ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU...

8
Rusia imperială îşi araîă colţii ®llfin va avea soarta lui (îorhaciov Evoluţia tot mâi alarmantă a evenimentelor din Republica Mol- dova nu face decît să confirme gravele erori făcute de statul nostru începînd cu 1990. Vinovă- ţia e greu de evaluat — Guver- nul, Parlamentul, Preşedintele, partidele politice, incapacitatea u- nor lideri?... Acum nu are im- portanţă practică. Cert este că a lipsit clarviziunea oamenilor politici, care nu înţelegeau două lucruri: că Gorbaciov n-avea de. gînd să ne retrocedeze teritoriile răpite prin iorţă . de U.R.S.S. şi că, U.R.S.S. şe va destrăma şi chestiunea va trebui discutată cu alţii. Cu cine şi în ce condiţii?... Că mările puteri s-ail înţeles să trateze problema noastră alt- fel decît pe-a ţărilor baltice e cert; noi aparţinem scenariului din zona central-balcanică a Eu- ropei răsăritene.' Dar că ne-am lăsat antrenaţi în acest scenariu e o greşeală.',Cea diritîi greşeală a fost acceptarea independenţei Republicii Moldova fata de Ro- mânia, în locul unui protocol de integrare a acestui teritoriu în graniţele României — greşeală a noastră, a' românilor "de pe am- bele maluri, ale Prutului, pentru, că evitarea chestiunii teritoriale în tratatul Iliescu — Gorbaciov am putea-o pune pe' seama pre- siunii sovietice. De altfel, nici azi — cînd avem tratate cu di- ferite tări — nu avem nici mă- car acel tratat de frăţietate cu ' această republică românească. Iar pentru asta nu putem ,sâ-i învi- novăţim, nici pe ,ruşi,. nici pe ucrainieni. Moscova i-a sprijinit sistema- tic pe rusqfonii şi găgăuzii din Republica - Moldova — politic, militar, .financiar, logistic. Fap- tul nu poate fi infirmat, iar in- tenţiile sint clare:' de a ţine în; şah şi România, şi Ucraina.; Iar dacă nouă situaţia nu ne convj • ne, se pare că a început să se dumirească şi Ucraina că n-are nevoie de un Nagorno-Karabah la graniţa sa. Numai că faptul e fapt7 şi e greu de dezlegat. Şi ' tocmai pentru a ţine în frîu U- craina, Moscova’ îşi', arată colţii imperiali. Două sînt evenimente- le grave în acest seris. Mai întîi declaraţia ministrului rus al a- facerilor externe, . Andrei Kozî- rev: „Rusia va ; apăra drepturile , ruşilor; din alte ştate ale C.S.I. Această - constituie o prioritate. Vom folosi,. desigur, dacă va fi cazul, şi metode bazate pe for- ţă". în consecinţă, pentru ca lu- crurile să fie şi măi limpezi, Bo- ris Elţîn a decretat trecerea Ar- matei ’a 14-a sub jurisdicţia Ru- siei. Altfel spus, celebra armată, care i-a dotat cu armament pe rebelii din Transnistria, a dever nit acum armată de ocupaţie, în buna tradiţie sovietică a arma- telor de ocupaţie în ţările „fră- ţeşti“.~ Desigur, -aceasta contrazi- ce în fapt angajamentele luate la ultima întîlnire de la Helsin- ki a celor patru implicaţi — Re- publica Moldova, România, Ru- sia şi Ucraina — şi dinamitează lucrările comisiei de experţi ai ministerelor , de externe de la Chişinău. Dar asta nu tfobuie -să ne mire — e conform stilului ţa- rist: în. 1912 Rusia nu ne răpise întreaga Basarabie: restul l-a lu- at mai tîrziu,- drept mulţumire că am ajutat-o în războiul con- tra turcilor din 1877—1878... Că nici Republica Moldova, nici România — şi cu atît mai puţin Rusia şi Ucraina —; nu s-au. gîndit să apeleze la Consi- liul de Securitate; că S.U.A., du-- pă ce şi-a instalat ambasada la Chişinău, nu mişcă un deget; că statele vest-europene vor face a- peluri care folosesc ca lumina- rea la capul mortului (mă refer Ia Iugoslavia); că aceste atacuri de Ia răsăritul graniţei noastre se combină cu cele de la vest, unde Ungaria contestă Tratatul de la Trianon (nu pe cel din al doilea război, mondial: nordul Transilvaniei, răpit prin Dikta- tul de la Viena din 1940', nu-i a- junge) şi refuză să recunoască explicit graniţa cu România — toate acestea dovedesc existenţa unui scenariu mai amplu, pro- babil pus la punct la Malta, un- de Gorbaciov a fost tras pe sfoa- ră. ' Totuşi, o rază de speranţă e- xistă: nu-i musai ca toate scena- riile să se împlinească. Gorba- ciov a ţinut cu dinţii de semna- rea tratatului unional — şi :n-a reuşit. Elţîn ţine cu dinţii de semnarea tratatului federativ — iar deja Cecenia şi Tartarstan îl refuză. Nu va avea şi Elţîn soar- ta lui Gorbaciov? : Nu' cumva Maica Rusie va avea soarta Uni- unii Sovietice? Ani citit în ceaş- ca de cafea a lui Elţîn şi tocmai aşa s-a arătat: sfărîmarea vechiu- lui imperiu ţarişt;; Dă, Doamne -- să mai putem răsufla: şi hoit:.. Ilie CALÎAN ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III) Atunci cînd persecuţiile n-au mai putut fi suportate, tot mai mulţi români au prins să se re- fugieze în România. La început, elementul dominant al refugiaţi- lor îl formau intelectualii. Emi- grarea a luat. insă dimensiuni a- meninţătoare în 1931, cînd a fost o foamete cumplită. Ei treceau peste Nistru în grupuri mai mici său mai-mari, formate din băr- baţi, femei şi copii, expunîndu-se gloanţelor grănicerilor sovietici. Malul Nistrului a fost * îngrădit cu-aliniamente, succesive de sir- mă ghimpată .pe uscat şi în apă. Un număr mare din cei care în- ' cercau să emigreze au fost sece- raţi do gloanţe, « murind pe, ioc sau îneeîndu-se în ; apele fluviu- lui. O parte din; cei răniţi, care au reuşit să treacă pe malul, ro-* mânesc, au murit, la scurtă vre- me, în spitalele din Basarabia, iar altă parte au putut fi salvaţi. Adeseori s-au produs adevărate masacre, cum a fost-cel din pă- durea Olăneşti, de pe malul Nis- trului, din noaptea de 23 febru- arie 1332, cînd au fost ucişi 40 de bărbaţi — . o , adevărată baie de sînge. ' ; ' Autorităţile române au organi- zat la Ciopleni, judeţul Orhei, un . . .lagăr pentru refugiaţii transriis-. trieni. Totodată- s-a constituit „Comitetul pentru ajutorarea ~re- ,, fugiaţilor moldoveni de dincolo de ’ Nistru", sub preşedinţia Iui Pan ‘ Halippa. Prin grija acestui : comitet, rşprij imt de institwţiilş > publice, refugiaţii,-! indiferent de naţionalitate, primeau hrană, îm- : brăcăminte şi încălţăminte. Pen- tru copii s-au organizat cursuri ; pregătitoare sprd a putea fi pla- ... saţi in şcoli. - : Problemă a fost adusă în dis- cuţia Parlamentului României la ' 26 februarie 1932, Iunde s-au ri- dicat proteste pline de indigna-. i.re împotriva acestor maîacre.: In’ ; cuvîntul lor,- deputaţii au con- " . . damnat atrocităţile şi .au hotărît. ca fiecare să ,deaj la fondul re- ’ fugiaţilor cîto 200 lei din diurna -i zilnică. S-a hotărit totodată ca pro* . blema să fie adusă la cunoştin- ţa opiniei publice] internaţionale şi pusă în discuţia Societăţii Na- ţiunilor. Cu acest prilej prof. N. Iorga; preşedintele Consiliului de Miniştri, răspunzind interpelării'" ce-i fusese adresată de către . prof. Gh. Brătianu, a apreciat că • ' „ceea ce se petrece pe graniţa : Nistrului reprezintă o iserie de. acte de sălbăticie". , / , Atitudine împotriva masacrelor a luat şi presa română. In co- loanele lor, ziarele „Universul", „Neamul românesc", „Adevărul1* etc, au condamnat atrocităţile de la Nistrţi.; Cele prelevate au .^vut . un puternic ecou îri.'opinîâ^pu^ blică românească. Instituţii pu- blice, societăţi şi asociaţii, per- soane particulare' au făcut sub-, scripţii publice consistente şi do1 , naţii pe, seama refugiaţilor trans- nistrieni: . .... ;. Masacrele au stirnit, de ase menea, consternare îri lumea în- treagă.. Din toate centrele Apu- sului — ;Paris, Roma,. 'Londra, , Berlin — s-au îndreptat; ;spre Bucureşti "corespondenţi speciali ai marilor’ cotidiene." Direcţia,zia- rului „Le Journal" a trimis în România pe Geo London, cel-mâi apreciat ziarist v anchetator. ' Du-, pă ce corespondenţii de p-esă au efectuat documentarea necesara, are loc la Paris, la 13 aprilie Conf. Univ. dr. v Ioan Silviu NISTOIt : (Continuare to pag IV) O expoziţie... _Miercuri seara, :la - Complexul hotelier' „Tran- silvania", de pe Cetăţuie, s-a .deschis o expoziţie a firmei austriece „Groiss Transport u.Handels- gesellschaft M.B.H." din Stockerau. 'S-au distri- buit, graţie patronajului Camere) de comerţ şi industrie Cluj, invitaţii Ia cocktailul prilejuit de’ acest eveniment, invitaţii la oficialităţi (au fost prezenţi d-1 primar Gheorghe Funar şi d-1 Vicc- primnr Liviu Medrea). dar mai ales Ia oamenii de afaceri. Şi au venit mulţi, pentru că invitaţia preciza că vor fi expuse utilaje pentru industria alimentară — foarte profitabilă astăzi pentru oa- menii întreprinzători;—. dar, şi / conserve, concen- trate alimentare, esenţe pentru'băuturi alcoolice: nealcooHce.* birotică şi calculatoare, sisteme de siguranţă pentru protecţia' clădirilor. In holul* somptuos nm văzut nişte gioarse de utilaje cum avem şi noi pe |a cantinele internatelor, numai că nfmeni'nu estimează asemenea Scule, deja: amortizate total, la preţurile pe care le pretin- dea firma. Uri, pui de „rechin al afacerilor" (zic pui, glndlndu-mă la sumele de care dispune firma Ia care lucrează/ spunea că pentru respectivele utilaje ar’ fi trebuit să fi venit îmbrăcat în tre- ning şi tenişi. Impresia generală a fost că ama- bila firmă austriacă ne consideră ca făcînd par- te din lumea a treia sau a patra. E adevărat, într-o sală de la mezaniri erau celelalte produse ~ din care aparatura electronică n a dârîmat pe nimeni, întrucît unele firme clujene comerciali- zează în mod curent produse idcntice ori simi- lare. Probabil firmele clujene implicate fn." or- ganizarea acestei expoziţii Îşi vor fi realizat sco- pul, dar impresia generală a fost defavorabilă, punîndu-se In discuţie problema respectului faţă de dotarea şi pretenţiile economiei clujene. Im-r presic atenuată In parte de cocktailul care a ur mat; ale cărui merite, ce-i, drept, aparţin : res- taurantului ^Transilvania".' Nu sîntem împotriva relaţiilor cu parteneri străini — să vină cît mai *mulţi şi cit mai des.—. numai câ o acţiune in- suficient gîndită mai mult strică decît ajută. (I.C.) 1) Potrivit dispoziţîunilor arţ. 9. diri Legea nr. hj1973, salariaţilor instituţiilor şi agenţilor' econo- mici cu capital de stat li se re- partizează locuinţe prin unităţile respective in conformitate cu ta- belele de...priorităţi întocmite. ţ îa consecinţă, salariaţii nu se vor' mai adresa Primăriei muni- cipiului —' prin cereri sau audi- enţe — pentru obţinerea' locuin- ţelor.,- , .; ' [. 2);. Regia - Autonomă de Admi- nistrare şi întreţinere a Fondu- lui Locativ de Stat Cluj-Napoc:i procedează, în prezent, la inven- tarierea tuturor locuinţelor .pro- prietate de. stat în vederea iden- tificării cplor: libere sau ocupate fără contract de. închiriere. Pentru ‘ acest cousidcrent, ru- găm cetăţenii să nii se mai pre- zinte la Primărie cu diverse a- drese, solicitînd repartizarea u- nor, locuinţe pe care le-anunţă ca fiind neocupate. ,' : W- - 3) Rugăm locuitorii' municipiu- lui .nostru, care cunosc situaţii în care sînt subînchiriatej în: mod nelegal, locuinţe din fondul loca- tiv de stat sau locuinţe recent cumpărate; pe care proprietarii le-au: închiriat, să le comunice Primăriei, Biroul Spaţiul Locativ, cam. 24, telefon: 11.60.30, interior 129 sau 130. 4) Grădinile proprietate de stat vor fi închiriate prin licita- ţie publică, data licitaţiei va fl comunicată în timp util în pre- sa'locală. . . ;' -:w ' PRIMAU, ; Gheorghe FU.VAR . .. .... ;• • Ied dimineaţă, plenul Ga- ? merei Deputaţilor a luat in dez- batere şi ă aprobat patru pro- > iecte de legi pentru", ratifi. v carea Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare între Ro» mânia şi Republica Franceză, a . Tratatului de prietenie şi coope* î- rare între; România şi Republi- * ' câ Turcia, a .Tratatului de prie* - tenie 'şi colaborare între Româ* , n ia ş i Republica Italiană şi a • Tratatului de prietenie şi co- operare între România şi Repu- blica Elenă. • în ziua, de 1 aprilie 1992 a avut! loc întîlnirea partidei or din Convenţia Naţională pentra ‘ Instaurarea Democraţiei. Parti*: dele participante la intîlnire — P.A.C.,. P.E.R., P.N.L., P.N.T.- ■ c.d., P.S.D.R. şi U.D.M.R. — s-au ; pronunţat în favoarea continu- ării acţiunilor comune Conven- ţiei Democratico şi au căzut do : acord, ca ea sâ fie reorganizată conform . cu exigenţele impusa de alegerile legislative şi pre* , zidenţiale. O decizie definitivă . privind modul de participare a P.N.L. la aceste alegeri va fi adoptată de către Delegaţia Permanentă a partidului care se , va. întruni Ia 11 aprilie. • Chişinău. Situaţia din ; Transnistria se menţine înc-or-,. dată. Potrivit postului de radio - Chişinău, noi ciocniri au avut . loc între separatiştii rusofoni şi forţele moldoveneşti. < în acest context, Radio Moscova „Ma- ,- iak“ a comunicat în seara 'zilei - de 1 aprilie, că ofiţerii şi sub- : ofiţerii armatei dislocate la Ti- ; China s-an adresat preşedinţilor Republicii Moldova, Ucrainei, ţi > . Rusiei, cu rugămintea de a ac-: ţiona prompt în. direcţia apia-,- nării conflictului transnistrean. . Ei .acuză _ la- acelaşi; nivel am- bele părţi, apreciind câ; nici r una, nici alta, nu au luat ^ şurile necesare la momentul o- » portun. . ' , ■ - - . . . • Tighina. : -Generalul • Iurî - Netlcacev, ' comandantul . Arma- tei a 14-a nise staţionată, in Moldova, a adresat ieri dinii- v, neaţa .un ultimatum - forţelor - moldoveneşti care Încercuieso > oraşul Tighina/Bender, contio,- lat de separatiştii rusofoni, să ţ depresoare această localitate relatează surse din TÎndul oîiţe-,: rilor din Divizia 59. staţionată in Tiraspol. ; . ’ . Ultimatumul generalului cere - ca pină Ia ora 15,00 ora locală • (13,00 GMT) forţele moldove- = neşti sâ sa replieze îa 15’ km do oraş. ameninţînd că În caz con- trar unităţile diviziei a 59-a vor fi desfăşurate pe malul sting al Nistrului cu blindate îgrele. • Moscova: Sovietul' Suprem - al Federaţiei Ruse s-a întrunit - în-şedinţă ca uşile-închise pen«-r tru examinarea situaţiei grave; v de-criză din Trârisnistria: în fa* • ţat: parlamentarilor, â luat cuvin* tul ministrul -de externe al Rii- - sici. Andrei Kozîrev. Acc-sta a ' avut -de asemenea, în -cursul zi- - lei," de miercuri o convorbire taiî;» lefonică; cu ministrul de1 externa * al Wcrainei; :;''Aiiatoli r Zlenkd Părţile au subliniat necesitatea rezolvării pe căi exclusiv -poli*- tice. paşnice a problemelor le- gate, de situaţia din Traris- ' nistria, pe bază^ . - ‘documentele#'?, semnate la". Kiev de preşedinţii 5- statelor din C.S.I., şi de miniştrii de externe ai Rusiei, României, Moldovei şi : Ucrainei, la - Hel- sinki.1 ' - LANSARE DE CARIE 'I Azi, la „Librăria Universităţii'*, ora 13,30 va avea loc lansarea romanului lui Octavian Hoanclră, - Dreptul la frică, scos la edi- tura particulară „K\‘e“ din Cluj. Coperta a.fost realizată' de gra- ficianul Emilian Nicula, lectorul cărţii este poetul Ion Mureşan. SINDICATUL LIBER AL TAXIMETRIŞTILOR PARTICULARI „PRITAX" CLUJ-NAPOCA " a n u n ţ ă : ; - - Se convoaca adunarea generala; a membrilor, SINDICATULUI „PRITAX" pentru dala de 7 aprilie. 1992, ora -18.00, 16 sediul sindicatului,'Calea Do- robanţilor nr. 38( Cluj-Napoca. - ^ : Prezenta obligatorie! :; :;; ' J; 1

Transcript of ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU...

Page 1: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin va avea soarta lui (îorhaciovEvoluţia tot mâi alarmantă a

evenimentelor din Republica Mol­dova nu face decît să confirme gravele erori făcute de statul nostru începînd cu 1990. Vinovă­ţia e greu de evaluat — Guver­nul, Parlamentul, Preşedintele, partidele politice, incapacitatea u- nor lideri?... Acum nu are im­portanţă practică. Cert este că a lipsit clarviziunea oamenilor politici, care nu înţelegeau două lucruri: că Gorbaciov n-avea de. gînd să ne retrocedeze teritoriile răpite prin iorţă . de U.R.S.S. şi că, U.R.S.S. şe va destrăma şi chestiunea va trebui discutată cu alţii. Cu cine şi în ce condiţii?...

Că mările puteri s-ail înţeles să trateze problema noastră alt­fel decît pe-a ţărilor baltice e cert; noi aparţinem scenariului din zona central-balcanică a Eu­ropei răsăritene.' Dar că ne-am lăsat antrenaţi în acest scenariu e o greşeală.',Cea diritîi greşeală a fost acceptarea independenţei Republicii Moldova fata de Ro­mânia, în locul unui protocol de integrare a acestui teritoriu în graniţele României — greşeală a noastră, a' românilor "de pe am­bele maluri, ale Prutului, pentru, că evitarea chestiunii teritoriale

în tratatul Iliescu — Gorbaciov am putea-o pune pe' seama pre­siunii sovietice. De altfel, nici azi — cînd avem tratate cu di­ferite tări — nu avem nici mă­car acel tratat de frăţietate cu

' această republică românească. Iar pentru asta nu putem ,sâ-i învi­novăţim, nici pe ,ruşi,. nici pe ucrainieni.

Moscova i-a sprijinit sistema­tic pe rusqfonii şi găgăuzii din Republica - Moldova — politic, militar, .financiar, logistic. Fap­tul nu poate fi infirmat, iar in­tenţiile sint clare:' de a ţine în; şah şi România, şi Ucraina.; Iar dacă nouă situaţia nu ne convj • ne, se pare că a început să se dumirească şi Ucraina că n-are nevoie de un Nagorno-Karabah la graniţa sa. Numai că faptul e fapt7 şi e greu de dezlegat. Şi ' tocmai pentru a ţine în frîu U- craina, Moscova’ îşi', arată colţii imperiali. Două sînt evenimente­le grave în acest seris. Mai întîi declaraţia ministrului rus al a- facerilor externe, . Andrei Kozî- rev: „Rusia va ; apăra drepturile

, ruşilor; din alte ştate ale C.S.I. Această - constituie o prioritate. Vom folosi,. desigur, dacă va fi cazul, şi metode bazate pe for­

ţă". în consecinţă, pentru ca lu­crurile să fie şi măi limpezi, Bo- ris Elţîn a decretat trecerea Ar­matei ’a 14-a sub jurisdicţia Ru­siei. Altfel spus, celebra armată, care i-a dotat cu armament pe rebelii din Transnistria, a dever nit acum armată de ocupaţie, în buna tradiţie sovietică a arma­telor de ocupaţie în ţările „fră- ■ ţeşti“.~ Desigur, -aceasta contrazi­ce în fapt angajamentele luate la ultima întîlnire de la Helsin­ki a celor patru implicaţi — Re­publica Moldova, România, Ru­sia şi Ucraina — şi dinamitează lucrările comisiei de experţi ai ministerelor , de externe de la Chişinău. Dar asta nu tfobuie -să ne mire — e conform stilului ţa­rist: în. 1912 Rusia nu ne răpise întreaga Basarabie: restul l-a lu­at mai tîrziu,- drept mulţumire că am ajutat-o în războiul con­tra turcilor din 1877—1878... “

Că nici Republica Moldova, nici România — şi cu atît mai puţin Rusia şi Ucraina —; nu s-au. gîndit să apeleze la Consi­liul de Securitate; că S.U.A., du-- pă ce şi-a instalat ambasada la Chişinău, nu mişcă un deget; că statele vest-europene vor face a- peluri care folosesc ca lumina­

rea la capul mortului (mă refer Ia Iugoslavia); că aceste atacuri de Ia răsăritul graniţei noastre se combină cu cele de la vest, unde Ungaria contestă Tratatul de la Trianon (nu pe cel din al doilea război, mondial: nordul Transilvaniei, răpit prin Dikta- tul de la Viena din 1940', nu-i a- junge) şi refuză să recunoască explicit graniţa cu România — toate acestea dovedesc existenţa unui scenariu mai amplu, pro­babil pus la punct la Malta, un­de Gorbaciov a fost tras pe sfoa­ră.' Totuşi, o rază de speranţă e-

xistă: nu-i musai ca toate scena­riile să se împlinească. Gorba­ciov a ţinut cu dinţii de semna­rea tratatului unional — şi :n-a reuşit. Elţîn ţine cu dinţii de semnarea tratatului federativ — iar deja Cecenia şi Tartarstan îl refuză. Nu va avea şi Elţîn soar­ta lui Gorbaciov? : Nu' cumva Maica Rusie va avea soarta Uni­unii Sovietice? Ani citit în ceaş­ca de cafea a lui Elţîn şi tocmai aşa s-a arătat: sfărîmarea vechiu­lui imperiu ţarişt;; Dă, Doamne - - să mai putem răsufla: şi hoit:..

Ilie CALÎAN

ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)Atunci cînd persecuţiile n-au

mai putut fi suportate, tot mai mulţi români au prins să se re­fugieze în România. La început, elementul dominant al refugiaţi­lor îl formau intelectualii. Emi­grarea a luat. insă dimensiuni a- meninţătoare în 1931, cînd a fost o foamete cumplită. Ei treceau peste Nistru în grupuri mai mici său mai-mari, formate din băr­baţi, femei şi copii, expunîndu-se gloanţelor grănicerilor sovietici. Malul Nistrului a fost * îngrădit cu-aliniamente, succesive de sir- mă ghimpată .pe uscat şi în apă. Un număr mare din cei care în- ' cercau să emigreze au fost sece­raţi do gloanţe, « murind pe, ioc sau îneeîndu-se în ; apele fluviu­lui. O parte din; cei răniţi, care au reuşit să treacă pe malul, ro-* mânesc, au murit, la scurtă vre­me, în spitalele din Basarabia, iar altă parte au putut fi salvaţi. Adeseori s-au produs adevărate masacre, cum a fost-cel din pă­durea Olăneşti, de pe malul Nis­trului, din noaptea de 23 febru­arie 1332, cînd au fost ucişi 40 de bărbaţi — . o , adevărată baie de sînge. ' ; '

Autorităţile române au organi­

zat la Ciopleni, judeţul Orhei, un . . .lagăr pentru refugiaţii transriis-.

trieni. Totodată- s-a constituit „Comitetul pentru ajutorarea ~re-

,, fugiaţilor moldoveni de dincolo de ’ Nistru", sub preşedinţia Iui Pan ‘ Halippa. Prin grija acestui

: comitet, rşprij imt de institwţiilş > publice, refugiaţii,-! indiferent de naţionalitate, primeau hrană, îm-

: brăcăminte şi încălţăminte. Pen­tru copii s-au organizat cursuri ;

■ pregătitoare sprd a putea fi pla- ... saţi in şcoli. - :

Problemă a fost adusă în dis-■ cuţia Parlamentului României la

' 26 februarie 1932, I unde s-au ri­dicat proteste pline de indigna-.

i.re împotriva acestor maîacre.: In’ ;cuvîntul lor,- deputaţii au con- "

. . damnat atrocităţile şi .au hotărît. ca fiecare să ,deaj la fondul re- ’ fugiaţilor cîto 200 lei din diurna -i zilnică. S-a hotărit totodată ca pro* •. blema să fie adusă la cunoştin­ţa opiniei publice] internaţionale şi pusă în discuţia Societăţii Na­ţiunilor. Cu acest prilej prof. N. Iorga; preşedintele Consiliului de Miniştri, răspunzind interpelării'" ce-i fusese adresată de către . prof. Gh. Brătianu, a apreciat că •' „ceea ce se petrece pe graniţa :

Nistrului reprezintă o iserie de. acte de sălbăticie". , / ,

Atitudine împotriva masacrelor a luat şi presa română. In co­loanele lor, ziarele „Universul", „Neamul românesc", „Adevărul1* etc, au condamnat atrocităţile de la Nistrţi.; Cele prelevate au .^vut

. un puternic ecou îri.'opinîâ^pu^ blică românească. Instituţii pu­blice, societăţi şi asociaţii, per­soane particulare' au făcut sub-, scripţii publice consistente şi do1

, naţii pe, seama refugiaţilor trans- nistrieni: . ....;. Masacrele au stirnit, de ase menea, consternare îri lumea în­

treagă.. Din toate centrele Apu­sului — ;Paris, Roma,. 'Londra,

, Berlin — s-au îndreptat; ; spre Bucureşti "corespondenţi speciali ai marilor’ cotidiene." Direcţia,zia­rului „Le Journal" a trimis în România pe Geo London, cel-mâi apreciat ziarist v anchetator. ' Du-, pă ce corespondenţii de p-esă au efectuat documentarea necesara, are loc la Paris, la 13 aprilie

Conf. Univ. dr. v Ioan Silviu NISTOIt

: (Continuare to pag IV)

O expoziţie..._ Miercuri seara, : la - Complexul hotelier' „Tran­

silvania", de pe Cetăţuie, s-a .deschis o expoziţie a firmei austriece „Groiss Transport u.Handels- gesellschaft M.B.H." din Stockerau. 'S-au distri­buit, graţie patronajului Camere) de comerţ şi industrie Cluj, invitaţii Ia cocktailul prilejuit de’ acest eveniment, invitaţii la oficialităţi (au fost prezenţi d-1 primar Gheorghe Funar şi d-1 Vicc- primnr Liviu Medrea). dar mai ales Ia oamenii de afaceri. Şi au venit mulţi, pentru că invitaţia preciza că vor fi expuse utilaje pentru industria alimentară — foarte profitabilă astăzi pentru oa­menii întreprinzători; —. dar, şi / conserve, concen­trate alimentare, esenţe pentru'băuturi alcoolice:

nealcooHce.* birotică şi calculatoare, sisteme de siguranţă pentru protecţia' clădirilor. In holul* somptuos nm văzut nişte gioarse de utilaje cum avem şi noi pe |a cantinele internatelor, numai că nfmeni'nu estimează asemenea Scule, deja:

amortizate total, la preţurile pe care le pretin­dea firma. Uri, pui de „rechin al afacerilor" (zic pui, glndlndu-mă la sumele de care dispune firma Ia care lucrează/ spunea că pentru respectivele utilaje ar’ fi trebuit să fi venit îmbrăcat în tre­ning şi tenişi. Impresia generală a fost că ama­bila firmă austriacă ne consideră ca făcînd par­te din lumea a treia sau a patra. E adevărat,

• într-o sală de la mezaniri erau celelalte produse ~ din care aparatura electronică n a dârîmat pe nimeni, întrucît unele firme clujene comerciali­zează în mod curent produse idcntice ori simi­lare. Probabil firmele clujene implicate fn." or­ganizarea acestei expoziţii Îşi vor fi realizat sco­pul, dar impresia generală a fost defavorabilă, punîndu-se In discuţie problema respectului faţă de dotarea şi pretenţiile economiei clujene. Im-r presic atenuată In parte de cocktailul care a ur mat; ale cărui merite, ce -i, drept, aparţin : res­taurantului ^Transilvania" . ' Nu sîntem împotriva relaţiilor cu parteneri străini — să vină cît mai

* mulţi şi cit mai des.—. numai câ o acţiune in­suficient gîndită mai mult strică decît ajută. (I.C.)

1) Potrivit dispoziţîunilor arţ. 9. diri Legea nr. hj1973, salariaţilor instituţiilor şi agenţilor' econo­mici cu capital de stat li se re­partizează locuinţe prin unităţile respective in conformitate cu ta­belele de ... priorităţi întocmite.ţ îa consecinţă, salariaţii nu se vor' mai adresa Primăriei muni­cipiului —' prin cereri sau audi­enţe — pentru obţinerea' locuin­ţelor.,- , .; '[. 2);. Regia - Autonomă de Admi­nistrare şi întreţinere a Fondu­lui Locativ de Stat Cluj-Napoc:i procedează, în prezent, la inven­tarierea tuturor locuinţelor .pro­prietate de. stat în vederea iden­tificării cplor: libere sau ocupate fără contract de. închiriere.

Pentru ‘ acest cousidcrent, ru­găm cetăţenii să nii se mai pre­zinte la Primărie cu diverse a- drese, solicitînd repartizarea u- nor, locuinţe pe care le-anunţă ca fiind neocupate. ,' : W- -

3) Rugăm locuitorii' municipiu­lui .nostru, care cunosc situaţii în care sînt subînchiriatej în: mod nelegal, locuinţe din fondul loca­tiv de stat sau locuinţe recent cumpărate; pe care proprietarii le-au: închiriat, să le comunice Primăriei, Biroul Spaţiul Locativ, cam. 24, telefon: 11.60.30, interior 129 sau 130.

4) Grădinile proprietate de stat vor fi închiriate prin licita­ţie publică, data licitaţiei va fl comunicată în timp util în pre­sa'locală. . .

; ' -:w ' PRIMAU, ;Gheorghe FU.VAR . ..

. . . . ;•

• Ied dimineaţă, plenul Ga- ? merei Deputaţilor a luat in dez­batere şi ă aprobat patru pro- > iecte de legi pentru", ratifi. v carea Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare între Ro» mânia şi Republica Franceză, a . Tratatului d e prietenie şi coope* î- rare între; România şi Republi- *' câ Turcia, a .Tratatului de prie* - tenie 'şi colaborare între Româ* , n ia ş i Republica Italiană şi a • Tratatului de prietenie şi co- operare între România şi Repu­blica Elenă.

• în ziua, de 1 aprilie 1992 a avut! loc întîlnirea partidei or din Convenţia Naţională pentra ‘ Instaurarea Democraţiei. Parti*: dele participante la intîlnire — P.A.C.,. P.E.R., P.N.L., P.N.T.- ■ c.d., P.S.D.R. şi U.D.M.R. — s-au ; pronunţat în favoarea continu­ării acţiunilor comune Conven­ţiei Democratico şi au căzut do : acord, ca ea sâ fie reorganizată conform . cu exigenţele impusa de alegerile legislative şi pre* , zidenţiale. O decizie definitivă . privind modul de participare a P.N.L. la aceste alegeri va fi adoptată de către Delegaţia Permanentă a partidului care se , va. întruni Ia 11 aprilie.

• Chişinău. Situaţia din ; Transnistria se menţine înc-or-,. dată. Potrivit postului de radio - Chişinău, noi ciocniri au avut . loc între separatiştii rusofoni şi forţele moldoveneşti. < în acest context, Radio Moscova „Ma- ,- iak“ a comunicat în seara 'zilei - de 1 aprilie, că ofiţerii şi sub- : ofiţerii armatei dislocate la Ti- ; China s-an adresat preşedinţilor Republicii Moldova, Ucrainei, ţi > . Rusiei, cu rugămintea de a ac-: ţiona prompt în. direcţia apia-,- nării conflictului transnistrean. .Ei .acuză _ la- acelaşi; nivel am­bele părţi, apreciind câ; nici r una, nici alta, nu au luat şurile necesare la momentul o- » portun. . ' , ■ - - . . ..

• Tighina. : -Generalul • Iurî - Netlcacev, ' comandantul . Arma­tei a 14-a nise staţionată, in Moldova, a adresat ieri dinii- v, neaţa .un ultimatum - forţelor - moldoveneşti care Încercuieso > oraşul Tighina/Bender, contio,- lat de separatiştii rusofoni, să ţ depresoare această localitate ■ relatează surse din TÎndul oîiţe-,: rilor din Divizia 59. staţionată in Tiraspol. ; . ’ .

Ultimatumul generalului cere - ca pină Ia ora 15,00 ora locală • (13,00 GMT) forţele moldove- = neşti sâ sa replieze îa 15’ km do oraş. ameninţînd că În caz con­trar unităţile diviziei a 59-a vor fi desfăşurate pe malul sting al Nistrului cu blindate îgrele.

• Moscova: Sovietul' Suprem - al Federaţiei Ruse s-a întrunit - în-şedinţă ca uşile-închise pen«-r tru examinarea situaţiei grave; v de-criză din Trârisnistria: în fa* • ţat: parlamentarilor, â luat cuvin* tul ministrul -de externe al Rii- - sici. Andrei Kozîrev. Acc-sta a ' avut -de asemenea, în -cursul zi- - lei," de miercuri o convorbire taiî;» lefonică; cu ministrul de1 externa * al Wcrainei; :;''Aiiatoli r Zlenkd Părţile au subliniat necesitatea rezolvării pe căi exclusiv -poli*- tice. paşnice a problemelor le­gate, de situaţia din Traris- ' nistria, pe bază . -‘documentele#'?, semnate la". Kiev de preşedinţii 5- statelor din C.S.I., şi de miniştriide externe ai Rusiei, României, Moldovei şi : Ucrainei, la - Hel­sinki.1 ■ ' -

LANSARE DE CARIE 'I

Azi, la „Librăria Universităţii'*, ora 13,30 va avea loc lansarea romanului lui Octavian Hoanclră, - Dreptul la frică, scos la edi­tura particulară „K\‘e“ din Cluj. Coperta a.fost realizată' de gra­ficianul Emilian N icu la , lectorul cărţii este poetul Ion Mureşan.

SINDICATUL LIBER AL TAXIMETRIŞTILOR PARTICULARI „PRITAX" CLUJ-NAPOCA

" ■ a n u n ţ ă : ; ■ - -Se convoaca adunarea generala; a membrilor,

SINDICATULUI „PRITAX" pentru dala de 7 aprilie. 1992, ora -18.00, 16 sediul sindicatului,'Calea Do­robanţilor nr. 38( Cluj-Napoca. - ^: Prezenta obligatorie! :; : ; ; ' J ; 1

Page 2: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

ADEVĂRUL DE CLUJN. -.

PA G IN A t

Ia Cluj-Napoca

în perioada 4—3 aprilie, rar avea loc la Cluj-Napoca ma­nifestările culturale inejuse ln cea de-â Il-a ediţie a Festiva­lului, internaţional de folclor.,

, Şi-au anunţat participarea for-,* maţii, artistice şi specialişti în [folclor din Grecia,' Turcia, Un­garia, .Lituania, precum şi din ■ţară şi din judeţul nostru. Pro­gramul ' cuprinde -următoarele

‘momente: mai importante: Sîmbătă va avea loc o întîl-

. nire. a participanţilor cu pri­marul municipiului Cluj-Napo­ca; parada portului popular pe

‘ traseul P-ţa Păcii — P-ţa Uni- "fii — B-dul Eroilor — P-ţa. .Ştefan cel Mare — B-dul 22 Decembrie — P-ţa Unirii

'Str. Memorandumului — Str. P. M aior— P-ţa Păcii {ora 15); ceremonialul de deschide­re a festivalului (P-ta Păcii,

■ ora 16); participarea la un ce­remonial religios la ctitoria lui

Ştefan cel nare din Feleacu (ora 17.3C), dansul prieteniei, oră 20,30; Duminică: Vizita* rea secţiei în aer liber a Mu­zeului etnografic al Transilva- : niei (ora 10,00); parada portu­lui popular pe acelaşi traseu {ora 15,00); spectacol la ■ Casa

vatra satului; ora 15,00 — pa­rada portului popular, «ra17,00 — spectacol de gală la Casa de cultură a studenţilor şi înmînarea diplomelor ţi tro­feelor; Joi, ora 10 — continu­area . lucrărilor simpozionului • amintit.

râtul pentru cultură al Jude­ţului: „Unele reticenţe, mai mult sau mai puţin oficiale, cit şi ignorarea de către o tu ­nă parte a mass-mediei a spectacolelor folclorice în ge­nere şi a unor asemenea fes­tivaluri- In special nu consti-

'ITSnVAL-.lNIER

de cultură a studenţilor • (oră 17,00); dansul prieteniei (ora21.00 -r P-ţa Păcii); Luni: ora15.00 — parada portului popu­lar, ora 17,00 — spectacol la Casa_ de cultură a studenţilor; Marţi: ora 17,00 — . spectacol la Casa de cultură a studenţi­lor; Mîercnri, la Primăria mu­nicipiului, ora 10, simpozionul-. pe tema „Prezentarea in spec­tacol a obiceiurilor de Joc din

Precizarea programului nu dezvăluie efortul mare al or-' ganizatorilor {Inspectoratul pentru cultură, • Asociaţia core­grafilor, Centrul de valorifica­re a creaţiei populare) pentru • ta o asemenea- manifestare culturală să atragă un public cit mai numeros. Iată, ln a- eeastă ordine de idei, cîteva aprecieri ale d-lui -PetruPoan­tă, inspector şef la Inspecto-"

, tuie nicidecum semnuleman-' cipării, respectiv al voinţei noastre oarbe de occidentali- zare. Şi - asta nu doar pentru că Occidentul însuşi învesteşte foarte mult în ceea ce acolo nu mai reprezintă decît remi­niscenţe slabe (rememorări a- proximative) de cultură popu­lară, ci pentru faptul esenţial că folclorul prezervă Ia noi o constantă a 'spiritualităţii eu­

ropene. Identitatea noastră culturală nu poate fi concepu­tă ln afara lui. Sigur, un fes­tival de folclor este perceput, în primul • rind" prin perfor­manţele sale spectaculare, dar

. trebuie să ni-I imaginăm şi ca pe un muzeu viu, în mişcare, în care -se regăsesc cei puţin două segmente ale culturii tradiţionale; etnograficul şi coregraficul. O invazie de cos­tume şi dansuri populare în­tr-un ora$ (cum va-fi, şi cazul municipiului nostru în urmă­toarele zile — -n.r.) ritualizea-

' ■ ză pentru un moment. cotidia- ? nul străzii. Astfel că intenţia

de fond a unor asemenea fes- , tivaluri nu :este „distrarea11 o-,

răşenilor, ci realizarea unor : performanţe estetice**. -

Subscriem intru totul apre­cierilor d-lui Poantă, sublini­ind utilitatea unor. festivaluri cum este cel desfăşurat la Cluj-Napoca în' perioada 4—8 aprilie. '

Fundaţia de caritate TRANSILVANIAAducem la «unoştinţa celor

interesaţi că s-a constituit Fun­daţia de caritate Transilvania pentru ocrotirea şi ajutorarea handicapaţilor fizici şi neuro- motori Cluj, cu sediul în . muni­cipiul Cluj-Napoca, str. Băiţa nr. î, avînd aprobarea Secreta­riatului de Stat al handicapaţi­lor Bucureşti şi a Judecătoriei Cluj.■ Fundaţia de caritate Transil­

vania este o organizaţie nelu- crativă, neguvernamentală şi nu este afiliată la nici o societate naţională sau internaţională.

Scopul înfiinţăriiei: ocrotirea • şi ajutorarea - persoanelor handi­capate fizic şi neuro-motor, pre­cum şi sprijinul material, medi­cal, social şi moral al acestora; strîngerea de -fonduri pentru construirea cît mai rapidă a U- nui centru de recuperare medi­co-socială pe platforma din a- propierea Băilor Someşeni' — • Cluj, prin antrenarea diferiţilor sponsori inîenii şi externi, dis-’. puşi să contribuie material şi spiritual la realizarea scopului1 propus de fundaţie; depistarea şi pregătirea : cadrelor, în ţară şi străinătate, pentru centrul de recuperare a handicapaţilor .din

Cluj; • coordonarea diverselor proiecte de ajutorare şi donaţii trimise din străinătate pe adre­sa noastră de diferite organiza­ţii, comunităţi creştine, biserici, alte instituţii negu vernamen ta­le şi persoane fizice sau juri­dice. ,

Din Fundaţia de caritate Transilvania pot face parte ce­tăţeni români handicapaţi- fizii şi neuromotor, precum şi cetă­ţeni români valizi, fără deose­bire de sex, virstă, naţionalita­te, apartenenţă politică sau re­ligioasă, " dispuşi să contribuie material şi spiritual la realiza­rea scopului propus de. fundaţie.

Acte necesare pentru înscrie­re — pentru handicapaţi: dova­da medicală eliberată de medi­cul curant din care să rezulte handicapul, două fotografii 3/4, buletinul de identitate; pentru însoţitorii : handicapaţilor: bule­tin de identitate; pentrn mem­brii simpatizanţi: buletin de i dentitate. : •

Anunţăm ' că înscrierile au început de la data de 2 aprilie 1992, la .sediul fundaţiei.

; CONSILIUL ;DE CONDUCERE

Poliţia în mişcare

CURĂŢENIE ÎN OGRADĂLa conferinţa de presă tri­

mestrială, inspectorul şef al Po- . liţiei judeţene, domnul ' colonel Victor MÂR1NCAŞ, a anunţat lucruri senzaţionale. Poliţia face curăţenie. Şi aceasta In rîndul propriilor cadre caro nu inţe- ; leg-sau, mă rog, nu ’vor să în-, ţeleagă că lumea s-a schimbat Astfel, 4 lucrători ■ ai poliţiei au fost; trecuţi în rezervă şi alţi: 13 (ce număr, ., domnilor!) au fost sancţionaţi pentrn diferite încălcări • ale - regulamentului. •: Iată despre ee este vorba:

• Fostul plutonier Pintilie de la serviciul circulaţie a amenin­ţat nejustificat o , patrulă a ar­matei. Pistolul poliţistului n<a fdosit la nimic. A fost .dez­brăcat* de haina albastră.

.• Tot de.la circulaţie, fostul plutonier major Mureşan Ioan a împărtăşit .aceeaşi soartă. In­fracţiunea era alta. Un arab ce­

re o . adeverinţă pentru 2,5 tone de'cafea furată (pentru a încasa o asigurare grasă), poliţistul se lasă mituit dar, înainte d e -a 'e - libera ■ falsul, este descoperit.Şi

• La această oră şi - Radu Ioan din Turda este . civil. Ce-i drept, nu colegii i-au . făcut feluL,' ci alcoolul! Venea, omul beat ,Ia slujbă,; ziua-noaptea îşi părăsea postul Rezultatul?

. Sel pe care l-am amintit îna­inte.s • Cel de al patrulea este un ofiţer. El n-a făcut nimic, ca dovadă ‘ că a : plecat din poliţie la cerere Adică, vrea" să se pri­vatizeze. Şi cum aşa ceva nu-i voie . . . a preferat să-şi schim­be uniforma şi solda, cu textile de patron şi cont Ia bancă.■ Ded, se face curăţenie. Cine

urmează?Rada VIDA

AGENDAOpera Romănă — VÎNZATO-

JlUL DE PASARI, ora 18,30.- ★

HADIO CI.UJ";

SlMBATA, 4 aprilie; 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actuali­tăţi, Muzică, Publicitate:' 10,00 Week-end: Dacă e sîmbătă « . . . week-endl; 10,30 Liceenii;» Hai in 'joci — concurs pe teme enci­clopedice; 11,00 De ta un sta­dion la altul. Transmisii directe-, de fotbal — - divizia.. B,- 13,00 La fîntlnn dorului: .nituri agra­re: 13,30 • Apărători . ai gliei transilvane-, 16,00 Du-te dorule <3«parte: Muzică populară la ce­rere; 16,50 „10 minute pentru sănătate, 10 minute pentru fru­muşei*; Remedii pentru bolile

respiratorii; 17.00 Music Shop — Top 9099; 20,00 Top Transil­vania; Muzică populară la ce­rere;

DUMINICA, 5 aprilie: 8,00 — Top Transilvania: Clasamente, Muzică populară la cerere; 9,00 Universul, creştin: Despre sfin­tele taine. A fi creştin; 9,30 O poveste muzicală: Edward Grieg (I); 9,30 Săptămînă: Evenimen-' te şi semnificaţii; 12.00 Atlas european; 12.3'J Umorul de !a A la Z: Actori turdeni la mi­crofon; 13,00 Top 10: Incursiuni dwcografice rock ale deceniului .X: .16,00 Ocolul, pămîntului: Per­sonalităţi Ia sflrşit de secol; 16,20 Tutti Prut ti; 17,00 Student magazin; Emisiunea Facultăţii de chimie a Universităţii Cluj; 20,00. Du-te dorule- departe: Mu- xică populară la cerere; 20,30 Lumea sporturilor.

PROGRAMULCOMPETIŢIILOR

SPORTIVE• FOTBAL. Sîmbătă, de la o:

ra 11 ,'pe „Municipal11 este pro­

gramată partida dintre divizio­narele B „U“ şi POLITEHNICA IAŞI.

Tot sîmbătă, de la ora 11. se întîlnesc echipele C.U.G. şi ME­TALUL AIUD, în cadrul Divi­ziei C,. pe terenul. din cartierul Gheorgheni. ■ -

• HANDBAL. Sala sporturi­lor va fi duminică (ora 113). gazda partidei dintre diviziona-. rele'A masculine „U" C.U.G. şi AS.A. ELECTROMUBEŞ TG. MUREŞ. .

• VOLEI. Sîmbătă. -de la ora 10, amatorii de volei pot urmări jocul dintre echipele feminine (divizia B) ,U “ ELECTRONICA şi CS.M. SIBIU.

• POLO. Echipele SPORTUL STUDENŢESC BUCUREŞTI, E- NERGIA BUCUREŞTI, VAGO­NUL ARAD ţi VOINŢA CLUJ vor lupta pentru a evita ulti­ma poziţie a clasamentului, ca­re duce în. divizia B. Reuniunile sînt programate sîmbătă (de la «rele T0 şi 17> şi duminică (ora 10), In hazinu! olimpic., - -

Campioanele sub ploaia de flori

STAREA DE GRAIÎE

Miercuri seara, „Clujul baschetbalistfc11 şi-a ofe­rit o clipă de vibraţie: sărbătorirea, celor ce. i-au înnobilat tradiţia cu un nou titlu naţional,- al 13-lea m istoria echipei feminine de baschet şi al 9-lea în ultimii nouă ani! în tribune: cei ce trăiesc îr» religia -baschetului; în tumul de veghe: cei - mai eficienţi „pivoţi** din zona nevăzută a performan­ţei, sponsorii; la rampă, sub ploaia de.flori: cam­pioanele României, ediţia ’92 şi cei ce le-au fost sfetnici înţelepţi şi devotaţi. în ochii tuturor: ari­pa bucuriei; în sufletul fiecăruia: sentimentul con­fortului şi al invincibilităţii. O stare pe care orice străin de’hotarele Clujului ar numl-o stare de gra­ţie iar pe noi, cei destinaţi s-o trăim, .nişte feri­ciţi ai sorţii." Şi, Intr-adevăr, starea noastră este una;de graţie, iar nci nişte fericiţi ai sorţii. Fiind însă prea răsfăţaţi de victorii, am ajuns să recep­tăm victoriile ca pe un dat natural. Dovadă ca la Cluj, — denumit de merit capitală baschetului românesc — nu se mai concepe decît rezultatul de clasă. Realizăm însă că drumul pînă la acesta este din-ce în ce mai aspru ,iar efortul celor-ce-1 edifi­că tot mai considerabil. Cunoaştem, deasemena, a- devărul după care: „e greu să ajungi sus, dar In­finit mai,greu să te.menţii pe culme**-. De aceea; cinstim cu toată consideraţia dăruirea şl sacrificiul sportivelor care au menţinut .nestinsă' flacăra per­formanţei şi le asigurăm pe aceste făuritoare dc istorie sportivă de toată. dragostea şi preţuirea: noastră.,.;'4',; .. ,'-'V". Gînduri şî sentimente despre, care, miercun-sea- ra, a vorbit fiecare petală de'floare ■

: Nuşa DEM1AN

Baschet

LA UN PAS DE FINALĂ: „U"-FIMARO - C.S.U. SIBiU 94-56 <54-29)

Miereuri seara, Sala sporturilor a fost din nou asaltată -de iubitorii sportului cu mingea la coş, peste 2000 de susţinători ai clujenilor — şi un mic grup de sibieni —, ţinind -să fie prezenţi la primul Joc din semifinala „U“ — CS-U^^Sibiu. An­ticipat ca echilibrat, meciul a .fost la discreţia ele­vilor lui Gheorghe Roman şi Liviu Morariu, care au. luat ^lucrurile" în serios timp de. o repriză, creîndu-şi un avantaj confortabil, care Ie-a permis rularea întregului lot in cea secundă. Cu o apărare activă, direcţionată pe principalul realizator aî oas­peţilor, C. Munteanu, anihilat aproape complet (a în­scrise puncte în această perioadă) de M a r c e l Ţenter şi Minai Sinevici, şi un a ta c deosebit de productiv, orientat cu fantezie de acelaşi' 'Sinevici ^cel mai bun jucător al semifinalei), în care plvoţîi Gheor­ghe Mareşan şi Bruno Roşnavschi au înscris cînd au dorit, „U“ şi-a asigtirat un prim succes (mai are nevoie de o ‘victorie) 1n drumul spre mult aş­teptata finală. Filmul meciului nu a avut nimic ieşit din comun, scorul- a „curs** în permanenţă în favoarea gazdelor, diferenţa crestSnd odată cu trecerea -timpului (min. "».0: min. J4: 48—24, miri. 30; 74—36), tehnicienii <ăujeni rulînd în­treg lotul avut la dispoziţie,. aliat, în principal, în dispută cti Miliai Corui, singurul sibian rare a evoluat, la nivelul învingătorilorl Au arbitrat, cu «nele ^nevinovăţii^, M. .Oprea ii ’Raduly (Bu­cureşti). Maircatori: iioşnavsehi: 29,.Mweşan 25, Si­ne vid 14, Ţenter 7; Hnat: 6, Scbestyen 5, Pintea 3,; Geomoleânu '3, Pulbere 2, pentru - *U“, respectiv Corui 22, Munteanu 18, Lefter fi. Kinces fl.

: . Sîireea Ion 3JADU

îh' cealaltă - semifinală: Dinamo—Steawa 86-—85.

Din programul dimineţii -vă recomandăm să urmăriţi, la ora 10,30, filmul artistic francez in­titulat „Dragostea fugară*. Ii vom revedea pe. micul ecran pe Francols Truffaut şi Antoine Doinei, acesta din urmă cunos­cut din filmele „Cele 400 de lovituri** şi Sărutări furată", ajuns acum la .vîrsta maturităţii dar şl a căutărilor. Regia este' semnată de Francois Truffaut. La ora 12, Super Channel ne Oferă video-clipuri, publicitate" ş i ' Informaţii. în ' continuarea" programului. Ora de ■ mozică; prezentată " de' Iosif -Sava, con­tinuă integrala < capodoperelor. Actualităţi la ora 14, după care emisiunea Mondo-muzica prile­juieşte o relntilnire cu vedete

internaţionale ale muzicii uşoa­re: Chris de Burgh, Gabrielle ' Rhoda, Kassav, Edoardo Bena- to. Ediţia de astăzi ă emisiunii Medicina pentru toţi este con­sacrată «Educaţiei pentru - sănă­tate": reportaje interviuri, note, cu participarea unor reprezen­tanţi ai O.M.S., medici şi asis­tente (14,40). La ora 15,10 Bi­centenar Rossini: vitrina perso­najelor ni-i prezintă pe Matilda şi Guillaume. eroii operei „Wil- helm Tell1*. Emisiunea Preuni- versitaria de astăzi este dedi­cată celor care au'deprins tai­nele lucrului pe calculator. Cei interesaţi o pot urmări în jurul

' «rei 15.25. Despre „limba Tomâ* n5 In afişe**, utilizarea pronu­melui 'relativ „car*;1*, a - expre­siei „vis-â-vis de . . ' şl alte' ■probleme ale scrierii ţi expri­mării în limbajul actual vom -a- fja urmărind' emisiunea Limlja noastră de la ora 16. La ora 1630. ,1n cadrul dialogului cu

. iubitorii muzicii popolare,. cîntă pentru toţi Iubitorii genuini Mari» gornescu Emisiunea ln limba germană ia ora 17, apoi

' Pro Patria <18) şi,‘ 1a ora’ 1S.45 emisiunea - intitulată Videb-ghid — care ne propune partea a Ilî-a a reportajului referitor Ia Premiile Cfear" şi, în -excluslvl- •tate: Premiile Oscar decernate Ja 30 martie. Viaţa parlamenta­ră va fi difuzată în această sea­ră- la ora . 19,05. Actualităţi la ora 20, rubrica de informaţii sportive (20,35), iar la ora 20,45 episodul 8 din -serialul „Familia Chishoîm". Tn continuarea pro­gramului î l . vom vedea, într-un

., microrecital. pe James Brown. Emisiunea Simpozion din a- ceastă seară ne proptme Un in­terviu cu prozatorul. Radu Tn- doran, un dialog pe marginea

: unei expoziţii de picturS, cărţi noi în librării, dezbaterea inti­tulată „Dramaturgia- româneas- efi a socombat?“ -şi multe altele. Ora de difuzare:'22,15, Spre fi­nalul ' programului ' emisiunile

■ Top 10 (23;20V Gong». (23,55) ?i, în încheiere; spectacolul de d r

. vertisment intitulat .„Vreau . s3. ciocnesc cu viaţa un paharI* (0,25). - ,

Page 3: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

PAGINA 3 ASEVĂÎtUL DE CLUJ

fa atenţia Primăriei:

PROBLEMELE ÂSOCiAŢIItflR OE UJCftt&RIFără îndoială eâ sînt multe problemele rare se confruntă o asociaţie de loca­

tar» O sumă dintre ele au ieşit Ia Iveală in cadrul întîlnfriî dintre reprezentanţii. asociaţiilor de locatari şi conducerea Pri­măriei municipiului intîlnire ce a avut loc săptămînă trecută în sal» mare a Ca­sei de cultură'a studenţilor.

După frecvenţa cu care' a revenit în discuţie, se pare că problema care dă cel mai mult de furcă este cea a hidroizola- ţiei, niai precis a lucrărilor de hidroizo- laţie inoepute şi abandonate sau amînate „sine dieV Adevărul este că nemulţumirea îdor care au luat cuvîntul este justifica­tă: aceste lucrări au fost contractate cu iCRAL-uţ cu mulţi ani In urmă, materia­lele s-au scos din depozit, dar nu au mai ajuns la adresele asociaţiilor respective. Iar acum, după majorarea preţurilor Ia materialele de construcţii, li se pretind asociaţiilor de locatari sume (reprezentînd. diferenţele de preţuri) pe care nu au de unde să Ie plătească — şi nici nu e drept să le plătească, din moment ce-riu din' cauza lor s-a amînat executarea lucrărilor- :

0 altă problemă prezentă în luările de ' cuvint a fost construcţia de garaje şi par- ’ cări fără aprobările necesare. Au fost „puse ia zici** — pe bună dreptate — ga- ; rafete construite pe spaţiile verzi sau pe terenurile de joacă pentru - copii S-a ce- > rut sprijinul domnului primar Gheorghe.; Funar, prezent la întîlnire,' de stopare a.- acestui, sol de construcţii „distrugătoare11, sprijin pe care primarul l-a promis (.şi - schimbarea de conducere-de ia sectorul ! sistematizare* este a garanţie câ îşi va •. cnora promisiunea). : : .

Un aspect negativ a fost semnalat de -

unii reprezentanţi ai asociaţiilor de loca­tari din blocurile Ia al căror parter exis­tă spaţii acordate întreprinzătorilor parti­culari care s-au specializat în vînzarea băuturilor, fapt ce generează neplăceri în viaţa ' asociaţiei (mai eu seamă că majo­ritatea acestor privatizaţi nici nu „au a- vuf nevoie" de acordul asociaţiei pentru activitatea lor)* ; (

La problemele ridicate s-a încercat un răspuns pe ioc — acolo unde a fost po­sibil. Pentru unele Insă, e nevoie de timp'— de exemplu, „soarta“ terenurilor din jurul blocurilor — pentru a se soluţiona. Dar atît domnul primar Gh. Funar, cît şi viceprimarul. domnul Liviu Medrea, i-âu asigurat pe cei prezenţi că vor . avea sprijinul primăriei In rezolvarea greutăţi­lor cu care se' confruntă.- Nemulţumiri au fost la adresa activităţii Regiei autonome de apă-canal,; în fciuda .faptului câ oraşul nostru nu se numără printre cele care au „program de< apă", iar preţul per metru cub de apă nu este fixat de director, d 'este „dictat^ de. legea rentabilităţii.

După. cum s-a anunţat în finalul discu­ţiilor, acestei. prime. întiiniri,' care a în­semnat ;o luare de contact cu problemele generale ale asociaţiilor de locatari, ii vor urna.--altele,: organizate pe cartiere, pentru dezbaterea problemelor specifice fiecărui; cartier^ a l : oraşului. Cu toate, că ora fixată pentra această întîlnire (ora 14} a fost oarecum incomodă — mulţi ad­ministratori sau' preşedinţi de asociaţii fî-' ind încă la Serviciu —.sala a fost plină, semn că nu ne este indiferent ce se în­tâmplă in şi'cit ; oraşul nostru, - ,

Flavia S E K G U IE

CE VOM FACE CD PĂillNTUL?: tn raza municipiului Cluj- Napoca exista însemnate su­prafeţe de teren arabil. La

-' primărie, mai multe comisii lucrează la punerea în posesie a viitorilor proprietari. Mulţi dintre aceştia şi-au ocupat pă- mînturila care socoteau câ li se : cuvin. Pînă în prezent, au

; fost puse îri posesia a 101» fa-> milii de Ia fostele cooperative

\ 'agricole înfrăţirea şi Unirea 1755 ha. Acţiunea continuă, fiindcă au mai rămas de im-

. părţlt însemnate suprafeţe. In acelaşitimp. trebuie să men­ţionam că acţiunea de punere

' ; . In posesie se- d^făşoară-. mai- lent Ia ’ Someţeni. în mare par- •

ţe_ cetăţenii, şi-au ocupat ve- -■ n chile lor pămîrituri ţi numai în

cazuri de excepţie au primit pămînt în altă , parte. •

Cei mat mulţi au început :să ■lucreze cu Agromeeul. Se . pu­ne Insă o întrebare: Ce se va

■ - ■ intîmpla . eu c e i , care - nu-şi

vor lucra pămîntul? Legea fon­dului funciar prevede, în* ast­fel de cazuri, sancţiuni. Toţi' deţinătorii de terenuri agrico­le sînt obligaţi să asigure cul­tivarea , acestora şi protecţia solului. Dacă nu se respectă aceste prevederi, proprietarii de terenuri vor fi. somaţi în scris de către primării. Aceia care na vor da curs somaţiei şî nu tşf respectă- obligaţiile Ia termenul; fixat din motive im­putabile vor fi sancţionaţi, a- nuslv cu: plata unei sume de la 5000 la 10.000 lei pentru un hectar: Cei care dupâ o peri­oadă de,? d o i . ani ; nu lucrează pămintul. pierd dreptul; de fo­losinţă asupra acestuia. ;

IdeaL ar fi însă să nu se a- ■jungă. I»; sancţiuni, ci' să se lucreze pămîntul In cele mai bune condiţii. Cîştigul âr fi infinit mai mare pentru; pro- , ducătorii particulari. . ' I.lt-

i,»Ş|3ŞipSVvjty ,\i ' ' ' '■

PC Valea Ierii, in satul Cups Fotografia: Nicolae PETCli

Un posibil început de drumOamenii ’ dia Valea ferii-(una dintre

cefe mai mici comune din judeţ) au â- , vut. şi au viaţa, legată de munca la pă­dure şi la Fabrica de cherestea. Agricul­tura este, practic,; reprezentată de creş- • terea animalelor, dar aceasta nu este su­ficient de dezvoltată datorită, în primul

. rînd, . suprafeţelor reduse de păşune şf mai ales de fineţe. Cum fin .este relativ ' puţin, iar perioadele reci foarte lungi în decursul unui' an, gospodarii sînt ne­voiţi să ţină an număr mai mic de ânî- maie’ Cu toate aceste condiţii vitrege ei ■ au răzbit, âu supravieţuit şi după inun­daţiile catastrofale cam au avut Ioc cu mai mulţi ani în urmă. -

Munca la pădure nu a fost şi nu este uşoară; indiferent de vreme, oamenii se află In pădure, unde lucrează din greu. Nici munca în fabrică nu este. uşoară. Dar le asigură plinea cea de toate zilele.

Pe la mijlocul anului trecut, cei de la fabrică — dar nu numai ei — au trăit zile şi nopţi de mare îngrijorarer un stu­pid incendiu, a devastat hala- principală. Va fi sau nu ea refăcută?.— se întrebau oamenii. Dacă nu se reface, unde vor lu­cra?. Dar în scurt timp, prin grija con­ducerii întreprinderii şi a celor din Va­lea lerij, ‘fabrica a fost repusă în func­ţiune. '

Ce s-ar face ei fără fabrică? Âr fi, unii din ei muritori de foame sau în pribe­gie, prin ţară în căutare de lucru. . . ■

Sînt multe, de făcut în Valea Ierii, înai ; ales 1n ; domeniul edilitar^gospodă- resc. Drumurile sînt rele, mai ales cel. dintre centrul de comună şi satul Caps: îrt comună nu există un oficiu poştal, iar asistenţa sanitară este . .. cum este.

Acestea şi multe altele au constituit subiecte de discuţii într-o recentă şedin­ţa a noii administraţii a comunei. Foar­te greu* se finalizează obiectivele esen­

ţiale ale Legii fondului funciar. Sînt multe cazuri particulare — cu păşunile* fîneţele naturale şi terenurile împăduri­te' —' care se rezolvă greu, deoarece oa­menii nu acceptă unele prevederi ale le­gii; sau nu le înţeleg, iar cei de la or­ganismele judeţene care ar trebui să se deplaseze la faţa locului pentru a da ex­plicaţii nu prea se înghesuie. Şi astfel, disensiunile dintre cetăţeni, dintre aceş­tia şi primărie sînt inevitabile.

Comuna nu are bani pentm a face ce şi-ar dori, iar de primit nu primeşte de la nimeni sau dacâ primeşte sumele sint neglijabile raportate la preţurile _şi ta­rifele actuale. Din discuţiile cu primarul comunei. Marcel Marcu. cu nenea Tra­ian Oneţ, - fost maistru principal fores­tier, actualmente pensionar şi consilier comunal, cu alţi. oameni de ispravă, am înţeles dorinţa tor de a ridică comuna, de a o face mai frumoasă, de a oferi lo­cuitorilor condiţii de viaţă mai bune.

O speranţă o reprezintă turismul pen­tru care se pregătesc. Timid la început, deoarece singura baza materială o re­prezintă .gospodăriile localnicilor- dor­nici a găzdui şi hrăni oaspeţi. Este un început de deschidere a turismului spre această zonă neasemuit de frumoasă, ca­re oferă iubitorului de drumeţie ceva ce nu se poate uita. .

Anul 1992 înseamnă pentru locuitorii comunei Valea Ierii un început de drum spre o . activitate de mare viitor şi anu­me turismul organizat Este o dorinţă a primăriei şi a oamenilor de aici, dar ea' nu este suficientă, e nevoie şi de un

.substanţial sprijin dfn partea unor insti­tuţii judeţene, a agenţilor economici in­teresaţi in turismul montan.

Ion GOIA

SOCIETATE NOUĂ - NECAZURI NOI (I)O Infervhr cn dl. ec. Augustin COllOIAN. di­

rectorul Direcţiei de muncă şi protecţie socială ®

— Dorim sâ abordăm anumite aspecte legate de activitatea Direcţiei de muncă şi protecţie so­cială. La început sîl ne referim Ia şomaj, şt Ja protecţia’ socială.

— Protecţia socială a unor categorii de'persoa­ne care nu sînt încadrate. în mujică este regle­mentată prin lege, asigurîndu-se. un ajutor d e şo - ' maj care diferă în funcţie de salariul avut la da­ta desfacerii contractului de muncă şl de vechi­mea în muncă. De la aplicarea' Legii nr. 1 din. 1091 au beneficiat de ajutorul de şomaj 12.494 persoane. Dintre acestea la ora actiialâ mal pri­mesc ajutor J0.740 persoane din care £492 sint femei. Doresc să precizez că tn evidenţele noastre avem 13.673 persoane care solicită -un loc de munci Adăugăm că 2.933 persoane, conform pre­vederilor legale, nu au dreptul la ajutorul de şo­maj.

— Ce acţiuni întreprindeţi pentru repartizarea în muncă a? acestor persoane?

— Repartizarea tn muncă se face Iri funcţie de solicitările pe care Ie avem din partea socie­tăţilor comerciale-. Acestea au obligaţia, potrivit prevederilor Legii nr. 1 din 1991. sâ ne comunice In termen tfe 3 zile toate posturile devenite va- ■ canto. Din- păcate, numărul Jocurilor vacante este extrem de redus comparativ cu solicitările de în­cadrare. Predomină unele «neserii din domeniul construcţiilor.— Ponderea serviciilor In alte ţâri este pre­ponderentă.

— Nu stăm prea bine în această privinţă. La ora actuafâ pondbreft populaţiei ocupată în sfera

serviciiîw este foarte mtrS.— Puteţi întreprinde ceva?— Chiar pentra acest fapt am organizat cursori

de calificare pentru orientarea persoanelor; spre acest sector de activitate care are o largă pers­pectivă. Astfel, pe lingă meseriile de zidar, dul­gher, geâmgitj, mai sînt organizate cursuri de ca­lificare în meseriile de croitor, cismar, trîcotor, coafez, frizer. De asemenea» mai avem în pregă­tire organizarea-'unor cursuri de calificare In me­seriile de vlnzător. bucătar, ospătar, mecanic au-’ to, tîmplar etc. . - .. ; .‘ : — Situaţia şomerilor se agravează şi prin în­treruperea temporară a activităţii unor . agenţi

'economici, i ? ]<,. '-v■■■;— Este un fenomen care îngrijorează Guvernul a emis, o hotărîre menită sâ diminueze; acest efect 'V.',1 .".

. — Cc conţine aceasta?— Pe durata întreruperii temporare a ‘ activi­

tăţii unor agenţi-economici. In perioada I no­iembrie 1991 — 31 martie 1992, datorită neasigu- rării resurselor energetice, personalul al cărui contract individual de muncă a fost ^menţinut primeşte o Indemnizaţie neimpozabilă; egală cu 63 la sută din salariul tarifar net lunar, indexat, precum şi alocaţia pentru copii. Sumele necesare pentru plata indemnizaţiilor, prevăzute se pun la dispoziţia agenţilor economici de către Ministe­rul Muncii şl Protecţiei Sociale din fondul con­stituit pentru plata ajutorului de şomai te pro­punerile ministerelor şl' prefecturilor. Eondtţiile de stabilire a drepturilor şl de virare a sumelor către agenţii economici se- vor realiza pc baza Instrucţiunilor Ministerului Muncii şl Protecţiei Sociale. Agenţii economic» vor lua măsuri pen­tru dimensionarea personalului In raport de po­sibilităţile efective de desfăşurare a acttvtt&MI tn perspectivă; personalul devenit disponibil vai be­neficia'de drepturlte prevăzute de Legea nr. I/I99Î privind protecţio soclalâ o şomerilor (I reintegrarea lor profeslonalâ. Ion RUS

SUBVENŢII DIRECTEBunele- intenţii ale legislati­

vului şi executivului. atunci■ cind există, .: se finalizează cu ; mare greutate Un singur exem- . •-plttr carnea de porc; şi de vită

de calitatea a II-a, - carnea, de -. pui» salamul de vară (de ce a-

cesta?) şl parizerul ar trebui să, le cumpărăm din magazine lâ preţuri acceptabile, fiind , sub- venţionate de către guvern, de la buget- Aceasta se cheamă

- ne.- este asigurată! protecţia, s o - , cialăf Aşa ar ■ fi dacă. Intr-ade­văr. aro găsi aceste produse şl le-am. putea cumpăra din ma­gazin. ©antităţlle care apar în reţeaua comercială cu amănun-' tul sînt prea mici. însă. pentra

- a ajunge tuturor celor ce nu se mai descurcă ca banii. fntre- bînd oamenii din comerţ ce pă­rere au despre acest mod de a asigura protecţia socială, am reţinut mal multe opinii. Prima ar fi aceea ca Intre beneficiarii abatoarelor de carne şt al so­cietăţilor de prelucrare- a cărnii să nu figureze particularii sau societăţile din alimentaţia pu­

blică care preiau marfa; la preţ subvenţionat şi o vînd la preţ de trei, ori .mal ; mare numai. pentru că o taie şl o împache­tează. O .a.doua, să fie subven* . ţionate alte' mezeluri decît. sa­lamul de vară (polonez, teber). Cea maî. substanţială (şf etici- . entă»' credem f propunere â ve- ' nit din partea d-tui director : E- mil Cicio. de Ia Prefectura Cluj, care consideră - necesar ca sub-, ventlile să se acorde, direct co- tăţeanuluî, adăugato la salariu (în mod diferenţiat), la pensie sau ta ajutorul de şomaj. S-ar elimina complet riscul deturnă­rii subvenţiilor şi* in plus din acelaşi fond bănesc, cei mai să- ' raci ar putea beneficia de sume mai consistente.

La rîndul nostru, lăsăm ideea _ să circule înspre cercurile înalta ale legislativului şi executivu­lui. Poate o „prinde*1 * cineva şlo ia în serios» Pînă una-alta. guvernul va mai reduce ..din sumele alocate subvenţiilor pen­tru alimente. M.S.

CALENDAR• A 34-a zi a anului. Mai

sint 27? de zile pină ta sfîrşitul anului. Soarele a răsărit la ora0,52: şi va apune Ia ora 19.45.

• 1905 — moare. Ia Itetea£ Ioan Pop Reteganul* folcloristul

ce! mal reprezentativ at Tran­silvaniei (n. 1853).

• 1944 — Încetează din viaţă , pictorul Octav Bâncilâ.

• 1992 — au toc alegeri peiv- tro Parlamentul kurd. ditt Kurdlstanul irakian. j

Page 4: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

a d e v ă r u l d e c l u j

Petrache Lupu... redivivusî‘ Tn iulie 1035 apărea, la Craiova, Minunea de la Maglavit — Dolj. Dumnezeu vorbeşte oamenilor prin ciobanul Petre Lupu, o broşurică de 38 de pagini. In Cuvînt înainte, autorul, utilizînd rela­tările ziarului „Curentul1;, aduce la cunoştinţă oa­menilor cum că „în comuna Maglavit ~ Dolj, cio­banului Petre Lupu i s-a arătat Dumnezeu, în trei Vineri de-a rîndul, şi i-a comunicat poruncile Sa­le, către toţi creştinii. De' unde pînă aci Petre Lupu era SURD şi aproape MUT, atit auzul cît şi vorba i-au fost redate". •' .

In numerele următoare ale aceluiaşi ziar. se pu- ' tea citi: „Dumnezeu reapare din nou (sic!) cu care

ocazie se petrec alte minuni**. Autorul conchide: ,,cele scrise în această carte, sunt constatate şi re­date de ziare serioase, şi de oameni de bună cre­dinţă, care au fost la faţa locului. Nu este vorba de romane, basme ori filme de cinematograf", ci „ne găsim în faţa unor fapte Dumnezeieşti14.

Se relatează apoi că „vîlvă mare a fost şi ves­tea a, mers din om în om, cu iuţeala fulgerului, că în comuna Maglavit s-a întîmplat o minune: ciobanul Petre Gh. Preda Lupu a vorbit cu Dum­nezeu* iar ca urmare duminică, 14 iulie 1935, la procesiunea de la „Fîntîna Ciobanului**, au fost peste 20.030 de oameni,, slujind 9 preoţi, iar peste8.000 de oameni s-au botezat cu apa de la fîntînă. „în timpul acesta Ciobanul Petre, spuse; că ve­dea chipul Domnului cum plutea deasupra lor“.

Recent, în Editura „Dacia" din Cluj-Napoca, au apărut mărturiile asupra unui veac zbuciumat ale profesorului universitar Nicolae Mărgineanu, sub titlul „Amfiteatre şi închisori1*, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Voicu Lăscuş. Cu studiile de specialitate în Germania şi SUÂ, cu documentări £n Anglia şi Franţa, Nicolae Mărgineanu este au­torul unor valoroase tratate din domeniul psiholo­giei, locul dintîi fiind ocupat de „Psihologia per­soanei" (574 p.). apărută. în 1911 (Cartea reapare In 3973 sub titlul „Condiţia umană1*), care eşte pri­mul tratat românesc in acest domeniu.

Căzînrt victimă campaniei „de distrugere a in­telectualităţii româneşti şi a celor ce purtau stea- gul democraţiei şi al conştiinţei naţionale1* (p. 7), _ profesorul Nicolae Mărgineanu (1905—1980) este condamnat la 25 de ani închisoare din care a executat 16 ani şi două luni. întimplarea face ca In celulă sa din arestul Ministerului de Interne să apară, la un, moment dat, nimeni altul decît tm cioban brunet, de statură mijlocie, cu cojocul pe umeri şi cu pălăria rotundă de mărginean", adică- Pef raciie Lupu.

După închegarea primului dialog cu Petrache' Lupu de ia Maglavit, psihologul de meserie afir- . mă: „era evident că inteligenţa lui nu depăşea pe aceea-a unui debil mintal şi urca numai pînă la etatea mintală de patru ani“ (p. 214). , “

tn totală opoziţie cu cele relatate în broşura din 1935, profesorul relatează: „din cele povestite . de cl peste zi, reieşea câ a fost băiatul din flori ai unei fete, singura la părinţi, pe care o siluise lin plutonier. De ruşine, după ce a înţărcat copi­lul, a 'plecat din sat şi nu s-a mai reîntors. A fost crescut la stină de moşul său, tatăl fetei.. In sat băiatul a venit' cînd a ajuns măre ca să vadă ' şl e! feciorii şi fetele'la joc. Cu dînsul însă, pel-: tic şi slab de minte cum era, nu a voit să joace nici cea mai urîtă fată. In bătaie de joc îl luau cu toţii. In una din zile cînd s-a reîntors îndure- - rat la.stînă, s-a oprit la umbra unui copac de la izvorul la care şi-a astîmpărat setea. Viziunea des­pre Dumnezeu iu chip de moş, ca şi bunicul său, atunci a avut-o.■— lntcarce-te in sat., î-a spus moşul, tunînd şi

fulgerînd, şi spune oamenilor, că sînt răi şi ticăloşii

Să se pocăiască şl să nu mai rîdă de tine, fiindcă altfel e rău de ei că ajung în iad.

S-a reîntors în sat şi a strigat la oameni po­runca domnului. Lumea a rîs de el, dar o babă şi-a făcut cruce şi a spus oamenilor să nu mai rîdă, că-i păcat. A doua duminică s-a repetat ve­denia . . . De data aceasta lumea care a rîs de el, a fost tot mai puţină, iar cruce şi-au făcut mai multe bate. în duminica a treia preotul l-a dus la biserică" şi a mustrat credincioşii care rid de el. -

— Nu prin cei sfâtoşi vorbeşte Dumnezeu oa­menilor, ci prin gura celor săraci cu duhul, cum spune şi în biblie, a 2is preotul.

Din spusele lui. Petrache reiese că un om deş­tept şi întreprinzător a fost acest preot. Moşul său nu agrease totuşi „teatrul1* popii’ cu el, dar acesta nu s-a lăsat nici el păgubaş deoarece în inima oamenilor cucernici predicile sale şi-au făcut efec­tul dorit şi afluenţa la biserică a crescut. Cu tim­pul au venit la biserică şi bolnavii şi bătrînii diri satele din ju r ...

Hipnoza colectivă în mase ajunsese astfel în toi şi graţie ei Petrache Lupu a făcut şi minuni, vin­ciecînd paralizii de ordin isteric, pe care, desigur, orice psihiatru ■ le vindecă prin aceleaşi mijloace cu deosebirea numai că el face hipnoză individu­ală, nu colectivă.

Cu timpul bietul Petrache a fost luat în „antre­priză** nu numai de zeci de preoţi şi episcopi, cl şi de patriarhul însuşi, care l-a'dus să repete cu­vintele sale sterectipe de debil mintal la biserica Patriarhiei.

Oameni de pretutindeni ■ îi oferiseră lui Petrache cadouri şi bani, ba chiar şi 40 de oi, dar moşul său l-a sfătuit să le dea toate bisericii. A avut grijă popa de toate acestea. . . ■ ;

Intr-o discuţie cu un colonel, profesorul Măr­gineanu spune despre Petrache Lupu că e un ne­norocit de debil mintal, dar că „la .mintea lui pu­ţină, om mai cinstit decît el n-am: cunoscut** şi că „atari vedenii au.cel puţin unul din zece din toţi cei care trec pe la clinică de psihiatrie. Restul a fost opera preoţilor, care l-au exploatat, pe de parte, şi a lumii necăjite şi bolnave, care a căutat alinare, pe de altă parte" (p. 217). I. T. STAN

cu unPA G IN A i

şi doi căruţaşiAcum cîteva zile, la redacţie a

venit Bonda Viorel, din satul Hăşdate, nr. 89, comuna-Săvădis- la, împreună cu soţia, şi ne-â re­latat următoarele: „In data de 19 martie, în jurul o r e i 18, veneam de la moara din Gilău, împreu­nă cu fratele meu Bonda Alexan­dru, şi ne îndreptam cu căruţele cu sacii de. făină spre casă. In tre Săvădislâ şi Lita ne-am în­tîlnit cu o „Dacie" albă din care au cobcrît plutonierul major Mol- nar Ludovic, şeful postului de poliţie din Săvădislâ, căpitanul Sergiu Brie şi Trinca Liviu, a-

Jutorul şefului de post. S-au oprit în dreptul fratelui meu, care era în faţă cu căruţa; l-au tras jos din. căruţă şi plutonierul Molnar a- începtlt să-l bată.- M-am apro­piat şi am întrebat ce, s-a în­tîmplat, la câre plutonierul Mol­nar s-a îndreptat, spre mine ‘ şi mi-a zis: „Aici eşti, banditule, Băga-te-aş__ Coboară din căru­ţă V Am întrebat pentru ce. Am coborit, iar plutonierul m-a lo­vit de mai multe ori. Am certifi­cat medical nr. 1666 de la ser­viciul medico-legal,. am o coas­tă fisurată, multe • vînătăi. De a- colo ne-am dus la postul de poli­ţie, unde am cerut să mi se dea voie să dau telefon, la Inspecto­ratul judeţean de poliţie şi la Salvare. Nu mi s-a dat voie. To­

tuşi, în cele diri /urmă am ieşit din post şi am fugit la oficiul telefonic. de unde am sunat la poliţie şi am vorbit cu ofiţerul de serviciu, cerindu-î să trimită un echipaj să verifice ce s-a în­tîmplat la Săvădislâ. Mi s-a spus că îndată ce .vor avea unul vor trimite. Am anunţat, de aseme­nea, Salvarea şi la mine in sat să vină după cai şi căruţă. Am revenit la post, plutonierul m-a înjurat din nou., A venit apoi Salvarea cu care, împreună cu căpitanul Brie şi sergentul Trin­ca, am mers la Urgenţă, unde am

• stat pînă a doua zi. Cît timp am fost. reţinut în post, plutonie­rul major Molnar a adus doi martori, am cerut să-mi dea voie

'să aduc ş i . eu doi, dar nu m-a lăsat. Am fost amendat eu şl fratele; meu cu suma de 30.000 lei“. ■

Nota redacţiei: Aceasta este întimplarea istorisită de Bonda Viorel. Nu vrem să spunem că versiunea dinsului este adevăra­tă înainte ca; plutonierul major

. Molnar din Săvădislâ să-şi fi spus părerea. De asemenea, aşteptăm rezultatul cercetărilor. întreprin­se de Inspectoratul judeţean al

• poliţiei. Oricum, cazul este" fia-., grant şi trebuie să fie lămurit cu obiectivitate. în spiritul» adevă­rului, iar vinovatul pedepsit. ■

1 NOTA REDACŢIEI :Textul d-lui Stan nu eslc-, o „replică" ad-hoc

la .minunea** de Ia Cluj. Aflat, de mai multă vreme în redacţia noastră, riu a fost publicat întrucît despre cartea profesorului Mărgineanu critica literară s-a pronunţat şi în paginile zia­rului. O 'întîmplare cc tinde să ia proporţii alar­mante prin afluenţa din cimitir, nesfirşitele dis­cuţii şî supoziţii ale cetăţenilor Clujului, inter­pelarea autorităţilor etc. reactualizează episodul cu Petrache Lupu fiindcă ne obligă să fim, fă­ră voia noastră, martori la apariţia; unui „Ma­glavit** clujean. Nu susţinem totala similitudine între mecanismele care au generat' isteria ' co­lectivă dc acum măi bine de o jumătate dc sc- col şl enorma vîlvă din' presa vremii — şi îm­bulzeala creată de simple zvonuri a curioşilor, naivilor, a unor bolnavi încrezători în posibili­tatea vindecării şi, din păcate, a unor'profitori fără scrupule. Despre cazul clujean am scris şi vom niai scrie, pe măsura descîlcirii unui ghem încurcat poate mai mulţ dc ignoranţă, goană du­pă senzaţional, poate şi niscaiva interese greu de mărturisit. Oricum, apelul pe carc-1 adresăm este ca lumea să-şi vadă de treabă. Clujul nu este Maglavit 1

ANTECEDENTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE LA NISTRU (III): ;. (Urmare din pag. t-a)- .1932, la Musee Sociale, un mi­ting de protest cu titlul. Trage­dia de. Ia Nistru, prezidat ' deA.F. Kerenski, fostul preşedinteol .guvernului provizoriu rus îh anul J917, atunci direc­tor al .revistei. „Dni“ („Les Jours**). unde ziaristul' Geo London a prezentat o' amplă da­re de seamă, care a mişcat adînc asistenţa. Un alt miting a avut loc ]a sala Wagram. ' .

Cotidianul parizian „L’Ordre" o publicat la 23 martie 1932 Memorandumul întocmit de că­tre un grup' de Intelectuali ro­m/ini — un rol deosebit de ac­tiv Jueîndu-1 N.I’ş Smochină, ca­re era preşedintele Asociaţiei ţo- mânilor transnistrieni. Memoriul a fost prezentat preşedintelui So­cietăţii Naţitmilor şi susţinut în

■; Comisia' a VI-a,; care se ocupa de problema minorităţilor. Actul era semnat de -634 de refugiaţi, care au scăpat cu viaţă.

La ' amplificarea disperării - populaţiei româneşti şi a exodii- .; lui peste Nistru a contribuit şi

situaţia gravă în care a ajuns bi­serica. In momentul venirii bol­şevicilor la putere, în 1917, in ţinuturile dintre Nistru : şi Bug • erau 1.017 biserici şî case de ru- ' găciune, 13 mănăstiri şi schituri, 890 de preoţi şi 384 de călugări. După 23 de ani de ocîrmuire co- , munistă, autorităţile române ău mai găsit în Transnistria o sin-' gură biserică care nu fusese în­chisă — biserica cimitirului 2 din Odesa, unde funcţiona preo­tul moldovean Vasile Bragâ. Prin urmare. Rusia pravoslavnică de odinioară s-a transformat într-un focar de necredinţă şi sacrilegiu.

O parte din lăcaşurile sfinte au fost dărîmate şi amenajate pen­tru întrebuinţări profane şi pro­fanatoare. Slujitorii altarelor au fost supuşi la nenumărate umi­linţe, arestări şi surghiun, mulţi dintre ei fiind omorîţi.

Prin urmare, agresiunile actu­ale de la Nistru, persecuţiile şi suferinţele la care sînt supuşi românii transnistrieni constituie urmarea unor acţiuni ostile, pro­vocatoare, cu prelungiri în timp pină la începuturile statului bol­şevic rus — care moştenea la rindul lui tendinţele anexioniste ale imperialismului ţarist. Intil- nim aceleaşi reacţii -şi aceleaşi reflexe ale unei. mentalităţi do­minatoare, incapabile să înţelea­gă dorinţa şi aspiraţia legitimă de identitate şi libertate naţio­nală, , de afirmare a dezideratu­lui unităţii politice.

„GĂINARUL" DIN PETREŞTII DE JOS

I Deşi are 37 ani, Rhău Ioan; din comuna Petre$tii de Jos. nu s-a „obosit" să ridice nici mă­car un . . . pai pentru a trăi în mod demn. Şi~atunci? Pentru a trăi (se • înţelege, parazitar)' s-a apucat de furtişaguri. ' Altele mai mări, altele' moi mici. Fura

de prin ogrăzile sătenilor, de pe unde apuca. ■

Tormai s-a reîntors din de­tenţie.' Cîteva zile-a stat pe

. blat. , .Cind stomacul, şira făcut sim­

ţită, prezenţă, Rusu Ioan , V s-a . dus să ,... agonisească ceva. Aţi.

crezut, cumya,. că să ' munceas­că? Nici vorbăl A dat buzna peste coteţul unui gospodar dc unde â ' sustras * patrii găini. A

'încercat să le plaseze la. o faml-, lie de ţigani. Ştia cl ce ştiai

Numai că familia de ţigani s-a dovedit a fi cinstită; Că a- vem şi din acestea. L-au dat pe mina poliţiei. Şi astfel, „găina­rul" din Petreştii de Jos a ajuns din nou acolo unde li este, lo­cul. De astă dată pentru mai mult timp. Că-i. recidivist I ;

. Ion CORDOŞ.!

P R E C I Z A RIn'legătură cu reconstituirea

dreptului de proprietare asupra pădurilor şi a altor terenuri a- coperite cu vegetaţie forestieră se ridică foarte multe probleme.

-Pentru clarificare ne-am adresat d-lui ing. Victor CHERECHE- ŞIU, directorul Filialei teritoria­le Cluj a Regiei'Autonome a Pădurilor „ROMSILVA", care, a făcut următoarele precizări:

în conformitate cu prevederile ’ art 41 din Legea fondului fun­ciar, comisiile locale, pe baza cererilor şi actelor doveditoare depuse de foştii proprietari- sau moştenitorii acestora, au întocmit lucrările de reconstituire a drep­tului de proprietate asupra tere­nurilor cu vegetaţie forestieră. Potrivit legii, foştii proprietari sau moştenitorii: acestora au dreptul să primească cel mult 1 ha :de pădure sau alte terenuri cu vegetaţie forestieră, care îm­preună cu suprafaţa agricolă să nu : depăşească 10 . ha . în echiva­lent arabil.. Se precizează ., că terenurile respective vor fi gos­podărite ş i' exploatate în regim silvic şi că aceste suprafeţe vor fi acordate din trupuri izolate sau la liziera pădurii..

La data actuală, documentaţii­le privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate ; asupra pădurilor şi a altor terenuri cil vegetaţie forestieră sînt clefiniti- vate de toate primăriile, cu excepţia celor din comu-

IMPORTANT PENTRU ;PENSIONARI

Incepînd cu data de 1 aprilie’92, toate casele de bilete CFR, in­clusiv Biroul de Voiaj, elibereâ-

. ză pentru toate categoriile de pensionari bilete de călătorie cl.II cu reducere de 50 la sutâ în limita celor 6 călătorii pe an a- probate la intervenţia Uniunii Generale a Pensionarilor din România, de către Societatea Na­ţională a Căilor Ferate. Elibera­rea şe face pe baza deciziei de pensionare (in original) şi a bu­letinului de identitate pentru fie­care călătorie In parte. Fac ex­cepţie de la aceasta, pensionarii care au primit aceste facilităţi prin. alte acte normative vala­bile pe acest an.

Orice alte lămuriri se vor da de către casele de bilete CFR, inclusiv Biroul de Voiaj..

CONSILIUL JUDEŢEAN A tUNIUNII PEV«!!ONARILOR

CLUJ

nele ' Chiuieşti şi Jichişu de- Jos la care sînt• in curs de întocmire.'în conformitate cu art. 27 din Regulamentul de a- plicare a , Legii fondului funciar, unităţile silvice pun la dispoziţia comisiilor locale suprafeţele de păduri şi alte terenuri cu vege­taţie forestieră validate de co­misia judeţeană in vederea atri­buirii şi punerii în/posesie. In acest scop, ocoalele silvice au identificat, şi pus la dispoziţia co­misiilor teritoriale, . cu , consulta­rea prealabilă, a _ grupurilor de cetăţeni -îndreptăţiţi la reconsti­tuirea dreptului. de • proprietate, au întocmit actele de predare— primire. Pentru finalizarea lucră­rilor şi asigurarea gosp.xlăririi de către proprietari a pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie fores­tieră, facem următoarele preci­zări legale şi recomandări:

l: Se impune urgentarea atri­buirii trupurilor" de pădure şi de alte terenuri cu vegetaţie fores­tieră foştilor proprietari sau moş­tenitorilor acestora pentru... în­cheierea acţiunii pînă cel tîrziu la sfîrşitul lunii -aprilie a.c.

2. Ocoalele silvîce,1/odată 'cu punerea la dispoziţia; comisiilor teritoriale a trupurilor de pădu­re pe localităţi, vor. întocmi ac­tele de predare—preluare la care se vor anexa, măsurile privind a-

. plicarea de către proprietari .a regimului silvic. ^ . ;

Sperăm că noile administraţii locale vor reuşi să finalizeze, în termen cît mai scurt, cele men­ţionate. : r. ;

METEOAstăzi vremea va fi relativ.cal­

dă, cu cerul variabil, mai mult noros în cursul dimineţii cînd, izolat, va mai ploua. Vîntul va sufla slab la moderat din secto­rul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 9 gra­de, tar cele maxime, între 14 şi 16 grade In continuare, vremea va rămîne'caldă, căpătînd şi un aspect de instabilitate la sfîrsi- tul săptăminii. reri, la ora 12, la Cluj-Napoca temperatura a fost de 12, grade, iar presiunea at­mosferică de 721.6 mgh, în uşoa­ră scădere Prognoza a fost ela­borată de . meteorologul de servi­ciu Claudiu/Hermăn,. de. la Cen­trul de prevedere. "J

Page 5: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

PAGINA * -ADEVĂRUL DE CLUJ

VROM-AGRiCOLSEMr;• Str. Bobîlna nr. 3 “ ..

Aleşd, judeţul Bihor i * Telefon 993/4-10-61,

/ Fax 993/40856 Firmă prioritară în sector agroalimentar cau­

tă persoane capabile de organizarea achiziţiei de FRUCTE CULTIVATE, FRUCTE DE PĂDURE. CIUPERCI COMESTIBILE şi diferite SEMINŢE.

Pentru informaţii■ telefon 993/4-10-61, între orele 8—15■ telefon 993/4-05-89; între orele 17-20. (475)

ROM-AGRICOLSEMI ;Str. Bobîlna nr. 3

Alesd, judeţul Bihor ^ :: Telefon 993/4-10-61, V

Fax 993/40856 , a c h i z i ţ i o n e a z ă :

FRUCTE CULTIVATE:i B căpşuni ■ : ■.■ zmeură

. B cireşe .B prune " '■ piersici ^ .<■ pere - i,:-

FRUCTE DE PĂDURE:- B mure -

B afine B frâouţe

CIUPERCI COMESTIBILE:' B hribi .

B gălbiori B bureţi de prun

f B ghebe ■= r ,• B crăiţe- -

B zbîrciog SEMINŢE:

Ei seminţe de dovleac B rriiez de. nucăB seminţe de floarea-soarelui de culoare alb

cu dungi S3 seminţe de in B seminţe de dnepă .(475-A)

REDUCERE DE PRET V ANVELOPE AUTO. IMPORT, CALITATE FOARTE

bi/ n a . .Cluj, str. Jozsa Bela nr. .46, str. Donath nr. 13,

BL. M I, sc., III, garaj. (7001)

C.A.P. BOJUvinde prin licitaţie: >B grajd pentru bovine de 316 capete, alte obiec­

te de inventar.Licitaţia are loc in data de 8 aprilie, orele 9,

în sat Boju. (6801)

SUCURSALA DE TRANSPORT TEHNOLOGIC :. A LEMNULUI

str. Fabricii de Zahăr nr. 9 3 /A - vinde la licitaţie mijloace fixe de transport, trac­

toare şi utilaje de atelier.Licitaţiile se vor desfăşura la autocoloanele:

Guj 6 aprilie,. lara 7 «prilie, Poieni 8. aprilie, Dej 9 aprilie, Călăţele 10 aprilie, M. Viteazu 13 aprilie, Jibou 14 aprilie, Şjmleul Silvaniei 15 aprilie, Zalău16 april/e, Gilău 17 aprilie*• Informaţii suplimentare la sediul sucursalei, te ­lefon 14-55-88, compartimentul tehnic, sau la se­diul fiecărei auiocoloane. (4449) ; v - ,,

S.C. „CONSEL IMPORT - EXPORT" S.R.L. vinde TV color in stare foarte bună — garanţie.

Program 10-19, str. Moţilor nr. 89. (6640)

S.C. AGROTRANSPORT CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, calea Baciului 81-83

vinde, prin licitaţie publică, mijloace de transport.Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în data

de 9 aprilie 1992, ora 12.Listele cu . mijloacele de transport propuse spre

vînzare sînt afişate la sediul autocoloanelor din Baciu, Floreşti; Cămâraş şi Huedin. (476)

■ i u . \ b r N r . ' : , c o N i i 5A N Y

ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI ' CLUJ-NAPOCA Piaţa Victoriei nr. 19

ORGANIZEAZÂ în data de 5 mai 1992, ora 10, la sediul unitâţii ,concurs în vederea‘ ocupării, pos­turilor de: \ w

B REFERENŢI (operatori maşini de calcul) Informaţii suplimentare în legătură cu condiţiile

de participare şi tematica concursului la sediul, unităţii,-camera 71 . telefon 11-54-58. (469) ■;

COOPERATIVA „IGIENA" CLUJ-NAPOCA str. Şt. O. Iosif nr. 1—3 ,

anunţâ în data de 8 aprilie 1992, licitaţie la mij­loace fixe. r

Licitaţia va avea loc la ora ;9, str. Qmpinanr.88. Lista cu mijloacele fixe se poate consulta Ia se-

dîoF cooperativei. (6998) ; v'r

S.C. SPICUL DE GRIU - BUZA KALĂSZ S.R.L . IMPORT-EXPORT t Ţ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Heltai nr. 72 încheie contract cu proprietari de teren agricol, de stat, asociaţii şi particulari, pentru, mari cantităţi de:

■ grîu de toamnă, seminţe de floarea soarelui şi porumb comestibil.

Preţul la înţelegere după calitate.Relaţii la telefon 95/18-53-35 sau 14-54r03.Nu lăsaţi, terenul arabil necultivat. Avantaj re­

ciproc..Din luna septembrie va funcţiona presă de ulei

şi moară cu site. (6819) '

FIRMA „GAUDEAMUS" angajează: • .. .

■ ■ ospătar, barman, tineri (studenţi) cu înfăţişa­re plăcută.

Informaţii: la ^sediul firmei,' str. Haşdeu nr. 80..’' " • . ( 7 0 5 9 )

In data de 14 aprilie 1992, ora 11, ta sediul Socie­tăţi/ Comerciale „Tehiîofrig" S.A., se brganizează concurs pentru ocuparea unui post de: i v ;■ B inginer de sistem >

Cerinţe:. B absolvent al Facultâţiide automatizări şi cal­culatoare

>B pregătire In reţele de microcalculatoare IBM- PC compatibile şi programare; microcalculatoare IBM-PC. (479)

FIRMA DOREX S.R.L;; expune r

B mobilă de bucătărie şi corpuri separate In in­cinta Librăriei nr. 8 vis'-a-vis de Fabrica de Bere.' , V. .' /« î ■ ■ _ (6861)

COOPERATIVĂ „DRUMUL NOU* CLUJ-NAPOCAanunţă concurs pentru, ocuparea postului de:B Pro/ectant-în atelier modele (cu gestiune)' Concursul va avea loc in data de 9 aprilie 1992,

ora 8. - . . . .. ■ ,/Cererile se depun la. secretariatul cooperativei,

cu sediul ui Cluj-Napoca, str. Şt. O. Iosif nr. 4, pî­nă la data de 8 aprilie 1992.

Condiţii de participare conform legislaţiei in vi­goare. (480)

rXcC.X^MOB?fÂ^^şnUCÂR»"^CLU£w OCÂ~enunţă organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de:

B ŞEF CANTINA• Condiţii: . V ' - . .’ B studii medii economice | B vechime in specialitate de minim 4 aniI înscrierile se fac la Biroul personal - învăţămînt pînâ la data do 9 aprilie' 1992."i Concursul va avea loc in.ziua de 10 aprilie 1992, orele 9,00, la sediul unitâţii. .. .. j: Alte informaţii se pot obţine de la Biroul perso­nal - înVăţămint, telefon 14-50-38. (472) v

ROM-AGRICOLSEMI Str. Bobîlna nr. 3

Aleşd, judeţul Bihor Telefon 993/4-10-61,

Fax 993/40856 v i n d e

seminţe de:TRIFOI -LUCERNAGHIZDEISEMINŢE IMPORT DIN ITALIA. (475-B)

S.C. AZUR S.R.L. str. A. Vlaicu nr. 17, BL V. 7 .

organizeazâ în data de 11 aprilie 1992, excursie Ia Istambul. Se asigură 2 cazări şi 2 mese in ţară. Preţ 12.000 lei. (7055)

SOCIETATEA COMERCIALA „SADA* S.A. CLUJ-NAPOCA

, . (fost BATMA) ... v. Bulevardul Muncii» nr. 8—14[ livrează din depozit, la preţuri avantajoase, cu adaos comercial rezonabil: !1 . f l tractoare şi întreg setul de utilaje agricole r ; 5 B utilaje agricole cu tracţiune animală ; : - •■ B unelte agricole şi de uz gospodăresc . î B instalaţii şi maşini de atelierI B scule, dispozitive şi materiale electrice

■ piese tractor şi utilaje agricole^■ B piese şi instalaţii pentru irigaţii.

H pompe hidraulice ^Ş B, piese şi instalaţii pentru zootehnie ;; B separatoare de lapte şi centrifuge ! U piese autocamioane şi remorci : fl anvelope şi acumulatoare pentru tractoare, autocamioane şi autoturisme ~

E3 materiale metalurgice pentru construcţii 33 plăci azbociment 'fl echipament de protecţie, cazarmament, saci

rafie, folie polietilenă - salarii, etc. i£ vopsele, lacuri, detergenţi (9 materiale chimice d/verse _■ terbicide, insectofungicide ^ Relaţii suplimentare la sediul societătii sau la

telefoanele 14-14-27. si 14-12-27, int. 4-5, zilnic între orele 7,30 - 15.00. (473)

1; , CAFE BAR „DUET"; J ; str. Traian Vuia. nr. 95

angajează personal (fete) între 18 şi 25 ani fără "obligaţii familiale, (7025)

^ REGIA AUTONOMA DE APA-CANAL CLUJ-NAPOCA. ,

Reaminteşte asociaţiilor locatarilor din blocurile racordate la puncte sau centrale termice de zonă că- '. - ■■

B Avizele de plata pentru consumul de apă poj fi ridicate de la Serviciul abonaţi din Bulevardul^. Decembrie nr. 79 în intervalul zilelor de 2—6 al fie­cărei luni ( - . B Perioada de avizare la , plato şe prelungeşte corespunzător numărului de; zile nelucrătoare din acest, interval

. B fn cazul in care nu se înregistrează în acest. * interval refuzuri la plată, în ziua următoare factu­rile se depun la C.E.C. spre deccntare; fiind consi-, derate acceptate la plată -

B Facturile nedecontate de C.E.C. se restituie REGIEI AUTONOME APA-CANAL, urmînd ca pla­ta lor sâ se .facă de către asociaţia locatarilor iii' numerar la casieria serviciului abonaţi sau cu dis­poziţie de plată depusă la C.E.C. in contul furni­zorului -•■■■■ " . ' ; ’

H Solicităm asociaţiilor de locatari sâ asigure disponibilul în cont la C.E.G, necesar decontării facturii, pentru a preveni plată majorărilor de O.50-> la sutâ pe zi de intirziere şi întreruperea furnizârij . apei dupâ 40 de zile de la expirarea termenului , de. plată, conform prevederii art. 67 din Legea nr. 4/1991 a gospodăriei comunale ■ ..l

B Asociaţiile locatarilor care deşi au fost inştiin-; ţaţe nu s-au prezentat pentru încheierea contrac­tului privind furnizarea apei, sint invitate, ih acest: scop, la serviciul abonaţi ql REGIEI AUTONOME APA-CANAL CLUJ-NAPOCA, in caz contrar se sus­pendă executarea serviciilor pentru asociaţiile in cauzâ. :;’ B. Sint invitaţi, in acest scop, şi agenţii econo-: mici beneficiari la serviciile apâ-canal prin bran* şament comun cu locatarii din imob'l, indiferent d# zona în. care-şi desfâşodră activitatea. (470)

Page 6: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

IfciCT'ARtJLDE CLU# PAG IN A «

S.Q MIPS S.A. GHERLA . str. Hăşdăţii nr. 44

organizează concurs în data de 9 aprilîe 1992 ora10,pentru ocuparea postului de: ■’ • • •

f l Inginer şef (specialitate* construcţii)Informaţii suplimentare la tel./fax 24.14.16. (485)

SOCIETATEA COMERCIALA „FIMARO" S A cu sediul in Cluj-Napoca. str. Maxim Cortci nr. 167 organizează cuncurs la data de 15 aprilie 1992, pentru ocuparea postului de:

■ Consilier juridic sau jurisconsultPentru înscriere la concurs sînt necesare urmă­

toarele acte:■ Copie carnet de muncă capitolul date perso­

nale şi activitatea profesională, B curriculum vitae

■ diploma de absolvire a facultăţii■ cazier juridic■ recomandare privind profilul moral ţi profe­

sionalînscrierile la concurs sa foc (a sediul unităţii,

compartimentul personal, pină Ia data da 14 apri­lie 1992.

Relaţii suplimentaro la telefon: 18.47.37. <484)

- . f •’ţSf l ■ij||' m/crolnformatica sri &

anunţă deschiderea magazinului de specialitate MICRO, str. Eroilor 32.Vă oferâ în permanenţă:B calculatoare personale compatibile IBM PC

XT, AT 286, AT 386;Bl software de bază şi aplicativ;B imprimante;

f i telefaxuri H gama copiatoarelor AGFA;

~ E9 materiale, consumabile: dischete,B c°rtuşe, hîrtie de xerox şi de fax, diferite tru­

se de întreţinere;B documentaţie în limba română pentru utiliza­

rea calculatoarelor personale; 'B articole de birou: produse ale firmei ROT-

R1NG, ştampile, etc. (493)^VVVVVVVSA^^VWVVVWVV«/VVSAA^|VWVVVV^

SOCIETATE DE CONSTRUCŢII caută beneficiari pentru apartament confort majo­rat, pe teren proprietatea societăţii. Se asigură proiectare şi execuţie de înalt nivel tehnic.Relaţii la telefon 18-30-75, intre orele 1Q-16. (7019;

SOCIETATEA COMERCIALĂ T.C.M - S.A. CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Beiuşului nr. 72 vinde prin licitaţie la sediul ei, în data de 10 apri­lie 1992 ora 10, mijloace fixe de transport

Mijloacele fixe pot fi văzute la sediul S.C.-T.C.M. S.A. Cluj.

Informaţii ta telefon 15.42.32, între orele 8—10. ’ (463)

»VVVs^V^AAAAA^A»VV^^VWVW^A^/v^AlA^^^^^^

AGENJIA DE TURISM A UJ.C.C». CLUJ B-dul Eroilor nr. 9, telefon 11.1Z23 .

organizează excursie în Iugoslavia 9—12 aprilie 1992: ’

B transport şi 2 cazări Timişoara B preţ: 5.500 lei/persoană. (482)

SOCIETATEA COMERCIALA „EUROTRANS" S.R.L. ^ BRAŞOV

vinde la persoane fizipe sau societăţi comerciale: B autocamioane tip 10215 noi — 6 km, echipate

cu cabină dublă, caroserie metalică şi prelate Informaţii la telefon 921/1.21.46, orele 7 -16 sau

921/1.62.06, după ora 18. (483) v .;, ,

AGENDA B.T.T. CLUJ organizează excursii în TURCIA in perioadele14—19 aprilie şi 28 «prilie — 3 mai 1992 la preţui de 12.008 lei. '

Se asigura: transport, 2 cina şt 2 cazări pe lito- raL

Informaţii şi înscrieri, AGENŢIA B.T.T. CLUJ. Pia­ţa Ştefan cel Mare nr. 5, telefon 11.80.67; 11.78.79.

(481)

ANUNŢ:

vînd: douâ maşini MERCEDES BUS 206. 8 plus 1 locuri, Diesel, an fabricaţie 1977, stare foarte buna B un MERCEDES 220 Diesel, an fabricaţie 1975 B un autocamion STEYR plus REMORCA CAP 22 to­ne, an fabricaţie 1?S0, înscrise în circulaţie. Tele­fon nr. 14.10.22. (7111)

SOCIETATEA COMERCIALA ANTREPRIZA DE MONTAJ-INSTALATll „ARDEAL" S.A.

CLUJ-NAPOCA

str. Piteşti nr. 7 cu activitate de construcţii-montaj în cinci judeţe, organizează, in data de 15 aprilie 1992, ora 10,00, 1° sediul societăţii, concurs pentru ocuparea pos­tului de: ' > •

B Inspector principal C.F.I.Condiţii: , . . .f l studii superioare economice B vechime în specialitate economică de minim

5 ani • .B domiciliul în Cluj-Napoca 'Salarizarea se face în conformitate cu prevede­

rile legofe.prirr negociere.Informaţii suplimentare fa telefon 11.69.21, Bi­

roul personal. (474)

vă oferă, la preţuri avantajoase:B combine muzicale, radiocasetofoane, videore-

cordere, cuptoare cu microunde SAMSUNG H videorecordere NEC

B ciorap-pant°lon de dame Made în Ilaly0 scaune pliante IKEA

- B mochetă import B cafea ÂLVORADAEN GROS: Str. Observatorului OS 1, telefon

11.19.29, 11.29.77.EN DETAIL: Magazinul din Piaţa Unirii nr. 15. NU UITAŢI: „SALTO"! (491)

SOCIETATEA COMERCIALA ANTREPRIZA MONTAJ-INSTALAŢII „ARDEALUL" S.A.

' CLUJ-NAPOCA

str. Piteşti nr, 7 , ; •organizează în data de 15 aprilie 1992 ora 10, la sediul societăţii, licitaţie in vederea . închirierii unor spaţii pentru activitate de birou.

- Reiaţii suplimentare la telefon 11.69.21 - Birou Administrativ. (489)

SOCIETATEA COMERCIALA „UNIREA" S.A. CLUJ-NAPOCjA . .

Piaţa 1 Mai nr. 1-2 organizează la data de 20 aprilie 1992 ora 8, con­curs pentru ocuparea următorului post:

fl Jurisconsult sau consilier juridic■ Cererile însoţite de curriculum vitae se vor depu­ne la Sen/iciul P.I.S. pînă la data de 17 aprilie1992.. .

Informaţii suplimentare la telefon: 13.62.88, inte­rior 221; 171 sau fa sediul societăţii. (490)

S.C. „ARTA CULINARA* S A. cu sediul in Cluj-Napoca .' str. lulîu Maniu nr. 34

scoate la licitaţie locaţia gestiunii pentru Unitatea17 ,,SIRENA-BRASERIE", cu sediul în Cluj-Napoca, str. Qăbucet nr. 5, care va avea loc în data de 20 aprilie 1992.

Informaţii suplimentare se pot obţfne la seaiul societăţii şi la telefonul 11.81.T6 şi 11.72.75, inte* rior 49. (492)

ANUNŢ: caut parteneri cu capital pentru dema­rarea unei FABRICI DE CHERESTEA Şl MOBILA.Deţin necesarul clădirilor şl mijloace de transport Informaţii: telefon 14.00.04. (7080)

ANUNŢINumerele cîştigătoare la TOMBOLA DELROTf:

11950 — Calculator de buzunar: fl 12570 — Radio Casetofon „LEVIS* ■ 10350 Radio „INTERNATIO­NAL" B 03861 - Radio „PORTABLE" B 09811 - Uscâtor de pâr B 02201 — Radio Casetofon „IN­TERNATIONAL" B 12117 - Televizor color ...ORI­ZONT"» ' ;v v ; v ■

'.Felicitări', şî. vâ aşteptăm sa vă ridicaţi premiile de Ja sediul firmei, zilnic între orele 8-15. (7115)

HÂSP™The p r o f essional S oftw are P rotectjon Systran

ALADDIN KNOWLEDGE SYSTEMS &

INTERAQTIV SRL

vă propun: chei'hardware pentru protecţia, calcu­latoarelor compatibile IBM

• protecţie totală pentru software; 5;• cod unic alocat fiecărei chei© protecţia tuturor programelor fcu o - singură

cheie . - 5 J ,• detecţie automată a oricărui;■ virus «;

■ '-0 mecanism incorporat antidebugging ~® suportă toate sistemele de operare; documen­

taţie disponibilă ? ; 1; PRODUCĂTORI DE SOFTWAREîCodul de protecţie implementat în codul sursă

a sigură imposibilitatea rulării neautorizate a pro­gramelor. •

Informaţii: INTERACTIV S.R.L., C.P. 449 CLUJ I sau telefon 95/15.31.12. (după ora 17). (486)

S.C. „TRANS INVESF S.R.L..

execută: confecţii metalice la comandă (garajej garduri, porţi, mobilier, gratii, închideri balcoane); tinichigerie şi vopsitorie auto. Str. Arieşului nr. 77, telefon 14.61,47. ((6434/A)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT" S R.L

angajează paznici pentru punctele de schimb valu­tar din C|uj-Napoca, care să nu °ibâ condamnări penale. Relaţii suplimentare ta telefon 11.23.70, B-dul Eroilor 27. (6887)

C.A.P. FRATA, licitează în data de 10 aprilie 1992, ora 11: f l trei autocamioane B trei tractoa­re U 650 B un ifron B patru remorci B douâ ma­gazii cereale, alte bunuri, vidanje. (7110). ?

i . . . . . . ^

QE. CONIX S.R.L. vă oferă prin magazinul din str. Napoca nr. 5, televizoare color SAMSUNG 51 cm diagonală cuteletext. Ia preţul de 101.500 lei. Stoc limitat (7116)

SOCIETATEA COMERCIALA „FROCEMA"

organizează licitaţie în zîuo d e ‘7 aprilie 1992’ la sediul din str. Beiuşului nr. î , pentru utilaje: apa­ratură şj mobilier disponibil. Informaţi» teleloh. ‘ 14.11.98. (7137) .

NOU* \S-a redeschis'salonul de'coafură „LILY". B-dul

Eroilor nr. 32, ap. 1. ; • • . :Program 9-16; Preţuri avantajoase. (7136)

AGENŢIA DE TURISM „GIMl1

Organizează excursii de 6 zile ta ISTAMBUL (o noapte cazare în ţară şi 2 nopţi la Istambul), cn plecări în zilele.de 6, 13, 20 şi 27 aprilie.

De asemenea organizează excursii săptămînole |o BUDAPESTA, cu plecarea vinerea. \

înscrieri şi informaţii la sediul firmei, din Str. ION MEŞTER nr. 4, la telefon 17.51.05. (6967) 1 ’

30 LA SUTA REDUCERE DE TARIFE

La abonamente service pentru maşini d e spălat automate: Numai 350 Ier/ lună. TETA IMPEX 5.R.L ■ 16.80.14; 12.97.63, In t» orele 16-20. (495/A)

Page 7: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

PAGINA f ADEVĂRUL DE CLUJ

SOCIETATEA COMERCIALA „SANEX“ S X & U Jstr. Beiuşului nr. 1

viwte, din’ «ta? -ţyprcmomratrv.. tfjrulmenfi'O semeringuri• curele frapezoidale ■• granule polietilenă de mare densitate• fitingurî .• plombe sigiliu şi cupru electrolitic . .• anvelope. (398) ; ;

^sS d e w t e ^ ^ o m ^ rH aîX^de^co n str u ctiiŞl PRESTÂRITN CONSTRUCŢII

cu sediul în Cluj-Napoca Bd. 22 Decembrie . . ' ■ ; /■■!-■. nr. 104 ' -•

executa în condici avantajoase următoarele pres­taţii în canstrocfii şî instalaţii {cu sau fârâ mate­rial dat de beneficiar):

• reparat construcţii ■ - < 19 zugrăveli, vopsitorii, faianţa, pardoseliO revizuit şi reparat învelitori• lucrări de canalizare stradale• lucrâri de instalaţii de orice fel cu excepţia

branşamentelor de gaz• diverse confecţii metalice0 prefabricate din beton tipizate -• Prefabricate; dale ,tub de beton pentru ca­

nalizări elemente deîmprejmuiri.Informaţii la t e l e f o n 11.13.71; 11.13.72;

int 179, 188..<339)

S.C. „ETAMAX" S.R.L. ORADEA

Coleo Borşului nr. 23/A livrează, en-gros la preţuri şî adaosuri mici urmă­toarele produse: *

• Ciocolată import (4 feluri) O Martini, Cinzano, Wiski, Palinka R.P.U. © Dulciuri import © Suc Io cutie.

Ne găsiţi ki telefon 991/6.22.73. (5555)

CAMERA "DE COMERŢ Şl INDUSTRIE CLUJ

invita 1o}i membrii Camerei Ta „ADUNAREA GE­NERALA" care va avea loc la data de 9 aprilie 1992, ora 10,00, la 5ALA SPORTURILOR din mu­nicipiul CLUJ-NAPOCA, aleea Tineretului f.n., cu următoarea ordine de zi:

•a) Prezentarea raportului privind activităţile ăestaşurcîe de Camera de Comerj fî Industrie Cluj în anul 1991.

b) Prezentarea rezultatelor financiare reflec­tate în bilanţul contabil la 31 decembrie 1991 şi propuneri de buget pentru anul 1992.

c) Prezentarea concluziilor raportului comisiei de cenzori. ' :,

d) Discuţii. (365)

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE A JUDEŢULUI CLUJ

cu sediul in Cluj-Napoca, P-ţa Victoriei nr. 19 organizează concurs in data de 14 aprilie 1992, ora 9, pentru ocuparea postului vacant de:

• ARHIVARCererile se vor depune la Serviciul salarizare, a-

provizionare, Investiţii, personal, juridic şi admi­nistrativ, cam. 139, pînâ la data de 10 aprilie 1592, însoţite de următoarele acte;

© copie după actul de studii (şi calificare arhi­var) ■ ,-

© copie după carnetul dsmuncă, cap VI sau JX \ • curiculum vitae

• recomandare de la locul de muncă'© declaraţie scrisă câ nu a fost condamnat pe­

nal şi nu se află sub stare de cercetare penală® fişă de examen medicalBibliografia se va ridica de la Serviciul salariza­

re, personal, cam.; 139, cu ocazia depunerii dosa­rului. ‘ Relaţii suplimentare ia telefon 11.51.49, (434)

SOCIETATEA TRIECT 1MP, EXP. S.R.LoferS: "

• Autocare IKARUS 50 jocuri, stare excepţiona­lă, la preţuri convenabile ;

• Autoturism BMW 316, stare bună Informaţii: fa telefon 11.66.39, zilnic între orele

7-17.(477) ’

SOCIETATEA COMERCIALA T.CM. S.A. CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, str. Beiuşului nr. 72

■ oferă:• servicii de transport combustibil şi lubrefionţi,

cu autocisterne avînd capacitate de 6,5 tone; 12 tone şi 18 tone pentru orice fel de agent economic.

Informaţii suplimentare: la telefon î5.42.32. (464)

S.C. S.R.L;TRIECT IMP. EXP.' oferă: • •' ■

CAMIOANE de Ia 3,5 t — 20 t la preturile:• 3.5 T— 12 T la 50 lei/km şi 120 lei/ora ® 12 T - 20 T la 100 lei/km.Comenzile se primesc la telefon 11.66.39, zilnic

între orele. 7-17. (478)

S C. ^T.CM,* S A CLUJ-NAPOCAangajează prin transfer sap repartiţie O.F.M.

® 2 paznici (muncitori necalificaţij ® Un fochist autorizat ISCIR Condiţii: sâ nu «ibâ antecedente penale, sâ nu

tsîbâ contractul de muncă desfăcut disciplinar. Informaţii suplimentare Ia telefon 15.42.32. (457)

AGENŢIA DE TURISM „ROTTA- ofertâ specială*. în fiecare luni Budapesta — 2.8Q0 Iei; miercuri şi Joi — Budapesta, Via Gyor, Pecs. Sâptămînai Turcia cu plecare din Cluj - 12.000 lei.Informaţii la telefon 11.60,94 sau Hotel „Vlddea-sa" camera 12. (6192/B)

-micaPU BLICITATE

■ _ 3 i m 2 j u u — .

n C T l M P Â R A R I n

• Vînd televizor color Nor- merwle. Telefon 11-19-31.

• Vind videorecorder Pana­sonic J 35, 4>du, (400 dolari), co­lor JVC, nou (500 dolari) sau lei, sobă de gătit cu plită «5000). Telefon 18-93-21. 4 <7447-A) - ................; ......- - - - - -

• Vţnd arnnaz nou, 4 ochiuri,i maro, 30.000 lei. Tel: 15-15-86. după ora 18. <7112).

• Vînd masă -de lemn -cu t or-v nir de nuc 'extensibilă ş i' patru' scaane. tapiţate. Teief. 14-e4-€o, orele 1#—20. (7113) ■ -

Vînd Dacia Break şi Oaeia 1310, preţ convenabil pentru dient. Telefon 16-31-42. (7114)

• Vînd videorecorder în ga­ranţie. Telefon 14-33-42. (7088)

• Vind: casă; 4 -camere, con­fort, ln Andrei Mureşanu, grâ-- dină pe str. Cireşilor nr. 70, ca--: să "2 camere, -confort. Grăia; toa­te pe valută. Telefon 13-97-71:18-25-67. <6777)

• 'Vind- Opel A-sconn, cu or­dinator de bord, direcţie asista­ta. geamuri electrice, 'genţi de aluminiu 1 foarte bună stare, preţ rezonabil, xerox cu piese de -schimb -şi maşină de *cris. Str. Josza,Bela 31/A, etaj I, ap.1- (7089)

• Vînd apartament 3 camere, parter. Str. Bucium tir. 5, ■ ap.22.(7131)

• Vind aparat pentru prepa­rat răcoritoare.-Se poate Irnbu- telia Ja sticlă sau vinde la pa­har. T<?Jef. 12-40-03 sau 17-44-61 dapâ ora 14, (6932)

• Vtnd TV color Şam'aine.Sn Pranţle; 2 uşi Renault 5, ceas- taxare. Telefon '15-07:93. (6935)

• Vfnd. sub preţul oficial, 1ri mimis co <0.000 leî, 3>aria 1310 B*eak TI-X &i Dacia Berlină cu ®»nus 83.000 1el. Din preţ su- Port ţj. transcrierea pentru cum- PirStor. Telefon 1S7« - 35. -(6938),

• Vînd teren pentru canstnier ţii 1000 mp, ln sat Remeţ — Bi-, hor.'Familia Costea Teodor nr. 54. (6930)

Vînd Renault 17 TL, deca­potabil complet. Teief. 13-19-93-(6941)

• Vînd apartament parter, 4 'camere, frigider Arctic Sigilat. .Telefon 16-81-17. după ora 16. ■(6942)

• Vînd: aripă stînga ispate Lada 2500, tobă eşapament spa­te ,BMW 316-320, tobă -eşapa-

• ment Renault 5 GTD, 2 uşi com- ; plete Opel Becord. i Tel. 18-12-41, după ora 17. (7140) :

9 Cumpăr raaşină de cusut,.' ftrrat'stlhţ.'. Telefojj j4-06r00. I = (6384)- '■;-■■■- '■ -

9 rVîxxă TIR lâ tone, izoterm, - motor- Baba. preţ convenabil.

; Gherla, str. - Alsca Brazilor G 4, ap} 15, etaj '111, Oltean Vasile. («2)5? ;• ^

• Vînd- cabană V plus 1 pe. Valea- Someşului Rece. 4 tncS- 1 peri. Telefon 13-82-53, firele 16 —21. H6897-A) ' 1

• Vînd -matriţe aluminiu pen- ‘ •tru maşină tipar Remafor. Te-. lefcn 13-33-37. (7086)! • 'Vînd: ambala] de mobilă : din PFXi,două televizoare . cu . lămpi, o masă de bucătărie. Te- ' lefon 17-&4-1L >(7099)

• Vînd TV color Gnmdig, stare excepţională, diagonala 65, Telefon 14-53-10. (7098).......... '

• Vînd cărucior landc»a fabri­caţie -străină ■ şi frigider Fram 110 I, stare bună. Telefon:13-S7-T3. (7097)

• Vtnd.Ford Taunus 50 X.san schimb cu Ford Fiesta sau VW Golf. “După masă, după, ora 15, telefon 18-41-51. (7100)

• Cumpăr . medicament „Al- . tramet* . (Gimelidin)., .Telefon : 11-32-32. (100)

• Vtnd boxe Unitra 5X50 W , ;şi AVG „Polo" Telef. 15-02-13,după'ora “16. (71021 " -

• Cumpăr.,, p u i. Seter ‘irlandez cu certificat de sănătate. Tele­fon 12-82-34- «an- 11-40-57. (7105)

' « . Vtnd- TV. color Philips, tef-, lin. Telefon 15-91-7 (7119) • •

• ' Vtndî-graSJtt trei ‘oshtuif.. corpuri bucătărie. îotc3ii .exten- si bile, '4ulap., canapea, alte piese de mobilier, draperii. Slr, Fa­bricii de Zahăr nr. 12, np. I. o-rţle ia—£0. 7106)......

• X'înd 300 oi cu miei. Boşu Aurel, Gherla, telefon; '■ 352/ 4-12-28. (7109) -

• Schimb garsonieră confort, parchet ^eventual mobilată), spaţiu central. Posibilităţi pri­vatizare, comercializare. Telefon15-32-28. (7118)

9 Ofer garaj pentru închirie­re. Telefon 14-17-3T. (6868}

• Căutăm, apartament zonă centrală,' mobilat Informaţii Ja telefon 17-32-10, între orele de după amiază. (7094)

• Posesor «Mercedes", du­bă capacitate 1,7 tone. efec- tiicz transport - marfă, loco, în ţară. tarif negociabil. Tele- fon 11-32-32. (7032), 9 Firmă, execută, avanta­

jos, cărămizi la domiciliul solicitanţilor care posedă te­ren - şl curent trifazic. Tele-. fon 12-50-93. (7093)

j , • Caut mascul pechinez cu ; pedigree pentru iruoerechere. Te- ’ lefon 13-99-48: (7055) . . : -,

• NOUl'l Jaluzele -plastic- tip „Nekerman-, diferite culori" , —

j ruloa plastic. (6743-A) ,.. - • Firniă particulară, - caută, contabil(ă) serios pentru" jumă­tate normâ," dimineaţa.' 'Telefon'15-S0-59; 1-J-03-1& (68051

: • Firmă . particulară vinde : fermoare plastic şi metal Intre; : 10—120 cm .. Telefon 13-33-54. o-

rele S—17. (7033). • ; .,• Angajăm -cusătoare, trico- .

i. teze. Telefon 13-38-26. (7022) .

« Familie de ' medici, cău­tăm, de închiriat, apartament ru 3 camerc, .mobilat, cu te­lefon, in zona Pata sau Glte- orgUeni. Telefon 14-92 28.. (GS3I-A) - '■

• FirmăparticiiKniS, caută garsonieră ■ mobilată .', pentru închiriere. Telefon 16-53-76, după ■ ora ' 18. -

B l

• Schimb Dacia 1410 TLX,5 "viteze, excepţională, export, pentru contract . apartament, garsonieră. Telefon . 18-93-21. . (7447-B)

; • Schimb casă: şi grădină- cu apartament; 2—3 camere, cartier Gheorgheni. Pata. Relaţii la te­lefon 14-53-45. (67311 .

• Schimb apartament 3 ea* mere, confort mărit. ICRAt.,

; Mănăştur Nord, cu' apartament• 2 camere, intrări separate. Te-• lefon 18-75-58. Intre orele 17—, 19. (7012)

• Schimb apartament 3 came- "re, confort L proprio tate 'p er --son,îlâ. tn Gheorgheni, eo.apar-

„tnrrif'nţ "2 rampre, confort 1, nre- fernbij *ona MfirSştl, f i i » -dife­renţa. Informaţii tel. 14-13-48. •

,<£j8£0l , ,, • Schimb 2 camere, 'TUmntcu

VII rea. tii Îmiiînr Ou}. Telefon â&-7S-ia (7082) ,

> • închiriez apartament eon- fortnbil, str. Pata. -Tel. 14-437*92. (6968) ' ■■■■•■;-

• Caut de închiriat miertibus pentru transport marfă, 30.000 ■ de lei pe lună. Telef. 14-64-50. (6980-A)

• Vreau sfi închiriez aparta-: ment cu 2 camere, telefon, fără

multă mobilă. Mă interesează pe străzile Donath, Grigorescu, Plo­pilor sau Mănăştur Grădini. Re­laţii: telef. 17-79-14 sau 18-10-S8;18-70-87, între orele 17—19. ■- (7IM) - ’

• închiriez apartament ultra- centraL Telefon 11-45-13. (7127)

•. Caut spaţiu comercial (âe~; pozitare) centru,' Mănăştur. Te­lefon 17-21-4 . (6913)

• Gaut spaţiu garaj Jn Cluj. Telefon 13-89-08. intre 17—19. (7125) .

e Dau in chirie 76 mp pantru spaţiu comercial, depozit cen­tral. Informaţii: tel. 11-09 60;18-29-11, Intre orele 15—21.(7034)

• Tineri căsătoriţi caută fl- pnrtament cu două camere . de

• închiriat. Telefon 14-1S-91, -după , ora 13. (7072) . '

• închiriez 2 camere. ' con­fort. intrare , separată, demisdl, semirentrnl, Talută. Telefon:13-M-87. (6871). • Caut să închiriez un apar-.

' tament mobilat şt cn telefon. Cant'bucşe ti capac <5e semna­lizator de BMW 3t6. Informaţii Ia telefon 15-37-28. (7087) .

• Inchirie* teren arabil tn•*ona PopeţU. Telef. 13-11-78. <7164)

» Şofer profesionist, pensio­nat recent, posedând microbuz î persoane sau marfă îmi ofer- serviciile/ cu saa fSră -, microbuz. Informaţii: PTTR . i; «3» 1120. i(csoi) , ' , ,v

O .Matematician^ meditez, taa-. tematică, orice nivel. Telefon:13-78-27, după ora 17. (7075) f

• Şofer profesionist, «aut loc de muncă. Posed .paşaport , ;de- .serviciu şl vize pe Germania, Olanda. Informaţi»- Turda, te-- lefon 35/31-44-72. (7079)

• Căutăm fea>eie pentru în­grijire copil, zona Cipariu. te ­lefon 15-43-03. (6923) ; -

• Solicit 300.000 lei pentru 3 luni, dobîndă <0 Ja sută. Tele­fon 11-99-94, orele 16—22. <7143)

• Caut sjutor remizier lapte : pentru zona centrală. Informa­

ţii: telefon 16-34-23. <6872»• Caut persoană serioasă pen­

tru supraveghere 2 copii. Car­tier Gheorgheni - —. complex Dia- na. Telefon 14-88-37, după ora18. (8370)

• Ţirtără familie îngrijim per­soane în virstă contra domici­lia Telefon 18-91-31, după ora17. (7101)

• Caut pensionară^ îngrijire copil opt luni. . Telef.. 14-40-90, după ora 18. (6971)

• Pierdut cîine pechinez ma­ro, In zona „'Flora'*. Recompen­să. Telefon 16-19-31. (6855)

• Hog găsitorul «parattilul foto nierdut lîngă biserica Sfln- tu Petru sfi telefoneze ’ ia13-85-99, Recompensă. (7074)

• G5sH peVinex. *ona Cîrrmsi- lui — Mân&ţtur. Tel. 16 "59^0.m m ...............• Pierdut tegitimape veten* de război pe numele LUţ*- ian. O declar nulă. (I0n^„cv

Page 8: ÂSiTECEDESiTELE ISTORICE ALE AGRESIUNILOR DE IA NISIÎIU (III)dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65359/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Rusia imperială îşi araîă colţii ® llfin

APEVARUL DE CLUJ PA G IN A 8

■mica

o Prietenei, desăvîrşite şi omului minunat FELICIA un gînd bun şi urarea „La mulţi ani" cu ocazia zilei de naşte- re. Mariana şl Emilia. .(6922)

M A T R I M O N I A L E

• Tînăr 29/1,85, serios, cre­dincios, doresc cunoştinţă cu domnişoară cu calităţi asemă­nătoare în - vederea căsătoriei.O.P. 1/11X8. (6317)

• Italian de 27 ani, prezen­tabil şi cult, pentru viitoarea călătorie în România doreşte să cunoască o fată româncă, dră­guţă, d e -20—27 ani. Răspuns în­soţit de fotografie în limbile i- taliană sau engleză pe adresa: Ferin Ştefano, Largo Agosta 3, 00171 Roma, Italia. (6412-A) '

• 49 ani, fără obligaţii, do­resc cunoştinţă gospodină studii medii, fără obligaţii,, iubitoare cîini, excursii. Se poate şi şo­meră. Ioan H. O.P. 1 Cluj, post restant. (7138)

§Hjî

C U M P Ă R Ă R I• Cumpăr contract ICRAL,

garsonieră, / apartament 2—3 camere. Oferte: la telefohi17-12-92,' după ora 20. (6856)

O Vînd apartament în Gheorgheni, ■ 2 camere, cu parchet, faianţă, telefon. In­formaţii: 14-13-81, după ora 16. (6831), • Vînd. Lada 1500, roşie,

stare foarte' bună. Telefon:15-35-36. (6792)

'• Vînd case şi apartamen­te în Cluj-Napoca. Telefon:15-60-95. (6829)

• Vînd maşină de cusut chinezească, deosebită. Str, Principală 575, comuna Ba­ciu, telefon 13-90-14. după ora 16, zilnic. (6930)

• Vînd sau închiriez apa­rat vată de zah.lr. ' Telefon:17-35-57. Executăm transport marfă; sau persoane cu mi­crobuz VW, 10 lei/km. (6900)

• Vînd microbuz Mercedes 207 Diesel 8t. TV color Phi­lips cu diagonala de 68 cm(40.000) în pcrfectă stare. Te­lefon 14-29-59. (S885)

• .Vindem televizoare co­lor, Japonia: Funai şi Orion. Str. Napoca . -nr. 2—4. • , sub poartă. (6874)• Vind că p ta re,. ceară sau in'

de albine. Str. Cireşilor fir. 17. (5832)

• Vind congelator nou, 7 ser­tare.: Garanţie 2 ani. Telefon:13-61-78. (6921) . , -

O Vîrid televizor color - Funai -2003, nou, cu .garanţie 10 luni. Telefon . 14-43-11. (6920)

• Vine* dulap, canapea, masă pliantă. Telefon 14-76-03. (6912)

• ' Vind - linoleum tip' parchet 32 m. Telefon 17-16-71, după o - ra - 18. (6914)

• Vîrid Fiat 1300 — ■ necesită reparaţii. Preţ avantajos, tele­fon 14-64-50. (G960-B)

• Vînd Dacia Break; albă 0 km, 820.000 lei. Telef. i 12-30-76.

• Vînd videoplayer Orion, nou; la 67.000 lei. Tel. 16-22-42.

• Vind Dacia 1310, verde din . Germania, mai bună decît nouă şi far Mercedes. Telef. 15-04-42, Str. Becaş 35. (6991) ■ -

• Vînd maşină în stare per-. fcctă „Opel Manta",' negru. • Fa- ; bricii de Zahăr 82. (6915)

• Vînd recorder «Sharp". Preţ a van talos. Telefon 12-37-94. ;

.• Cumpăr gnraj în cartierul Mijnăştur.. Ţelef. 17-61-73. (6909)

• Vînd calculator ComtnoJo- re C'64 plus 100 de jocuri. Te­lefon 13-98-25. (6918) j

« Vînd Alfa Romeo Giulietta1,6 (1983), 110.000 km. < Telefon14-42-42. (6908) . _

• Vînd instalaţie sifon. nouă.' Oradea 991/6-28-46, după ora 18.. (6906),. . , - ; ' . V

®-Vînd bibliotecă „Andreea”,, ambalată. Telefon 13-24-42' sau14-00-14. (6893) ,. - 7

O Vînd TV- Jjux .S, maşină de spălat mică, radiocasetofon ste-

■ reo. Dau în chiria grădină la 7 , km de Cluj. .Preţuri negociabile.

Telefon 18-85-94, după ora 18. (6903) - ' '

• Cumpăr obiecte vechi din• alamă: busolă, binoclu, micros­

cop, teodolit, barometru, com­pas sau liniar vechi- din alamă sair alte' aparate. Tel. 17-24-90, după masă. (6904)

• Vînrl Opel Record Combi. Preţ avantajos. Telef. 18*32-19.." (7120) :

• Cumpăr teren pe raza mu­nicipiului Cluj sau la intrare în; oraş. sau pe malul lacului So­meşul Cald. -Telefon 13-64-34, non stop. • (6549-C)

S Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 12-06-24. (6617-A)

‘ ‘ • O Vînd 'Istoria literaturii Că- linescu.; Telefon 18-94-33. (5911)

• Cumpăr- garsonieră Ofer500.000 lei. Telefon 11-05-13, o-' rele 18—21. (590G-A)

9 Vînd urgent frigider Arc­tic 240 1 şi videorecorder. Te­lefon 15-37-90. (5763)

. , o Vind teren construcţii pe Valea Arieşului, plus una ca­bană odihnă în localitatea Lun­ca Arieşului, lîngă :şoseaua na­ţională. Informaţii: 973/2-46-45, Turnu Severin sau Magazinul uni. versal Lunca Arieşului. (7011) /

® Vînd enciclopedia „Brock- haus“, viaţa animalelor, 10 vo­lume, din secolul XIX. : Preţ 500 DM. Telefon 11-52-41. (7015)

© Vînd halteră 30 kg plus gantere 15 şi 4 kg; Telefon:14-84-86.- (6824)

o Vînd televizor „Telecolor“ nou. Telefon 18-50-66. (6828)

• Vînd urgent casă în comu­na Căianu (25 km). Informaţii: sfr. Cehoslovaciei nr, 4, bloc' 30, ap. 114,-familia Nemeş.(7035) ■ ; •

9 Vînd Ford Granada 2,0 L şi microbuz VW stare. excepţio­nală. Telefon 18-54-29, după o- ■ ra 14. (7037) -

• Vînd apartament de 3 ca­mere pe str. Pata, - peritru pre­tenţioşi, cu sau , fără mobilă. Te­lefon 14-64-04. (6842)

• Vînd casă 3 camere, singur - în curte.' Str. Porumbeilor 3. .(6774) .

o Vînd Istoria1 literaturii ro­mâne Călineseu. Pret fix 20.000. ., Telefon 11-21-03. (7058) ' ’

• Vînd Audi 100 şi motor VW Golf Diesel; cu cutie de viteze.. Informaţii: sîmbătă, str.- Haş- , deu rir. 80. (1059-A)

• Cumpăr, ace pentru: maşină de-tricotat Brother. ...Telefon:' ;15-95-42, de la ora 16. (7061)

• Vînd maşină' centrifugă pentru îngheţată. Informaţii: telefon 17-90-98. (6859) , .

• Vînd bibliotecă, dulap şi birou. Telefon 14-50-56, după o- ra 16. (6858) . . '

• Vînd tuia, diferite mărimi. Telefon 11-53-64. (6857)

• Vînd maşină produs sifon, cu trei' posturi umplere, sigi­lată. Telefon 11-28-32.. (6860)

*• Vînd TV platformă 1,5 t, m otor'şi'cutie viteză Aro Bra­şov, moară, cu ciocane 2 t/oră. Telefon 18-39-27, după, ora 17. (6862) . ; ;

• ,Am de vinzare antichităţi, îmbrăcăminte bărbătească ", şi cărţi. Str. Mehedinţi nr. 43—45, bloc C 12, ap. 24, etaj III, sc. I.

.(7063) . ■ '• Vînd mobilă dormitor. Te­

lefon 13-99-02.’ (7066)• Cumpăr casă cu 2—3 came­

re, într-o zonă liniştită a Clu­jului. Telefon 14-18-91, după o-

. ra . 11. (7072-A)• Vînd Ikarus 36 locuri. Te­

lefon 11-91-31. (7076) .

O Cumpăr în cantitate mare ; (mai mult de 50) discuri de mu­

zică simfonică, stare bună, im- ' primate în; România/ care- nu n. se mai’ găsesc în - magazine. Plă­tesc 100 lei pe bucată. Telefon.14-18-91, după ora 11. (7072-B)

• Vînd- 4 . obiecte - antice (ul­cioare şi vaze) cu model egip-. tean'--'şi. decor chinezesc "sau schimb cu autoturism (varian­te). Telefon 14-15-04. (7076)

« Vînd 2 tablouri vechi (pei­saje) de Playas Gheorghe, foar­te frumoase. Telefon 14-15-04. (7076-A) -

• Cumpăr păr liman pentru perucă. Telefon 15-36-24, după ora 18. (7062)

• Vînd video recorder Naţio­nal L lO, nou. Telefon 13-39-27. (6886) .

• Vînd tablă zincată ondula­tă. Telefon 18-67-73. (6883)

• Vînd prefabricate de beton pentru garduri şi garaje. Telefon •15-99-95, str. Bistriţei nr. 42.(6881) . . .

0 Vînd Dacia 1310 TX, stare . foarte bună. Informaţii: la te­lefon 95/16-41-34, între orele 17' —22. (6882)

• Vînd 5 mp plăci marmoră pentru pardoseală, ornament ex­terior. Telefon 18-13-75. (6879)

• Cumpăr apartament două- trei camere. Plata în lei sau va­lută. Telefon, 15-24-43,' (6877-A)

• Vînd: ladă frigorifică 5001, maşină, de spălat automatică, maşină scris electrică, cărucior , gemeni, ţarc pentru copii. Str. Gorunului nr. 6, bloc G 3, ap.6 sau 8. (6876).

® Vînd doi tauri, doi ani, 400 ' kg. Telefon, 15*76-17. (6875)

O Vînd, gheretă metalică pen-; : tru întreprinzători, particulari; , Telefon 18-50-94 ,.(6869) . ,

• Vînd urgent „televizor nou, - „Funai" sub preţul magazinului:

• Garanţie*vun' an. Informaţii:- te­lefon 14-00-04. (7083) -

e Vindem • autoturisme -ţi mi- ; crobuze transport marfă şi per-

■ soane, Diesel sau pe benzină. ; Telefon 12-34-87. (6867)

o Vînd IBM-PC/AT, memo­rie 20 MB, M.S.-DOS 4 OI. Te­lefon 15-69-00. (6891)

0 Vînd cocker spaniei, negru, mascul, de 9 luni. ' Informaţii:- telefon 17-46-36, după ora 17. (6890)

• Vînd în lei mobilă nouă ambalată „Nicoleta" şi dormitor tineret, iar în valută.hol antic. - Telefon 15-84-45. (6889)

• Vîrid convertibil Dacia. Te­lefon 11-35-34: (6388)

O Vînd urgent şi la preţ con­venabil canapea şi păţuţ copil

• cu sertare, aproape nou. Tele­fon 15-00-56. (6892) : ; '

• Vînd, bibliotecă „Milcov". Telefon 18-92-50. ' (6864)

r • Vînd pătuţ şi cărucior pen- ) tru copil. Telefon 17-93-36, du- * pă masă. (7091) , '

• Vînd teren construcţie . 353 mp în Cluj, str. Fabrica Chibri­turi '1 6 . Informaţii: telefon' 96/1-1-27-43.. (7085) ' . 'V '

• Vînd Urgent -frigider nem- . ţese .140 1. 'Str. 'Grigore Alexan- ■ drescu 20,' bloc N 1, ap. 41, la orice oră .'(7117) (

0 Zdroblfl de. durere anun­ţăm ' încetarea fulgerătoare - din viată, în ziua de 1 aprilie 1992, a Iubitului nostru soţ şi tata, lt.

col. rez. FEBARU TANASE (SICA). Inmormîntarea are loc astâzi, 3 aprlllo 1992, ora 14, In cimitirul din str, Crişan. Fami­lia îndurerată. (6940)

* Cu durere In suflet ne des­părţim de fratele nostru

FENEŞAN du m itru , care ne.a părăsit după o . lungă şl grea su­ferinţă. Sintem alături de cum­nata noastră Cornelia ' In ucesto clipe grelţi. fti veci nemîngîiaţi, fraţii Feneşan Ioan cu familia şl corolnn Anica cu familia. (7149-A) ,

* Cu adincă durero anunţăm încetarea din viată,' după o' lungă şl grea suferinţă, a scum­pului ..hostrul soţ, tată şl > bunic FENEŞAN DUMITRU, In vîrstâ de 54 • de ani. Inmormîntarea va avea/loc . sîmbătă, t aprilie, o- ra 14, în" localitatea Lona de Sus. Familia îndoliată: sofia' Cornelia, fiul Vasile cu sotla Angela şi nepotul Alexandru. (7119) ' . ' ‘ '

0 Cu lacrimi in ochi şi dure­re-In suflet; anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă şl grea suferinţă, a scumpului nostru

so), tată, bunic şi străbunic COVECEAN SIMION (PIROŞ), -

în vîrstă det, 82 de ani. Inmormîn- tarea va avea loc In data de 1 aprilie, ora 13, Iti comuna Pan- llceu. In veci nemîngîiaţi, so­ţia, copiii, nepo(il şl strănepoţii. (0929) .

* Azi, 3 aprilie, se Împlineşte un an de clnd ne.a părăsit; pen­tru totdeauna, iubitul nostru ta­tă şi bunic PASAT IO AN. Dum­nezeu să-l odihnească in pace. Familia. (7192)

I Astăzi, 3 aprilie 1932, se Im- pllnesc 6 - săpţămini do lacrimi de la despărţirea de scumpul nostru sof, fiu, tata şl bunic

DASCAL IOAN, In vîrstă ile '55 ani. Te vom plînge mereu. So­ţia Ancu)a, mama Alta, copiii Vasile şl Du(u cu soţiile Maria­na şl Aurelia, nepoţii Andreea şt, Serglu. (6949) ’ ' ' . ' i

0 A, trecut un an de la du­reroasa despărţire de iubitul

nostru ginere, ing. HOREA LUP, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Maria şl Grigore Biriş. (7067-A)

^ ■ Un pios, omagiu Ia un an de Ia trista despărţire d e ' iubi.

tui'nostru soţ yl tatfl, ing. HOREA LUP. Vei trăi mereu în sulletul nostru. Aurica şi Mihai. (7057) ' ’ -

0 Sub povara durerii nemăr­ginite, aducem un pios omagiu şi o rugă de Iertare dragului nostru fiu, soţ, tată; socru şi bunic MOCAN VĂSILE, Ia _ un an - de la prematura si cruda des­părţire. Familia. (5978)

9 Mulţumesc celor care au venit lâ înmcrmîntarea . scumpei

mele mame DASCA ECATERINA, Slujba de şase sup- tămîni întru odihna sufletului, va avea loc duminică, S aprlile, ora 18, la biserica romano-cato- Ucă de. pe str. Universităţii. Fi­ica, Ecaterlna. (6772)

I Pios omagiu Ia împlinirea unui an de Ia dispariţia dragu­

lui nostru soţ, - tată, socru IULIUS BARAI AN. Amintirea Iul ne va însoţi veşnic.' Slujba de pomenire sîmbătă, 4 t aprilie 1992, ora 17,30, tâ biserica Petru şl Pavel din cartierul Grigo­rescu. Elena, Uţu, Daniela.(6905) - , :

I Lacrimi, flori şl luminări pe mormîntul. 'scumpului nostru soţ, tată şl bunic ALEXANDRU STANCIU, la împlinirea a 2 ani de la trecerea In' nefiinţă: Te vom păstra mereu In sufletelo noastre. Parastasul va avea loc duminică, 5 aprilie 1992, la bi­serica Calvarla, din Mănăştur.. Sofia Maria, copiii Sandu, Doina şl Mariana cu familiile. (7121) .

0 Sintem alături de prietenii noştri Ilisle ţi Olimpia Oltean, In clipele grele prin care trec

la moartea tragică a tatălui drag, OLTEAN IACOD. Fami­liile Cosma şl Badiu. (7148)

^ Sîntem alături de colega noastră Maria Pop In marea durere pricinuită de pierderea tatălui şl-l transmitem sincere condoleanţe. Muzeul de Istorie Cluj. (70Î0-A)

0 împărtăşim durerea familiei Timiş Gheorgha produsă de ire- cerea tn eternitate a părintelui drag şl II transmitem sincere condoleanţe. Fam.. Glrbo, Mu- reşan şl Păcuraru. (7078)

9 Sincere - condoleanţo colegei noastre Ghlzela Turdean» ta marea durere pricinuită de pier­derea tatălui drag. Colectivul Muzeului de istorie Cluj. (7090)

O Cu - adîncă , durere anunţam încetarea .din viaţă ..â .. bunului nostru soţ, tatâ, , socrti şl bunic PETKAR ALEXANDRU. Inmor- mintarea are loc azi, 'vineri 3 aprilie, tn comuna : Borşa. Soţia Maria şi /copiii Sandu, Nicolae şi Maria, cu 'familiile.', (T449)

e Comunitatea creştină bap­tistă Cluj anunfâ-trecerea In S ternltate a avocatului BĂRBATE! PAVEL, credincios baptist, fost secretar general al Uniunii Bap­tiste din România, preşedinte al comunităţii Cluj., Credem In răs­plătirea Iui de către Dumnezeu cu viaţă veşnică. Sintem alături de familie şl rudeniile greu în­cercate. Comitetul comunităţii. (7124) 1

0 Sîntem alături de familia Oltean Au.rel ia marea durere- prlclnuită do pierderea tatălui său drag. Transmitem sincere condoleanţe familiei . îndurerate; Famlllllo Popovlcl, Sîntămărean, Mănălia, Ilurducaş. (6933)

• Sintem alături de colegul nostru Conclolu Mihai în dure­rea pricinuită de moartea tată­lui drag. Colectivul staţiei do e- purare Cluj. (7135)

O C» sentimente de compasi­une sîntem alături, de familia rop Gheorghe in marea durere pricinuită de . trecerea în eterni­

tate a . tatălui drag, , preot COSMA IUSTIN. v Asociaţia de locatari din . str. \ I.I.. ţaraglale 5—7. (7132) . '

©' Cu inimile îndurerate adu­cem . la cunoştinţă^ moartea ful­gerătoare a neuitatului. VABI IOSIF, la numai 32 de ani. In- mormînitarea va avea loc azi, 3 aprilie 1992, la cimitirul din Mănăştur, capela I la ora 13. Familia îndurerată. (6978)

p Cu lacrimi In .ochi şl dure­re în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a Scumpului nostru OLTEAN IACOB, soţ, tată, so­cru şi bunic. Inmorrnîntarea are loc sîmbătă, 4 aprilie, ora 13 în Someşeni, str. Tractoriştilor 15. Soţia îndurerată .Marid, copiii Ilisle, Aurel şl - Iacob: cu fami-. liile lor. odlhnească-se tn pace. (7169) ■ ■' '0 Anunţăm ca durero moar­

tea fulgerătoare a Iubitului nos. tru soţ, tatâ, - frate şi -; cumnat BURCUTEANU VASILE In vira­tă de 32 de ani. Inmormîntarea la 4 aprilie 1992 In localitatea Cîţcău. Odlhneşte-to In pace. Familia îndoliată. (6984)

0 Un ultim. şl pios omagiu pentru fostul nostru coleg

BURCUTEANU VASILE. Din partea colegilor,, de;' serviciu de la S.C. Terapia S.A. (698 l-A)

« La un an de. la-'regretata dis­pariţie a Iubitului nostru fiu, fra.

te, unchi şi cumnat. CÂNTA OVIDIU. din şoimeni, , îl aducem un pios omagiu N u . te vom-uita ni-

' clodata. Familiile Canta, Bâilan şl Răchită. (6865) •

^ Omagiem memoria ; draguluinostru : soţ, tată, -bunic MIRICA CONSTANTIN, trecut In nefiinţă a- cum un an. Comemorarea ya avea loc sîmbătă, 5 aprilie, ora 18, la biserica de po str. Borhand. Faftii- 11a. (7108) -

0 tn data de 5 aprilie se împli­neşte un an de clnd ne-am despăr­ţit, pentru totdeauna, de cel ce ne-a fost mat drag şi de mare a- jutor, Ing. TOADER' GHEORGHIÎ

(IFT Poeni). Nici lacrimile, nici timpul nu Vor şterge din Inimile: noastre chipul celui care a fost cel, mai bun soţ 51 tată. Dumnezeu »a-l odihnească In pace. Soţia Ceta şt

• copiii Filuţ şl Marllena. (0588)0 Cu durere tn suflet anunţăm

împlinirea unui an de la decesul ' scumpei noastre soţ!l şl surori

MARIA MOLDOVAN SOCACIU. Pa. ra sta sul tn 5 aprilie, la biserica so­meşeni. Familia. (6211)

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (rer doctor ţel); DAN REBREANU (redactor şef ad­junct), VAIER CHIOREANU (redactor şef ad* junct), TRAIAN BARA (secretar general de redac- ie), ION RUS, MARIA SANGEORZAN, RADU IDA.[hVI

REDACŢIA: Clu)-Nopoca. str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11 -10-32 (redactor şef); 11-75.07 (redactor şef adiunct şi secretariatul de. redac(ie); 11.74-18 ’ (secţia culturolâ); 11*73*07 (secţia probleme social-economice): 11-74-90 (sectio orobleme cetâţeneşti);' 11 73*04 (ad­ministraţia tiaruluQi felet: 31444. Fax: 11-28-28. Mica publicitate s« primeşte tilnic Intre orele 9-16, numai Io administraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbâta şi dumini­ca închis. Informaţii reclame şl publicitate telefon 11-74-90.

Tirai2X097