\ia zilei 15Miercuri 11 ianuarie 2012 Carier[

Cli;eele care garanteaz[e;ecul la angajare

Au apus vremurile cli;ee-lor penibile din CV-uri, ̀ n ca-re erau men\ionate calit[\iprecum “creativ, comunicativ,motivat, spirit de echip[“ ;imulte altele.

Aceste calit[\i au puterea de anu impresiona pe niciun angajator,ba din contr[, ace;tia refuz[ din startun interviu cu o persoan[ care le fo-lose;te. S-a f[cut o list[ a cuvintelorgoale din CV-uri, care este mult mailung[ dec]t ai putea crede.

Top 10 cli;ee

S-a realizat ;i un top 10 pe anul2011, de c[tre reprezentan\ii re\eleisocio-profesionale Linkedin, alcli;eelor care garanteaz[ e;ecul laangajare< Pe primul loc se afl[ “crea-tiv, care este urmat de “organizat,apoi de “eficace”. Mai sunt deran-jante cli;eele “experien\[ vast[“,“realiz[ri/merite”, “motivat”, “inova-tiv”, “orientat spre rezolvarea pro-blemelor”, “abilit[\i de comunicare”,“dinamic”. Acest top a fost realizat`n urma examin[rii a milioane deprofiluri, din care s-au extras celemai utilizate cuvinte “profesionale”

pe anul care tocmai a trecut. Fa\[de anul 2010 lista difer[, deoareceacolo ap[reau cli;ee de genul “me-rite dovedite”, “orientat c[tre rezul-tate”, “spirit de echip[“, “rapid” sau“spirit antreprenorial”.

Conform speciali;tilor, angaja-torii nu mai cump[r[ “gogo;i” dejav]ndu\i ani la r]nd ;i a;teapt[ o mi-nim[ dovad[ de creativitate din par-tea celor care `;i doresc un loc demunc[, m[car prin inventarea altor“formule magice” de persuasiune.Nicole Williams, specialist `i sf[tu-

ie;te pe utilizatori<” Competi\iapentru oportunit[\i `n cazul locu-rilor de munc[ poate fi acerb[, a;ac[ tuneaz[-\i profilul, astfel ̀ nc]t s[se disting[ pe fondul ambalajuluiprofesional.”

Opta\i pentru un CV sincer ;i la obiect

Anumite combina\ii ̀ i fac pe an-gajatori s[ se distreze, cu anumitecli;ee uzate ̀ n ultimii 20 de ani. Spe-ciali;tii `n resurse umane reco-

mand[ evitarea acestora, ̀ n favoareaunui CV mai restr]ns, mai pu\in pa-tetic, deoarece tot ceea ce e multstric[, nu d[ bine. Exist[ ;i cele maiapreciate CV-uri ;i sunt acelea carecon\in exclusiv abilit[\ile care nesunt proprii ;i c[rora le putem da oexplica\ie coerent[ ;i pertinent[. A;adar ̀ ntr-un CV, trebuie s[ fii c]tmai onest, iar dac[ nu reu;e;te s[atrag[ aten\a celui care-l cite;te `nprimele 40 de secunde, ;ansele s[fie chemat la interviu scad, pentruc[ recrutatorul nu are timp de pier-dut, atunci c]nd pe mas[ se g[sesczeci de CV-uri.

Multe persoane au impresia c[un CV bogat este echivalentul maimultor ;anse mai mari ̀ n fa\a anga-jatorilor, `ns[ vor avea nepl[cutasurpriz[ de a constata c[ nu vor fiaccepta\i de mare parte dintreace;tia. Este recomandat de a nutransforma CV-ul `ntr-o scrisoarede inten\ie, prin enumerarea, f[r[ordine logic[ a c]t mai multor ca-lit[\i, pentru c[ scopul acestei h]rtiicare ajunge pe masa celui care re-cruteaz[ nu este s[ af le toateam[nuntele vie\ii profesionale ;iprivate a candidatului, ci s[ decid[s[-l cheme la interviu.

I. B.

E;ti preg[tit s[ lucrezi de acas[?Cum ar fi s[ stai f[r[ ;efi,

se lucrezi ̀ mbr[cat ̀ n haine le-jere, s[ nu conteze ora la carete treze;ti ;i s[-\i faci singurprogramul.

Asta ar ̀ nsemna s[ nu te mai ducila birou, ci s[ stai acas[ ;i s[-\i facitreaba pentru care s[ fii ;i pl[tit. Des-igur, sun[ excelent, ̀ ns[, ̀ nainte de ate bucura de posibilitatea de a aveaun astfel de job, g]nde;te-te bine dac[vrei s[-l accep\i. Pentru asta ar trebuis[-\i r[spunzi la o `ntrebare “suntpreg[tit pentru asta?”. ~n acest num[r`\i oferim c]teva aspecte pe care tre-buie s[ le iei `n calcul c]nd vrei s[ aimult visatul job de acas[.

Dac[ vei lucra de acas[, apropia\iit[i s-ar putea s[ `n\eleag[ mai greuc[ te deranjeaz[ cu vizitele sau chiarcu simple ̀ ntreb[ri. ~ntreruperile dese`\i vor sc[dea productivitatea, iar lafinalul zilei te vei trezi c[ nu ai f[cutmare lucru pentru job. Pentru asta aiputea s[ le explici celor dragi inter-

valul de timp ̀ n care tu ai de lucru, ;is[ nu te deranjeze. Bine`n\eles, cu ex-cep\ia urgen\elor. Cu musafirii estesimplu, le explici c[ e;ti la serviciu,chiar dac[ e;ti acas[ ;i le spui c[ aitreab[.

Ai grij[ cu messengerul,frigiderul ;i televizorul

Unul din pericolele pe care leofer[ lucratul acas[ este cel al izol[rii.

Grupul de prieteni se men\ine maigreu, trebuie s[ \ii leg[tura cu ei, pen-tru a nu te izola. Tenta\ia de a sta lao mic[ discu\ie on-line e destul demare. Nu ar fi nici o problem[ dac[o faci cu m[sur[. Cu mare aten\ie tre-buie s[ tratezi ;i frigiderul. Persoanelecare lucreaz[ de acas[ au obiceiul, dec]te ori ajung `n buc[t[rie s[-;i maifac[ un sandwich.

Televizorul poate s[-\i acapareze

aten\ia. Mare grij[ la el! Multora li se`nt]mpl[ s[-;i spun[ c[ trebuie s[ fiela curent cu ce se `nt]mpl[ `n lumeaasta, mai ales dac[ lucrezi la o revist[,`ns[ te-ai putea trezi c[ te ui\i la"T]n[r ;i nelini;tit". F[-\i un programstrict ;i respect[-l cu sfin\enie.

Dac[ pe vremea c]nd aveai oslujb[ “normal[“ nu aveai timp s[ teduci la sal[ sau s[ fugi prin parc, acume indicat s[ faci pu\in sport. Lipsaexerci\iului fizic se va observa foarterepede ;i se va concretiza ̀ n kilogra-me `n plus. Dac[ trebuie s[ ajungi labirou, vrei, nu vrei, faci ceva mi;care,merg]nd p]n[ acolo, de aceea, dac[ai un job acas[ trebuie s[ fii discipli-nat, s[-\i propui s[ faci mi;care.Reu;ita muncii de acas[ const[ ̀ n dis-ciplin[.

~n cazul `n care disciplina va firespectat[, te vei bucura de toateavantajele unui loc de munc[ deacas[< program a;a cum vrei tu,;edin\e inexistente, prezen\a al[turide cei dragi.

I.B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 11 ianuarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Casa ;i m[surile de siguran\[

Indiferent dac[ acum amterminat de construit lo-cuin\a ;i ne mut[m `n ea saust[m la casa noastr[ de cevavreme, sistemul de securitateal casei este un punct deosebitde important.

Dat fiind faptul c[ ̀ n ultimii anitot auzim de fel ;i fel de jafuri, lo-cuin\e sparte ;i a;a mai departe, arfi foarte bine s[ ̀ ncerc[m s[ ne pro-tej[m.

Lini;tea de care avem nevoie... `n imagini

Locuin\a, apartament saucas[, poate fi protejat[ cu ajuto-rul unui sistem de supravegherevideo sau cu o alarm[. Acestaare rolul de a \ine ho\ii departede cas[. M[sura de siguran\[ nepoate oferi lini;tea de care p]n[ laurm[ chiar avem nevoie. Nu e ne-cesar[ o grij[ `n plus. De exemplu,dac[ opt[m pentru un sistem de su-praveghere video complet trebuies[ ;tim c[ acesta preia imaginile ;itransmite semnalul video, oferind;i posibilitatea de a `nregistra totul

;i de a vizualiza mai apoi. De\inemastfel controlul casei noastre ;i pu-tem gestiona toate problemele.

O alarm[ `n plus

O alt[ posibilitate pentru careputem opta atunci c]nd dorim s[ne protej[m locuin\aeste achizi\io-narea

unei alarme. ~n diverse locuri alecasei se amplaseaz[ senzorii demi;care care pornesc alarma ̀ n mo-mentul `n care o persoan[ str[in[de locuin\[ vrea s[ p[trund[ ̀ n cas[.:i acest sistem are rolul de a ne oferisentimentul de siguran\[, calm ;ilini;te. Sistemele nu se adreseaz[doar oamenilor boga\i care de\invalori foarte mari `n interiorulc[minului lor, ci tuturor proprieta-rilor de locuin\e, fiindc[ nimeni nu

ar dori ca la `ntoarcerea acas[s[ ̀ ;i g[seasc[ dulapurile

r[v[;ite, televizorul fu-rat sau lucrurile dis-

truse. Ioana V.

Animalul de companie \inut `n cas[

Nu zice nimeni c[ nu e frumoss[ avem un animal de companieacas[, dar oare e suficient spa\iul pecare `l avem? Aceea;i `ntrebare sepoate pune ;i ̀ n cazul timpului liberpe care ̀ l dedic[m anim[lu\ului, fieacesta c]ine sau pisic[. ~n cazul per-soanelor mai lene;e sunt recoman-date pisicile, iar pentru persoaneleactive c]inii. ~nainte de a ne alegeun animal de companie trebuie s[\inem cont ̀ n primul r]nd de spa\iul`n care tr[im, fiindc[ la apartamentse potrive;te o pisic[. Se iau m[suri`mpotriva p[rului care va tinde s[acapareze toat[ casa. C]ine ar trebuis[ v[ lua\i dac[ locui\i la cas[ ;i astfels[ `i amenaja\i un spa\iu `n curte.

Indiferent de locuin\[ trebuie s[ne oprim aten\ia asupra produselorde `ngrijire, de cur[\enie, s[acord[m o foarte mare aten\ie aces-tui aspect, fiindc[ risc[m s[ ne`mboln[vim. A;adar, a cre;te unc]ine `n cas[ sau `n apartament`nseamn[ mult mai mult[ treab[ nuneap[rat mult mai mult[ distrac\ie.

Th. Pop

High-tech reprezint[ stilulultra modern. De fapt, toateinterioarele executate ̀ n aceststil superb, contemporan suntg]ndite ;i confec\ionateav]nd la baz[ cea mai nou[ ;ieficient[ tehnologie.

Acest stil a ap[rut `n anii '60ca o consecin\[ a dezvolt[rii teh-nologice din acea perioad[. Des-ignerii, inspira\i de trendul acelorvremuri, au adus foarte multe in-ova\ii `n arhitectur[ ;i design-ulinterior. High-tech are la baz[transpunerea entuziasmului teh-nologic `n interiorul casei, adic[cercuri perfecte, curbe simple ;iunghiuri drepte.

Materialele predominante aleacestui stil sunt metalul, plasticul;i sticla iar covoarele groase sautapi\eriile lipsesc cu des[v]r;ire.Din aceast[ cauz[ este un stil maipu\in agreat deoarece creeaz[ un

look destul de rece. Toate aceleelemente pe care ne str[duim s[le ascundem ̀ n spatele unor piesede mobilier, uneori special create,sunt scoase `n eviden\[. A;adar\evile, mecanismele, conductelecaloriferelor sau \evile de subchiuvet[ devin piesele de rezis-ten\[ ale casei. Vom `nt]lni pestetot metalul cromat, lustruit sau lu-cios, de la obiectele din buc[t[rie,la m]nerele balustradelor, clan\elede u;[ sau sc[ri interioare meta-

lice, ̀ n spiral[. C]t despre podele,acestea par desprinse dintr-o fa-bric[ sau o cl[dire comercial[< be-ton aparent, pl[ci ceramice mo-nocrome, pl[ci de vinil cu puncteie;ite ̀ n relief sau mochete simple,de birou.

Ce culori se potrivescstilului

Atunci c]nd exist[, tapi\eria iaforma \es[turilor `n culori puter-

nice, primare, a vinilului sau plas-ticului. Mare parte dintre pieselede mobilier au scheletul de metalexpus privirii. Iluminatul este asi-gurat de dispozitive ultramoderneprecum l[mpile cu halogen sauspoturile direc\ionale, iardecora\iunile ;i accesoriile sunt ̀ nmare parte absente, merg]ndu-sepe un minimalism mo;tenit de lamodernism. C]t despre paleta deculori, aceasta este dominat[ degri metalizat, crom, albastru`nchis ;i alb, cu accente puternice`n nuan\e de culori primare (ro;u,galben etc).

Conform acestui stil se evit[tot ceea ce \ine de lemn, vegeta\ie;i interioare tradi\ionale, rustice,adic[ tonurile naturale, nuan\elede brun ;i verde. High-tech esteurban, artificial, sofisticat ;i nu\ine cont de sentimentalismul mo-bilierului marcat de trecerea anilorsau al tablourilor cu naturi moarte.

Adriana G.

High-tech, un stil mai mult dec]t modern