SISTEMUL MUSCULAR totalitatea muschilor -reprezinta 40% din greutatea corpului. -muschii sunt : - striati scheletici=somatici-fixati pe oase - striat de tip cardiac

- netezi -viscerali-in organelor interne=viscere

-multiunitari-m.irisului Muschii striati scheletici : -reprezinta componenta activa a sistemului locomotor

-sunt muschi striati cu contractii repezi si voluntare ,sub controlul sistemului nervos central.

-mentin pozitia corpului prin contractii tonice si asigura deplasarea organismului prin contractii rapide.

- dupa forma si dimensiunea lor sunt:- lungi,lati,scurti ,circulari.

a. Structura: - este alcatuit din:- corp si tendoane

-corpul este acoperit de fascia musculara de natura conjunctiva iar sub aceasta se gasesc trei teci conjunctive vascularizate:

-epimisium-la exterior - perimisium-delimiteaza fasciculele. -endomisium-inveleste fiecare fibra musculara. -este format din tesut muscular striat ,tesut conjunctiv,vase de sange,nervi.

-tendoanele-formate din tesut conjunctiv fibros.

-capatul cu care se insera pe osul fix se numeste originea muschiului iar cel cu care se insera pe osul mobil si se numeste insertia muschiului.

-originea poate fi unica sau multipla (biceps, triceps,cvadriceps).

- muschii lati se insera pe os cu ajutorul aponevrozelor=suprafete de insertie pentru muschii lati.b. Vascularizatia:- bogata. - in repaus sunt functionale un numar redus de capilare.Celelalte devin functionale odata cu cresterea debitului sanguin in timpul contractiilor.c.Inervatia:-Somatica :

- senzitiva asigurata de dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau omologii lor cranieni.

-motorie axonii motoneuronilor alfa .O fibra nervoasa motorie=axon si fibrele musculare inervate de aceasta formeaza o unitate motorie.c.Compozitia chimica a muschiului:

d. Principalele grupe de muschi somatici=scheletici: -muschii capului:

-m.mimicii

-m.cutanati orbiculari ai buzelor,orbitali,nazali.

-m. masticatori m. maseteri; - m.temporali

-m.limbii

-m.extrinseci ai globului ocular. -m.gatului pielosul; sternocleidomastoidieni; hioidieni-m.trunchiului :-m.spatelui si ai cefei:

-marele dorsal -m. trapez -m.anterolaterali ai toracelui-pectorali,dintati,intercostali, diafragma,subclavicular, -m.anterolaterali abdominali:

-drepti abdominali- de o parte si de alta a liniei mediane; - lateral de acestia se gasesc m. oblici extern si intern,si transvers;

- anterior fata de fiecare m. drept abdominal se gaseste m.piramidal ;

-m.membrului superior:

-m.umarului -deltoid

- m. bratului anterior:biceps,brahial si coracobrahial

-posterior- triceps

- m.antebratului-anterior:-flexori ai antebratului si ai mainii si pronatori ai mainii;flexori ai degetelor.

-lateroposterior:extensori ai antebratului,mainii si degetelor.

- m. mainii-m.membrului inferior:

-m. fesieri - m. coapsei loja anteromediala:cuprinde anterior muschii croitor,cvadriceps femural iar medial (dreptul medial,adductorii mari,scurti si lungi)

-in loja posterioara: semitendinos, semimembranos si biceps femural. -m. gambei loja anterolaterala:-anterior(tibial anterior si extensori ai degetelor) iar lateral(m.peronieri scurti si lungi)

-loja posterioara:-in plan superficial prezinta :m.gastrocnemieni care impreuna cu cei soleari formeaza m.tricepsul sural;in plan profund prezinta m.tibial posterior si flexori ai degetelor

-m.piciorului-sunt dispusi atat pe fata dorsala cat si pe cea plantara. Dupa actiunea lor principala muschii pot fi clasificati in: - flexori si extensori - circulari (sfinctere) - abductori si adductori - supinatori si pronatoriFiziologia muschilor scheletici

-asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica si miscarile voluntare.

Proprietatile muschilor Contractilitatea - este proprietatea specifica a muschiului si reprezinta capacitatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale sau de a se scurta.

baza anatomica a contractilitatii este sarcomerul, iar baza moleculara o constituie proteinele contractile-actina si miozina. Sarcomerul este unitatea morfofunctionala a miofibrilei si este cuprins intre doua membrane Z. - Excitabilitatea- se datoreaza proprietatilor membranei celulare (permeabilitate selectiva, conductanta ionica, polarizare electrica, pompe ionice).

-muschii raspund la un stimul printr-un potential de actiune propagat, urmat de contractia caracteristica. Intre manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul sarcomerului se produce un lant de reactii fizico-chimice, numit cuplaj excitatie-contractie.

Cuplarea excitatie-contractie in fibra musculara scheleticaCuplarea excitatie-contractie sau cuplarea electro-mecanica reprezinta succesiunea de fenomene care realizeaza legatura functionala intre sarcolema si structurile contractile, determinanddeclansarea,intretinereasiintrerupereacontractiei.Declansarea contractiei muscularese desfasoara in urmatoarea succesiune:1. potentialul de actiune se propaga de-a lungul sarcolemei cu o viteza de5 m/sec, patrunde in interiorul fibrei musculare prin tubulii T si determina prin intermediul unorsenzori de voltajdeschiderea canalelor de Ca2+din membrana cisternelor terminale ale reticulului sa rcoplasmatic; Ca2+din cisternele terminaleva trece in sarcoplasmaca urmare a deschiderii canalelor de Ca2+,determinand o crestere a concentratiei Ca2+in citoplasma. 2. Ca2+eliberat se fixeaza pe troponina C, iar complexul troponina-tropomiozina isi schimba pozitia. Tropomiozina este deplasata lateral,permitand formarea puntilor transversale actomiozinice si initiereacontractiei. In acelasi timp, este activata ATP-aza miozinica care determina hidroliza ATP-ului si eliberarea energiei necesare contractiei.

- Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare. Substratul anatomic al extensibilitatii este reprezentat de fibrele conjunctive si elastice din muschi.

- Elasticitatea este proprietatea specifica muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze. Baza anatomica a acestei proprietati o reprezinta fibrele elastice din structura perimisiumului.

Tonusul muscular-este starea de contracie permanent, dar parial, a musculaturii. n fiecare moment, un mic numr de fibre musculare din totalul fibrelor unui muchi se afl n contracie i determin o stare de uoar tensiune a musculaturii, caracteristic pentru stare de veghe.

Prin contracia succesiv a unor grupe de fibre se asigur permanena tonusului muscular, cu rol esenial n meninerea posturii normale, n mimic, n termoreglare etc.

este o stare de tensiune permanenta, caracteristica muschilor care au inervatie somatica motorie si senzitiva intacte.Dupa denervare, tonusul muschilor scheletici dispare.Tonusul muscular este de natura reflexa.

Contractiile fibrei musculare striate sunt:

izometrice - lungimea muschiului ramane neschimbata

tensiunea creste foarte mult muschiul nu presteaza lucru mecanic extern; toata energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intern. exemplu de contractie izometrica este sustinerea posturii corpului;

izotonice - lungimea muschiului variaza tensiunea ramane constanta.

muschii realizeaza lucru mecanic extern .

exemplu- contractiile majoritatii muschilor sheletici;

auxotonica - variaza si lungimea si tensiunea muschiului.

in timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice si auxotonice.

Manifestarile contractiei musculare 1. Manifestarile electrice - sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare. - Stimularea fibrelor musculare pe cale naturala (de la placa motorie) sau artificiala (cu curent electric) provoaca aparitia unui potential de actiune propagat in lungul fibrei cu o viteza de 30 m/ s. - Potentialele de actiune ale unei unitati motorii se sumeaza, dand potentialele de placa motorie. - Activitatea electrica a intregului muschi sau a unitatilor motorii componente poate fi inregistrata, obtinandu-se electromiograma. 2. Manifestarile chimice - sunt initiate prin mecanismul de cuplare excitatie-contractie.Procesele chimice din muschi asigura energia necesara proceselor mecanice. Metabolismul muscular este anaerob(absenta oxigenului) in primele 45-90 de secunde ale unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa regleze aportul de oxigen. Dupa primele 2 minute de efort, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte aerob(prezenta oxigenului).

3. Manifestarile mecanice - se studiaza cu ajutorul miografului. -Aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag , determina o contractie musculara unica, numita secusa musculara,care are urmatoarele componente:

a. faza de latenta - dureaza din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei. -in timpul acestei faze, are loc manifestarea electrica a contractiei, a carei durata depinde de tipul de muschi, fiind de cca 0,01s la muschiul striat; b.faza de contractie - dureaza in medie 0,04 s; c. faza de relaxare dureaza 0,05 s. Secusa poate fi izometrica sau izotonica. - Durata totala a secusei este de 0,1s, iar amplitudinea ei variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat, pana la o valoare maxima. Acest fapt se explica prin antrenarea in contractie a unui numar tot mai mare de fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimulului creste.

Secusa: frisonul, sistola cardiaca, contractia obtinuta in urma reflexului miotatic.

- Daca se folosesc stimuli repetitivi, la intervale mici si regulate, curba rezultata nu mai este o secusa, ci o sumatie de secuse numit tetanos (contractie tetanica): Tetanosul. Impulsurile nervoase rapide, repetate, succesive si de durata, care cad in perioada excitabila a muschiului, determina contractia tetanica. Tetanosul este o contractie musculara prelungita care, in functie de frecventa de stimulare, poate fi:incomplet-cu platou striatdaca frecventa de stimulare permite relaxarea partiala a muschiului;complet-cu platou neteddaca frecventa de stimulare nu permite relaxarea musculara;- tetanosul este :

a. incomplet, al carui grafic prezinta un platou dintat, exprimand sumarea incompleta a secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasa de 10-20 stimuli/ secunda; b. complet - al carui grafic prezinta un platou regulat, exprimand sumatia totala a secuselor, obtinuta prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai mare: 50-100 stimuli /secunda.

- toate contractiile voluntare ale muschilor din organism sunt tetanosuri si nu secuse, deoarece comanda voluntara se transmite la muschi prin impulsuri cu frecventa mare.Frecventa stimulilor care produc tetanos complet este determinata de durata fazei de contractie a secusei si de durata perioadei refractare a muschiului.Excitabilitatea neuro-musculara este explorata cu ajutorul urmatorilor parametri:Reobaza- intensitatea minima necesara unui stimul care aplicat un timp indelungat (200 ms), determina starea de excitatie. Valoarea normala este1-8 mA.Timpul util - durata minima necesara unui stimul cu intensitate reobazei pentru a declansa starea de excitatie. Valoarea normala este 2 - 20 ms.Cronaxia- durata minima necesara unui excitant cu intensitatea dubla reobazei, pentru a induce starea de excitatie. Cronaxia are o valoare cuprinsa intre 0,1 ms si 0,6 ms, fiind de 10-30 de ori mai mica decat timpul util. Este cel mai important parametru care indica starea de excitabilitate;

4. Manifestarile termice - ale contractiei se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara. Randamentul contractiei masei musculare este de 30 %, ceea ce inseamna ca 70 % din energia chimica se transforma in energie calorica.