LIMBAJE ROLI-nCECONTEMPORANE O)

Probabil c ă ' Ion Cristoiu este - acum cel mai cunoscut comenta- . tor al fenomenului politic roma- • nese; cu priză imediată la citi­tor. Nu qred că are. profunzime pentru perioada lungă a istoriei.’ Are. în schimb, un remarcabil' talent de a da perspectivă aven- turoasâ aparentelor şi de a si­tua banalul în „stări" conflictu- ale. Faptul că nimeni nu polemi­zează cu el ţine de această con­creteţe aproape epică a discurr

. sului, de evidenţa „întîmplărilor"; relatate şi a sensurilor, tot . atît de evidente, ale acestora. -Ion Cristoiu spune, parcă, un fel de „poveşti" politice, pe înţelesul tu­turor; al căror miez,' indubitabil,' constă tocmai. în farmecul apa^ rentelor. Dincolo de; fluctuaţiile politicianului, ’ este ..'Vorba aici,

. fără îndoială; de uh iistilVînţe- legînd .prin stil altceva dccît ob-

magogiei prosteşti a .' „adevăru­lui" la lumina zilei. Acelaşi stil,

-însă, care seduce prin dedesub­turile, cel puţin . în aceeaşi mă­sură alarmează, hărţuieşte şi~ in­trigă prin .suprafeţele sale. La ’ acest nivel există o/presiune ex­terioară aceea ce, cu o'formu­lă de împrumut, s-ar putea nu­mi „orizontul ideologic" sau, mai complicat, în expresia -unui t,e- miotician contemporan, satisfa­cerea competenţei enciclopedi­ce'* a cititorului. Pe scurt, co­mentatorul satisface aşteptarea depresiunii cetăţeanului impru- mutînd şi combinînd lexicul u- nui „limbaj" universal al presei „independente"; Desigur, întrucit e critic, avangardist,- minoritar, un asemenea- limbaj nu pare (şi, pînă la un moment dat, nici nu e) şablonizat,- dar, în esenţă, el îşi creează rapid poncifele toc-

ştească retorică. Bazat în esenţă; mai pentru că e necesar; e gene-pe sofism (inclusiv pe logica sen­timentului, adică „iraţională"),; un asemenea discurs ciştigă o te­meinică autoritate „de • masă“.,: Dacă l-am analiza ■ pe îndelete;; am descoperi' citcva din tehnicile; clasice aie seducţiei şi, inai aics, cîteva dintre modalităţile. teribi- ', le de a escamota .minciuna exhi- fcind adevărul . parţial; ceea ce.- nu e; întotdeauna „periculos"; în-/ deosebi în .politică. Dacă l-am . accepta doar ,ca delectare,’ -■ am; spiine că,;acost „ştir- este agrea­bil in- primul .rînd prin . perspi- ; cacitatea introducerii premiselor

rat de un proiect, cu finalitate Oricum, se configurează un Soi de apocalipsă a cotidianului în ­ţesată de personaje groteşti-de-

. monice sau :doar,. -înofensiv-pito- reşti, însă toate destinate-unei iminente judecăţi; de apoi a-ce­tăţeanului păcălit. Dar apocalip­ticul lui Ion ‘ Cristoiu este plin de voioşie satirică, adeseori ca- xagialesc. Lumea, e percepută cuo subtilă ingenuitate:ciftică şi nu

; cu - irnnie- patetică, , această; .din urmă fiind; specifică, - (ie pildă, unui a lt -remarcabil comentator

-al> actualităţii,- Paul Everâc. Ion Cristoiu „ a-.intuit, aşadar,- ;,ori-

uţţuj .v; publicfalse .în demonstraţie.. Avem 'de-fj face, în fond; cu' o abilitato; .de;: zoptul aşteptării

tip; n u ^ ;5 g n °râ rnici - un discurs politic serios , ţi aceeaşi măsură îo. care îl şi bir care,- oricum, e de preferat de- - ciyieşte. V.;„-»- Petru-: POANTA

COMUNICATUniunea -5/atra Românească,;

> Filiala Clajj.a militat şi militeaf,_ ză, de- lă înfiinţare şi pînă ; în V

prezent;' pentru : crearea statului : de drept în România,, cu îndato­riri şi drepturi» egale r pentru: to ţi, cetăţenii României. ■

Vatra* Românească - a desfăşu­rat o activitate constant ' cons­tructivă in acest sens, demascînd jocul diverselor forţe antiromâ-, neşti din interior şi d in a fară.,..

Prin numirea unor prefecţi ro- ’ raâni îri, judeţele Harghita şi sCo- vasnă,-Guvernul D-lui'- Theodor. Stolojan ne-a . cîştigat simpatia şi respectul.’ In» mod siirprinză-. tor, D-l- Prim ■ Ministru Th. Stclo- jan s-a deplasat în zonă pentru a „adyce corective11 care jignesc poporul român. Ne punem între­barea, ce forţe ’ l-au obligat pe D-l Prim Ministru- să dea un pas înapoi faţă de statutul sta-, tului de drept? , . 1

De asemenea, • considerăm i că D-l Prim Ministru ar fi ; bine să dea explicaţii şi, de ce nu, satis­facţie şi românilor, în legătură cu politica D-Sale faţă de inte-... resele majore ale ţării.

Constatăm, nu fără îngrijora­

re,- că- presa maghiară duce. o.ac;. tivitate antiromânească - făţişă,■ fără nici o jenă, ., cu aprobarea . guvernului: maghiar, p rin ch iar .• ■ambasadele • sale din. , diversele : ţări- ale. lumii. Se flutură în pre­sa înaghiară injuria că; „A sosit .şi t im pu l. României,' ultimul- im­periu -creat de; Trianon" (vezi 'e ;

- misiunea Pro Patria a TV Româ-, ne din ziua de 3 august 1992).

II invităm pe. D-l - Pritn Minis- ’- tru Theodorr Stolojan să acorde' puţin timp şi ’ intereselor" popOru-

; lui român şi să . explice români­lor poziţia D-Şşie faţă de poli^ tica antiromâneâ’scă desfăşurată ; de Ungaria şi practic dc .toţi . conducătorii UDMR, dintre , care' pe unii i-a „promovat'1 în înalte funcţii de conducere- în Româ­nia,' pentru, â putea submina mâi bine liniştea şi- securitatea po­porului român.-Vă cerem, :D-le Prim Minis­

tru,- aceste explicaţii în numele. Constituţiei României şi ale le­gilor statului român pe careDvs. trebuie să le respectaţi în pri­mul rînd. ‘

. _ Comitetul director.Uniunea Vatra Românească,

. ■' . Filiala judeţeană Cluj

ADRESAT CETĂŢENILOR ROMÂNI APARŢINÎND ETNIEI MAGHIARE

; ■ Mă : adresez, pe această cale, ^cetăţenilor români de etnie ma­ghiară, loiali patriei noastre, Ro­mânia, - cu rugămintea de a .pu se lăsa antrenaţi în acţiuni ire­dentiste şi extremiste menite a duce la crearea de stări conflic- • tuale artificiale pentru-destabili­zarea României. , . -• în. faţa propriei conştiinţe şi,în faţa lui Dumnezeu, declar că voi respecta prevederile; Constituţiei României, inclusiv, a’ celor refe-; ritoare la; drepturile , persoanelor: 'aparţinînd minorităţilor naţiona­le, precum şi a celor stipulate îţi; legislaţia statului român şi în a- cordurile internaţionale la . carfe ' ^România este parte/ - :

1 ;Nădăjduiesc că raţiunea, loia­litatea, responsabilitatea şi bunul ;simţ Vor avea cîştig'de cauză în :faţa uneltirilor. împotriva inde-, Ipendenţei* suveranităţii şi inte­grităţii României.

,ş^Nu pot “crede .că, cetăţenii. ro-;.; mâni dc. etnie maghiară, pătrunşi ^

de. principiile - democratice •. ale statului-. de drept, vor accepta dictatura UDMR, câre continuă în mod iresponsabil: practicile re­gimului corqunist totalitar. '

în România a fost instituit sta­tul de drept şi la alegerile din septembrie cetăţenii .cu drept de vot/ inclusiv : cei aparţinînd et­niei maghiare, . au posibilitatea: să voteze în concordanţă cu pro*

'.priile convingeri şi interese.,

, îm i exprim convingerea- ; că majoritatea cetăţenilor români a- parţinînd etniei maghiare sînt oameni' loiali ce îşi cunosc-drep- lurile; libertăţile şi îndatoriiile de cetăţeni ai României şi nu vor face jocul unor forţe străine de interesele neamului româ-

' GHEORGHE FUNAR, primar, ai municipiului Cluj-

Napoca. candidat la funcţia de preşedinte al României din

partea. P.U.N.R. r

; - ANUNŢ -

■ .Pentru asigurarea continu­ităţii-aprovizionării cu pîlne

■ în- ziua de 8 august 1992, se va prelungi • programul de funcţionare a ; următoarelor

, centre de. distribuire: :0 Str. Traian nr. 7 şl 38,

. pînă la ora 18,00 '# Str.. Horea nr. 34, pînă

la ora 18,00; ,

% Str. Năvodari nr. 5, pînă la ora 18,00;" .

% Str. Dorobanţilor nr. 58— 60 şi 128 pînă la oră .18,00;

Str. Berăriei, 'pînă. la o- ra 19,00.: • ■ .■

! Magazinul din: Str. Berăriei j îşi va* relua activitatea dumi-< ; nică 09.08. 1992' ora 22,00. ’

‘ PRIMAR. v :GHEORGIIE FUNAR

- • CHIŞINĂU. La Tighina n avut loc şedinţa ordinară a-Co­misiei unificate de control, în ca­drul căreia a fost prezentată a informare a comandantului for­ţelor armate unificate din partea Rusiei, ceneral-colonelul Bduard Vorobiov. • La şedinţă ,s-a. menţio­nat că ?n ultimele 24 de ore for* ţele. clc menţinere ^ păcii, şi-au - exercitat atribuţiile de serviciu în ■ şapte^sectoare, din .cele: 11 preco­nizate. La 5..aueust, de la „ ora 1G.00 :p?nă. la. 18,00 .pe linia d® securitate ţdin. Dubăsari;âu .fost tirnplasaţe- , 15 posturi tripartite,. fapt ce a creat posibilităţi favo­rabile, pentru retragerea formaţi­unilor militare transnistrene, căra s-a încheiat , la ora 23.50.

Comisia a aprobat programul, lucrărilor de lichidare a urmări-* lor. conflictului armat. Măsurile preconizate în acesf program vor fi înfăptuite în trei etape; domi­narea terenurilor; lichidarea for­tificaţiilor; recultivarea pămînta- rilor. - - - - -' -- Membrii comisiei s-au deplasat în locurile de dislocare a forţelor' de menţinere a păcii, pentru a lo acorda' asistenţa necesară — scrie Mokiovn-Pres.

• MOSCOVA;. La Moscova au început vineri convorbirile dintre delegaţiile -guvernamentale; ale. Federaţiei. Ruăc ţi Republicii Mol­dova, condusă de premierul in­terimar Rffor Gaidar şi primul ministru Andrei Sangheli; anunţă agenţia Itar-Tass- Am făcut paşi pozitivi în direcţia normalizări! +el3ţliIof dintre statele' hoaătcc şl acum trebuie să-i consolidăm, a spus Egor Gaidar. înaintea înce­perii; .convorbirilor.-'- -

COMUNICAT•> - 1 . ■ • - - , - i -,

--Colegiul director al publicaţiei şi SC “PIRAMIDA" SUI. nu a admis şi nici parafat un •-'ontract „publicitar** pe tema — difuzare presă, vară parlamentarăm cam­panie electorală, prezidenţială; ne rezervăm dreptul de a. opta — - politic, economic, etc.;— în ceea ce priveşte comparţimentul: - d i­fuzare presâ. - ■ , ’ ;

In acest. sens, orice ,decizie . O vom face publică. ' , .

Birou] de presă al- - SC “PIRAMIDA"; CLUJ NAPOCA

CE Mi SE SCRIE M S P0 E ROMIf De dragul-'contestării, al. acţiu­nilor, răuvoitoare, întîlnim încă ‘; şi azi cetăţeni care încearcă din toate puterile .denigrarea unei .minorităţi încă-din cele mai ve­chi .timpuri desconsiderată şt marginalizată; e vorba ; despre romi, despre ; ţigani,; altfel spus,

-nume folosit adeseori cu intenţii batjocoritoare, de cele mai mul- ;te ori nemeritate. Motivele, pen­tru cetăţenii prea grăbiţi să a- tribuie calificative ce desconsi­deră, se, găsesc: faptele antiso^,: ciale,- puse frecvent pe seama romilor, apoi bişniţa, aproape in-/ totdeauria , atribuită doar romi-;- lor şi multe, altele. Chiar dacă 'unele din faptele amintite au

In pagina a 2-a

• PROGRAMUL TURU­LUI . D IVIZIEI NAŢIONALE DE FOTBAL (16 august — 9 decembrie) ---

ca autori romii, ne întrebăm: îi* putem acuza doar pei ei, şi nu­mai datorită faptului câ sînt mai vizibili, mai . . . bruneţi.'mai de­osebit îmbrăcaţi şi mai gălă­gioşi?

. Cine „ oare a scris vreodată despre ei, insistînd asupra fap­tului că cei mai mulţi sînt nişte

( meseriaşi extraordinari, bijutieri de renume, cazangii .ce lucrează arama şi aurul cum doresc? Dar despre cei mai mari instrumen­tişti ori cîntăreţi romi a ţi: auzit?

■ Sînt sigur că dai Insă cei mai mulţi dintre dumneavoastră, sti­maţi cetăţeni, nu 0 : priviţi decît. cu ochi uşor adm irativi, nu şi nu le. acordaţi aprecierea merita­tă. Cîteva • documente vechi a- testă ori confirmă că în trecut'

• cei mai mulţi dintre el erau robi

pe moşiile marilor proprietari pâmînturi sau; oameni de casă,

; îndeosebi meseriaşi. ■■. v Acesta este un motiv pentru care trebuie să fie acum des­consideraţi? Dacă am cerceta fiecare cît de -puţin în conştiinţa , noastră, am descoperi mult mainiulte , din viaţa strămoşilor noş­tri, ai fiecărei naţiuni orj mino­rităţi. . Nu este o noutate pentru

‘ nimeni felul cum au apărut ne­grii In America, robia lor de zeci. de ani, apoi abolirea aces­tei sclavii, reintegrarea lor tn- tr-o viaţă normală, ajungînd, u- nîi dintre e l.. datorită muncii şl învăţăturii, perseverenţei şl am­biţiei chiar în funcţii şi posturi de invidiat. Oare această mino­ritate, cutn sînt romii, are; mal

. phţine calităţi? Eu cred că nul Atunci, să le dăm şi lor o şan­să; cu siguranţă, va merita.

A. PINTEA

AL 2-LEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ CREŞTINĂ

MODERNĂf Festivalul v a în c e p e la o re le 17“

Zilnic Ihtre orefo IS^-lâ^.îh perioada festi­valului, un autobuz special va circula pe ruta , Gara CFR - Baba Novac - Camping Fâget.

Cop* sut> 14 ani au acces gratuit cu condiţia ca acejtla $â fle triioWi.

i i i ®

n - a a - B B i 4 - a a - 3 81 2 * 4 0 0 0

*0

comenzi ia orice oră G preţuri avantajoase , Q com petenţă profesionali 8 persoana dv®, va fi In J

s i g u r a n ţ a—i l i i ■ _i i< ni n ■ . '» »

ADEVĂRUL DE Ctm ^PAGINA 2 *

[SPORT 5PQRT. Jocurile Olimpice de vara Barcelona '92

CU ALE SALE TREI COROANE, PUSE UNA PESTE ALTA...!A fost mâi întîi „ceaiul <Tc la ora cinci": înot

sincron: solo (duo-ul uimind a nc fi servit la vi­itorul five oVlocM. Fete frumoase, costume epa­tante, muzică, galerie de plajă. Exact ce trebuie . pentru un concurs „Mis piscină" sau „Moda bazir Diilut*\ A fost, nu-i vorbă, şi -virtuozitste într-cU6 mişcării şi adecvarea temei muzicale la mediul», acvatic. Dar vibraţia?! Vibraţia olimpică iscata din lupta cu rivalii impalpabili (timp, sp3ţiu şi gravi­taţie) fi cei... palpabili, cei care-ţi stau în* faţă sau te gardează de-a stingă şi de-a dreapta?! Lupta ca­re dă adevărata poezie ă Jocurilor?! Cu tot regretul pentru patima din „cîntecul şi descîntecul** naiade­lor de la înot artistic, de joi. 6 august, votez cu cei care1 condamnă expansiunea Jocurilor peste grani­ţele trasate de antichitate: hotar in care stăpîn r?- roine sportul sporturilor, atletismul, la ale cărui esenţe , tari aveam să ne îmbătăm după siropul do la „sincron**. ! ’

Aşadar, cu toată voluptatea, în adevărata arenă olimpică, lingă- respiraţia nepereche a atletismu­lui! f Comprimare a dorinţei; „priză a voinţei, în­cordare a muşchiului, vibraţie a nervului; clocot al sîngelui. Totul pentru fulgerul de la 200 m.. to­rentul de la garduri sau zborul de la lungime. La starturi (starturile -da joi), multe zeităţi ale Olim- pului (C. LeWis, M. Powell, Marlene Ottey, Gwen Totreuce, M. Marsh, F. Fredericks, J. Regis, O. Adenilicn, K. Voung, K. Akabasi) şi cîţiva ser­vanţi" care-şj comprimă emoţia sub umbrela dă­tătoare de moral: „ce-ar fi daca ...? “ (confirmat, altfel, la mai toate marile competiţii). Starturi ©- limpicc! Mari starturi olimpice! O trudă de, 4 ani încăpută în riteva clipiri de pleoape!

Eliberată de compicxul reginei Katrin Krabbe (eare pSiteşte cp recluziunea duplicitatea sa cu drogul), americanca Gwen Tovrence „înghite", pri­

ma, distanţa de 200 m., răzbunind astfel înfrîn- gerea de la Mondialele *91 şi 'locul 5 la actuala „sută" olimpică. O performanţă a cărei adevărată dimensiune eroina n-o realizează decît atunci cînd, intru gloria sa, ;se intonează imnul SUA, acorduri care-i râvăşcsc — pînă la lacrimi şi tremur -*-• pu­ternica-! fiinţă.

<■ In proba sinonimă a. bărbaţilor, eîştigă Michacl Marsh (SUA) fără însă ca acesta să izbutească şl gloria de-a doborî .recordul (vechi de 13 ani) al i- talianuluî Petro Mennea (19,72). Ceea ce n-a reu­şit însă el, va izbuti hurdlerul-Kevin Young (SUA) care — cu al său excepţional 46,79 — anulează su­premaţia celcbrului Edttiri Moses (17,02, în august *83) şi înfige in pămîntul Olimpiadei' steagul pe ca­re scrie: „primul record mondial al Jocurilor *92 şi primul om care coboară sub graniţa celor 47 de secunde"! Superb înscris al diplomatului în so­ciologie care sporeşte astfel, infinit, gloria Univcr-

. si tăi ii sale din Los Angeles! Şi, ca totul-să aibă sare şi piper. Zeii Oljir-.piadei destinează „gardu­rile"^ femei unei cvasi-necunoscute: grecoaica Pa-, rasenevi Patoulidu, asta , dnpă ce mai întîi arun­case descintec_ la rădăcina ultimului gard pe care urma să-l sară campioana olimpică a „sntei“, or­golioasa Gail Dever. , .

Iar tot acest strălucitor recital a l alergătorilor a avut ca fundal duelul coloşilor de Ia lungime: Cari Lewis — Mike Powell (indicaţi nu în ordinea performanţei — Powcl fiind recordmanul mondial; 8,95 ns. ci a epoletuiui olimpic şi scorului din în-

: tîlnirile directe: 15—2, la ora finalei, pentru King Cari. Care actim, la cea dc a treia Olimpiadă a

~sa, a izbutit (cu 8,67 m) să-şi salte, pe regeasca-1 frunte, a treia coroană!: Cum ani mai simţit vibrînd Olimpiada!-

■: ; Naşa DEMIAX

PROGRAMUL TURULUI DIVIZIEI NAŢIONALE DE FOTBAL

B i n e - a i v e n i t a c a s ă , V a n d a l

Cu ocazia reîntoarcerii . acasă a valoroasei gimnaste clujene, Vanda Hădărean, ne-au vizitat Ia redacţie d-na prof. Paraschîva Ciupei, şefa Catedrei de gim­nastică a Clubului Sportiv, Şco­lar Viitorul şi directorul aces­tuia ţi dl. prof. Mihai Donea: Satisfăcuţi de recentul rezultat obţinut de reprezentanta : CSS “Viitorul- lâ Jocurile Olimpice de la Barcelonă, ne-au declarat:• — Faptul că o sportivă de-a

noastră a făcut parte din echipa reprezentativă a României la Joi- curiîe Olimpice de la Barcelona şi a obţinut medalia de argint cu echipa şi medii foarte ' mari.

, care au situat-o pe locul 11 din primrle 36 gimnaste, ne dă satis­facţii imense. Regretăm însă fap-

. tul că regulamentul ' internaţio­nal, incorect din punctul nostru de vedere, nu i-a dat posibilita­tea să participe la concursul in-

î dividual compus şi pe aparate,

frustrînd-o astfel de alte- medalii Rezultatele obţinute de Vanda

Hădărean sînt cele mai semntfi- ':cative şi mai valoroase rezultate obţinute - pînă acum de sportivii judeţului Cluj. Este o mîndrie pentru CSS "Viitorul**, şi tot o- dată pentru întreaga mişcare sportivă a judeţului. Noi o feli­cităm din toată inima şi îl do­rim o cît mai frumoasă şi plă­cută vacanţă (binemeritată!) la mare! - ,

Adăugăm la acestea şi feli­citările noastre şi urarea de cît mai multe şi mai mari succese în viitor!

IVI. TRIPON

„Volei

în ,'pregâ.tire '-nouLui:!şez.on.-> ,,U — TRANSGEX”-Luni, 3 august, s-a dat startul în pregătirea nou­

lui sezon competiţional al proaspetei divizionare , .A". „U-TRANSGEX“. Promovată după o eompo^ tare bună. Şi cînd zic bună, mă gîndesc şi la ra­portul de forţe care a existat în seria a Il-a „B". superior de partea clujenilor, la toate capitolele: lot,- omogenitate, atac dar şi apărare, medie de' vîrstă- şi înălţime. Concretizate în cfştigarea deta-■ şată a seriei, cu o singură înfrîngere, victorii, cu3—0 - în sub 40 de minute, aproape de promovara3 In finala „Cupei”, cinci jucători în loturile naţio­nale (Rotar. Vlaicu. Sanislav, Ahraham şi Agoston ; in lotul de juniori). Altele fiind datele problemei acuma, să vedem cum se prezintă „U“. Tn primul rind, s-a renunţat la serviciile antrenorului Augus­tin, Drăguţ, înlocuit cu profesor Alexandru/Duca Slurrşan, fostul secund a lui Neluţă Bînda Ia „U- Electconica*. Il recomandă, in egală măsură, rezul-? tatele de la Baia Mare şi colaborarea cu Bînda. >La prima întîlnire cu noul antrenor, din echipa cu­noscută, dvs., s-au prezentat Roncsik, Bodocan. A-b.raham-(solicîţat la lot), Agoston, Iurian şi Matei. Plus. cci doritori a Îmbrăca tricoul lui ,.U“. ca ju­cători şl, ne/le dorim, ca viitori studenţi: Giurgiu (Elconii Zalău — promovată în SL), Man (ASA {Ttrgu'Mnreş — SI.), Tonei Puiu (Bistriţa). Borcan (Constanţa). Au lipsit: Teodor Rotar care şi-a ex­

primat dorinţa de a iuca la Dijon/Franţa, pe o pe­rioadă de num ai şapte luni, situaţia transferului urmînd a fi definitivată la masa tratativelor; Sa­nislav, Vlaicu şi Tămăşan care îşi încearcă norocul pe meleaguri italiene. Uitînd însă că au obligaţii contractuale ferme, ce trebuie onorate şi respecta­te, cu SC TRANSGEX &A. Este vorba de contrac­te vizate pe doi ani, inclusiv vizate cu Federaţia de Volei, licenţele sportivilor fiind in posesia SA TiîANSGiSX. Conducerea este ferm hotărîtă. ca în cazul lui Vlaicu, să nu acorde dezlegarea, indife­rent de cît de tentant ar fi contractul oferit. Ur­mează pentru echipă, acomodarea şi intrarea „în mînă**, în cantonamentul-ce începe luni. 10 august . la Băile Felix, un alt cantonament Ia Izvorul Mu- : roşului, dn posibil turneu internaţional la Baia Mare (se aşteaptă confirmarea) şi, se speră, cît _

-mai multe meciuri. Avînd un antrenor tînăr şî - trei oameni de suflet şi „robi* ai voleiului, i-ăm . numit pe ing. Mircea Nicorid, director SC TRANS- * GEX. Traian Filip, jurist-consult şi ing. Aurel Ma- t reşan, sînt convins că „U-TRANSGEX" ne va a- i duce rezultate pe măsura ambiţiilor puse în joc.} Startul oficial se va da la 26 septembrie, ,.U" ur- I mînd să întîlneasca, pe teren propriuv Relonul Să- ; vineşti.

Demostene ŞOFRON

ŞTIRI INFORMAŢII

• a r t a p l a s t ic a d e în a l t a c a l it a t e

Î-A ,AGATHA“. Micrcuri, 12 august, orele 1,1. va avea loc deschiderea unui nou magazin speciali-

s’ zat în lucrări de artă plastică, „AGATUA** (Piaţa libertăţii 11, sus la eta,i). magazin deschis prin grija doamnei Ileana CRĂCIUN, cunoscută cera­mistă clujeană, despre a cărei expoziţii am avut, nu odată, prilejul de-a scrie. Din eîte am fost in­formaţi, pentru această primă perioadă, veţi găsi obiecte' şi podoabe din porţelan şt sticlă, de foarte bună calitate. Ele poartă amprenta artiştilor plas­tici clujeni. In magazin puţind fi cumpărate şi creaţii' propuse de întreprinderile clujene de pro­fil.

• SCRIITORI CLUJENI LA CHIŞINĂU. In pe­rioada 29—31 august un grup de scriitori ciujeni v» lua parte la Festivalul „Lucian Blaga*, organi- «nt de Uniunea Scriitorilor din Rcpublica Moldo­va La accst omagiu adus ilustrului poet şi filo­sof. a fost invitată şl fiica poetului. Dorii Blaga- (tugnariu.

Dcm. ŞOFRON

NOUTĂŢI EDITORIALE

1. Mihail Şebastian, Femei, Ed. Arania, 130 W ;2. Ion Ghica, Din vremea Iui Ca ragea. Ed. Miner- va, 120 lei; 3. Guy de Maupassant, Pierre şi Jean. trad. Gabriela Adameşteanu şi Viorica Oancea, Ed. Litera, 120 Iei; 4. Boleslaw Prus. Aniela. trad. Stan Velea. Ed. Romcart, 175 lei; 5. Marcus CIarke,Pen­tru toată viaţa. trad. Hertha Perez şi Doina Flo- rea, Edinter. 3J0 lei; 6. Sven Ilassel. Camarazi de front. trad. Radu Pontbriant, Ed. Nemira, 200 lei;}. Brigitte Trot^ig, O poveste Ia ţărmul mării, trad. Florin,! Jianu-Verona. Ed. Univers, 215 lei; 8. Vi­eţui te Blasco Ibănez. Printre portocali, trad. Ghe­orghe Bala. Ed. Marc. 267 lei; a Edgnr Wallaie. Gangsterul, trad. Aurel Cogean, Ed. Porto-Franco, ţ 80 lei: 10. Peter Ch<’yney, Ce le pasă damelor,, trad. Sergiu Marcus, Ed. 2.. 165 Ici. 11. Dashiell Ham- tnct. Cheia de sticlă, trad. Elena Stamntescu Grca- vu, Ed. Z. 165 lei; 12. William Dean Howells. Că­lătorie de nuntă, trad. Rodica Mihăilă, Ed. Gama,07 lei; 33. Mirbel Tournier, Amanţii taciturni, trad. Bogdana Savu, Ed. Univers, Colecţia Globus, 160 lei.

Duminică 16 august start în Divizia Naţională ds fotbal'(edi­ţia a 75-a). Iau startul următoa­rele echipe (în. ordine alfabeti­că): CSM Reşiţa, Dacia Unirea Brăila, Dinamb Bucureşti, Elec-

' troputere Craiova, FC Bacău, FC Braşov,, FC Farul Constanta, FG Inter Sibiu, FC Ploieşti, FC ;UU“ , Cluj-Napoca,- Gloria • Bistriţa, O- ţelul Galaţi, “Poli“ Timişoara, Progresul Bucureşti,- Rapid- Bu­cureşti, Sportul Studenţesc .Bur . icureşti. Steaua'tBucâreşti. şi TUnit ; Versitatea Crait>va.v în tqontinuare ;■ programul turului:

ETAPA I (16 august) - Electroputere — Oacia ~ Dinânio — , “Poli'* ;Sp. Studenţesc— Univ. Craiova-, O ţelul:— Steaua ■“U“ — FC BraşovF.C. Ploieşti — RapidF.C. Bacău — Gloria Progresul — F-C. Farul .CSM Reşiţa — FC Inter

ETAPA II-A <23 august Dacia.Unirea — Dinamo ,"Poli**' — Sp. Studenţesc :Univ. Craiova — Oţelul Steaua — . FC Ploieşti :FC Braşov — . FC Bacău Rapid — “U*Gioria — Progresul FC Farul — CSM Reşiţa FC. inter — Rlectrop'itere

ETAPA A IlI-a (30 august). Electroputere' — FG Farui Dinam o — '-'C inter Sp. Studenţesc — Dacia Unirea •’U** — Steaua FC Ploieşti — Oţelul FC Bacătt — Rapid Progresul ;— FC Braşov .. . r CSM Reşiţa — , Gloria :“Poli" — Univ. Craiova

ETAPA A IV-A (2 sept)Oţelul — **U‘‘Dacia Unirea — “Poli**Univ. Craiova — FC Ploieşti - Steaua — FC Bacău , FC. Braşov — CSM Reşiţa Rapid — Progresul Gloria — Electroputere FC Farul — Dinamo FG Inter — Sp. Studentesc ETAPA Â V-A (6 septembrie) Electroputere — FC Braşov Dinamo — Gloria - Sp. Stud. — FC Fanil ,“U“ — FC Ploieşti /FC Bacău — Oţelul

-Progresul — Steaua .,CSM R eşiţa--Rapid■Dacia U.— ■ Univ., Craiova .“Poli“ — FC Inter ETAPA A VI-A (21-13 sept.)

Oţelul — Progresul FC Ploieşti —- FC Bacău

,’Univ. Craiova —- ,rU“ . ,Steaua — CSM Reşiţa FC Braşov — Dinamo R ap id E le c tro p u te re G loria '— Sp. Studenţesc FC Farul — "Poli" "FC Inter — Dacia Unirea ETAPA A . VII-A (20 septembrie) Electroputere — Steaua Dinamo — Rapid.Sp. Studenţesc — FC Braşov FC Bacău — -Ti- - Progresul — FG Ploieşti CSM Reşiţa — Oţelul Dacia Unirea — FC Farul «Poli** — Gloria FC Inter — 1 ’niv. Craiova

* ETAPA A V lfI A (26-29 sept.) .Oţelul Electroputese‘ “U“ — Progresul FC Ploieşti — CSM Resita Univ- Craiova — FC Bacău Steaua — Dinamo ‘ ,FC Braşov — *Poli“Rapid — Sp. Studenţesc• Gloria — Dacia Unirea FC Farul — FC Inter ETAPA A IX-A (4 octombrie)

Electroputere — FC Ploieşti Dinamo — OţelulSp.NStudenţesc — SteauaProgresul — FG Bacău - CSM Reşiţa — **U“Oacia Unirea — FC Braşov. " / “Poli**)1 — Rapid ; _ .y

, FC Farul — Univ. Crăiova FC Inter —’ Gloria

ETAPA A X -A (17-18 oct.) Oţelul — Sp. Studenţesc

j ‘* Electroputere v .FC .Ploieşti -r . Dinamo FC.'^aeăU ^-^CSM Iteşi+n UniV; Craiova — Progresul

. Steaua — “Poli**! FC -Braşov — FC Inter Rapid Dacia Unirea.Gloria — FC Farul-.ETAPA A XI-A (25 octombrie) Electroputere — F£ Bacău Dinamo — “U" - ,Sp. Studenţesc. — FC PloieştiCSM Reşiţa — ProgresulDacia Unirea— Steaua , ' •“Poli-; — OţelulGloria — Univ. CraiovaFC Farul -j- FC BraşovFC Inter — • Rapid- .ETAPA A XH-A O l oct-1 nov.)Oţelul — Dacia Unirea“II.** — Sp. StudenţescFC Ploieşti — “Poli** ;FC Bacău — Dinamo-, Progresul —r Electroputere s Univ. Craiova — CSM Reşii- - Steaua — FC Inter FC Braşov — Gloria Ranid — FC Farul

ETAPA A XIII-A (7—8 nov.) Electroputere — CSM Reşiţa Dinamo — Progresul ,So. Studenţesc —• FC Bacău Dacia Unirea — FC Ploieşti . ••Poli" _ “U"FC Braşov — Univ. Craiova ' fîloria — RapidFC Farul — Steaua . ' i ' FC Inter — O te lu l1 ETAPA A XIV-A (21-22 nov.) Electroputere — Univ. Craiova Oţelul — FC Farul ,,.IT“ — Dacia Unirea ,FG Ploieşti — FC Inter ■FC Bacău — . “Poli"Progresul — ' Sp. Stu lenţese, ■./ CSM Reşiţa — Dinamo .Steaua. — GloriaTiapid — FC Braşov . .ETAPA A XV-A (2, decemhrîo)Dinamo — ElectroputereSp. Studentesc — CSM ReşiţaDacia — Unirea — FC Bacău“Poli" — Progresul : _Univ .Craiova — R ap id ......... ..FC Braşov — SteauaGloria — ‘Oţelul V \FC Farul —- FC Ploieşti , '.-7- ,FC Inter — “t rFTAPA A XVI-A f5-6 decembrie)Eleetrop'itsre — Sp. Stud.Dinamo — Univ .CraiovaOtelul — FC Braşov" îj“ _ FC FarulFC Ploieşti — GloriaFC Bacău — FC InterProgresul — Daci» Unirea.CSM Reşiţa — “Poli** (Steaua — Rapid ETAPA A XVFI-A fO docembrie) Sp. Stu lenţesc — Dinamo •Dacia •,Unirea —CSM Reşiţa v “T>o'i“ — Flectroputere I ’niv. Craiova — Steaua FC Braşov — : FC Ploieşti Rnrid — Otelul Gloria — “IT“FC. Farul — F.C. Bacău - '-FC Inter r- Progresul

Săptămîna viitoare vom publi­ca programele-turului în Divizia A (seria a IJ-a, din care face parte şi CFR Cluj-Napoca), res­pectiv Divizia B (seria a IV-a, din care face parte Dermata Cluj-Napoca şi Unirea Dej).

PROGRAMUL FILMELOR LUNI

DE

CANAPEAUA DOAMNEI “X“. (Interzis sub 16 ani) (9 :,I I ; .13; 15; 17; 19) Republica • LOVI­TURA DE RĂSPUNS (13; 15: 17; 19) sala A: PROGRAM VIDTO (14; 16: 13) sala B Dacia • TE VOI RĂZBUNA, BRUCE LEE (11; 13; 15: 17; 19) sala A: PRO­GRAM VIDEO (12; 14; 16; 10) sala B Mărăşti • MISIUNEA ÎN­GERILOR (9; 11; 13; 15); VI- •DEOC1NF.MA (17; 19; 21) Victo­ria 9 10-13 august: COMPANTA A 7-A SUB CLAR DE LUNA (11; 13: 15; 17; 19) 14-16 august: MILA SI TANDREŢE (11: 13; >5; 17: 191 — Arta • WEEK-END CU UN MORT (11; 13: 15; 17-, 19)— Favorit • DETROIT 9DOO (11; 13: 15; 17; 19) — Timpuri noi • PROGRAM VIDEO 05; 17; 19; 20,30) Capitol.

Azi vremea'va fi frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult Sf>nir> Vint slab din ■ sectorul

S-E. Temperaturile minime,13-15 grade, iar cele maxime 29-30

grade Pentru duminiră şi luni nu se' prevăd schimbări in as­pectul vremii. I?rl la ora 12. ia €h»f sp înregistrau 25 grade iar presiunea atmosfericii era de

' 739,7 mm • Hg. Staţionară.

m eteorolog de « r v ir iu , Carol PAVAI

rAGîNA 3; ADEVĂRUL DE CLtT|j

AURARII DIN TA R A M OŢILOR (!)E adevărat că. faţă de teritoriul pc care locuiesc

moţii, vestita Ţară a Moţilor, natura a fost destul de vitregă, căci aici pămîntul nu se pretează la cultivarea alimentului de bază, cerealele, ai nici a viţei de vie. atît de răspîndite în judeţul Alba. Dar, cel Atotputernic a avut grijă ca, în „compensare", să dăruiască subsolului acestei zone zăcăminte mi­nerale ce conţin unele din cele mai de valoare elemente — metalele preţioase —, adică aurul şi argintul Prezenţa acestor metale. în mare parte în afîorimente ţi sub formă nativă (vizibile cu ochiul liber) a făcut posibilă din cele mai vechi timpurio exploatare manuală relativ uşoară şi puţin costi­sitoare. Băştinaşii de la Roşia Montană,' Abrud. Bu­cium. Zlatna chiar fără studii superioare de geo- logic- şi mineralogie, se specializaseră în căutarea şi cunoaşterea aurului şi a locurilor din mină unde acest metal strălucitor se găseşte mai concentrat-, Ştiau toţi câ cel mai Saine este să se găsească „cru­cile" şi ^scaunele" unde vîna (filonul) era mai bo­gată. Şiiau să caute aurul fie kt' „volburi**. fie în filoane. Era o adevărată dibăcie şi pasiune în -fe«Y Iul -cum trebuiau găsite locurile cu „cepaşuri". ; ,

Cu, toată .această pricepere în căutarea metalului preţios, „băieşitul" pentru: aur provoca'” multe sur-, i prize. Unul care dispunea de bani săpa o anumită lungime de galerie transversală prin steril spre > mineralizare şi nu găsea nimic, astfel că după-toa­tă această căutare şi cheltuială rămînea sărac ‘ „li- ~ pit pămîotuluî" şi abandona lucrarea. Venea altul, după el. care continua galeria şi, spre norocul iui, „dădea de aur”. El se îmbogăţea rapid, dar celui ce lucrase pînă I9 el, nu-i revenea nimic, căci părăsise, locul, lată de ce, în mineritul de aur mai ales, s-a încetăţenit salutul „Noroc bun“.

Un asemenea „păcălit" a fost şi renumitul folclo­rist Grigore Sima a lui Ion din Cărpinîş, fondato­rul revistei „Foişoara" (18RS). care pentru scopul nobil de a înfiinţa foaia «Munţii Apuseni*’ — pen­

tru care trebuiau fonduri —r a întreprins o acţiune de „băieşit“ la Roşia Montană, construindu-şi şi o instalaţie de şteampuri. A dat însă faliment, a a- iuns sărac şi şi-a sfirşit zilele de timpuriu.

In paranteză fie spus, pe timpul Măriei Tereza, stat.ul austriac i-a sprijinit pe aurarii din Roşia Montană în sensul că a „săpat" pe cheltuiala sa galerii de coastă pînă la zăcâmînt şi apoi le-a pre­dat particularilor. Aşa au fost galeriile „Ferdinand de jos", „Ferdinand de sus** şi „Troaş" din masivul Cetatea, galerii betonate Ia intrare (după relatarea domnului Nicolae Şoit din Cluj, originar din Roşia Montană, care o ştie de la predecesorii săi). De a- semenea, galeriile „Vercheşul de jos“ şi „Vercheşul de sus“ (denumit şl „Înălţarea Domnului la Cer**) din masivul Cîrnic — despre care geologul lozsef Şzabo arăta în revista .Matematica şi ştiinţele na­turii" (1871) câ „au fost construite de stat". De alt­fel, construcţia lor betonată, costisitoare ,nu ar pu­tea explica săparea acestora de către modeştii par­ticulari. ; ' , '

Surse de obţinere a aurului mai erau: din spă­latul la „hurcă" pe „Foieş". cu „hîrlosetea"- pe A- rieşj din r «scosul ierugilor**. respectiv curăţirea şi spălarea la hurcă a depunerilor aurifere de pe ca­nalele de la şteampuri şi chiar de pe şanţurile de la marginea drumului spre Roşia. Acolo se adunau căzăturile de minereu din carele cu boi ce „mi­nau" la şteampuri; bucăţi zdrobite sub roţile caru­lui şi duse de ape în rigolele drumului. Mai erau" apoi „gozarii'V care cumpărau concentrate aurifere sau „roame" (deversări din piuele şteampurilor), pe care,le prelucrau la burcă. în rîşniţă şi şaitroa­ce. obţinînd aurul fin (praf). Acesta, tratat cu mercur, .devenea amalcam şi apoi. prin distilare, - „aur ars**, pe care îl valorificau lă Banca Naţională sau: la negustorii de "aur. -

Ioan FELEA

EXPEDIŢIE ÎN VIITORCînd■ distrugerea mediului am-'

biant începe să ia proporţii pla­netare. oamenii de ştiinţă cu­prinşi de îngrijorare se gîndesc, fără voie Ia viitor. Potrivit rela­tărilor săptâmînalului german „Quick“t experţii NASA au tre­cut la lucrări practice asupra proiectului 'popularii planetei Marte — cel mai apropiat ..ve­cin" al Pâmîntului ‘ in Ccsmos. Deşi condiţiile de viaţă pe „pla­neta roşie" se deosebesc funda­mental de cele de pe Pâmînt, componentele de bază pentru viaţă — oxigenul, bioxidul de carbon, apa — sînt prezente. Pla­nul cercetătorilor de la NASA:' ar arăta tn felul următor: ;

Expediţia primilor exploratori va sosi pe Marte în anul 2015. , Sarcina lor este de a clarifica la ’ faţa locului ceea ce este necesar, pentru modificarea mediului pe planetă pentru a devsni locuibi­lă. ;,Deleşaţia“ cosmică va dura aproximativ un. an. Peste 15 ani va începe cea mai importantă activitate: trebuie realizată în­călzirea climei (acum tempera­tura pe suprafaţa lui Marte sca­de pînă Ia minus 60 grade Cet- sius). Se prevede construirea li­nei reţele de uzine chimice,' ca­re sâ funcţioneze cu reactori a- toiinici —. iar emanaţiile de gaze în atmosferă vor permite crea- ’ rea „efectului de seră" şi reţine­rea energiei Soarelui. în această fază se preconizează trimiterea pe Marte a aproape 10.000 de specialişti, care vor trât îri staţii': special utilate. Primul dintre modelele viitoarei locuinţe mar- • ţiene se experimentează deia în statul Arizona. tn staţia izolată ermetic de mediul ambiant vor locui opt oameni în condiţiile u­

nui sistem d3 aprovizionare cre*ţ artificial, de la apă. plante, pom» p înă . la exemplare ale lumii a- nimale. Durata experimentului este de doi ani.

Potrivit calculelor experţilor de la NASA. spre anul 2080 ei vor reuşi să ridice temperatura pe Marte pînă la . . : minus 15’, grade. Solul va însepe să ema-* ne mai multe gaze, pe cer vov apare nori. Pe marile spaţii ast­fel încălzite vor creşte plante specifice vegetaţiei de tundră, care vor elimina oxigen* este adevărat, deocamdată în canti­tate insuficientă Sarcina' oame­nilor de ştiinţă este de a comple­ta rezervele acestuia, formînd biosfera planetei

,în aeest timp. nave cosmice da transport vor aduce de pe; Pă­mînt tot mai mulţi oameni ani­male, plante Temperatura se va ridica treptat pîna la .9 grade. Va începe formarea rîurilor, a lacurilor.. far. vegetaţia tundrei va acoperi treptat, întreaga p!a-. netă. -La acea dată, pa ' 'Mărie vor locui aproape "150 000 de oameni care vor începe să ridi­ce primele locuinţe, sâ : constru­iască crimele drumuri- In anul 2130 temperatura-: se va .' putea, ridica pînă ta +10 grade. Soiul se va elibera de îngheţul veşnic, vor lua naştere mări şi oceane. Co- • lonistîi vor continua să ducă liDşi de oxigen, planeta putînd produce o cantitate suficientă a- bia către anii'2170 Mărie trebuie sa devină un al doilea Pămînt. apare însă întrebarea: nu se va repeta, oare cu timpul istoria" ciVil'zaţiei tprestre cînd oamenii se vor afla ir. situaţia de a cău­ta o planetă ootrivită pentru a fi locuită’ 3

E P I G R A M ECO NCURENŢA L O IA L A

Să-şi poată vinde-uri pic mai bine Revista-lor de trei parale Sînt toate paginile pline De vorbe şi de dame goale.

IALTA 1945

Churchill şi cu alte clici Ne-au vîndut la bolşevici,Iar apoi capitaliştii Ne-au strigat: huu'uţH...

Comuniştii. Eugen ALBU

AFACERISTUL

Vilă, automobil.Alte cele, plus boutieţue: :Si'-ncă ceva, mai nimic.Mama dusă la — azil. „

SCADENŢA

Ai aşteptat o lume nouă . Mizeria să o sfî-şeşti;Ea vine, după ’89,Către' calendele greceşti . . .

\ Iort BINDEA

PERSPECTIVA

Mă-ntristez privind pe geam Frunzele ce cad din ram.Bate ,-vîntuI mărăciniiŞi-n. cununi se-adună . . . spinii.

Margareta IÎUNCU

REPROŞ

La concertul ei se duce, , a ei voce îl vrăjeşte: doar o critică i-aduce: la acute îl trezeşte. ;s.

, Aristotel CRUCEANU

Motivaţie R.A.T.U.C.

Biletul s-a scumpit mai mult de zedeâri,'Şi nu dinir-un motiv banal sau chiar necunoscitlPlatimpe el un preţ care ne dă fioriPentm că-n staţii timpul de 'aşteptare a crescut '

I-C m utcM itm jM C 'O i

Curiozităţi de hi, de colo..*Şl HAŞIŞUL E BUN LA C EV A ...

Deşi interzisă în Jamaica şl în alte numeroase ţâri, .Cannabis sativa" — haşişul, cinepa- indiană sau pur şi simplu „iarba" — este consumată de mulţi, în special de către pescarii din acea parte a globului. Ea este absorbită fie direct, fie sub formă de decoct în rom. Rezultatul, după cum ara­tă observatorii, este apariţia, la cei care o consu­mă. a unei extraordinare acuităţi vizuale noctur­ne Se cunoaşte de multă vreme acţiunea acestei plante in redu-.erea presiunii intraoculare. iar un produs farmaceutic avînd la bază această substan­ţă este folosit chiar în lupta împotriva glaucomu-.. iui. Dar. despîe modul în care \,Cannafcis sativa” determină ameliorarea acuităţii vizuale nocturne nu se ştie încă mare lucru.

MELOMANUL FlîDGE }

De mai multă vreme, din, burtă onorabilului, de altfel, ciine, boxer, ce răspundea la numele de Fud- ge, din orăşelul englez Shorewsbury se făcea au­zită la fiecare 12 ore o mel^jdie a cunoscutului com­pozitor, de, jazz Glenn Mitler. Un veterinar milos

ţ l-a scăpat. în sfîrşit, pe bietul patruped de pacos­te: l-a operat recuperincî. ceasul electronic muzical al stăpînuiui. pe care Fudge îl înghiţise tn Joacă.

STICLA CU MESIORIE

Este cunoscut la această oră metalul cu tn?m'r>rir> (nitinoi), care îşi reia forma iniţială după ce a fost îndoit-şi răsucit în fet şt chip. Tată câ a apărut acum şi sticla cu memorie, care fire aceeaşi pro­prietate si a fost realizată în SU A. la Berk-lev. Numele provizoriu at noului material este AIP0 4 - berlinit. ..... . ___.................................. ;

SALVAŢI CORMORANII!

Dintr-o populaţie estimată ia 3 00C indivizi în 1903; n au mai rămas decît 57 cormorani in Japo­nia. Insula Teuri-To la nord de Hokkaido. este ul­timul lor refugiu. Ameninţat de distrugerea'pro­gresivă a. habitatului sau. corbul de mare (cum i se mai, spune cormoranului! este decimat $i degoe- lanzi (b specie de pescăruşii Pentru a-t saiva je la. dispariţie, ecolog istlf vor încerca.sâ dirijeze ul­timele exemplare spre o zonă mai favorabilă..; A- genţia japoneză pentru protecţia mediului, încon­jurător a apelat la firma «Sanyo" specializată in reproduceri sonore de înaltă-fidelitate, pentru a pune la ‘ punct un aparat capabil sâ imite strigăte­le cormoranului. Este vorba despre un dispozitiv electronic care să permită reproducerea a trei stri­găte diferite tq intervale variabile -

Cuvinte. încrucişate '

ANDANTE ' V , ^

ORIZONTAL: l Star autoh­ton — Au ton*? ta înainte • 2.‘ A ' face floarr ' ' auri de în­ceput • 3. Reten;< ,a serviciu — In numele tatălui1 • 4. Prinderi pe eeva • 5. Timpul revoluţiei (pi.) — Du# la munte pe vre­muri • 6. Echipa de suflet a lăutarilor1. — Necunoscutul din palat! 9 7- A interveni in apâ/a- re — Legătură de familie • B. Casă de filme — Cadru de răz­boi • 9. Motiv de închinare — Lipsit de angajament • 10. Ieşi­re surprinzătoare — 'La margi­nea uitării tpl,).

VERTICAL: 1. Haină la pur­tare — Cuvint de Încheiere • 2. Jat personal — Capetele ga­mei • 3. Porneşte In ixpediţie• 4. Un leu pentru Ateneu — local mai îndepărtat Q 5 , Sftr- şită tragic — Depunere mijlocie la scrabble! 0 6. Roşie din fire — Expediţie fără retur • 7. Nu an prior’tate — Nucleul unei propoziţii! 9 8. Clopot fără oă» lărisl — Acordai tutaror (fem.)• 9. Axă planetară — Spaţiu d« transmisie • 10. Declinarea na* meiul propria (pl.V

ft'codor CAPOTA

1 1 Î 4 . ţ « . ? t 4 ( 0

•

1-<

1

r

CONCURSUL NOSTRU

DE DE2LEGAR1

Reamintim participanţilor la concurs eă dezlegările celor *rt-1 careuri pe . care le supunerii'v tenţiei urmează s fi trimise, fie­care însoţit de *rila ca delega­rea ţi talonul de participare» (deci trei dezlegări + trei taloane) du* pă' apariţia ultimului careu, in» tr-un termen de 10 zile. Înaintea ultimului careu supus dezlegării vom face cunoscute şi •orerniile

ce vor fi decernate cîştieătoriior.

Pînă atunci vă invităm «ă dez­

legaţi careul de faţă, al doilea^

din concurs.

CUPON DE PARTICIPARE

Humele şl prenumele dezlegătorului -------

Adresa exactă (Str. nr, bloa, apartament)

PENTRU CONCURS

ADEVĂRUL DE CLUJ. . . .............. . ^ ** '\â Vai ftW Ji

sPAGINÂ 4 ^ r

rOVEŞTI ADEVĂRATE. DINXR-O ŢARA DE TOVESTE (Uf) , *

IUN POLIŢIST OPREŞTE C IRC U I^P^ (IV)Viaţa in societăţile industrializate nu mai este

chiar atît de romantică. Suedezul nu este exploziv (unde sînt vikingii de altădată?), existenţele blon­de cu ochi albaştri avind ceva liniştit şi vesel în tot ceea ce fac. Nu odată, însă, îi surprinzi medi- tind. Suedezul văzut pe stradă (foarte rar, desi­gur) priveşte zglobiu la realizările civilizaţiei ro­botizate (străzi, clădiri, semne şi semnale), dar se lasă sedus de ceea ce i-a dat natura. Natura ten­tează nu atît prin eventualitatea unei reconfortări consistente, ci, mai . degrabă, prin cadru. Pe acest considerent este ocrotit fiecare petic de iarbă, fie­care tufă, fiecare animal N

Cineva spunea câ minciuna cea mai . . . adevă­rată este rostuită şi propagată de gazetari şi vînă- tori."'Sînt şi una şi alta, in nici,un caz, însă. min­cinos. Fac această precizare pentru că vor fi mulţi dintre cititorii mei care de data aceasta se vor în­doi de spusele mele. De unde strămoşii acestui po­por trăia mai cu seamă din vînat (abundent în pădurile muntoase ale. ţării),, iată că în vremurile , noastre suedezul dă o atenţie cu totul şi cu totul , specială pentru ca animalele (sălbatice) să-i . . . . umple peisaj uL Cît mai des cu putinţă. Sute. şi su- te de kilometri. de. autostradă (ca-n palmă) sSn.t . străjuite de gard de sîrmă, numai pentru a . feri elapii de accidentele de maşină. (Sigur, în acest fel sînt protejaţi şi participanţii la trafic). Am vă­zut,-nu odată, în plin centrul marilor oraşe, iepuri sălbatici, săgetînd in diagonală, cîte un parc,. un loc de joacă al copiilor, în fine, zone dintre cele mai aglomerate.- Asta ca să nu mai vorbim.de la­curi şi cursuri de rîuri. Raţele sălbatice şi-au lăsat undeva departe în timp frica de oameni, ciugu-ţ. lind din mîinile lor hrana cea de to.ate zilele/Pos- tul central de televiziune îşi face un titlu de mîn- . drie din a prezenta cîte o secvenţă în care, în plin centrul Stockholm-ultii» poliţiştii opresc circulaţi»:

jf O-

ImsSS»

-cînd trece o raţă cu bobocii- ei., Lipa-lipa, pe jos, desigur! Colcane întregi de maşini stau cu răbdare şi în ochii, trecătorilor se zăreşte. licărul acel^ e-. tern şi universal pre, numele lui simplu: , dragoste.

V-am spus cîte ceva de animalele sălbatice, pen­tru cu în ceea ce priveşte, pe cele domestice, sue­dezul le acordă agenţie ca oricărui semănMe, al, -nostru. . ■■■_■ / ,.

Dacă nu ru ceva mai mult; - • ... ; ■

Radu VIDA

, MILIARDAR. -Tînărul libe--- ' ral ,Viorel Cataramă, devenit în- . tre timp nou liberal, este un m i­lia rdar' declarat. Reuşita finan- ; ciâră se ; datorează şi comerţului• pe care l-a făcut şi îl face cu . mobilă românească. . Impresio­nant talentul domniei sale de a face banul; să crească, la pro-' priă-i firmă, Sn. timp ce industria

.<■ românească producătoare de mo-■ bilă .lucrează,'. în buhă, parte, pe YredheV' Presupunîridcă; mana-

■ gerii .autohtoni d in .in d u s tr ia• lemnului- sînt ihcomfjtonţi, cum

rămîne.; cu competenţa ex-secre-- tarului de. stat; ,>V. Cataramă ca­

re ’ a. cîrmuit destinele-. .. Minis­t e r u lu i ' , Comerţului- şi - Turismu­

lui? A t fost, în . acelaşi timp, - şi ; om de afaceri şi inalt (foarte r'inait); demnitar d® stat, fără să dea , nimănui socoteală, de veni­turile- pe--care. le realizează în-

.contul propriu - şi-*de. găurile :i- mense create în economia haţioV nală ,.cu concursul masiv ăl M.C.T.. • :.: • SALARIU. Cu. toate că sa­lariul este foarte secret, am a- flaţ de la un muncitor că ia în­tre 50 şi 60 de . mii de lei pe lu­nă, lucrînd; tn acord individual..

' Nu- făee nici- ore suplimentare, nu merge nici sîmbăta la lucru;. lucrează : opt - ore, - în c-inci zile.

- Nu a fost şi nu . are de: gtnd să ; facă . turism , de^ afaceri, .salariul

fiindu-i îndestulător. Era şi e s -, . te soluţia'cea mâi simplă de a ; face pe tot românul să- lucreze.

Puterea, însă, este surdă la ast­fel de „pîrghii" şi preferă să explice regresul' economic prin pierderea pieţii CAER, prin răz­boiul din Irak, va urma, mai mult ca sigur inVocarea celui din Iugoslavia, acţiunile sindicale ş.a.m.d.

• BASARABIA. Dacă vă mai' aduceţi aminte, la declararea in­dependenţei Republicii Moldo­va (de ce s-o fi numit astfel o bucată din Moldova lUi Ştefan nu ştim nici acum, sau ştim dar nu îndrăznim să o recunoaştem) preşedintele Snegur a pomenit, da ţările baltice de vreo patru ■ ori, de Moldova lui Ştefan de cinci ori, de România nici o dată, mă­car. Este, acum, limpede- că a ţinut cu tot dinadinsul să ră­mînă în fotoliul prezidenţial, conducîndu-şi independenţii spreo republică "unică şi indivizi- bilă“:- republică ■ ce se cheamă

vMoldova. Nu m-ar fi înfuriat prea tare dorinţa de putere a lui M. Snegur (suferă de aceeaşi patimă *•’şi-ai . noştri . politicieni) -dacă nu aş: fi auzit şi -dorinţa

' fraţilor noştri, başarabeni- (este vorba de trei persoane aflate la Cluj-Napoca cua face r i, ştiţi

: dumneavoastră, de. care) de a se. uni cu... Moldova., noastră, sim-

-ţindu-se niţel mai; fraţi cu - ei,

decît; cu; ceilalţi. Unde-ar dori

. să, fie- capitala,-; n-au mai apucat;să spună.-

IVI. SÂN'GEORZAN

SALINELE DIN TURDA ISI' AŞTEAPTA OASPEŢII

îDomnul inginer geolog Anas-

tase Mircea, de la SC “Salina" , SA Turda, la solicitarea noastră, ne-a comunicat:

— De cîteva zile. societatea co­mercială mai sus amintită a re-' uşit să amenajeze căile de acces ţi interioarele unor săli din sa­lină cunoscute sub denumirea de Terezia, Rudolf,' Ghizela şi losif, ' care pot fi deja,vizitate de cei ce doresc.' In sala losif, există o hurubă

adîncă de 137. m, iar în Una din săli, datorită dimensiunilor sa­le, ecoul este repetat de 17 ori.

Tot in interiorul salinei se gă­seşte lacul subteran Terezia; pe care societatea intenţionează să-l amenajeze şi, în . prealabil, să construiască un debarcader, lucru deloc uşor dacă,ne gîndim; că cei ce vor construi debarcade­rul vor trebui să lucreze stînd în apă pînă la briii.

• în circa două săptămâni,1 ne-a mai • spus în încheiere; interlocu­torul nostru, vor fi încheiate; şi lucrările de amenajare a ;- două săli pentru tratament : contră bronşitei cronice şi astmului. Pe serie (vor funcţiona zilnic două serii) vor putea fi trataţi 20 de pacienţi.

Ion CORDOS

Parada modei

TUNSORI Şl COAFURIîn această perioadă se poartă

ceafa pierdută, in unghi, drep­tunghiular, urechea decupată, ceafa lungă dreaptă sau ovală,

< ceafa foarte lungă, se poartă tunsorile ovale cu tîmplele goa­le, semilungimile, foarte modern este pârul lung, permanent. Mai presus de toate se poartă fran­juri. Nu vă speriaţi, n-am greşit subiectul -discuţiei, n-am luat date decît de ia o persoană de meserie, doamna Marin Poruţiu ~ de la coaforul “Lux“.

— Vă rog să vă exprimaţi mai pe înţelesul nostru. Ce. lungimi se poarfă?

— Lungimea tunsorii este ex­trem de variabilă: de la un cen­timetru la un metru. Părul lung.

' însă, se poartă bl spirale, îndeo­sebi pentru tineret.

— Tunsorile «turte sau semi- lungi par, la Ici. a Ii foarte di­verse.

— Aşa pare să fie. numai că tehnica de tuns este cu totul nouă. ea fiind aceea care face cao tunsoare să fie modernă sau desuetă.

— Ce culori se poartă?— tn vogă sint culorile natu­

rale, pastel. Moca şaten, tutun, inclusiv culorile roşii, de la roz pal la grena.

— Pentru coafuri ce este de actualitate?

— In primul rînd trebuie spus că acestea depind de ocazie. Foarte moderne sînt podoabele puse în păr: funde, piepteni, . agrafe, flori. Coafurile se reali­zează din bigudiuri, din perie şi usiătorui de păr, din fierul de ondulat. Important este să fie integrată coafura ţinutei, să e- xiste o unitate do stil. Se poar­tă. de evemplu, decupajele sub formă de inimioare, litere, diver­se senine, pe tunsori, dar acest lucru nu şi-l pot permite decît avangardistele. Tunsoarea şl co­

afura anului 1992 trebuie asor­tată cu vestimentaţia, încălţămin­tea şi accesorii acestui, an. Altfel, se obţine un efect nedorit. Nu se. poate să porţi numai un cap modern, restul ţinutei fiirid ne­glijat.

— Toţi cei care au .tangenţă cu moda se pling' de presiunea gustului clientelei, care nu este bine educat* * '

— într-un fel este .şi la noi ' aşa, clientele cer ceva ce nu se mai poartă sau nu li se potri­veşte. Dar noi putem veni . cu alternativa şi persoanele recep­tive, de multe ori, ne lasă pe noi să hotărîm cum . şi ce ţun- soare sau coafură le facem. . A- poi, trebuie ţinut socoteală şi de faptul că modern este ceea ce ţi se potriveşte. Nu poţi să iei de la televizor o tunsoare..şi. să o ceri să ţi se facă. indiferent dacă îşi vine bine sau, din contră, te dezavantajează.

— Femeile o duc rău cu banii ţl cu timpul liber, nu prea au timp dc coafor.

— Pentru abandonarea propri­ei ţinute nu există nici .o scu­ză. indiferent că-i vorba de bani sau de timp Banii, de fapt. sînto problemă, falsă, atîta timo cît preţurile la serviciile noastre au rămas accesibile., Numai în mod excepţional, atunci cînd se exe- cută tuns, permanent, vopsit coafat se ajun«e sau .trece de 1000 de lei. în rest. cu 500 de lei. în medie, ireţineti că aces- ta este preţul unei jumătăţi .de kilogram de salam) se poate re­aliza un tuns. plus permanent, plus aranjat. Ş-apoi nu este vor­ba să te tunzi şi să aranjezi pă­rul tot a treia zl. M ărar o dată pe lună este nevoie, însă, să-ţi îmţrijeşti ţi menţii ţinuta pă- rului.

Dialoţ. «•onsemnnf de M. SANGEORZAN

MOARTEA VENEA TE-..AHIEŞ! ' ' . '

; într-o perioadă scurtă (sfîrşi-■ tul lui iulie, începutul lui au­gust),; moartea. peştilor şi . a altor. vieţuitoare acvatice venea pe. Arieş! Nu ştim cu certitudine dacă poluarea, de astă dată, a avut sau. nu sursa Ia Roşia Mon­tană sau Baia de Arieş, ştim insă că apele rîului de munte au fost purtătoare de o anume otravă care le-a fost fatală mai ales peştilor.

..- Această otravă, putea- să* fie fatală şi. oamenilor şi rnaj ales copiilor. Ei au fost aceia care, îndată ce peştii au venit cu bur- ta-n. sus, au intrat în apă şi s-ău. .-. autoservit cu peşte ■ de diferite specii şi mărimi din care apoi, preparaţi în fel şi chip,- s-nu înfruptat cu-lăcomia - omu­lui care de cînd-cu liberalizarea, n-au mai .. văzut carne . decîţ îri galantar! - ;, - " -, N-ăvem ştire (şi ne bucurăm)

dacă- peştii otrăviţi au avut, e- fecte asupra1 stării de sănătate ă

celor ce i-au -■ consumat, cum n-avem ştire ..nici dacă ecologiş-

1 tiî (de diferite nuanţe) şi-au în­trerupt campania; electorală mă­car pentru cîteva zile, pentru a începe o a ltă .. . campanie îm­potriva acelora" care ne poluează

.viaţa, după cum nravem - ştiri

-.nici' de la alţii care pot şi tre­buie să pună capăt Unor* astfel

de. catastrofe deosebit de pericu-

loase şi păguboase pentru .toţi!

Ion CORDOŞ

imiiiiiiBEJiilifiiiiiiiniiiliHuiistiiitniiiiniGiHîiiiHiKciiiiiiniiHDţiiiiMŞiininitiniiiipiiîiHiiiiiinuiiiiiiiiiiaiiHiiiiiiiiDliHiiiiiiliaiHiiitiBiiiîiimiiiDiiiiii'iMituijiiniiiHitiiiiittiiiînnmitiiiniiniiiitiiitiiira

PERLELE DEMOCRAŢIEI

în 3 august, ora 15,00, Depar­tamentul reglementării comerţu­lui şi turismului a emis telexul •1-425. Subiectul telexului a fost modul de negociere a preţurilor’ şi tarifelor în condiţiile libera­lizării cursului de schimb al le­ului. La punctul al doilea' al acestui telex se precizează1.: “Luarea în calcul la dimensiona­rea preţurilor şi tarifelor a a ilor- influenţe, sc poate face numai pe baza unor reglementări apro­bate de guvern. Preţurile cu ri­dicata şi tarifele pentru produ­

sele.şi serviciile. prevăzute în anexa 2 la Hotărîrca Guvernului nr. 776 din 1991 cu modificările şi completările, ulterioare se ne­gociază sub supravegherea Mi­nisterului Economiei şi Finanţe­lor, ministerelor de resort şau” a autorităţii ' administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bu- cuieşti, după caz”. Punctul ? al telexului este mai frumos: “Să asigure (societăţile comerciale

n.n.) aprovizionarea . şi desface­rea produselor tn mod ritmic, şi să supravegheze modul de res­

pectare a preţurilor cu amănun­

tul, conform prezentului telex".La punctul 2, “modificările şi completările ulterioare" (H.G. 412 din iulie 1992, de pildă) nu au apărut in Monitorul Oficial, aşa că negocierile se prelungesc cu aproximativ o lună, aprobările

, de la Guvern mai durează -vreo lună. timp suficient săr apară o

, nouă . reglementare.: Cît- despre- protecţia socială pr i “aprovi­

zionarea ritmică" parcă am, mai avut parte de ea. A fost ’-omis un lucru esenţial: semnătura A* nei Mure.şan. din toată birbera-

ţla aceasta- . M. S.

AGAVE AMERICANAGrădina Botanică din Cluj-Napoca ne face cu­

noscut că un exemplar Sin specia AGAVE AM1'- • RICANA a înflorit, fapt care se petrece,o singură dată în viaţa acestei specii. ,- De origine mexicană, ea trăieşte răspîndită spon­tan pe suprafeţe întinse, pustii. Are. frunze sub- formă de lăncii lungi de 1—1,5 m. din mijlocul cărora, odată în-viaţă, (in condiţiile de la . noi me­dia de vîrstă este de 20—25 ani) se dezvoltă o axă floriferă, care în decurs de două luni atinge o lun­gime de —7 m. La partea superioara se dezvoltă lateral, nişte ramuri cu flori mici galbene, foarte numeroase. Jn momentul ds faţă, florile au'ajuns la înflorire maximă, sint deschise. Din această ■ fa- îă planta mai trăieşte aproximativ o lună. după care, treptat, planta se usucă şi moare. Mexicanii rănesc axa floriferă (o bat-cu nişte lemne), Îna­inte de a se forma florile, si extrag un suc foarie bogată în zahăr, din care prin fermentare şi dis­tilare se. obţine renumita băutură mexicană TE- CJUILLA. Din frunzele uscate ale plantei se obţin fibre vegetale care se folosesc ia confecţionarea de împletituri, fringhii De reţinut.; că ne aflăm în momentul înfloririi unui singur exemplar din spe­cia respectivă, fiind vorba de exemplare aflate in diferite momente aie evoluţiei.

L'n fapt foarte interesant în viaţa acestei plante este momentul perpetuării speciei, care se petrece în ultima perioadă a vieţii, imediat după înflorire. După' apariţia seminţelor care continuă perpetua­rea speciei, planta moare. '

Este, deci un moment unic în viaţa, moartea şi naşterea acestei speci) atît de admirate în exotis­mul şi ciudăţeniile ei.'

Radu SANTEJUDEAN

■ i i i® ! !

PAGINA 5anantm ADEVĂRUL DE CLUJ

Balada ciobanului modernN-aş vrea să jignesc această

-fereaslă Jn totalitatea ei, fie şi numai pentru faptul ca CIvJU/Y- HUX.r ne-a purtat prin negurile istoriei, dînd literaturii univer­sale «na dintre cele mai frumoa­se -.balade. Numai că, vedeţi dumneavoastră, se iveşte cîte un individ care,, vorba’ ceia, mizga- leşte-drapelul. • -

Aţa şi cu Frenţ Ovidiu. , (

îri loc să îngrijească mioarele din Bonţida, s-a apucat să fure una-alta. N u cred că avea ne- 'voie, dar, -nici nu-i cleptoman!

Aşa, pur-şi-simplu s-a pus să „subtilizeze" un aparat de sudu­ră electrică (20.000 lei), plăci de azbociment de la Şcoala genera­lă din Bonţida (9000 lei) şi 100 bucăţi ţiglă de la „Someşul'1 Bon­ţida (4200 lei).

' Furt. Privat şi public. *

Omul a ajuns după gratii, şi sîntem siguri că,va reţine cînta- rea: Foaie verde năsălic / Am a- vut o bucuric / Şi-am ajuns la puşcărie.

Radu VIDA

’l

C r iza d e z a h ă r con tinuăCum am promis 'în numărul de ieri al ziarului

■ nostru revenim astăzi asupra crizei de, zahăr dinRomânia ţi din Cluj. Pentru lămurirea, probleme-

- Ie r ne-am .adresat domnului Mircca Dumitra?, dl- / . rector comercial al S.O. „Alcom" S.A. , , ,

. :— Cît timp am stal să vă temiinaţiŞedinţa de• lucru am auzit mai iriultc telefoane din ţară care

vifc făceau-oferte de zahăr.

— Oferte avem destule, diii păcate, însă cei ce ne fac ofertele nu au „firmă serioasă", cum s-ar zice. Nu pot să fac afaceri cu persoane care n-au bani şi doresc deschiderea de acreditive irevoca- >■

: bile pentru- un miliard şi jumătate de lei", cum am un exemplu la indemînă! Precum nu-mi inspiră încredere nici firme ce la o primă discuţie cer 170 de lei pe kg, pentru ca a doua zi să crească pre­ţul la 180, in a treia zi — la lfH). Promisiuni şi o- fertesînt, zahărul lipseşte, toate discuţiile purţîn- tiu-se pe zahărul care n-a trecut graniţa României. Aşteptăm,- încă, oferte serioase, şi le vom luat în ' considerare pe cele mai avantajoase.

•- *•— Cum staţi cu banii?

— : Avem credite lunare de eîte 200 de milioane- >de lei, dar ne descurcăm şi aşa. Nu hanii sînt pen­

tru «oi problema, ci faptul câ n-am fost lăsaţi, la momentul oportun, să folosim aceşti bani. Din martie pînâ în iunie a.c., M'.C.T. ne-a interzis de a cumpăra zahăr la alte preţuri decît cele stabi­lite .prin H.G. După aceea, a fost prea tîrziu. .

— Care este preţul mondial, la tona de zahăr?— La Sursa din Londra, în urmă cu cîteva zi­

le. era 271 dolari SUA tona de zahăr. ■

; — Este zahăr mai aproape in-Ungaria de piWâ.ţ — Oferta din această ţară este de 532 de dolarii tona ...

£ — Totuşi, la preţul din Londra, calculat eu un curs ai leului de 400 pentru un dolar, iese kilo-

; gramul de zahăr la 108.4 lei. 50 de Iei să fie tran­sportul şi tot ar ieşi mai ieftin decît preţul par­ticularilor, care a ajuns la 275 de lei. ,7‘

— Aşa şi este. Ca să cumperi zahăr din Vest: (dar este aceeaşi situaţie şi dacă vrei să-l iei din Ucraina) ai nevoie de dolari. Or, aceştia nu-i poţi găsi decit la licitaţiile valutare ale Băncii' Naţio-' nale. Greu de aiuns la rind, acolo, pentru societâ-; tile cu capital de stat, dacă nu imposibil. Adică, fără bani proprii, cu bani luaţi pe credit, cum

este cazul hostfi).. şi, al majorităţii' societăţilor - .co- . irierciale cu capital de s,ţat, nu p^ţi participa la licitaţie. :

’ — Dacă din martie r.u's-a dat zahăr subvenţio­nat, înseamnă -că riu s-au dat nici subvenţiile. De ce n-a şchiriibat - guvernul destinaţia banilor- de subvenţionare a zahărului înspre importul de za-- hăr? ^ ........ .... , ...{— .Cinejsă facă/ acest lucru, din moment ce fir­

mele,..de comerţ .exterior au .£oşt;-de5fiinţaţe?;.l---!..i;.-.

i — Depinde înfavoarca cai a fost luată accastă •măsură.; Premierul Stolojan' ■»>afirmat că unii > au dat lovitura* cu zahărul. Este avantajos importul dc zahăr? v . ...... . .j — Avind jîni,'vedere că,-irnpoziUil pe-importul de

-zahăr este.,de numai 3 la sută şi eă nu se percep, taxe vamale pentru acest produs, afacerile cu za- har sînt extrem de rentabile. Cu atît mai mult cu cit „între cerere.; şi ofertă, pe piaţa românească a zahărului," s-'a produs un dezechilibru puternic.

;— Din ci ie ştiu eu producătorii de zahăr nu se află în Europa. De ce nu se merge direct !a pro­ducători, unde preţul este mai mic?

— Revin la motivul mai înainte inyocot: desfi-v iritarea firmelor româneşti de. comerţ exterior, cu capital de stat, - ' . -

■■— Ministerul Transporturilor închiriază nave maritime străinilor hi’ timp ce ai noştri fac impor­turi la mina a doua sau a treia.. ■’*

— Aşa este, dar problemele acestea ţin de po­litica economică a Guvernului. , , ' ,

- Sâ revenim Ia Cluj. Acum aveţi dezlegare de a lua zahăr la liber. Ce veţi face?• — Ne străduim >'să' găsim HiG’.‘ *412 din 30 iulie a.c., care intră în vigoare de la i august. I n ' Mo­nitorul C)ficial n-a apărut. In schimb, noi am pri­mit telexul de la MC T.' prin care • ni se cere sâ luăm măsuri de negociere a preţurilor. şi tarifelor în condiţiile liberalizării, cursului de schimb' al leului. Trebuie să negociem (ştiţi ce înseamnă a- ceastă „negociere") preţul materiilor prime de ba­ză, energie- electrică, energie termică şi unii corn-, bustibili lichizi produse în ţară. Ce să vă; spun? Că la n o i'80 la sută din totalul cheltuielilor provin din-transportul de mărfuri?.. Oricum, vom ; face ceea ce ne-stă în putinţă pentru a aduce zahăr ne- subvenţjonat ia preţuri rezonabile.

Maria SANGEORZAN

TAXIPIETiîISTUL BĂTĂUŞ. Ne-a -vizitat la redacţie pro-, fesoăra C.M. din Cluj. Blîndă, ştăpînită, nu pare a fi cîtuşi de

-. puţin; femeia, pe care. un bărbat ; (o ’brută) să-şi . exerseze. - forţa pumnilor.,. Şi ■ totuşi, aşa s-a în­tîmplat. Miercuri, .5’ august, pe. -

■’ .la. ora 12,, ri cerut permisiunea, să urce şi dlnsa într-un taxime­tru aflat pe str. Cîrr.pului. Mă- , riăştur, maşină unde tocmai tir- , case. o doamnă .care .dorea să a-

- jungă la gă’ră .; Erofespara"-.urma., să.' coboare in ; centru, deci ori-' cum pe* traseul • tax’imetrist.ului:

- Pe. drum . a . ascultat intrigată . . confesiunile . făcute .de, şofe„r doamnei,din faţă, cum că dinsulâ deşurubaţ minerul de la gea-

; muri,1 a' scos scrumierele şi brir cheta să riu i le fure-.vagabcnzii-.,

.şi femeile uşoare (spus mai co-; . lorat) şi: că în port-bagaj are o bîtă cu care fnce „ordine" cînd fe nevoie.- Pe strada Bariţiu, pro­fesoara' i-a cerut şoferului; să o-,

Oprească, 'dar acesta a -refuzat. Nici pe strada Horea şoferul n-a - catadixit Să oprească, surd la in- ■sistenţeîe: călătoarei, purtate fără voia ei spre altă destinaţie decît

i’cea dorită, decit după; ce-au trfir '; ,'cut de magazinul *P.iniro“: Pînă- .aici n-ar fi nimic; şoferul ■ ur­mărind s ă . demonstreze,: poate, scriipulozitato in respectarea u- ■

’ nor indicatoare de Circulaţie. - In ' momentul opririi, contorul indi­ca suma de 226 ; lei.' Profesoară

'.i-a' dat celeilalte călătoare 420.’ lei, deci mai mult. de jumătate '

din totalul sumei: pentru drumul în comun, sâ achite dînsa la ter- . minarea cursei, moment în care şoferul a. început,: ş-o înjure pe motiv că iui trebuia să-i plăteas;.

că fiindcă el e taximetristul iar ea o nesimţită care nu l-a în­trebat nimic şi 'a continuat sa ■urle pînâ cînd profesoara a co- borît, uluită, da asemenea agre­sivitate verbală. .

N-a fost numai agresivitate verbală. După nici trei paşi, fe-.

■ meia s-a pomenit izbită cu toată forţa peste cap, în spate, apoi şi în faţă — de, mirare că n-a că­zut. grămadă, i Abia a.'.apucat sâ reţină numărul maţiniijsare, poş­

ete un minut, se şi' îndepărta în grabă: 5-GJ-2509, aparţinînd fir-

, mei „Taxi-Lux.“ : (sub nr; 41). In-,•; tîmplător, scena a fost urmărită

şi de-o familie prietenă a profe­soarei, . respectivii neajurigînd

■ însă la timp spre, a opri actul , sălbatic (fizic şi verbal)' al şo/e-

. rului atins de paranoia; ;•Avem toată : consideraţia pen­

tru .taximetriştii de la -' „Taxi- Lux11, firmă căreia i-am făcut, în ziar, o îndreptăţită reclamă pen-

. .tru calitatea, promptitudinea. si ; conştiinciozitatea serviciilor adu-• se publicului, clujean.. Cu , atit •■ mai mult - ne surprinde: manifes-,

tarea inumană,. bestială chiar, a unuia din lucrătorii săi.’.Indifc- rent de motivele reale sau -im a-.

' -giriare ce s-ar putea invoca,, e«e . intolerabil .limbajul vulgar,; inr

■ jurios'al unui-taximetrist.faţă de1 pasagerul 'său şi cu atît; mai in- . . tolerabilă este folosirea- viol«ţ- . ţei fizice • faţă- de acesta; (l-a’ stîr- rn it: faptul câ' eră:femeie?),? Aş-* ; teptăm o lămuţire din 'partea firmei în legătură-cu cazul,sern-

. nalat si -comunicarea măsurilof > luate împotriva unei brute ce nu

•. are dreptul .a se- nurcii ; tax in ^;i trist. ‘ D.R..

N VfcVv * ’*v ✓ V +

f " '* ' A « ' x r * , r *

Angajarea în muncă a absolvenţilor4:

Recent, a fost promulgată- legea privind angaja­rea *in muncă a absolvcriţilor Snvăţămîntuiui supe- nor? Uceal-şi postliccal. promoţia 19^2. ’ ^ , .

: - Pentru informarea cititorilor noştri, am apelatI la d-1 ec.__Adrian Xiniş, director adjunct la Direc- | - ţia.,muncii şi protecţiei sociale, cu rugămintea de ! . a preciza cîteva prevederi mai importante ale a- Eî cestei -legi. \

— Trebuie să subliniem, în primul rînd, că ab­solvenţii învăţămintului superior, liceal şi .postU-.. ceai, cu sau fără examen de licenţă, promoţia 1992 se angajează în posturile oferite de agenţii econo­mici şi instituţiile publice. Ca o noutate, menţio­năm faptul câ absolvenţii de învăţămînt liceal put. îi angajaţi pe locurile de muncă disponibile, indi- ierent de profilul liceului absolvit cu condiţia ca intr-o perioadă de 9 luni să fie cuprinşi într-u'n curs de calificare. Acestea pot fi organizate de a- Kenţii economici, societăţi comerciale, sau dacă Vestea nu au posibilităţi, de către Direcţia mun -ii S> protecţiei sociale. Important este ca societăţile comerciale, regiile autonome şi ceilalţi agenţi eco-; noniici trebuie să comunice Direcţiei muncii şi Protecţiei sociâle locurile vacante.

: Ce alte precizări trebuie reţinute? •'— Agenţii economici cu capital de stat sau pr<-

'V!'t şi instituţiile care angajează cu contract de ^uncă-absolvenţii din promoţia acestui an pri­cesc pentru flecare absolvent, pe primele 9 luni.

la angajare fondul de salarii aferent, echiva- Wtt cu 70 la sută din salariul minim brut indexai

economie, pentru cei cu studii superioare şi *4 sită pentru absolvenţii de liceu şl ai şcolilor •^tiiceale. Sumele necesare 'pentru plata salariilor

virează lunar agenţilor economici, respectiv lns- ^^tiilor publice de către Direcţia de muncă şif

protecţie socială.— Ce ar mai trebui să ştie -absolvenţii? ”

— , Absolvenţii învăţămintului superior universi­tar, medico farmaceutic şi artistic, precum şi ab­solvenţii liceelor pedagogice, sanitare şi de - driă. după caz vor-fi angajaţi în reţeaua unităţilor de învăţămînt, ocrotirea sănătăţii şi cultură, în lim i­ta posturilor vacante, conform reglementărilor sta­bilite de ministerul de resort

— Cui se vor adresa absoivenţij?— In vederea angajării, absolvenţii se pot pre­

zenta fie direct agentului economic sau la institu­ţia publică care oferă postul fie la Oficiul forţei de muncă pentru repartizarea în muncă. în cazul în care în evidenţa oficiului'nu există-locuri de mun­că vacante corespunzătoare pregătirii lor şi înde­plinesc condiţiile prevăzute de lege li se va com­pleta fişa pentru ajutorul de şomaj, sau dacă nu. vor fi luaţi în evidenţă în vederea repartizării în muncă.• — Iar în caz de angajare?

— Din pai tea • celor care angajează trebuie să primim un tabel nominal care cuprinde următoa­rele: numele, prenumele, numărul matricol, data ?n§a.!ării. numărul contractului de muncă, mese­ria, indemnizaţia zilnică acordată de Direcţia mun­cii şi protecţiei sociale, numărul de zile efcctiv lu-

, e r a t e . . ' ;• • . ; ,

Unităţile vor adtice xerocopie după diploma de absolvire şi certificatul de absolvire-cu califica­rea respectivă (pentru absolvenţii de liceu), elibe­rat de. unităţile de învăţămînt din care să .rezulte,

•anul ahsolvirii şi specialitatea in care au- fost pregătiţi.. . . . . . . . . ............ .. . -

' ‘ Ion RUS

Nimeni nu simte- nevoia să'„strice" peisajul cu asemenea “ imagini. Şi,,cu„toate afestea,..oboseala, ,alcoolul-şi^-. m a i;, - ales. nerespectarca reguliloi de circulaţie fac posibile

asemenea sccne. _ Foto: N. PETCU

!S II

la Măguri Hăcătău.Tn 1983, cînd lista satelor .ro­

mâneşti; sortite-pieirii a ajuns -!a Chexbres,; în . Elveţia, locuitorii comunei au intrat fără să ezite, prea mult, în uriaşul front ce' se conturase în Occident, de solida­ritate cu România.

Primul pas concret s-a făcut prin Operation Villages Hou- mains: — înfrăţirea, cu Maluri Răcătău din Apuseni, care prin specificul său aminteşte de ţinu­turi ale Klveţiei, aminteşte de Chexbres.

După decembrie 1989. ajutoare de.tot felul au început să csirqă dinspre * Chexbres spre MSguri Răcătău. Cei mai mulţi- dintre localnici' au rămas, totuşi, des­tul de neîncrezători. Nu înţele­geau ce s-ar putea ascunde in spatele neobişnuitelor vizite, ;*1 căror suflet au fost şi au rămas D-1 Daniel Chappui^ şi soţia sa. Iar. cind ajutoarelor, constînd in unelte ptntru activitatea gospodă­reasca şi mai ales în meri/a- mente diverse, le-au urmat acţiu­nile de reparare a şcolii, a ins­talaţiilor, electrice şi a băncilor, uimirea:a jcrescut şi mai - mult. Elveţienii nu s-au oprit aici: si au propus repararea drumului de acccs spre sat. depunînd pen­tru aceasta la bancă valută echi-

valînd cu două milioane lei. Am > -mai aflat -că se caută modal'nu de valorificare superioară a lap­telui, prepararea caşcavalului după tehnologii elveţiene, că se testează soiuri de cartofi şi - de

.secară specifice zonei montane. Se are în vedere, de asemenea, îri perspectivă, extinderea pe ră cit mai largă a mecanizări'... Şi. prin - toate acestea, ■ schimba­rea modului de viaţă a măgu re­nilor şi a feţei satului lor. IVn- tru ca eventuala preluare a unor elemente pozitive din ■ e.\peri<;n!'-i de acasă a eleveţienilor a !nst invitat la Chexbres un comp ■- tent reprezentant al satului dm Apuseni, asistentul univ. ing. 7.a- hnrla Pop de la Universitatea Ştiinţe Agricole din^ Clui Mand­ea. Prin ceea ce le va povo-ii sătenilor, la întoarcere îi va .dt vinge poate să pornească ei " î n ­şişi spre modernizarea satului lor, spre realizarea unei ap.»!;).- ‘cri de Chexbres.

fn acest fel. se pare. prinde a se dezvălui ^interesul-* cel mai mare al elveţienilor în acţiunim Măguri Răcătău: acela de a r;u- ne şi ei umărul la . ridicarea nui sat $i a unor oameni care merită o soartă mai bună .

Emil LI’CA

«DEVARUL DL CLUJ ^PAGINA

!n presa locală din data de "8 iulie 1992, Pri­măria municipiului Cluj-Napoca, ormtr-un co­municat, face cunoscut în termeni severi, faptul câ în urma unor verificări s-a constatat că, So* cietatea Comercială ..URBANA" S.A. Cluj a per­fectat contracte de vînzare-cumpărare, dînd po­sibilitatea unor cetăţeni din municipiul Cluj-Na­poca, să devină proprietari asupra a două apar­tamente construite din fondurile statului — in speţă patru cazuri, şi,anume: Perţa Vasile, Gri- gore Stancu, Cosma Maria şi Perşa Liviu.

Consiliul de administraţie al Soc. Com. „UR­BANA" S.A. Cfiuj; verificînd cele de mai sus, fa­ce precizarea că ele nu corespund adevărului, persoanele in cauză cumpărînd numai o singură locuinţă, la care aveau dreptul şi pe care o de­ţin eu contract de închiriere din fondul de stat.

De fapt, pentru a cumpăra un apartament, este nevoie a depune la S.C. ..URBANA" 5.A. o cerere, însoţită de contractul de închiriere al lo­cuinţei, deţinută din fondul de stat.

Cum prin actele normative se prevede că, o familie poate deţine numai o locuinţă din fon* durile statului, se pune întrebarea de unde au unii eîte două contracte de închiriere? De ce ad­ministratorul locuinţelor — R.A.A.I.F.L. Cluj-Napo­ca — atunci cind emite un contract pentru . o nouă locuinţă, nu condiţionează predarea con­tractului pentru vechea locuinţă, pentru a nu

- ţenilor municipiului, respectiv ăl cetăţenilor ju ­deţului Cluj.

in spiritul unei realităţi de necontestat şi ° respectului faţă de probitatea profesională a , 'S a ­lariaţilor sâ], Soc. Com. „URBANA" S.A. invităI * 9 w w •*” * * m9 .respectuos Primăria municipiului Cţiuj-Napoca sâ se abţină de fa blamarea activităţii lor, iar even­tualele neclarităţi sâ fie soluţionate în mod loial

■ ■■■■- ■ ■ ■ ■ - — direct intre cele două conduceri — respectiv— —— — R.A.A.I.F.L. Cluj şi Soc. Com. „URBANA" S-A/:

N A T I P I P A T* cons'derenîe de decenţă, apreciem câ,ţ i I I I" | 1 M semnătra domnului Primar, nu trebuie folosită

pentru anunţarea unor astfel de situaţii,..... .. ..................... ..... . ■ Colectivul de angajaţi ai Soc. Com. „URBA­

NA", asigură locuitorii municipiului cit şi Primă­ria municipiului, că vor presta în continuare o muncă corectă,,,axată pe bunul simţ şi dirijată de lege.

Inyitâm în continuare locuitorii niunicipiului să apeleze cu încredere la serviciile noastre.

permite deţinerea de către o familie a mai mul­tor contracte de închiriere?

Colectivul: de angajaţi ai S.C. „URBANA" S.A. se întreabă cui şi la ce folosesc aceste comuni­cate eronate, care încearcă sâ denigreze activi­tatea onestă a lor, desfăşurată în interesul cetă-

EXPLOATAREA MINIERĂ AGHIREŞvinde

prin licitaţie, in data de 8 septembrie 1992, urmă­toarele mijloace fixe:

® AUTOCAMION 5 tone - preţ strigare 400.000 ■ (ei ■

® AUTOBASCULANTA 5 tone — preţ strigare300.000 lei

" ® REMORCĂ MONOAX o tonă - preţ strigare100.000 lei '

• MOARA qU CIOCANE 5 tone/h - preţ stri­gare 50.000 lei.

Mijloacele fixe sînt vizibile ia E.M. AGHIREŞ.> Informaţii suplimentare la Biroul m ecano-energe- tic, telefon 11-85-93. (1346)

O BOALĂ DE O VIAŢĂ POATE Fl TRATATA IN CÎTEVA ZILE!

La frontierele cunoaşterii, în sfera miracolelor OMUL ENIGMA - LEţDNARDO - maestru inter­

naţional extrasens, medic popular, complementar 1 fenomenelor KASHPIRpVSKI. DJUNA, TABISA

tratează, cu succes; tensiunea arterială, orice fel de dureri reumatismale, cicatrizează rănile, afec­ţiunile ginecologice, sterilitatea, pietre la rinichi, fie­re, bolile digestive, negii, varicele, sinuzitele, boli­le de piele, alergiile, astmul, bolile inimii, diabetul, cirozele, cancere, multe alte afecţiuni.

Reglează starea generală a sănătăţii omului. 10—14 august, CASA UNIVERSITARILOR, orele

11; 15 şi 18 - O ŞANSĂ UNICA PENTRU SANA- TATEA DUMNEAVOASTRĂ! . *

Există minuni! Veniţi şi vâ veţi convinge'. Biletele se vînd la sediul CASEI UNIVERSITARI­

LOR, cu o ii înainte. (19928)

ZILNIC 8 - 2 0

s.c. M I F F srl o• N

str.Cehoslovaciei nr. 5 5

FIRMĂ PARTICULARĂ

Olerâ ultimă ocazie:O cu 600 lei plăci AZBOCIMENT 125X113 cm 9 cu transport la domiciliu ,9 comenzi prin telefonul 12-16-12 pînă la 15

august V992J20723)

NOU! DERANJUL D-VOASTRĂ:UN SIMPLU TELEFON

„CONTENT SERVICII1' S.R.L. prin aga.-fia do închirieri CASETE VIDEO vă asigu-ă livrarea şi ridicarea lor de la domici­liul dvs., la ORA DORITA (in cadrul orelor de pro­gram).

Comenzile la telefonul 13-99-68, în intre orele f-12 şi 16-21.

Tarif: 100 lei'12 ore (o casetă). (20178)

FIRMA GERMANA GABOR - REISEN *Face, săptămînal. TRANSPORTURI DE PERSOA­

NE, România Germania şi retur. Plecarea din Cluj-Napoca.

Informaţii: Io telefonul 15 27-17, intre orele 8— II, şi 16-20. (18723) ... ,/•

« SOCIETATEA COMERCIALA „TURDEANA" S.A.TURDA

i organizează, licitaţie pentru vinzarea următoarelor utilaje apro­bate la casare sau disponibile:. ® STRUNGURI• PRESE MECANICE s 1• FREZE• MAŞINA DE GĂURIT• MOTOCAR MT 3• ELECTROPALANE• PLANŞETE DE DESEN• BUTELII CO• ŞASIU AROlicitaţia are loc în data de 28 august 1992 orele

10,00, la sediul S.C. ..TURDEANA* S.A.Participanţii vor depune 10 la sută din valoarea

de vînzare la casieria unităţii. (1336)

S.C. PRIMOTEHNICA S.R.L.„ALECS"

NOUL număr de telefon la care firma poate fi contactată 921/87310. / ,

® Sistemul „ALECS" continuă înscrierile şi pre­mierile pentru participanţii la sistemul de întraju­torare după regula deja,, publicată (minim 750 lei cîşţig, 3.000 lei; maxim 15.000 lei cîştig 60.000 lei), adicâ investiţia dvs. este multiplicată de 4 ori în 30-60 zile lucrătoare de la data confirmării.

® Întrucît am primit un număr mare de man­date poştale incomplete sau indescifrabile, toţi cei care au trimis mandate cu minim 30 zile lucrătoare în urma şi nu au primit încă beneficiile, sînt rugaţi sâ revină cu o scrisoare în care sâ precizeze su­ma, data depunerii, numele şi adresa completă.

Rugâm şi noii participanţi sâ completeze man­datele poştale citeţ, cu majuscule, eventual tele­fon.

® Expedierile se fac pe adresa:S.C „FRIMOTEHNICA- S.R.L. „ALECS", Oficiul

P.T.T.R. nr. 1 Braşov, cod. 2200, con! bancar nr.- 4072510129 - B.C.R. Braşov. (1307)

SOCIETATE COMERCIALA.

angajează• Tinără ECONOMISTA, cu studii superioare.

Posibilităţi de OVER TIME.

Telefon 14-61-70, intre orele 16-20. (1344)

ATENŢIUNE!MEDICII FĂRĂ FRONTIERA BELGIA

cautâ de urgenţă secretarfâ). dactilograf(â), bun(â) cunoscător(oare) de limbâ franceză şi eventual cu­noştinţe de WORD-PERFECT.

AdresoH-v5 la tefefoanele: 11 -85-14: 11-75-35; 11-16-25. (20316-B)

SOCOM „MESERIAŞUL" GHERLA >.;?> f

■ . «- s d i0 anunţa: - , 0 •_,

LICITAŢIE, în data de 26 august 1992, orele ,10,100 la CLUBUL MEŞTEŞUGARILOR, din str. Bobîtna nr, 49, la următoarele MIJLOACE FIXE:

9 Un COMPRESOR MOBIL• 2 MAŞINI DE CUSUT BLĂNAR• 9 MAŞINI DE CUSUT PIELE Şl TEXTILE tis

„METALOTEHNICA* şi MCM ;• O MAŞINĂ MAROQHINĂRIE (grea)• O MAŞINĂ DE SURFILAT 9 O MAŞINA CUSUT PIELE „NECKI“9 2 MAŞINI DE CUSUT casnice ,• 3 MAŞINI DE CUSUT ..MINERVA" pentru pfe’• O MAŞINĂ DE CUSUT ..LUCZNIC"® 7 CĂSVI COAFURA s• O MAŞINĂ DE ŞLEFUIT ÎNCĂLŢĂMINTE î• O PRESĂ DE CĂLCAT ' |® 2 APARATE PENTRU R.-TV VOBULOSCOP*'® Un GENERATOR SEMNAL i9 Un APARAT TESTAT MODULE 9 O PRESA LINIE ÎNCĂLŢĂMINTE ® O FREZĂ UNIVERSALA• 2 APARATE TERMOCULAR © 5 MAŞINI DE TRICOTAT MTM; VKTM ® O MAŞINĂ BOBINAT 6 FUSE r

. • O MAŞINĂ ECHILIBRAT ROŢIO TRUSĂ SCULE „MOSKVIcr' ■O MAŞINĂ FREZAT SCAUNE SUPAPE 5 seturi DISPOZITIV CAROSERII

® 2 SCAUNE FRIZER® O MAŞINĂ CIOCĂNIT CANT tip KAVITA noi 9 O MAŞINĂ ŞLEFUIT SUB TOC (nouă)Taxa de participare la licitaţie este de 300 lej .

Utilajele scoase la licitaţie se pot vedea şi data iţ. zilele de 19, 20 şi 21 august 1992, între orele 1H 13, la CLUBUL MEŞTEŞUGARIIC/ I

Pentru detalii răspundem Ia telefonul 95'24-Htf 07, 95/24-17-14. (1347)

999

tr11

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC ; , J CLUJ-NAPOCA \-■■ organizează -

in lunile august-septembrie concurs de admite pentru următoarele meserii şi forme de şcolarilor

1. LICEU — clasa a IX-aj fî® PROFIL REAL — matematică-fizică — 24 'lot-®.. PROFIL INDUSTRIAL — eîectroenergetici:

staţii şi reţele electrice — 5 locuri t2® PROFIL INDUSTRIAL — electrcenergetip

montator, întreţinere, reparaţii industriale şi et1 * pamente de autc ratizare — 18 locuri ?

• PROFIL INDUSTRIAL — electromecanic rhor'tv, tor, întreţinere şi reparaţii maşini şi aparate ek trice — 16 locuri •

2. ŞCOALA PROFESIONALA ^• ELECTRICIENI C.S.R. — cu contract pentru

LECTRO-MONTAJ CLUJ (numai pentru eleri tL domiciliul în afara judeţului Culj)

3. ŞCOALA DE MAIŞTRI — curs seral, mesf ELECTRICIENI C.S.R. - 25 locuri

4. ŞCOALA POSTLICEALĂ - curs zi, special' tea: PROIECTANT ELECÎROENERGETIC - 30loc *

înscrierea candidaţilor se va efectua la <sei \ şcolii în următoarele perioade: **

• pentru clasa a IX-a şi şcoala profesionala:- 25 august

• pentru şcoala do maiştri: 25 august - 1 tembrie

• pentru şcoala postliceală: 28 august - 5 s* tembrie. Informaţii suplimentare se pot obţine la sec

natul şcolii, telefon 14-11-26. (1353)

PAGINA 7-.................. ' .............. ■ ■ " ■ --------- ......b.is... ADEVĂRUL DE CLUJ

S.C. NAPOCA S A

pune Ia dispoziţia grupurilor organizate:

• Autobuze IKARUS-TURlST, pentru excursii Turciai la preţuri avantajoase

in

Organizăm excursii şi pentru persoane individu­ale.’" • • ~ , ■; ./-. ; ...

Informafii: la sediul societăţii, 'str. Cîmpina nr. 51—53k sau la telefon 15-79*87 sau 14-14-16. (1349)

S.C.NAPOCA S.A.

pune ta dispozifia Societăţilor Comerciale:

i O autobuze pe bază de convenţie pentru trans­

portul personalului de la domiciliu şi de la locul

de munca in cadrul oraşului ; V î ;

Relaţii: la! sediul societăţii, str. Cîmpina nr. 51—

53, sau la telefon 1Şr7?-87 său .14-14-16. (1350))

MINISTERUL INVĂŢÂMINTULUI ŞI ŞTIINŢEI4 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE,

CLUJ-NAPOCA anunţă ;■

scoaterea la concurs a următoarelor posturi didac­tice: ‘ - FACULTATEA DE MEDIQNÂ VETERINARĂ :i • ŞEF LUCRĂRI, Controlul sanitar — veterinar a l ;

produselor de origine animală, poz. II'T Persoanele care doresc să participe a concurs

1 vor depune cereri de înscriere la Universitatea / de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca, < str. Mănăştur nr.3, în termen de 30 de zile de la data publicării în *3«iitorut Oficial.

Cererea va fi însoţită de următoarele acte:

• diploma de bacalaureat în copie legalizată" diploma de licenţă în copie legalizată, care sâ ateste; absolvirea cu examen de diplomă a unei facultăţi cu durată de 4-6 ani la cursurile de zi, respectiv 5-7 ani ia cursurile serale sau fără frec­ventă

• memoriu de activitate profesională, ştiinţifică, la care se anexează lista comunicărilor şi lucrări-. lor didactice şi ştiinţifice

Candidaţii trebuie sâ îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea nr. 6/1969 privind Statutjul per­sonalului didactic din România, publicată in Bule­tinul Oficial partea I, nr. 33/15 martie 1979 şi Ins­trucţiunile Ministerului invâtâmîntului şi Ştiinţei nr. 37331/30 august 1990. <1352)

** SOCIETATEA COMERCIALA ..TURISM TRANSILVANIA* S.A. CLUr

vin de r. _în data de 13 august 1992, prin licitaţie publică, următoarele:

• clupe de filetat 4 . • strung tîmplărie

• maşină de frecat mozaicO polizor portativ .• rame mixaj 12 posturi' :

. • redresor încărcare acumulatori• popicârie cu 2 pisteToate utilajele se află in stare bună. ^ '

■ ' Licitaţia se va ţine la depozitul societăţii diri Bs- ciu, str. Baciu Triaj, f.n., la ora 10,00, unde se gă­sesc şi utilajele.

Informaţii suplimentare la telefonul: 11-63-41. (1351)

CENTRUL REGIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINACLUJ

str. Nicolae Bâlcescu nr. 18, telefon 11-28-81 organizează

la sediul instituţiei, în data de 14 august 1992, ora10, licitaţie pentru executarea unor lucrărî de re­paraţii şi igienizare. Relaţii la sediul . instituţiei, zilnic intre orele 8—10. (20645} ,

iN ATENTiA CETĂŢENILOR COMUNELOR Si A CONSiLiiLOR COMUNALE !

V * b @ s a Cluj-Napoca v := VA OFERĂ sp r u in u l p e n t r u r ezo lva rea FABRicÂRii pîînH

ÎN COMUNA DUMNEAVOASTRĂ PRIN ASIGURAREA ÎN TERMEN SCURT Şi ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE A UTÎLAJELOR ŞÎ

, A FÂÎNii NECESARE* r ^In acest scop vâ aşteptânri la sediul Societăţii noastre din

Strada Fabricii de chibrituri 13-21 (Ungă GARA) zilnic între oreie 7 şi 15 — telefon 136436

micapublicitaten*

jş a m t x L m

X -CUMPĂRĂRI,« • Vînd vilă. grădină mare,

Ultracentral. Crişan 7, telefon ' 343-69. (19356-D)

• Vţnd teren arabil tntrc Că­uş s» Gilău. eventual cons- urtie. intre 20 arii sau 1 hec- r. Telefon 15-81-65. <19370>

- * Vînd TV Sinus 237. stare 'ndrte bună. Telefon 15-30-53. 19987) ..

• Vînd autoturism Volkswa- 1600 TL Jn circulaţie, even-

fc'al pentru piese- Tel. 14-35-79.J r v m ' -

♦ Vînd avantajos video player ion sigilat Telefon 11-10-33.

-icţ * Vînd sau tnrhiriez pe ter- jj'fjiien lung cameră, bucătărie (40

rj'pi central. 7.000 DM. \”ego<"ia- . , ,N Informaţii tn 8 aug. 1992 i 5 ^ 'Petoft (fost Tutunului) nr.

ap. 5. 120221)* Vtnd cutie viteze V,W bus.

♦•wfon 13-42-76. <20619)* Vtnd apartament cărămidă 'i'We. t*tai I, mobilat, fim-

1 7onâ liniţtitâ, cartiei Mă- 'itur <11.500 dolari). Informaţii

îSEp-tO-M. f20223) .

* Vind ^asă cu grădină, sin- 101*2 * In curte, poziţie foarte bu-

: Dentry orjv^irare. Informa-• ! b telefon 13-52-83. (20625)

^ Vind medicament pentru Alvonan dragpuri, Voi-

ung' Neurotract dra?euri. ‘tyfâ damă 7.11. \vr faianţă

'alâ Telefon 11-12-32.M ■ .

e ţtfv Vînd casă 4 camere. tm'rii J ’ >i»rn. Ma' im r'.->T-vî 125. Te-

13-14-20. (20726)

’ • Vînd garaj demontabil d in , tablă zincată. Telefon 11-48-47. ■ (20460) . , ;. • Vînd piese , de schimb şi ca- i roserie Wartburg 353. Str. Uăz- boieni nr. 25. <20459)

• Vînd vie cu recoltă la Ocna Mureşului. Telefon 13-48-12. . (19922) .. v /

9 Vînd apartamente 2 camere. Relaţii telefon 17-19-69. (20632) -

• Vînd bufet sufragerie, frigi-, der. 4 scaune. Telefon 11-47-46. s 120662) ■ .... .... .

• Vînd Pord aerostar 1989 mierobus, benzină şî camion 1- veco diesel, 3.5 tone. Telefon 11-80-69 orele 1R-20. (20677)

• Vînd sufragerie Madrigal, manoperă specială. Preţ avanta-j jos. Telefon 18-65-02. (20658)

• Vînd mierobus marfă Bed- ford Diesel 2,5 tone, 5-500 DM. Telefon 14-45-00. (20660)

• Vînd «irgent apartament 4 camere confort sporit.;. Telefon ' 18-67-23 GrigoreS'U. (20678)

• Vînd video sistem beta de-‘ feet. boxă 100 W, televizor eu lămpi în. stare perfectă, pic-kup; stereo. Telefon 14-75-05. <20654)

1â'<

*cr

• Execut tnrhideri balcoane. Telefon 16-04-86, 11-73-24 <20H44) ;

• Rob persoana la care am uitat băţ pescuit în maşină să sune la telefon 16-43-69. Re-, cornpcnsă <2f>>;49)

• Firmă nrăină caută în zona ultracentrală a Clujului teren viran pentru construcţie deose­bită eu caracter administrativ. Relaţii la telefon 11 93-44. (20643) . ,

9 întreţinem vîrstnîcă contra grădină, locuinţă. Cedez aparta­ment proprietate pentru casă. Tel 17 93-B2. (2021 »J)

• Ş-ofer proft-sj. inist, viză Ger­mania, îmi ofer serviciile. Te­lefon .14-19-24. '20458-A) •

• Dan împrumut vnluîă ,.H dobîndă mică ne termen «icurt. Telefon 7’’-4T 83 n'imm «lîmbătft tntre orele 9-12. (20661)

• . Execut site serigrafîce, pungi polietilenă simple sau imprimate color» colaborări serigrafie. Tel. 15-25-58. ’ (20640)

• Firmă particulară anga­jăm urgent vinzător, vînză- toare tn preluare de gestiune. Telefon 13-55-76 orele 16-22. (20216) . ________ ■ •: ■

• Angajez vînzători am­bulanţi 10 ore zilnic, 12.000 lei salariu. Tel 10-22-76. (20189) ___________

• Eleclro Dianiant anga­jează depanatori TV şi şo­fer. Telefon 17-59-47. (20181)

• Transport. marfă 1,5 to­ne plus 5 tocuri in cabină. Telefon 16-79-54. (19726)

• SC angajăm ospătare. Te- lelon 13-42-76. (20619-A)0 Societatea Handicapaţilor

Locomotori din România cân­tă sponsori Pentru relaţii su ■naţi la telefonul: 90 — <55-72- S0, între orele 9-lfi. Cont vi­rament 45. C1C 45110981. fi­liala Sectorului 3 Bucureşti (100)

EXPO-TRANSILVANIA C.C.I.CLUJ

ORGANIZEAZĂ

T IR G N A T IO N A L^ CIufNapoca 1 - 8 Septembrie ^2 .

Q Produse afe industriei electronice şi electrotehnice□ Materiale şi tehnologii de construcţii□ Armături şi instalaţii '

.................... • •

Firme.dif>îarâ şi străinătate Vor expune:; ’

O -Aparatură birotică /. .( -Tehnica <le caTcuI şi software

’ -Efemente ao automatizări şi electronică do puteria W -Aparatură de măsură şi control

-Aparatură aucfio victeo

O -Materiale de construcjii <Jin:•roci naturale -material plastic ‘

• 'Cimont -iemn•metal -matoriaie combinate

O -Materiale şi produse electroceramica, abraziveO -Maşini şi echipamente pentru industria matenalelof

do construcţii-

înscrieri pentrti participare pînă la data de 13 august *02 Informaţii ta tel. 95-153388.95-111743 fax 95-153966

• Familie străina caută petilia închiriat cavă pailKU- I«r9 in condiţii ta arte bune ca telefon, eventual mobila­tă. Plata I» valută Oferte 13 Weffl3ni'h> I l-î’S *5 oi»ă la ora 18 şi 12-88-47. dupâ ora 16 '

• Nnu! Jalo/fele material pl.islic tip “Nekeiroan" dite- r\t#^cn lor». 1H-39 34. <198 8 AI

• Meditez intensiv matemati­că. algebră, geometrie, trigono­metrie. analiză. Telefon 11-26-44. (20673)

• Şofer profesionist B. «, O, E. paţaport de serviciu, viză O- landa tmi ofer serviciile- Tele­fon 15-75 3fi (20685) • Matematică clasele V-VUl.

pedagog atestat, mi experienţă îrt cazul ?eloi slab pregătiţi !a domiciliu) solicitantului. Tele­fon 13-53-52 între orele 16-21. (20690)

• Primele în enzdft două e- : leve nefumătoare. Tel. 14 60-81.(20613) '

În c h i r i e r i• Dau în chirie «nrsoni^ră

po?,f<'rt 1. Porţile le FVk. bloo B 9, ap. 7, Plopilor. (20G0v>

; • Student, caut garsonieră — apartament cu telefon. Prefer în Mănăştur. Telefoh 16-09-96 dupâ ora 13. (20613}, • închiriez garsonieră mobi­

lată numai pe valută, str. Pata. Vînd număr de înscriere OJCVL, mic. Vînd butelie aragaz. înfor-. maţii str. Oaşului nr. 246. zilnic 17-19 (20636)

• Dau în chirie atelier de cro­itorie miUt. Telefon 13-98-51 du­pă ora 16- (20638)

• Dau în chirie apartament ; mobilat cu două camere, cu te-, lefon. frigider, aragaz,antenă pa­rabolică. Plata tn valută. Trvfor- maţii zilnic între orele 13-15 pe str. Primăverii nr. 2, sc. X . tp. 401.: (20659)

• Dau tn chirie avantajos pe termen tung apartament cu 4 ca­mere nemobiiaţ cu telefon. In­formaţii telefon 17-02-07 orele 15-19. <20601)

• închiriez central casă. sin- g ii <n curte, «râ 1‘nă, «ara}, te­lefon. p<’«ibllităţh privati/aro tprmpn Ving P lita in v il ut ă. Telefon 13-40-61; 12-16-51.(20210)

• ‘ ♦tlrient serios.. nrfumător caut sâ închiriez apartament 2 camere, telefon, frigider. Plata tn tei T*’efon IV 40-89 18 42-15. (20727-D) ;

e închiriez .gheretă lingă Au-, togara I. Telefon 17-81-22.(20222) ; -

u m m z n, • Husian Adriana, Benţa Ma­

rius, Mateş Florin, Bădără» Ale­xandra, Abu El Aj<?eh v Hamsa, Nefud Aburava, Daseăl Aurelian, Bardac Ana. Irimie Liana, Re- tegan Leontina Ge-jrgeta, Mar- girv Vasile, Roller Istvan. Rus Cristina, Josefsohn- tiat, Savu Sanda Mărie ta. Gărdus Simona, Sălăgean Daiana Eierra, Berbe- caru Călin, Orzechovschi Liviu, Chrisulas Geargios, Ta tic Eu­gen Dan, Andreicuţ Florin, Boer F. Adriana Mariaj Santha Ti- bor. Fărăgău Mirela,- Laszlo Fe- renc, Egbaroa Masjat. Vădănict Tiberiu pierdut carnet de stu­dent, legitimaţie de student sau legitimaţie de bibliotecă. Sc de* clară nule.

m Piefdut alxinament 'nij!oac« transport comun nr. 01627-13 au-

'gmt . 1991, eliberat d* RATIJC pe numele Gurnn Victor. î l de­clar nul. (20604)

• Crişan. Z. O'ivriV pverdut carnet ţi legitimaţie CKH. t,e declar nule. f20187)

• <Srişan Z. Gavril pierdut ie- giumaţie de veteran războî. C.J. 181(55. O declar nnlft, <20I«5)

*> Oispărut tn 7 a'V'iţt. $tr. îolţ cu CaragUle, femelă

Setter irlandez <poşu.* bolnavă. Găsitontlui - -'mpensâ. Tplofon 13-73-43- ;

ADEVĂRUL DE CLUJ P a g in a 8

- micaP U B L IC IT A T E

«TRIMONIACE

• Cetăţean englez, prezen­tabil, vîrstă 36 ani, situaţie materială bună, doresc’ cunoş­tinţă ca doamnă sau domni­şoară, vîrstă m inimă 23 ani, eurioscătoare a lim bii, engleze s;U' franceze, manieraţii, li-, « enţială, în vederea căsâţorici. ■ Scrisorile ' însoţite: do: 'poze' • !o nşte/Ji-la Oficiul po jta l.n r. 1, căsuţa . poştală. -1GG. (20650) -

•; Necăsătorită; 38 ani, studii medii, calităţi -morale, doresc cu­noştinţă domn vîrstă apropiată, prezentabil,brunet, înalt, ‘ fărâ obligaţii, situaţie materială, ca­lităţi morale pentru prietenie-că- sătorie. Oficiul, poştal î; ,C.P. .1020- (20593) .......

V f l M Z Ă B I

' • Vînd. total sau în propor-lio de ;50_ la sută proprietate situ:ită ' la ’ 18 Uni de Cluj, tompusâ din: 1600 mp sere, centrală termică, depozit 5(><T mp. depozit 100 mp, suprafa­ţa totală 0,65 ha, curent tri­fazic. apă. Telefon 16-01-31, (20103) : ' "

• Vînd apartament 1 ea- mcrc, zona.Pata. Informaţii telefon 11-61-94 orele 18-20 „(2017.»)

1* “• Vînd maşinS de - înghe-- ţaţă imporţi ncfolosită . şi au­toturism marca' Citroen BX19 turbo diesel, -r fabricaţie;1988. stare, extraordinară, pen- .tru pretenţioşi. Tel. 11-94-09. (20557-A) . -

• Firma Stotty Prodex SKt ivinde ' carbid. Telef. 14-16-32, str. Bulgarilor nr.10. (20081)? 0 - Cumpăr avantajos fo-, rinţl. Telefon 18-50-94. t (20147- A ) . . ~

• Vînd- contract ICRAL ,. Ma-. rişti.- Telefon ,. 14-41-28. (20393)

■ ■■■; • Vfnd casărtnare cu.fgracima. s informaţii telefon 13-52-83. ... (20230).-. . .V .■■- • Vînd,' lambriuri', din ' « lemn de: brad lâ preţ convenabil intre •orele-.-16-48., - Informaţii. la adre-, şa,: str>- Mogoşoaia nr. 3, r-* bloc ' ■j. 1. ap. 32, sc. IV- parter.' (20616): -Vind Fiat diesel diibiţă 3.» tone (9 persoane) stare ireproşa­bilă; - motor nou, portbagaj cu husă; Telefon ,11-28-55, (20219) . , • Vind urgent Dacia i l 00 cu set motor do 1300. Telefon 12-

,02-89- după ora 16.. (20614) -• Vînd casă familială - cu gră- -

dină în localitatea 1 • Călăţele (pe şoseaua- Huedin-Beliş)> - Informa­ţii . telefon. 25 17-78 (20217) .: • Vînd" video player Orion

japonez sigilat cu telecomandă.■ 66.500.-■ negociabil.* Cumpăr > va­lută. Telefon 14*58-35. (20213) '

Vînd televizor color în sta­re . excenţionalâ. Preţ 38.000 lei. Telefon ‘ 13-98-25. (20212-A)

• Vind saltele relaxa. Săutăm garsonieră nemobilată. Telefon' 12*72-59. (20211)

• De vînzare orice piese de f ord oscort. Telefon 17-62-03. (20611) .

• Vînd dormitor rustic nou. Telefon 13-79-58. (20205)

• Vind #>neia 1300, an 1982,'15-74-98 după ora 18. (20603)

• Vînd TV color'Funai în ga­ranţie »1 Volvo 343 GLS, an 19R2. 1954 cmc, 5 viteze- Telefon18 56-46 orele 18-21. (20G07)

• Vînd Dacia 1100 în stare de funcţionare. Telefon 14-35-07 (20591)

• Vind.2 motoare diesel 2 ci-■ lindri — 3 - cilindri. ' Telefon

14-22-86, (20568-A)' - '• Vînd, semicentral, la casă,

apartament cu -o . cameră şi de-. pendinţe (eventual pentru birou,

cabinet medical; atelier, etc.): Te*- lefon 12-80-21. (20603) '

• Vînd c.uter folosinţă indus-• trială alimentară,; preparat. 'pas-' te carne, marca Tehnofrig, ca- ,

. -paritate- 60: litri, 3 cuţite, stare excepţională,..- piese: de schimb.

. ; Telefon'<>9 43:35-27.! (20564)■ ; ® > Vînd sau închiriez; p e ' ter- . ;,men - lung apartament !cu 2 ca-

rneref în! cartierul Mănăştur. In- , formaţii., str. -Horea nr.: 103; ap. ■ ■ ■1 . (20602)

• ' Vînd Moskviei 408.- Telefon11-67-69 orele 16-20. .. (20507) ' ' ’

X '-.0 Vînd. apartament cu 3 ca- •-.. mere confort în ; cartierul . Plopi- ;

lor' Informaţii; la telefon ,954 —v i• 3 43-28 (Tîrgu Mureş) zilnic .îri- .1 tre orele 20-22. (20168) '

f • . Vînd- Dacia V; 1100 în stare, bună. Informaţii " Ia telefon',

- 16-27-69 între orele 16-20.;(20529) '

• Vînd dulap 3 uşi cu etaj, cu­ier din fier, masă birou, ' banca de bucătărie. Telefon 14-50-24. (20549-c) ' . : ...• -••• ;;

• V înd' apartament 3 camere^ . , . confort I, bloc cărămidă, parche- :

tât; cu- telefon, cartierul • Gheor-• gheni.. Plata în valută. Telefon14-50-24. (20549-A)

• Cumpăr garsonieră. Telefon -16-31-03. (20541) v,., ,

• Vînd pămînt arabil 5800 mp - în comuna Tureni, lingă şosea şi 4800 mp distanţă 16 kmvdş ,ClU], ;

.60 lei-mp, posibilitate , construc- ;- Ui : administrative.. T61. 15-30-77. '

(20516) . j;;. *. Vind osciloscop, 15.000 lei. . Telefon 18-81-09. (20403) ,

• Cumpăr pianină. Telefon ;Io 62-13- (20CK2-A) J

• - Vînd clişee-dentare' Kodak, ; Toyota Celica 1979, VV/ Passat :■

- avariat. Telefon ' ,13-33-54.(20482)-: ' ‘ ' ; :

• Vînd 'iapartament 'două ca- \ mere, : str. Pata nr. 10, bloc P 4, •-

: ap 44 ora 17-20. (20473) • - : vj• Vind geamuri- şi uşi ~ din f,-.

--demolare, jriînere OHver;- balăma-. le; uşi,- geam — noi. Tel. 17-45- •- 63'-oreleî-;W.-22r.'(204t5)\

- • Preiau - rate - garsonieră IC -• IIAI/.- Ofer Daeia - nouă.- Varian-;' te. Telefon 13-43-13. (20183);, « ATînd : storcător ge rn ian ‘ şi i, f - medicamehtele • Mevinacor '.şi- Te-;< normin.- Telefon 14-01-51. (20174),

• i- Cumpăr,,orga,‘- - electronică *■ profesionist;'- vînd :>TV ; alb-negru'.- Venus, ■ bicicletă:’* J -semicursierâ,

foarte, avantijjos. Tel. -13-36-71- (20224) ' ’

co0 S-au îm p lin it 3 ani de cînd

:S; {ost smuls pe neaşteptate* din ' m ijlocu l hostrii .ce i' c^re.- a- fost un soţ, un. tată şl un bu iilc de

nem locuit, 'M e Ş E $ A N ‘ G B U IA -'d in satut. Deuş. N u te yb m uita • ni- cloUată;. S o ţ ia ,. copiii^ şi nepoţii. (15892)

. • Cu adîncă durere anunţam trecerea In ne fiin ţă a scumpului nostru soţ» tatâ, socrii şl bunic inff. ILENI „ EZEC1IIU I» vîrstă de 75 ani. înm orm în tarea va o* vea Ioc luniş 10 august, ora 13f în cim itirul Central. Fam ilia în ­durerată. (206*7)

# Cu a titn câ ' durere m suilet anunţăm încetarea din viaţă a Iubitului nostru soţ, tată şi bu­nic CICEU V A S ILE . înmormân­tarea va avea loc luni, 10 au­gust 1932, ora n , în cim itirul din Cordoş. Fam ilia îndoliată. (20669)

t Cu ndincă durere in suflet anunţăm pe ceJ care nu cunos- cut-o şi iubit-o câ s-a stins din

viaţă mama noastră dra#ă PAPUJ M A R IA , fostă preoteasă în Borzeştl, in vi^stă de 83 ani* Copiii cu fam iliile . (20018 )

7

0 O Inimă a încetat să bată. Un zîm bet a îngheţat pe _ buze. Ochii dragi ai iubitului nostru soţ şl tată co c iş . V A S ILE s-âu închis fu lgerător pentru J totdea­una la n4jm ai 37 de ani. Cuvin , tele i nu pot reda ' durerea care ne-a cuprins In aceste momente. Inm orm întarea v a : avea Ioc du­minică, 9 augusC • 1992,' l a . ora 13 In comuna' Moclu. Soţia A g i şl fiu l Cosmln. (20637-B)

9 La îm plin irea a 20 ani de la decesul celui ce a fost prof. -univ, dr. GHEORGHE DRAGOŞ (ft»st rector al Academ iei . com erciale) un glnd- dulos şl -nesteorsă am in­tire a chipului senin şi a Înaltei ţinute m orale. Familia* (20676) v t .

^ M ult iubita mea .m a m i 1IJI.1ANA- V IN T IL A , s-au scufs 6 rsăptămîni . de cîm l1 te-ai dus, săp. tăm înl de ;m are durere şlv .sufift- rinţă şi .m ai lăsat,’ departe, de. ţine fiind, pe veci nemingîiîitâ. Dar chipul, tă u . blîm l, sutletul caid ş i : Imensa dragoste cu câre m -aî învălu it yor , răm ine aievea în sufletul meu. Mariana. 1}

• • Mult îndurerata soţie Veronica, împreună cu copl|i,' nu­rorile ,' g ineri^ nepoţii şi străne­poţii anunţă cu dupere iVi suflete îm plin irea unui an . de cînd s-a «tins din viaţă muît lubîtu! soţ. bunic si străbunic HUîIŞ IO N ;

^ 'A u ţre cu t -6 luni de lacrim i ^i durere de cînd V IO R IC A T IFO R născută BOTOŞ ne-a pă­răsit pentru ' totdeauna. V iorica* dragă, ne este dor dc tine şi g o ­lul din su fletele noastre nu poa- te : să-I înlocuiască nim eni, M a­mă, tata, frate le şl surorile pe v e c i ' nem îngîiaţi. (20437)

;■ # Â trecut un an de la dece­sul iubitei noastre m am e A N A M IHtT'ţy com em orarea ' sîmbăţâ;8 august 1992 opa 18 ia b iserica ortodoxă d in . Cîm pla Tu rzii. In veci nemm gUnţl fiu l Vasile şi loan cu fam iliile . (20147) > ; •

t .- a u trecut 11 ani de lacrim i am are şi do r nestins , de- cînd In­cred ib il a fo s t curmată viaţa a- dora lu lu l , nostru fiu sl fra te L IV IU P O P . Scumpul nostru,’ te vom p lînge cît vom trăi. Fam i­lia . (20321)

ţ A z i se îm plinesc 6 «ăptâ-, m în l de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna SUCIU V A S IL E la nu­mai 41 d e ' ani.- Cu - această oca­z ie m ulţum im tuturor celor care au fost a(ătur ( de noi in aceste m om ente grele. Soţia M âriuţa şi fiu ! F lorin . (20530 )

0 A u trecut trei ani de la du­reroasa despărţire de dragul f l irieultatu* ’ ‘ nostru ' soţ şl ta t* P A V E L C O G A. Nu te yora \ uîta^ n iciodată. ‘ Otlţia, Paul, Ton i.. (20363). ' .' 9 Sînteni alături de fam ilia C orcea " Laureăn în k marea dure-

.re pric inu ită de dispariţia fu lge- ■ fătoare a celei care a fost buna

• i noastră vecină ‘ GORCEA C O R N E LIA .*A soc ia ţia de iocatari. str. Bucium hr. II* bloc F 1 .'-

0 Cu adîncă durere în suflet azi, '9 august, la îm plin irea â 10 ani de cînd â plecat pe drumul fără de întoarcere iubitul ' nos* tru soţ, tată,' socru ş l/ 'bu n ic N E C IIIT A BOCEA din Pantlceu, depunem pe mormîntui rece. o lacrim ă şl o floare toţi cei ceil-au stim at şi iubit. Chipul său bun şl b lînd, dragostea cu care ne-a înconjurat, nu vor lăsa um ­bre le u itării să-l învălu ie, ră- m înînd mereu steaua călăuzitoa­re pentru fam ilia, sa. Soţia Su- slta, fiic e le Crlna, Mona, Ad ina , g inerii M arin şl Rclu, nepoţii Râul şi Răzvan. Nu te vom uita niciodată. (20581)

0 La 9 august se îm plineşte un an de la plecarea din tre noi, ne­drept şl prea devrem e, a scum ­pului nostru soţ, .tată şi cumnat,

care a fost URSACHE COHNELIU . Nu te vom uita n i­ciodată. Soţia Mariana, cop iii Ra- reş şi A lexandra. Com em orarea dum inică, 9 august, ora 12,30, la biserica din Mănăştur. (20202)

' 0 Au trecut 10 an i de la du­reroasa despărţire de dragul nos-’ tru p ro f. IO A N DRAGOSTE. Pios om agiu. Veşnică am intire. Soţia şi fiu l cu fam ilia. (19130)

0 Se îm plineşte un an de cînd BOBOŞ IO AN a p leca i pe dru­mul .fără întoarcere. C it ai trăit te-am iubit şi respectat, cît voin tră i te vom purta tn gind. Fa* m lliâ; (20626) ' ‘ - ^ : i v ’ - • '

... 0 . Sîntem alături ,d e famlUa Corcea Laureain în m area dure­re pricinuită de .‘ m oartea '.Soţiei. Sincere condoleanţe* în treg ii fa ­m ilii. Personalul de lâ SC Vita.

.. (20655-B) ' \\ “vl-V-,0 Sincere ,condoleanţe şi în ­

treaga. noastră compasiune ' d-lut Gorcea Laurean la pierderea so­ţiei dragi. Personalul 'de - Ia pa­tiseria SC V ita. (20655-CX

- 0 Un gînd pios la trecerea în eternitate a doam nei '/ GORCEA CO RNELIA . S incere condolean­ţe fam ilie i îndurerate. Fam ilia Koncz~ A ttila . (20655-A) * ;

# Un pios om agiu pentru cea care a - fost GORCEA C O RN ELIA şl sincere condoleanţe fam iliei. Fam ilia Cazan. (205^5-») , ,

Cu tristele, durere şi x e gret® . . n e despărţim de * thătuşa

CO RNELIA , fiin d a lături de un­chiul Nanu şi cei do i verişori, Aurclian ‘ şi Dlanu. N e p o a ta Mar- ta cu fam ilia . (20653)

0 Sintem alături do colegul nostru ' Gorcea AureUan în tra ­g ice le momente pric inu ite . de moartea mamei dra^i. Colegii a- nului IV FC — ISE. (20ai6)

0 Un ultim răm as bun celui care a fosf Iub itu l, nostru ; g i ­nere V A S lL l! COCIŞ. od ihneas- câ-se în pace. Socrii loan şl Eli- sabeta. ‘ (20637-C) ' ,

0 t n ; initnilă noastre va râm îne \ ie ; şl neştearsă , am intirea scum­pului nostru naş COCIŞ V A S ILE dispărut fu lgerător • din tre ; v noi;, Sîntem alături de. A g i şi Casmin. F in ii Doru, G yon gy i şl, popliir' . (20637-A) • ...

.0 < Cu nemărginită d u re le ne despărţim , de dragul nostru cum­nat şl fin COCIŞ VA S ILE , care s-a- stins fu lgerător - din ,viaţă şi sîntem alături de A g i s i Cosmin. Naşa ^Eva, Pulu ş l . N e lu . i (2t>637)

0 Sîntem alături de . domnul fng. Heni Octavian în aceste c li­pe grele pricinuite de * moartea tatălui. - -'Condoleanţe * fam iliei greu- încercate. Conducerea SC Carbochlm SA . (29u33)

0 Cu lacrim i în ochi, adinca durere’ şl tristeţe anunţăm ;stin. .gerea fu lgerătoare din viaţă -a scumpului nostru, cumnat V^ASH.E COCIŞ care ne-a părăsit . prea tim puria pentru totdeauna s şi sîntem alături , de A g i şi. Cosmin. Nu te vom uita niciodată. Fa ­mlUa lluduşan loan , iiegh ina, D â n u ţş i pana, (20531)

0 ' Se îm plinesc ş'ksâ; săptămîni de lacrim i şl durere de cînd

*ne-a părăsit pentru totdeauna Iubitul nostru soţ, tată, socru

V şl V bunic M O LD O VAN IO AN (MANCUTHT) din Corrfoş. Soţia M aria, copiii V iore l, şl Ileana cu fam iliile , nepoata Lcnuţa cu fa ­m ilia şl nepotul.. Claudiu. (20S92) .

0 Sîntem alături de '"dom nul Gorcea f^aurean : în aceste - m o­mente grele.- S incere .condolean­ţe întregii fam ilii. Colectivul f ir ­mei ROM CIP. (20S21-A ) ,

0 Regretăm trecerea in etern i­tate a ceîel ce a fost distinsa> şi Iubita noastră "verişoară GORCEA C O RNELIA . Toată com : pasiunea noastră fam ilie i îndo­liate. Fam ilia Gorcea loan. *

■ 0 Sintem alături de fam ilia Gorcea Laitrean în momentele de adîncă tristeţe şl durere provo­cate de moartea soţiei. Lacrim i şl flo ri pentru minunata doam. nă CO RNELIA . Fam ilia Mihai- (20C21-D)

0 Un ultim om agiu stimatei colocatare SA B AU TEODORA. O . dihnească-sc tn pace. Asociaţia de locatari b loc K 7. (20G52)

0 S in tem alături de colegul hostru G orcea Cornellu |n marea durere pr £cinuită de dispariţia m am ei dragL. Colegii diriginta clasei* X I I B Liceul teoretic nr. t. (20628)

v- 0 \S în tem alături, do r tamitla ' Gorcea Laurean în accste: mo-1 m ente de grea încercare laY'Pier* j derea soţie i dragi./ Fandlkt iHi- sem loan . (20621-C)

0 S incere condoleanţe şl to o t j« compasiunea, noastră, pentru ffa- m ilia G orcea Laurean în i c lipe tra g ice Pr ovocato de ^ a i^ j parlţia prematură a soţiei ş l' m t- ! m ei drsigl. Dumnezeu t-o ;-oâlh- [ nească Sn pace I -Familia crucini,S. ş l G iu rgiu G. (2Q6Î1-B)

0 Sintem alături .. do familia ' Gorcea în aceste d ip e dureroasa prin care . trece. Sincere condo- leanţe. Fam ilia Cslpues. (20621) f

0 S întem alături de colegii\ţ noştri M Îrcea şl Antonia P aph !; în m area durere pricinuită de ; d ispariţia m am e i ‘şl soacrei 'd ragi i Colectivu l O RSA Cluj. • (204l?^Aî !t

■ . . . 0 Regretăm profund trecerea in 1 etern itate a - nepotului nostru

COCIŞ VASILE } şi sîntem alături; de Agi. şl Cosmin. FamlUa-Cheri tes şi Rozsi din Cluj şl • familia : Mencu din. Mociu. (20630) )

Octa-.-brT A a?' iunu\ |l

' 0 S incere condoleanţe coleg'rr^ lu i nostru , ing. llenl la decesul tatălui dra: d in ' în tem eietorii actualei - SC Carbochlm SA*-şi primul inginer şe f al întreprinderii. Serviciul M .E.U (20671)

• 0 co lec tivu l * clinicii obstetrica- j g in eco log ie I I este alături de co*l, le^a Cîm pean Andreea .în mo- j m entele de suferinţă provocate de m oartea btşnicii ; dragi. Sincere condoleanţe. (2067-1)

■ 0 Regretăm profund dispari­ţia fra te lu i nostru dra? c 6 Cl§V A S ILE .- Sora Veronica cu «; fa*

-mllia.- (20665-A )0 P rofund îndureraţi anunţă:;

m oartea- fu lgerătoare a dragais nostru, fra te şl cumnat COCI’ VASILE.,.. Sîntem U ntu ri ‘ da îl dragă A g i .şl Cosmin în / gre^_ încercare suferită. Fratete 'Iano> V a ly , A lin şl Adriana* ' (20G6S)

0 Dumnezeu să-l yegUeza som­nul şî sâ-i dea linişte deplini dragulu i nostru frate, cum: şl unchi COCIŞ VASiLEi Chip: şl vocea lu i . vo r rămîn© în s» fle te ie noastre. Dle, Sanda iIo ana. (2066 i ) -•

0 N iciodată nu am -crezut mâ vo i despărţi atît de timpul de scu jn pu litie ti,.: frate COCî VASILE .- Mereu te vom avea L gînd S1 in im ă. Sora Lenuţa, ats H natul. lonaş şl Codru ţa. (S»V^

0 S incere condoleanţe şl treaga ^ compasiune cole^n^ nostru M ihai Trifu Ia p ie rde tatălui;. drag.V colectivul 1F Cluj. ; (20686) ^ _. 0 Sîntem fllătHrl de coi *| noastră Roca? Simona în aces*|

,m om enţe: gre le pricinuite de df-J .cesui tatălu i drag- Colegii de SC N apoţes SC Cluj-Napoca. (20687), ; ;■____

r.ţ■„-0 ., R egret profund trecerea n e fi in jă -â profl univ, dr. 10- T IM E N , care a fost călăuzit regu la “ Ce ţie>nU 'ţl: piaco, alt n u - i .. fa cert. Sincere condoleî-' fa m ilie i,în d u re ra te . - D.D. (20681)

0 Sincere condoleanţe farm Adam • Fleşeru - pentîu pierde so cru lu i: drag. Colectivul Tf' al SC Turism Transilvania &

Napoca. (20393) ^

0 D u m in ică ,. 9 august 1993 * neşte un an de la decesul noastre soţii, manie, soacre,

şi stiăbym ici cnAClUNES- E U G E N IA . Ca dor ncsllns te ‘ tăra d e un an de zile dar ls ! T e p lîn ge soţul Vasltc, copiii T o n i şl M ariana cu lamtliW Parsstasut d e pomenir® sc fa în data d e 15 auguţt Îs str. B iseric ii Ortodoxe. Dor®* ~ ce, su flet b lînd. (2043»)

7CASA DH jEDjTURA

AuloiheM prtn ».C w.lM/tWl.*_______ ^ Napoca, înmafrtcukifa la Oficiul RoghtruM

Cbmerfulul Judotulul Cluj, sub numâni! 12/306/1991

_________ din 22.06.1991

COUGIUl DE REDACŢIE: IDE CAUAN (r»> doc tof |*l); DAN REBREANU (rvdactot |«t adjunel); VAIER CHIOREANU (wdoctof (W adjunct); TRAIAN BARA («•cratar g*Mral d« ndaoll*): MCOIAE PHCU ; MARIA SANGEORZAN; RADU VIDA.

REDACŢIA: Cluj-N apoca. «tr.Napoca nr.16. TELEFOANE: 11.10.32 (r«daotor11.75.07 (r«daofor f«f odjunot |l ••ortttarlatul de redacfto); 11.74.10 fl (redactori); 11.79.07 (adm lnhlrafla (I contabilitatea ttaiulul); TeUx: + '* * *

Fax: 11.2B.2S. Mloa publleltat* •• zllnlo Tntr* or*l« 9 • 16ftr.Napoaa nr.16 (Io parter). Sîmbâta |l dumlnloa fhohl,. (nforma]il, reolam» |l pubUcttaf* k i telefon 1I.7J.04.