WikII Facher dzr .f tik.

llxea pin otire mijloace pi sub orice

uea h dispozigr publici, indrsiv pnnspozitive sru sisteme cu posibilitatea

re savirgite ffrd permisiunea sctisi a

roprietilii intelectrule gi se pedepsesc

Itlnsaq trad. din lb. germani

ry201,8-

8.-Index.-ISBN

HAIT{S URSVOh[ BALTHASAR

SLAVALIJI DIJMI\trZHTJO E,STE,TICA TE.OLOGICA

II: STI.]DII DBSPRE STILURTI.ETEOLOGICE: STILUR.I CLERICALE

Ttaducere din lirnba germani de&Jaria-Magdalena Anghele s cu

Galavta Gutenberg2018

hnrtr qleclts esq qui tantisinlrc Deum non iaudar murustrfusese

BONA\IE,NTURA-

pkss tlren of saints, during theghi:s of poeuy [...] , she hasilf fiE Church (we would saf,*iryftromim walis the panoplykri Unrol dre precedents of theiwrs among the precursors ofudiscemed tfuough the lamp'dridly takze: that with manypmr, frat it is oniy evil whcn

FRANCISTHOMPSON*

u Cd pe care nuJ tezesc atitea strigdteE mur Celpe care atdtea indicii nul facdmirtii spteDumaezeq uad. studiu pi

Bibfioteca Medieval{)inFloq alesatin ukimele doui secole inhi=ul [se refeti. ]a sf. Dominic], dar aisb{i ai Bistririi, mifeni piogi ai Bisedciide pc peregii ei 9i Psalrnii lui Alighieri.ci fucisc din Aissisi a fost unul dinrenqqg ci driar ptin lampa apinsd ail.tic ArF deja trebuie sd realizati gi pepcitr $ioputerc, cinupoate fi dec6tfuocisThompson)

l

Teologa creptini, ca o rcflectare asupra lumii tealitiEdor revelagiei, se nagte cuIrineu; o reflectare care, departe de a fi doar o tentativd de aproximare, doar oapropiere pxgald,,realizeazdmiracolul unei reflectiri complete in ordinea ei, rJusdpatni, la capdt in nyunea credin,tei. E drept cd prima gi a doua generagiepost-apostolicd incepuse c, activitate intensd in aceastd direcgie pi crease astielopere de o strilucire inegalabila dar ele au rimas piese ocazionale, ca splendidascrisoare a iui clement cdtre Corinteni, mdturisiri abrrrpte, sublime, ,,rbE, ."scrisodle infldcdtate aie iui lgnagu, sau incercdri de sinteze cate, arhatce ittcd.,rimAn blocate ih obsewarea cdte unui detaliu, in lucrurile abia invdtate gistipAnite, precum Didahia pi multe texte ale apologegilor. Acolo unde Teofil alAntiohiei ipi vede profetic misiunea de a prezenta istoria mAntukii in cacirulistotiei universale, el egueazi pe bancul de nisip al ceiei mai aride ctonologii, iarindignarea spirituali a ctedinciosuiui impotriva univetsuiui de nrinciuni aIpanteonului pdgrn se rdcoregte la el, la llermis gi Tatian in sarcasme cyetxddeazdlipsa unei stipdniti de sine superioate. Catacterist-icb pentru formaacestei teoiogiicate-$i mai cauti incd expresia este cea mai valonrasi piesd, Epi:tata ctihe Diognetcare, pe lAnga intuitu dinffe cele mai preEioase gi forrruldri de o clensitat" pout"inegalabili (in special S 5-6), conEine $i $ry lipsite de fonnd gi de elabotareintem5. Pregitirea dnmului a fost reatrzati cel mu bine la lustin, care, cu multigt cilmd'tnteltgent/, t:euflepte pd'r#" risipite gi tre ordoneaz5. strAnginduJe in juruJ

unui centru nu doar imapptat, ci realmente perceput, i" j"t"l Logosuluiornrriprezent in lume, dat cate vine tctugi in lirme cu istoria iudeo-cregtind a

mAntuirii, pefitrrr ca in cele din urmi sd se intnrpene.Fdrd.Iustin, la al cdruimateia). el recurge in permanentS, Irineu nu ar fi auns niciodati propria-i staturd;dar d$a sa cu el este ca cea a geniuiui cu talentui, ca a lui Mozart cu ChristianBach gi cu numero$ii contempotani cate i-au oferit formele cle care ei inpigi nus-au putrt servi altfel decAt pentru un joc ingenios. Cu toatd inteligenga lui, Iustina::e ceva lipsit de strdlucire, sdrguinla lui nu reupegte s.i invingd in noi un sentimentde plictiseali; lrineu itadtar,"d, prin toli porii, spusa lui nu ptovine dintr-crcunoaFtere docti gi pioasd, ci dinu*o pnvire creatoare care pdtrunde in cel maia.dinc centru incandescent, Ini\imea letilui fantinii arreziene trddeazd" putereaptesiunii care propuls eazd. apa: iar in cazlil, lui ldneu, aceasti fo4d nu esteadr,'ersarul general, pd.ganismul, ci este unul personal, pentru prirna oard intutotul cunoscut lui Idneu si intru totr:l ginut sub conffol de el, pe care nu numaicdJ citegte pAni in inimd, ci carc ii face gi setviciul de a-i permire si uril.izezeindignatea intelectualS pi existeniald impotriva unei falsificil-"J_ at6,r, de abisale aadev5nriui in scopul unei in;eieged pi refiguriti cenffale a rczht{a.Iustin gi

28 .. Stildii detpre stilarile teologice: stiluri cleicale

3ffJtrf; H:lr?l".e.st adversar; teJigia ydg?nd,in general enprca amatfd.,iar

ssdescope,eil;.*lx'J*:".fi li;ill:i.:ffi ,um::L",m#purrat in apa fel inc6t. sd oscit.-. ir.p.rm anen[dintre ;ea *i u,*5 ingelegere 9iatzcu'Ila adresa "trT'^G_:"ru l" r.ii-u, care,inmnr. mar*; cu mijloacele pimaterialele Bibrier, igi ind\ase otr .anJ' absorut neueprin, de cea mai inaltepretengii inteiectuaie gi rerigioase, gi sed.rcea numeropi cregtini: gnozaera de faptadversarul de care avea nevoie gindirea cre;tind .".ri

-r" regiieasci pe deplin.orice teologie cregtind

".r..o.rai'gor--u J siruagie, dtrer." rri, "r

fi teorogia uneirevelaEii istorice. Fiecare carte a Bibriei, fiecare decraragie a iui Isus estecondigionard' de siruagie, pcnru .a "rr. .o*pret-istorici, ilJ.; t or,,ge creptindparticipn h misterul scnpLrii .1. , pos.da, to.m"i.h *"aEi"".", ei situagionaid,aceait*htateparticulatr,

:*: ii usigore pi'ii menpne udtdttnt uatempotau. Depivorbepre cu un adversar dispdrut d? ;.il;."tru noi, Idneu esre astdzi ra fer deproaspit 9i de actual.ll -i:d..ruru,. oq.r1 s? are de_a purud pa'e de aceareinno''c pe care, potri'it cuvinteJorur., b,rn.ri sfant o ,.Jrae .r.arrtei cregtinesi Bisericii care o conpne...Da:d f"rr";;;;. d_ ;;dd, ,"*judrr.rrurul ..tcel care a dat acazrta"riurr"rir;.ii. r^ i".lp""rr 1rrllr.i teologrei se adevere$re astfelaceeagi lege istorici.i g".ttua: incepdid J. b pl"ton, ffi;"s"djrii: cd numairenu'lfarea la,,estetic" gi depdpirea rui ne dr puterea pi ne desctide ochii pentru avedea ader.drata frumuse ge.

1. Mitul esteric

Iati de ce trcbuie sd aruncim mai intdi r

aceastd formd cie sistem maixd,." ..r"'j;"T#;H.ffi::J*H::polemizeazd' in primul tand pi r"r -ui-l.,nriaq in timp ce roate celelalte suntpentru el doar vaiaFl pe aceeagi temi pi sutse edificatoate: ,,oda td ce i_aminvinspe valentinieni, arn infirmat nate gr,ma&ie invdgdt:ri farse1.,, Gnozaa fost unfegfes ar Rlosofiei otu:l:. 1.r..-t. ,.pJrur. d. mit ca sa cunoasci fiin,,a) indjrcctia minrlui: de ja sobrjetot , so.rurj.d, dq ra etosur pratonic al cunoapterii se

3frlffi hm:::;:T:::Xy tl.Fdia"gr,;,iu,_r,s; care, in ripsanair,rtiEii mitului antic, transfor*^ g.,"ii;r;"il ffi ;ilff*r:".t^;'

*#:ff;;:#W:#':',#-'ffi'r1'r*1.1:o' ediFr rui Harvev (Cambr 1 85| l .^rte a

t*nr,'i,,""iHi,ii'z+,rs"sz.ls);i;f; :\:':.t#Tl?;l;^;;**?:;;f trl:j-;;(citari dupa $$) md bazez l: "oyu traducere din armLa a hi L. M. Froidlvar,x (Dlncn.rtration de khidicalion .4,b0:k/i4ae, uronil, nodoxior, ;,," _;;rrrt*'* uon, S*o* Clrrlirurr?J, j *A Bibliografiedespre Irineu ln Att r,.r, mai b'rc ordon ^ril)"q;rr$, :llsq., pr*I;AS);

indispensabite;ffi*.1'S.Tffi;;H* "'

r* n s*"i;"';'d;d:;;;e;"* pino* n***"u, ei

uri in genetal era ptea ^ffiotfd,

iarca ea si fie cragatAiar ei si incerceiemenea, di"l"g"l cu evreji trebuia!i inue cea mai bund. in,telegere gi:. in mane misurd cu mijloacele gi,olut necre$tin, de cea mai inalteunerosi creptini: gfioza eta de faptna ca sd se regi.seasci pe deplin.ugie, alttel e rru

^r fi teologia unei

:care declarayre a lui Isus este:r-istoricd; marea teologie crcptinile; in conditi ofiatea ei situagionald,a?'-'e r-aliditatea atemporaii. Degiru no! kineu este astizi Ia fe1 deie are de-a pururi patte de aceai Sr:ant o acordd. credingei cregtinelrn creding, totupi adr.ersarul este.oriei teologiei se adererepte astfelPlaron, istoria gandirti: cd nurnai

--rea si ne deschide ochii pentru a

nie asupra gnozei Valentiruene,i mari pretenpt, cu care Irineu: in timp ce toate celelalte suntliticatoarq ,,Odatd ce i-am invinsrr-itdturi false1." Gnazaa fost unrie mit ca sd cunoascd fiinga) inr etosul platonic ai cunoagteriJ sedednzatd' religios, care, in lipsa

itenla lnft-urr roman. Niciodatd

rnga hi Flarvey (Cambr. 1,85\, canea affd O. P. (Ircnee deI

=ywt, Conhz ks H1riier

c.i numin:I pagrnii. Pentru Demonslratioxi L \L Ftoidevarx (Ddnonstration fu k

. f ,x a- ( /176 y;* u u 62, 19 59). Bibl.iografi e-i-Esq.. Paris, Cerf 1955); indispensabile, Tiirsen 1954, w pentnt Demonstratio gi

Irinen'29

omut structura sa, nevoile pi ffagismul siu nu au fosr mai fbgg proiectate peecraflui cetului, cu intenEia de al fascina gi cu pretenlia de-a-1-mAntui piincontemplarea acestui gtanclios tablou al lui insupi. Cu intengia de a-l fascina,pentru cd in colos'alul tablou ceresc gi cosmic ei se recuno$tea realmente pe sine,in drama in,telepciunii decdzute din plindtatea divind gi reintoarsd in ea prinperipepi rc-rmantice igi recunoptea propriul siu destin; iar mAntuirea trebuia si-ir-jni din faptul cd, aceasfi fantasmagorie i se preze ntalz o scald. a eternitipi pidivinititii, ina cdror conternpiare se putea refugia pi piercie. vdentin este ,,profei,poet, preciicator gi filosof" la un loc, dar este chiar rnai mult el este magician pitegSzu la cei rnai inalt nir,e1.

La inceputui tutufor lucrurilor, ,,tatd1-primordial" efern gi neniscug ,,Abisul',,,,in tilxrd, pi nernigcare deplin5": pentru simtkea religioasd a epocii, caracterulincognoscibtl al car:r,ei ultime este ca si rnarca unei gindiri autentice gi nobile. insinul Abisului adastd in eternitate imprcunx. cu el Chintesenta, numiti. si ,,Tdcere,'sau ,,Har". Din aceasti pdmS pereche, care in realitate este o singure lttn.1d., apatsuccesiv ,,spre slava Tatillui" trei entitdgi binare (uyryg!' Nousul @agiunea iauFiul cel unul^ndscuq gi Adevirul Logosui fCuvantul] gi Viata, omul-Idea1 giBiserica (alegerea ideair): acegtia opt foffleaza ogdoada prirnordiaid etem)d, careeste lns5 la rindul ci fecundd gi se desfdgoariin Pleflma (plindtatea) celor treltzecide eori, uahzdndr.'echiie legi pitagnreice ale numereiot divine pare gi irnpate, carenu au ne'u'c.rie aici de o prezentare speciali. Uitimul eon este acea Saphia (iubireade in,teiepcir.rne) care, prin indemnul ei sprc infittig va deveni iniEiatoarea celestda teatfliui-lumii: la inceput ea este un impuis put (Entlgrnetir) de a ingeiege mi.regiainfinitd aTatil,a;este ,.pasiunea" (paiosul ca pasiune psihoiogicd precum gi eticd),care, in erpansiunea ei in infiniq ,,ameflillta si se dizoh'e tn fiin,ur iat:ald",pentnlca apai sxl intAlneascd insd pe unul dintre eoni, I lotos, adici FIotarul, misura, gi

si se vad'i sah'ati cle el. Ea este ,,r-rpfit5" de el pi deci opriti rn ea insdsi, impulsulpur sr: curdqegte devenind o ,,arlnirabil5 admiraEie"; astfel intelepcirmea sementire in pleniturlinea pleromaticd a lui Dumnezeu, Dar ceea ce a trebuit sddir,-otgeze pi si se sepafe de ea in acest scop, simpla ,,dorin;.{" oarbx,nu disparepur gi simp:lu; ea este o substanll spiritualX, dar,,arnorfd",,ffr,,rod aJ dec,idedi,,care, excretat din ab,mden-ta pleromaticS, este ,,crucificaco c2, atare, cxci un aitnume aJ iui Horos este cruce, fiindci limita rru aduce numn funV la sineconsolidind-o, ci in acelapi ti*p o pi curdgi prin aceastd secregie.

ln aceasti sit',iagie, o noud pereche p*..,1" din Abis: F{ristos pi Duhul sfingca sd-i procure Pleromei cLrnoa$terea (gnasis) incognr:scibiJiti4ii Tatdiuq ca si dea

2 Irisegang, Dir Gno:is,1955a, p. 289. Fite5te, noi nu putem decAt si schitdm sistemul apa cum pi-ireprezinti lrineu. Penilu gnoza ?ns'ipi a se .redea,lnaiari de Sagnard, mai ales studiile lui G. (]uispelsi cartea sa Gnosis als Wbltrctgion 1948, H. C. Puec[ Fesngiite.

30 . Stadii derl>re .rtiluile tto/ogice: stilurj deicale

o formi inteiepciunii .amode cdzatedin plinitate, pi si o consoleze3 pi - acesta vafi rolul Duhului sfant - si echilibreze pi si armonizeze pleroma in sine, dupd careaceasta',,,consolidatd pi pe deplin impicatd, rnal$ cu rnare bucurie un imn cerescde proslivire aTatdrutprimordial", ir.-. fiecarceon contribuie din sine cu totce are el mai bun pi mai propriu, pi tog eonii, ,,impletind armonios tot'r intr-ounitate pet{ecd, emani in onoatea Abrsului cea matdesdvdrgitd. ftumusege, deparcd' ar fi astnrl pi nucleul insupi al prtndtd$", rodul siu ultim pi chintesenEa sa:pe fsus, care este nurTt gi Mdntuitorul, impreuni cu care sunt trimigi servitorii pilnsogitorii sdi, ingerii. Pentru ingerepciune aidzutains4 se repetx acum la margineaPleromei procesul czte a avut loc pentru inpiepciune a cereascd. iniuntrulpfinitn,tii, procesul prin care Hristos se intinde pe ,,-rtucea,, hotarului-pleromei,pentru cea cate, exclusd din lumind, titdcegte pi ,,se agiti" a€atd",,,in vid piobscnritate", ca s-o readucd la sine in esenta ei (kafousran)"gi se o facd congtienude condi;ia sa, d.e excluderea ei <tin plindlate: abn acum ea devine ln stare sipriveasci inspre cele cerepti, iar odatd, ce Ffuistos se va fi intors clin nou in cer depe cruce, ,,si tindd cdffe el, pe urmele'nui an'mitparfum al imortaiid$i pe careEI gi Duhul sfant il lasi in urma lor". Acum ea este-int-ad evfu .fophia(urneascd)congtienti de sine (ebntcaAcbana#) 9i reupepte si,,infrangi,, cee),ce fusese la eao pasiune oatbd,,aga curn o substan,ti chimici este ,,precipilatd,,, ceeace ea separiastfel de sine sunt elernentele lumii rnateriale; ea-insdpi, inlelepciune", ..rl ipese.nfa ei pneumaticd, este mamasufletelor urnane pneumati.q dar ceea ce separidin sine este fizic (,animalic", suflenrl lumii, Demiurgul) gi hylic (elementelematenale). ,,Dupd ce f'ecuse pdn toate pasiunile pi abia apiruse din ele, ea s-aintors implordnd pi nrgindu-se spre iumina pe c reo pitisiie, adicd spre Hnsros.Acesta, care revenise in plinitate, i-a trimis paracletul

[Mangdietorufi , adicdMAnruitorul pe care Tatdl il inzestrase cu toatd. po,"r"u, suponandu-i toatelucrurile vdzate pi nevdzute (col. 1, 1d); de indatd cei-^rdzot,ea s-a invdluit plinide veneragie in vrlul ei, apoi, dupi ce l-a pdvit pe el dimpreund cu tot rodul lui(ingerii), s-a grdbit la el pi a pdmit din apariga lui o ,prt"r.r.,, Din aceastd intalnfue,ea este formatd, acum in cunoasterea ei (kata gnisin), Mintuitorul este cel care

leparn aici pasiunile de ea pi face din ele substanga debazddin care Demiwgul vaforma lumea materiald, astfel incat MAntuitotul este ,,cteatorul poten;ial ai lJmii,,.Prin urmare, existi acum trei lumi sau ,,rocufi": lumea cetlascd a pleromei,,,lumea intermediard" dintre cer pi pdmdnt ca sediu al Mamei lntelepciune care ilintilnegte pe Mintuitor (lntdlnke dir ."r. provin pneumaticii),'gi lumea de jos,cea fctrmati, de citre Demrurg cu ceea ." .. *"p*use de Achamoth: sufletele gisubstanlele psihice pi hylice. plismuitorur lumii, DemiurguJ, a fost pHsmuit t

3Aceasta reiese din comblnarea naraEiunii lui kineu 1.2, 5 cu cea a lui HipoJit (philosaphoumen\ 6,31,

a si si o consoleze3 pi - acesta vaezEze Pleroma in sine, dupi careq:. cr: mare bucurie un imn cefesc-* elJfl conurbuie din sine cu tot

implednd armonios totul intr-o;i ::iai desdr.Argiti. fbumusege, derrd'i siu ultim pi chintesenga sa:

:: cn care sunt trimigi serwitorii pi

i ul.a- se repeti acum la marginea::-srrpciune a ceteasc| induntrul:c .-crllcea" hotarului -Pleromei,. -qr -.se agjtd" afatd., ,,in vid gi

6'5:u7"Tii gi sd o facd conptienti:b; ecum ea der.'ine in state sif sc \-r fr intors din nou in cer de:::t partum aJtmortilitA;ii pe care;>:c i-eu-ader,'dr .f op hia (umeasci)s-: -.:-"trargn" ceea ce fusese la ea

= --rreopi?ti". Ceeace ea separie: ;n-*asi, Inplepciunea, este in

:< gneumatice; dar ceea ce separiDmrurgul) gi hylic (elementele:re sr abia apdruse din ele, ea s-arrc 'r pdrasise,adicd. spfe Hristos.Piraclemi lMangdietorul, adtcilrara puterea, supunAndu-i toatei ce l-a.,-izuq ea s-a inviluit plinnp. ei dimpreund cu tot rodul lui,r ",F,urere>>." Din aceastd intdlnire,

7:+siri1, Mantuitotul este cel care

a de b.aza din cate Demiurgul va-'{re .,creatorul potential al lumii".d": lumea cereasci a Pleromei.diu al \famei intelepciune care ilin pneumatior), $i lumea de jos,]arase de Achamoth: sufletele pi

r- Demiurgul, a fost pldsmuit la

u cea a lui Hiprtht (Pbiknpltowmena, 6, 31,

Irinew. 37

indul sdu din N{amx, e1 este psihic, deci nu are o cunoa$tere (pneum aacd) amten,telot spitituale aflate deasupra lui, care acioneazd prin el gi care pot sd_piiepunn semin,tele pneu'atice in lumea lui de jos firi cunoapterea lui. Dar pentrui psrhicul, ca for;i. medianS, se poate furtoarce gi in sus gi in ios, lumea demiurgicn:oate fi totugi intr-un fei mAntuiti; eslratologic, Demiurgul se deplaseazi in ius,n locul intermeidar al Mamei. IJlementele, in schimb, fiind un sediment alvasiunilor (din infiorare aparcpdmAnn:l, din faca ce fuge apa,clin jale aerul, din€noranfa ascunsd in celelalte trei focul cafe se ascunde in toate), sunt in esen!;rule .si de aceea in conflagpatia universald sunt inghigite de nimic, dimpreund cusufletele hylicilor odentate numai spre cele materiaJe. Mdntuitorul trimis deTlniatatea paternd acponeazd deci asupra Mamei si prin ea, Mama ac$oneazd,

t'uqra Plismuitonrluilumii, acesta asupra lumii, dar in timp ce Mamainpiepci*ne il cunoagte pe Minmitor, Demiurg'lnu o cunoagre pe inteiepciuneacile a-cgon:azd,pnn el, dintte oameni o cunosc numai pneumaticii, psihicii ginriici-i nu; dar In;elepciuriea a fotmat lumea de jos dupd chipul ceiei de sus, allumii ideatice a eonilor gi dupi telagiile ei numerice, in timp ce Demiurgul (sufleuliumii) ,,era convins cd ei o consfirriegte din sine, cdnd de fapt el n-u punea inmigcare decit ceie produse de Achamoth".

Pe bzza acestti sistem de fundafi dinamice, este intelpretati gi lncolporatdteoio#a creptinS: Hristos (lr4Antu-rtonrl) din Evaghelie esre sinteza a parru potenle:de la Ingelepciune el are eiementul pneumatic, de la Demiurg cel psihic.,,planulnr6ntuirii" (oikononia)

^ zvwt gtljd, ca el sd primeascd pi un trup (aparent) psihic,

pentru alfacevizibil pi tangibil penrru omul matedal ln timp ce el insugi descindedin Pleroma divind: astfel' pe 16ngd matetia sortiti pieirii, l\{dntuitorul a preluat insine pi ,,pdtga tuturor celor pe cafe trebuia sr le salveze". Despre el ca MAntuitorpsihic au putut prooroci profegii vechiului lrgi.mdnt (care in sine nu puteauvedea mai sus decAt pilndlz Demiur$, la aceiagi Mintuitor psihic se refeti culeneratie oamenii Bisericii Universale, i" ti*p ce numai pncumaticii i"i*i.gputerile sale superioafe: pe cele pneumatice gi pe cele eonice care, niciunele nicialteie nu sunt capabile sd. sufete pi cle aceea l-au pirisit pe Hristosul psihic inainteapatinriloq dar chiat Hristosul psihic, care nu plltea fi desigut realmente matena1.a suiedt numai ,,in mister", pentro ca prin suferinp lui, x,Iamei sr i se ldmtrteascifotnta Flristosuiui superiot, cafe se rdstignise pe Hotarui-Cruce, cdci toateiucrurile pdmintepti sunt c6pii ale celor din cer. A apiica Ia aceastd.sophiologie pihristologie o mu$'rne de pasaje din Scnpturi era lre cit de captivant p. utat d"distracriv: femeia cu scurgeri de sAnge. era Sophia. a cdrci substangila curs inneant, pAni cind ez a arlns poala (Flotanrl Horos) x&intuitoruiui; Sophia este pifemeia cate a pierdut ckahma gi a miturat casa pentru ca s-o gdseascd, tot ea este

- Luca 8,43 (rl. t.)

32 . ,Studii derpre stilurile teologia: stiluri tleicalc

oaia pierdutd, viduva Ana; iar fiindcd ea s-a ascuns sub r,il de ochii ingerilorM6.ntuitonrlui, Pavel porunce$te femeilor sd se acopere cu vi.l in biserici, Isusy^:piti sange,in Ghetsimani, ca si reprezinte eliminarea pasiunilor dinIntelepciune, etca.

Dacd' ne lisim impresionagi de acest sistem, schigat aici numai pe scurt, nuputem si-i negdm o grandoare pi o completitudine filosofici gi religioasd: este luatin consideraEie tot ceea ce poate sd mipte ufi om, cel pulin tot ceea ce poate stimiinteresul unui om instruit din Antichitatea tariie. platon, ca gi stoicii pineoplatonismuJ incipient ipi au aici fiecare locul lor, nu mai pu;in"orfismul iimisterele, un monism atotcupinzdtot, c gi un duarir- Lugi., o ordinesistematicd fatald alumii nu mai pugin dec6t o agtage dnrnaicd,a nivelurilor ei,cu cdderi gi reindlgiri, este prezent pigAnismul urra., d", imbrdcat in srraiele noiale iudaismului 9i pigAnismului, a cilot chintesenfd este pdstratd gi transmisd inintelptetiti atilt deprofirnde incdt niciun cteptin instruit rro t .boi, sd suspectezeo a.stf3l.de explicaie; totr-rl are scJipiri de o frumusege ciudat de imateriald, inacelagi timp pasionalr gi lipsitd de orice pasiune. valentin - ca sd"vorbim numaidespre el, dar s-ar putea spune lucruri similare gi despre ceilalgi mari gnosticicreatott de mituri - este. fltd indoialn un poet viguros gi este foarte de'ingelesapg 9 mariipoeli au simlit ln tepetate rAnduti fascinalra gnosticd gii-au |dzutpradd: inainte de toate un Blake, un Sheiiey, un Mombert ac-eeapi pr*i rrr. pentnlfrumos, acelagi spiritualism, aceeaqi scindare lduntncd,tragjcd,gi manicheisu pi maiales acrea;;i indiferenp gi ambiguitate esteticd, care se ioicdrdoar muztcatcu toatepoziflile, tdrd, sd" se anga.jeze vreodati moral pentru vreuna dintte ele pi tocmai deaceea produce simpla iluzie esteucd. Nu degiaba sarvarcasophiei cdzute(cu toateambiguitSgile dintre iubirea pdmdnteasci gi cea cereasci) esie o tem; ptefetati" aoperei lui Richard \X/ag.ner!

. NedifetenEiere inte Dumnezeu gi creaturi, cel puEin pdnd, clndruprura dinttelumea cereascd pi cea pdmdnteani ii va deosebi pe cei doi, dar dupd aceea lumealui Dumnezeu este populati totupi cu nenumdrate emanagii pi eoni, cate constituieimpreuni lumea divin;, pe misuri ce invers, chintesenta lurnii pdmantegti seindumnezeiegte substanEial, ca Hdstos pneumatic ai Bisericd penurnaucd. onediferengiere ca urmare pi intre cer gi pdmdng astfel incat nu se mai poate decidedacd pimantul este lntr-adevdr o imagine pi o umbrd a lumii ideale cerepti (apac]rm spune un fragment autentic al lui \.alentins) sau dacd nu cumv4 apa cumnposteazd cotect Irineu, toad, aceastilume ceteasci este o proiecEie clatd, de fapt

4 Prez-entatea sistemului valentinian la ltineu 1, 1-7. Cercetarca pi critica acestei prezenr,iri: W.no.erler: von vakntin qu Herakleon (Beih{te 7ar zliltt 7 , lg2g) gr in special Fr. Sagnard: I a Gnoteua/eninfunne et h ltnotgnage

de S. htnie. (thesQVnraPans,194\.s La CiementAiexandrin'J, Stran.4, 13, 89 sq.

,ll tel'.

r ascuns sub r.il de ochii ingerilors€ acopere cu vdl in bisericd, Isus

rrezinte e1ktifia;rea pasiunilor din

err, schigat aici numai pe scurt, nurdine fiiosofici gi religioas5: este luarn1 cel putin tot ceea ce poate stdmin tatzie. Platon, ca gi stoicil qi

ocul 1or, nu mai pulin orfismul gi

si un dualism tragic, o ordiner agrtage dnmancd, a nivclurilor ei,rl antic, dar imbrdcat in straiele noiesenEi este pdstratd gi U-ansmisd lntin instruit nu trebuia si suspectezekumuse,te ciudat de imatedald, inne. \raientin - ca sd vc-rrbim numaiare ;i despre ceilalEi mari gnosticiet r-iguros gi este foarte de inEeles

lun fascinagia gnosticd gi i-au cdzutr llomben aceeapi pasiune pentruuntricd magicd pi rnanicheistd gi maicare se joacd daat muzicalcu toatentru vreLrna dintte ele gi tocmai de6zsalvarcaSophiei cdzute (cu toatea cereasci) este o temi pteferad. a

cel pugin pdnd cAnd ruprura dintreri pe cei do| dat dupd aceea lumeaate emanafii pi eoni, care constitu.ie;, chintesenta lumii pdmintegti se

Lrnatic Ai Bisericd penumanci. Oastfel incdt nu se mai poate decide

> umbrd a lurnii ideale cetesti (asa

rin5) sau dacX nu cumva) "j^

.u-'easci este o proiectie clatd., de fapt

f-rcetarc^ pi ojtica acestei prezentlri: W.1928) $1 in special Fr, Sagnard: ftt Gnoy

Irineu. 33

foafte simpli, a rclzyr1or pdrnantepti in etemitateu. Av.m de-a face oare cuprofunzimez arr.,rl,ci cand cmcii tereste ii cotespunde o ruce celesti, cdndsuferingei terestre dureroase ii corespunde divina ,,suferingi firi. druerc,', pi in cedirecgie tebuie intetptetatd pdnd,laurrnd reproducerea modelelor in copiile lor ?Lipsa de diferengiere apare pi intre petsoand ;i gdnclire (sau punct de r.eder4;pentru ci din dialectica logic-metafizicd a fiingei gi a devenirii, care aminre$te{oarte adesea de Hegel, se forrnea.zx a dtamd, personali: frecare concept devineurr eofi, fiecate tensiune conceptual5 o relagie inffe cele doui sexe, fiecare,,a)iefiate" a inteiect'-rlui devine un episod ftaglcrin careinsi natura petsonall nuse poate menline, fiindcn pdncrpiile petsonalizate tr-ebuie si se resoarbi maidegrabd' la loc in unitatea devenirii progresive, lucru pe care il pi. fac reahnentenecontenit, aga cum a aratd, foarte clar de pildn hristoiogia, care nu vrea sdvorbeascd clespre paffu Hristopi, ci despre unr:l singu-r sub patru aspecte. Aceeapiindistincgie inffe natura fizicb gi momJd,, intre substan;ial gi accidental, fiincicdsituatiile se condenseazd in substange fd"ri, a fi snbstante reale, pi pot fie sd seelrapofe in neant, fie si fie secfetate ca exudate. Astfei, in toate acestea, categoriauldm6 este absenta deciziei pi aspectul inreresanr cdptigat cu acest preg nirrinutdevine interesant pentfu ci seamini at6t de mult cu umand pentflr cd pi inDumnezeu existd 'n abis, o suferinqi, un intuncric , o drund,infinit mai profundddecdt in om gi totugi (aga cum va spune schelling) intotdeauna depnpitx deia qirecuti gi biruitd de luminS. Iat omenescul este inreresant pentru cI divinul esteatit dc mult cel care se ilustreazragi trdiepte in el, pcntru ci omul insu$i este o parteCin drama etetni, iar micile gi trecitoatele 1ui pasiuni capd.td, aici un carlactetabsolut. insd aici nimic nu este srabilit pdnd ia capaq inainte ca cexra si sestabileascd definitii' pi irevocabil, este din nou anulag ret:.actat, depdpit deurmiioarea viziune care apare deja in urma lui. Dar ce senza,Eie sublimi, sd prir,rptiin rnecanismul lduntric al fiintei inse pi! Aceastd frenezie spirituali esteticd este ceeace rezistd, ceea ce susfne tohrl gt, a$a cum vz adttakineu, ceea ce marccheazd.peacei oameni chiar gi conduita Lor, caractefizdndu-i ca sectanti. Irineu ii iudecd pegnostici aga cum l.ie*egaard fr judec,i pe hegelieni pi Nietzsche pe u'agnerieni.Nu e nev-crie, spune el, sL bei taatAnarez, ca s.i gtii cd este sdtatd7.

Nu trebuie si mai evocdm incd o datd aici atmosrera polemicii sale, pe careRevnders a descris-o foarte petinents, sunt suficiente c&tevatd.situri de penel"ldneu nu judecd din auzite; el gtie cu cine are de-a face, are ln minte toate nristereleacestot oameni. El tecomandd de aitfel cllnoa$terea exactd a adl'ersatului; este

i.303-305.'1,,32A.

i Dom B. Re1:nders: Optimitme et tltioantrisme c/uq.l. Idade, fudt. de Tltdol ana et ndd.YIII,1936, pp.ar5 sq.

le scape painea, atdoma.fin.r.ri"r,,r rdlj ;,T#.1::f:r: ffijtjffi::Dumnezeq sunt mai firn-dumnez." a..a, paarrii,r. No .r* Ji *ure ci tocmaipe Dumnezeu nu_l cunosc pi de aceea flu pot sd. facdnici rrafirmagie core*d desore el'r. Ei.rJ;; ,uu, i^;pirririld;fff,;.rrffi;cigindesc impo*iva narurii insepira, .a.i i. rpr.pre bunur srnrir5 gi scormonesc injurui propriiJor ,o*T:trp, .a',ri5r"-.artig; ;#.;i ,n .onria crd., ca

BTm:, ffJ;il*Out aecAt ernit"cn l acestei lumi pi inventeazi deas.,pra lui

,"-,:T:ciutare.nrai;tr{i?:#,',FHif Tffi ,iH,Hh:;a:;q*Jnseamni totodat{ cd au depdpir rndsurile rui ilrr;;;;:il:"?1"" sunr in sraresi creeze nici mdcar rn puiece, privesc cu dispteg, cle sus in jos, ia creator," Eise filesc cd fbc cercedti tlosofice'gi ;tH i" ;;.*" zi ceva noa"r' , iu, ^a"uxr'l

antigbinelc simplu este prea m;runtpentru ei. Eivorb"r. a"rfr.'ri,ilo"r., de parci;;;,# :i1 *:i f :::Iii,,"* *i,. roa,,s*rs "ir.J.,p_ 1.. m reatttate

34 . .ftadii drgtre stilurile teologice: :tiluri clericak

nu gdsesc iubirea celui pe care-l iubesc, ...o.. o"r."LT ffi..h:T:#;#?,{e 2,144.r0 2,336.11 1,275.12 1 .t7.13'1,255.14 1,3441a parapQvin Inenaturall: I, g5_g(r.r' 1.347 _

16 2,4rJ4,

': 1,??1, 348; 2, 1 32. 171 , 37e;s 400_2.1',2.390_

a 1',344;2,4"11.20 1,367.21 1,1gg.22 2,397.23 1,31,5.

tocmai ce le-a riosit nredecesor'or sain. Iar aTncl_cand dfuand,bucari cu bucat{edificiui mincinos,,* o.fr.. por.^"anllr,o:4t. dil;;,ti ai Biserrci|ci dinr-o r"iziune suc;1o,1.'aG;'';;;u. A.."rJ ;il; ddruiesre douilucruri: marea linipte care-i permiie sa dezv-r-,rte o t"otog,. u*.d;;ir rr oo-rr.r"ugr a omului. dar si marea nerdhdare cdreia toaaacc-astd *rr^iide minciuni iider'rne insuportab'd' cda aici 'u .ri. ".rsn ." t" ..a.-rfr eretici, doprJinterpretarea g'cpiti a unul punct ar a"*".t,,,j #r;i,fffi*,, gi evrei, dqlipsa unei piese decrsro.,.'.nr. ;;;;l"sa rnregrd, ci despre farsificarealadevirului' a articurati'ot "t.*.nrlr" a.?[.i insegi. Aceasti otr;vire radrcald, art

ff#:r:1;:Trili:::l 'o''*'." "*"', nu treLui" crusati,.,, *.i* .r-,ip.,re scape o1inen ",r^ff1^i1^T.i,g:"iftdL"':i

alearyddupd o umbrd qirasi sil

sicirddidmi, bucati cu bucat4htfib (ce m{+i Pirnng ai Bisedcii),i ^Ami viziune ii diruiepte doud; s m*Eie a ribditii lui Drunnezeuod msti tlpr:ilE de minciuni iirftn cr h aeihld ereticr, despre,llii rrdcor, e h pigdni gi evret, det ineryitl, ci despre falsificarea; t'reEt Aceasd otrivire radiczli an rebuh duFri cu niciun chip.r,6i"le,'r8ii 6,rp6 o umbrd gi lasa ia, Ei, care vorbesc lntrrrna despregffiP.Nueste demirare cX tocmaipd si &d nici mdczt o singutiwiinripimtadin Bibtela, pentru cixgebunul simgls gi scormonesc inlip oa$e16. Ei se considerd, carri hrmi gi inventeazi deasupra luibitea tui Dumnezeu gi agezdnd odryigit misura g6ndidil8, ceea cemrrnezrule. Ei,carcnu Suntin Stafegr4 de sus in jos, IaCrcatofo,Ei[e zi ceva noti1, daradevirul antic,r6esc despre Dumnezeu de parcd,

furtF nefeticigi, care ir rcahtateesrc mai mult comic dec6t tragicz3.

Iinca.35

Ei deschid, diseci dtwtitateaza, se poarti de parci ar fi moapele lui Dumnezeu, casd-l aiute sd nasci propda-i abundenti pletomaticd2u. Toate acestea aratd cd ein-au nici cea mai micd idee desprc cine este Dumnezeu, despte modul in caretrebuie si gandeascd pi sd vorbeasci despry el. Ei .ted cil por explica peDumnezeu ,rcu a plus b

-$i cu nrunefe ,..il"u si astfel totr-rl la .i ,ro .ri. d".at''n$atuarc pi secetomatie2T cu lucrud care nu sunt deloc divine, il.gzionism cu

infinitdEi inchipuite, absolut falsg perspective ale unor lumi care se reflecti uneleintr-alteie la infinif8. ca sd-pi poatd pune in mipca.te aceasta dramd,ei trebuie s6proiecteze peste tot in lumea dii,-ini ignoranga non-divini, care std intr-o evidenticontradicge cu lumina di"ina, pe care de altfel tor ei o proclarn*s. in general,gdndirea lor debardeazd. de conuadic,tii: dacd Tatil-pdmordial esreincognoscibilul' cum poate sd existe atunci o'reveiagie a lui gi cum poate constarceastf tevelafe d-in cunoapterea incognoscibilitngii lui? O cdutare eternd, far6, agisi este o contradicEie ln sine. Iar cum ei - fiind de naturi pneumatici! - cunoscdelataate tainele lui Dumnezeq la ce mai fologte atunci inia o reveiagie? Daci eicllnosc adevirul, atunci cuvdntul lui Isus este caduc atuoci c6nd spune: ,,NimeninuJ cunoagte pe TatS! dec6t Fiul"30.

Minciuna iese ine'"{tabil Lz iveaJi" atunci cAnd ei se confrunti cu Scriptura: eisurt zdrobi$ de unitatea ei, evidenEa ei distruge falsul lot mister. Fi treluie sr-ifu5 faga pi nu reu;esc. Aga incit nu le mai rimine nimic altceva decat si rupimitatea indisolubild a scripturii3l, nu numai Matcion, ci gi ceilalli sebazuazd"peedectism gi hairesfu, sau pe o votbire in general ambigud, catolicd penru popor;gmsticd pentru i"igrf, pi astfel, ei scindeazd nu doar Sciptura, ci gi Bisericat" 5orrtfzlsificdsli ai sensului nu doarin anumite ac-iaz'i,ci din principiu33, difi statuia debronz

1. regelur ei toami chipul unui c6ine, pretinzind ci substanga ar rdmdne

rceagfa; ei se joacd de-a critica texhilui, sustinand cd ,,textele ar fi iorupte, ar fi{locdfe, at ttdda" neconcordante reciproce';: nui de mitare cd ei nu recunosc

x 1,357.rs t,301, 355.r\t62.E 1,349.r 1,305.D 1,2U",267,311-312.t\n9-300.r Carea a tteia este dedicati in inffegime demonstririi indivizitrilitdgi Scripturn: a Evangheliilor intre

$-1 Evangheliilor gi Faptelor Apostohlo4 a kerygwa [rnesajulu{ lui Pavei gi a celei a lui*I-uc4 9i este&dicat[ doveditii, in repetate rinduq a indivizibilitipi Vechiului pi Nou]giTestarnent.nsn3.51,37.

'f,1,67.

36 . .ttudii despre rtiluri/e teolagiu: ttiluri clerica/e

nicio ttadiEie bisericeasci u. Dar se feresc, pe de_altd parte, s; descopere cauzelereale ale diferen,relor crin scriprurd3'. cecl pasajere obr.rrr. ale icriptuni, pe careat ttebui sd le interpreteze pi ii r. li*ur"ascd herrneneutic prin cele crare37, suntpenrl'u ei un pretext binevenit de a gisi rmpricrte i" .r" ,rrrr;J;;lor pi, ca urmare,de a nici nu mai vedea iucrurile "o,:.;;;t paraborete

"" ,*r, ",i" in sensul rore'ident, ci intr-unur obscur, carc {ace clin ere .*g",r;-$;;i.ro .. nu pot fidescdlcite: ^ceastaeste

consecinga faptLrlui ci ei nu vJ ,; r..,rrorrg niciun canonal adevd*rlui3e' r'tecare. igi fiurepte *o"l " revelage proprie gi propriur luiDumnezeu: pi toEi aceptia, care n., uo, ,d fi. .rroli. i,'u,_ paiera urmi un singurlucru in comun' care..ii marcheazdpt"r""a, .i n., ,,nt riir.ri., unicd gi unitda0,care in virtutea unitirii er, adjci 1 gadigrei

"i dov..dite, p;J;;;;;tatea scripturi!in care se afli uritateareveiagei n,r''n""",rtt d., adevdntpi viu. Iar pornindde la aceastd conexiune inseparabili, rt n* magr.rupr. ,a .rr,Jur.e fuaza pe cateAugusrin a repetat-o mu tirzia: to*e ete;iiles-ar putea reduce ra acest numitorcomun: Cuvdntul nu s_a ficut carneal.

Astfei, dupS prezentarca in pdma czrte a ereziilor gi a contradic;i'or rorrnteme' trrineu ajunge in a doua caite ru acea unitate u r.urrtegr,.i.a fost doveditdnegativprin auto-disolutia sisremerorgnosdce, penrru " "

i";;;;curn pipozitiv.Penru cd gnoza nu se' decraru "..tE,.au, ci drept o a"rerrareoe a in,teregeriicregdne, aceasti auto-refutagie a ereziei nu este aporogetici numai in afard,ci esteirr acelagi timp o parte adogrnaticii, $t ,;;;: acee.. catespune cum Du.mnezeuradevdrat pi unic ar reve]a1r5i1. a*a.pi"

^ f, urrto.ur"

"ri" piiilarobir., ..io,m6'ndri pi a ,,dumnezetfo,r" pi prin ddrcarea ceror umili. D. u.."a trineu gine at6t

:"'#fiffiJT:_h%1lil-u simon rvi.ug'r, adicd;Jil;F, de ieveiasie din

Apologenca gi dogmadca slrnt la rdneu roruna, penFu cd indisorub ilttateanecesititii pi armoniei inteme clin*e o"*.r.J?i*, pr* mdntuirii inHristos, scripturd pi Biserici, i*pr"rr.d * tradifa.e.i, ,"pi.ii?-ut6t conEinutulpropriu-zis a-l acerui intekctusfrteic6t gi unica dovadd.""r"i"Gr..re a adevd.ruruicreptin in exretior. i" unrp .. ln ,irr*-J grorti. tot rl rema# rnvenpe arhitrard.,romanesci -,,s5 ni se spuni totugi motivul pentru cafe apafeonii, de ce fiecare

3s s gg.

36 5241.37 1,273. Scriptura trebuie interpretatd pomind de la unrtatea ei:2,356.38 ibid.; 1,3!g".?'e 1,349".a0 S 99. Erezia nu cut.roa$re nicio insdru;ie S 1 19.4r s 195-7.

,*ff?"Trr:Ti,ui#:"r, l,345.LaSimonzacesiman;atururcirreleior,aicisepoateeasesizain