INSTITUTUL DE RELATII INTERNATIONALE DIN MOLDOVA

Facultatea Relatii Internationale si Stiinte PoliticeCatedra Relatii Internationale

Politologia: Sistemul politic din Republica Moldova

Referat a studentei anului I, specialitatea: Politologie Grozavu Anastasia

Controlat: arlung Elena,Magistru, lector univ. Chiinu 2010 Plan:1. Introducere 2. Conceptul de sistem politic 3. Principii de functionare a sistemului politic 4. Seful statului/Presedintele 5. Functiile si atributiile Presedintelui 6. Parlamentul si functiile lui 7. Atributiile parlamentului 8. Constitutia Republicii Moldova 9. Concluzie

1 Introducere Politologia este constituita din doua notiuni ce provin din limba greaca polis si logos. Polis stat, cetate. Logos stiinta. Politologia desemneaza stiinta despre stat, despre geneza, consolidarea si evolutia statelor contemporane. Din timpuri stravechi filozofii, sociologii sunt preocupati de acumularea cunostintelor despre institutiile puterii politice , despre modul de guvernare, de influenta si manipulare a maselor, despre grupurile organizate a cetatenilor este realizata in mod efficient puterea in stat. O definitie clara a tot cuprinzatoare a obiectului de studiu a politologiei ne ofera savantii francezi Therive si Muris Duverger in doua lucrari semnate de acestia, politologia este definita prin: stiinta despre geneza, evolutia, structura actual si mecanizmul de functionare a politicului. Prin politic subintelegem: ansamblu relatiilor ce se stabilesc intre institutiile puterii de stat si partidul politic politic, grupul de interes, organizatia non-guvernamentala, asociatiile de producer si personalitate. Prin aceasta definitie este clar care sunt elementele constitutive a subiectului si obiectului puterii politice. Prin subiect subintelegem- forta ce indeplineste functia elaborarii si promulgarii legii in societate. Obiectul puterii sunt cetatenii catre care este orientat decizia, decretul, dispozitia si legea. Pentru prima data notiunea de sistem politic a fost produsa de Ludwing Fon Lui Bertalanfi cu aplicare la corpul biologiei, la analiza celulei. Bertalonfi mentiona: Toate elementele celulei se afla intr-o interactiune constanta, asa incit pot sa influenteze activitatea intregului . Referindese la sistemul social Parsous mentiona: Intre elementele sociale politica, economie, cultura deosebim interconexiuni stabile, asa incit intr-un domeniu sunt atestate conflicte, necorespunderi, acestea mai devreme sau mai tirziu vor produce destabilizari la nivel de sistem. Sistemul politic este studiat minutios de D. Easton si G. Almond, acestia caracterizeaza sistemul politic democratic ca pe un system deschis care are intrari si iesiri. Sistemul politic include ansamblu relatiilor ce se stabilesc intre institutiile puterii de stat si partidul politic, grupul de interes, grupul de presiune, organizatia neguvernamentala, asociatia de producer si personalitate. Structura sistemului politic savantii din Occident si cei din zona rasariteana a Moldovei o caracterizeaza, interpreteaza diferit, de exemplu G. Almond si D. Easton descriu in calitate de elemente a sistemului politic institutiile, relatiile si valorile politicului.

2 Exista diferite de clasificare a sistemelor politice : 1. Numarul partidelor politice * sistem monopartid; * sistem bipartid; * sistem pluripartid; 2. Natura regimului politic in baza regimurilor politice * sistem autoritar; * sistem totalitar; * sistem democratic; 3. Orientarea sociala * sistem revolutionari; * sistem reformator; * sistem conservator; * sistem reactionari; Functiile sistemului politic sunt divizate in interne si externe. Functiile interne: 1. Elaborarea strategiei aa tarii social economice. 2. Asigurarea unui mecanism legislative de functionare a puteriide stat. 3. Adoptarea unei legi fundamentale prin care sunt reglate drepturile, libertatile, obligatiile tuturor cetatenilor. 4. Asigurarea suveranitatii de stat pe intreg teritoriul statului national. 5. Asigurarea circulatiei pe intreg teritoriul statului a cetatenilor. 6. A doptarea politicilor publice, sociale prin care cetateanul sa se simta protejat, sa se afle in centru preocuparii institutiilor statului. 7. A doptarea frontierei, a pietei de desfacere, a marfurilor prin elaborarea, lefiferarea securitatii nationale. Functiile externe: 1. Prezentarea statului pe arena nationala si obtinerea statutului de actor cu drepturi depline a relatiilor international. 2. Participarea la organizatiile, obiectivul principal al activitatii carora este securitatea agroalimentara, ecologica, teritoriala, alimentara. 3. Participarea la lucrarile international care isi propun sa elaboreze mecanismul cooperarii, coloborarii in conditiile lumii globalizate. 3Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de alegeri in rezultatul carora sunt validate locurile in legislative. Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede functiile, imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala). Alegind modelul statului de drept participantii la consolidarea institutiei statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa respecte la nivel teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti realizarea scopurilor de grup, a intereselor personale atunci cind lansezi principiul autonomiei institutiei puterii de stat. Din 1994 pina in 1996 Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000 Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul voteaza, revenind la republica parlamentara. Prin Referendum esuat din 5 septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la semiprezidentiala/presidential. Deosebirea dintre aceste doua modele consta: 1. In Republica Moldova presedintele este ales de catre parlament. 2. In republica parlamentara presedintele nu are dreptul sa dizolve parlamentul, el indeplineste functia de putere executiva suprema, iar cu parlamentul conlucreaza prin dreptul la initiative legislatva. 3. Relatiile presedinte-prim-ministru in republica parlamentara sunt cu continut consultative, deoarece primul ministru este ascultat in sedinta in plen la fiecare 6 luni. 1.*In republica prezidentiala presedintele este ales de catre tot poporul. 2.* Presedintele in republica prezidentiala dispune de dreptul de a dizolva parlamentul prin decret. 3.* In republica prezidentiala presedinrele coordoneza programele politicii interne si externe, adica premierul nu intreprinde nimic fara consultatie.

Conceptul de sistem politicSpre deosebire de alte sisteme sociale, sistemul politic este cel mai important, deoarece in cadrul lui se desfasoara cele mai importante procese, se adopta decizii ce influentiaza soarta socitatii si a fiecaruii individ. Fara un system politic bine determinat, viata societatii nu ar fi ordonata, organizata, orientate. Sistemul politic constitue un organism politic integru, prin intermediul caruia se infaptueste, conducerea, dezvoltarea politica, economica, culturala a societatii.4Temelia sistemului politic o formeaza relatiile politice ce se stabilesc intre diferite clase/grupuri sociale, determinate de puterea politica si, mai ales de puterea de stat. Prin relatii politice subintelegem relatiile ce se stabilesc intre intre anumite comunitati sociale si nationale de oameni, intre institutiile puterii politice. Dezvoltarea relatiilor politice are o importanta decisive pentru formarea institutiilor si organizatiilor politice, care in totdeauna sunt institutii ale claselor, ale maselor, ale paturilor sociale prin care acestea isi realizeaza propriile interese. In teoria sistemelor prin notiunea de sistem se subintelege un ansamblu de elemente si relatii, de interactiuni, reguli care constitue structura acestor ansambluri sau multimi. Sistemele poseda proprietatea integritatii, ele exprima totalitatea, sinteza elementelor lor componente. Notiunea de sistem politic are un caracter multiplu, de aceea este explicabil faptul existentei mai multor definitii. Sistemul politic reflecta multitudinea de interese ale grupurilor sociale, care direct sau prin reprezentantii sai, prin miscarile sociale si alte forme si modalitati influentiaza intr-o anumita masura asupra puterii politice. In esenta sistemul politic poate fi definit ca un ansamblu stabil de raporturi si roluri sociale institutionalizate care asigura exercitare puterii asupra societatii in intregul ei. In sistemul politic se concentreaza un volume norm de informatii, din diferite domenii ale vietii sociale, fiind materializat in propuneri, cerinte, referinte ale cetatenilor ce prevad un exemplu: indexarea salariilor, reexaminarea sistemului de impozite, reformarea sistemului medical sau de instruire si educatie publica. Sistemul politic este reprezentat prin unele mecanisme care ii asigura stabilitatea si viabilitatea. Prin intermediul acestor mecanisme sistemul politic solutioneaza problem importante ale societatii, divergente, conflicte sociale, se realizeaza coordonarea eforturilor diverselor grupuri, organizatii si miscari sociale. Sistemele politice reflecta starea politica reala a societatii in toate aspectele ei; leaga intr-un ansamblu unic viata civila a societatii de suprastructurile ei. Importanta sistemului politic, necesitatea studierii lui e determinate de faptul ca axa vietii social-economice si spiritual trece prin acest sistem. Aici se concentreaza interesele diverselor forte sociale si prin dezbateri-discutii, aprobari/coordonari se adopta decizii cu caracter autoritar capabile sa influenteze asupra autoritatilor diferitelor domenii ale vietii publice. Elementul principal al sistemului politic este puterea plitica, care se constitue din institutiile politice. Luind in consideratie gradul lor de aplicare in viata politica a societatii, putem evidential trei tipuri de institutii: politice, partial politice si non-politice. Elementele central a oricarui sistem politic sunt: statul cu institutiile sale, partidul, miscarile social-politice, asociatiile profesionale, organizatiile non-guvernamentale, asociatiile de producer si personalitate. 5T. Parsons, caracterizin sistemul politic nota: Conceptul nostrum cheie de ordine este politica definite ca un sistem primar, functional al societatii, strict paralel cu statutul theoretic, cu economia. Dupa cum afirma mai multi politologi si sociologi, pentru difinirea conceptului de sistem politic trebue luate in consideratie aspectele: structural si functional. Din perspective stucturala sistemul politic reprezinta un subsistem al sistemului social global, fiind alcatuit din relatiile politice, institutiile politice, conceptiile politice, precum si diverse forme si mijloace ale actiunii politice, normele si valorile politice corespunzatoare. Analizat din perspective functional sistemul politic asigura organizarea si conducrea societatii, al sistemului social in ansamblu.

Principii de functionare a sistemului politicModelul de organizare a vietii publice in Republica Moldova este cel democratic. Principii de functionare a sistemului politic sunt urmatoarele: 1. Principiul legalitatii activitatii tuturor elementelor sistemului politic; 2. Principiul independentei lor; 3. Principiul asigurarii suveranitatii si independentei statului; 4. Principiul respectarii drepturilor omului; 5. Garantul dreptului fiecarei personae la exprimarea publica a opiniei; 6. Principiul cooperarii; 7. Egalitatea tuturor membrilor societatii in fata legii, garantarea dreptului fiecarei persone la protectie juridica. La baza organizarii si institutionalizarii puterii politice in Republica Moldova este plasata vointa poporului. In art. 38 al Constitutiei Republicii Moldova se mentioneaza ca vointa poporului constitue baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere care au loc in mod periodic pri sufragiul universa, egal, secret si liber exprimat

Seful statului/PresedinteleSeful statului Republica Moldova este Presedintele, care reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. 6Prin amendamentul la Constitutie, adoptat la 5 iulie 2000 sunt modificate art. 74 a) 3 si art. 78 Alegerea Presedintelui. In conformitate cu schimbarile adoptate Presedintele Republicii Moldova este ales de parlament prin vot secret. La functia de Presedinte pot candida cetatenii cu drept de vot care au atins virsta de 40 ani impliniti care locuesc sau au locuit permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si cunosc limba de stat. Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul deputatilor Parlamentului. Totodata presedintele poate fi demis de votul a doua treimi din numarul deputatilor. Dupa aprecierile ex-presedintelui Petru Lucinschi In conditiile acestei legi, seful statului devine o autoritate lipsita de atributii necesare pentru a asigura echilibrul constitutional al puterilor, fara capacitatea de a actiona. Petru Lucinschi a subliniat ca aceasta lege ignora opinia poporului si incalca prevederile art. 2, 28, 39, 75 ale Constitutiei Republicii Moldova, care acorda poporului dreptul priritar de a decide asupra unei asemenea problem de interes national cum este modificarea sistemului constitutional de guvernare.

Functiile si atributiile Presedintelui In functiile sefului statului intra desemnarea candidaturii Primului ministru, realizata dupa mai multe consultatii cu liderii fractiunilor parlamentare. Presedintele numeste membrii Guvernului in baza votului de incredere acordat de Parlament. In domeniul politicii externe Presedintele poarta tratative si ia parte la negocieri, in numele Republicii Moldova semneza tratate internationale si le prezinta in modul si in termenii stabiliti prin lege, spre a fi ratificate in Parlament. La propunerile Guvernului presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii corpului diplomatic ai Republicii Moldova si aproba infiintarea, infiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, el primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatic al altor state in Republica Moldova. Presedintele este comandantul supreme ala fortelor armate, poate declara cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partial si generala. In situatia unei agresiuni armate impotriva tarii, Presedintele trebuie sa ia masurile necesare pentru a respinge atacurile. Presedintele Republicii Moldova indeplineste urmatoarele atributii: * confera declaratii si titluri de onoare; * acorda grade militare superioare prevazute de lege; * acorda grade individuale(specialistilor, savantilor, etc.); 7 *acorda ranguri diplomatice; *poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa asupra problemelor de interes national; *confera grade superioare de calificare a lucrarilor din procuratura, judecatorii si altor categorii de functionary in conformitate cu legislatia in vigoare; *suspendeaza actele guvernarii, ce contravin legislatiei pina la adoptarea hotaririlor definitive a curtii constitutionale; *exercita si alte atributii stabile pentru lege.

Parlamentul si functiile luiAparitia parlamentului este considerate o expresie a necesitatilor omului de a participa la procesul adoptarii legilor si normelor juridice de comportament public. Activitatea organului puterii de stat-legislativul-este apreciata ca trasatura fundamental a regimului democratic. Dat fiind faptul ca in statele cu teritorii immense si populatie numeroasa este cu neputinta organizarea participarii nemijlocite a populatiei la procesul de adoptate al deciziilor , s-a ajuns la ideia ca dreptul exclusive al poporului il poate realize adunarea reprezentantilor acestuia. Luind in consideratie rolul parlamentului, aceasta este definite ca o institutie politico-juridica constituita din una sau mai multe palate, fiecare fiind compus dintr-un numar stabil de membri ce dispun de dreptul de a adopta legi, de a lua decizii referitoare la modul de organizare si dirijare a proceselor sociale. In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul este organul legislative de dispozitie, de control al puterii de stat. Fiind ales de intreaga populatie parlamentul exprima vointa tuturor membrilor societatii. Parlamentul indeplineste urmatoarele functii: *functia legislative; *stabilirea directiilor principale a activitatii social-economice, cultural, statale si juridice; *alegerea, formarea si numirea si revocarea unor autoritati statale; *realizarea controlului parlamentar; *exercitarea conducerii politicii externe a statului prin elaborarea metodologiei si tacticii acesteia; *organizarea propriei activitati, adoptarea mecanismului functional al legislativului; 8Realizarea functiei legislative presupune adoptarea normelor juridice obligatorii pentru celelalte ramuri ale puterii si pentru intreaga societate. Modul de executare a legilor adoptate ade parlament este concretizata de institutiile puterii executive, imputernicite sa adopte acte normative. Guvernul, Presedintee ca exponenti ai puterii executive supreme se implica in exercitarea functiei legislative, realizindu-si dreptul la initiativa legislativa, dreptul la veto, delegarea legislatiei.

Atributiile ParlamentuluiStabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, cultural, statale si juridice este realizata prin exercitarea urmatoarelor functii ale parlamentului: * aproba cele mai importante programe de dezvoltare economica, aprobarea bugetului de stat, care asigura functionarea normelor a institutiilor sistemului politic; *reglementeaza relatiile de proprietate, de protective a mediului ambient; *adopta mecanismul de selectare a elitei guvernante, concretizeaza procedura alegerilor la toate nivelurile de conducere; *stabileste modul de oferire a Cetateniei Republicii Moldova; *declara si garanteaza drepturile, libertatile si datoriile fundamentale a cetatenilor Republicii Moldova; *defineste statutul juridic al organizatiilor non-guvernamentale, solutioneaza chestiunile referitoare la organizarea administrative-teritoriala a statului *adopteaza decizii ce prevad organizarea referendumurilor *decreteaza pe intreg teritoriul statului starea de razboi, starea exceptional si introduce forme specific de guvernare acestor stari. *institute decoratiile de stat. Alegerea, formarea, numirea sau revocarea unor autoritati statale este o sarcina executive a parlamentului. Ea cupride alegera orgaanelor proprii de conducere; confirmarea primului ministru si a membrilor Guvernului. In cazuri concrete parlamentul este imputernicit sa ceara demisia functionarilor respective. Alegerea conducatorilor si confirmarea presedintelui Curtii supreme de justitie, confirmarea procurorului general sunt obiective legitime ale parlamentului.

9Controlul parlamentului prevede examinarea tuturor sferelor activitatii sociale. Controlul parlamentar este exercitat prin diferite forme. Mai raspindite sunt: darile de seama a functionarilor responsabili de un anumit domeniu al activitatii sociale, formarea comisiilor parlamentare, care dupa realizarea obiectivelor informeaza detaliat deputatii despre rezultatele inregistrate: examinarea adresarilor cetatenilor, a grupurilor de cetateni, ingrijorati de evolutia anumitor procese. In domeniul politicii externe parlamentul este imputernicit sa determine directiile principale ale acesteia; sa adopte masuri orientate spre asigurarea apararii si securitatii statului; sa exercite conducerea in domeniul intretinerii relatiilor diplomatice ale Republicii Moldova cu alte state. Organizarea interna si adoptarea mecanismului functional presupune:validarea sau anularea alegerilor deputatilor; adoptarea regulamentului intern al functionarii parlamentului, alegerea organelor de conducere, stabilirea propriului buget. Practica politica ne ofera informatii despre modul de organizare si functionare a parlamentului mono-cameral si bicameral. In Republica Moldova parlamentul este unicameral si isi desfasoara activitatea in sesiuni. Pentru o desfasurare organizata a activitatii parlamentului sunt formate anumite structure, cum ar fi: prezidiumul parlamentului, prim-vicepresedintele si vice presedintii, secretarul parlamentului si presedintii comisiilor permanente. Prezidiumul parlamentului are urmatoarele atributii: pregateste si convoaca sesiunile ordinare si extraordinare, coordoneaza activitatea comisiilor parlamentare; anuleaza in caz necesar deciziile consiliilor locale; organizeaza referendumurile, examineaza incalcarile legislatiei in vigoare savirsite de deputatii parlamentului. Presedintele parlamentului este ales din rindurile deputatilor prin vot secret, daca obtine sustinerea majoritatii parlamentare. Revocarea presedintelui parlamentului are loc in baza votului secret si doua treimi din deputati. Presedintele parlamentului conduce cu procesul pregatirii sesiunilor. El este imputernicit sa reprezinte parlamentul la intrunirile liderilor legislativelor din alte state. Presedintele parlamentului emite si semneaza dispozitii de uz intern, dirijeaza activitatea prezidiumului parlamentului. Comisiile permanente sunt formate la sedinta in plen a parlamentului din rindurile deputatilor si au aceiasi structura: presedintele comisiei si membrii ei. Membrii comisiilor permanente participa la procesul de elaborare a legilor; prezinta informatii despre activitatea desfasurata, sau despre chestiunile cu care se confrunta in parlament; exercita controlul executarii legilor, a deciziilor adoptate de parlament.

10In afara comisiilor permanente in structura parlamentului isi desfasoara activitatea comisiile provizorii create in caz de necessitate. In componenta comisiilor provizorii activeaza nu mai putin de 15 membri. Dupa realizarea obiectivelor propuse aceste comisii sunt desfiintate. Parlamentul adopta legile necesare pentru functionarea normala a sistemului politic. Procesul de elaborare a legilor cuprinde mai multe etape: initiative legislative, examinarea proiectului legii in comisiile parlamentare; dezbaterea proiectului de lege la sedinta prezidiumului parlamentului: includerea proiectului de lege in ordinea de zi a sesiunii parlamentului, votarea proiectului legii in sedinta parlamentului si promulgarea, publicarea legii. Institutul puterii executive supreme-Guvernul-asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice. Pentru a-si desfasura activitatea in mod organizat guvernul adopta un program pe care il prezinta in parlament si care fiind aprobat este utilizat ca support in organizare si dirijarea tuturor proceselor sociale. Structura Guvernului Republicii Moldova- Prim-ministru, prin vice-prim-ministru, vice prim-ministrii si alti membri, functiile carora sunt stabilite prin legea organic. Exercitarea functiei de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie redistribuita. Primul-ministru conduce sedintele Guvernului si coordoneaza activitatea intregului cabinet. El informeaza Presedintele Republicii Moldova despre intensificarea sau solutionarea unor problem importante pentru tara. Dat fiind faptul ca Republica Moldova este o tara agrar-industriala, chestiunile importante cuprind si organizarea tuturor fazelor muncii agricole. Fara sustinerea guvernului cea mai importanta ramura a economiei nationale nu poate functiona normal. Guvernul adopta hotariri si dispozitii care sunt publicate in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Acesta concretizeaza continutul Legilor adoptate de parlament si elaboreaza mecanismul interconexiunilor caracteristice functionarii celor trei ramuri ale puterii: legislativa, executiva si judiciara, pe de o parte si a relatiilor ce se stabilesc intre Presedinte, Parlament, Guvern, Judecatorie, Procuratura, Securitate, Politie, si institutiile societatii civile pe de alta parte.

11Constitutia Republicii MoldovaSistemul Politic al Republicii Moldova functioneaza pe baza Constitutie Republicii Moldova care a fost adoptata la 29 iulie 1994. Constitutia Republicii Moldova este formata din VII titluri si IX capitol. Titlul I Principii generale care include articolele Titlul II Drepturile, libertatile si indotoririle fundamentale Capitolul I Dispozitii generale Capitolul II Drepturi si libertatile fundamentaleCapitolul III Indatoririle fundamentale Titlul III Autoritatile publice Capitolul IV ParlamentulSectiunea 1. Organizarea si functionareSectiunea a 2-a. Statutul deputatilorSectiunea a 3-a. LegiferareCapitolul V Presedintele Republicii MoldovaCapitolul VI GuvernulCapitolul VII Raporturile Parlamentului cu GuvernulCapitolul VIII Administratia publicaCapitolul IX Autoritatea judecatoreascaSectiunea 1 Instantele judecatorestiSectiunea a 2-a. Consiliul Superior al MagistratuluiSectiunea a 3-a.ProcuraturaTitlul IV Economia nationala si finantele publiceTitlul V Curtea ConstitutionalaTitlul VI Revizuirea ConstitutieiTitlul VII Dispozitii finale si tranzitorii

12 Concluzie Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de alegeri in rezultatul carora sunt validate locurile in legislative. Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede functiile, imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala). Alegind modelul statului de drept participantii la consolidarea institutiei statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa respecte la nivel teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti realizarea scopurilor de grup, a intereselor personale atunci cind lansezi principiul autonomiei institutiei puterii de stat. Din 1994 pina in 1996 Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000 Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul voteaza, revenind la republica parlamentara. Prin Referendum esuat din 5 septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la semiprezidentiala/presidential.

13 Bibliografie1. Stiinta Politica, Ludmila ROSCA, Chisinau 2005, pag. 328.2. Constitutia Republicii Moldova.

14