Franţa – sistemul electoral

Tipul şi structura Parlamentului

Parlamentul francez este unul bicameral, fiind format din Adunarea Naţională (camera inferioară) şi Senat (camera superioară). Senatul reprezintă colectivităţile teritoriale ale Republicii, precum şi cetăţenii francezi rezidenţi in alte ţări.Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin system majoritar uninominal in două tururi de scrutin, alegeriledesfăşurandu-se in 577 de circumscripţii electorale uninominale.

Tipul de sistem electoral folosit

Senatul prezintă originalitatea ca pentru alegerea membrilor săi să fie folosite două tipuri de sisteme - sistem majoritar in departamentele mici (in care se aleg cel mult 3 senatori) şi sistem proporţional in celelalte.Cei 331 de senatori sunt aleşi pentru un mandat de 6 ani, reinnoibil. La fiecare 3 ani se organizează alegeri pentru ½ din numarul senatorilor.Senatorii sunt aleşi de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputati, consilieri regionali sau generali, delegaţii consiliilor locale membri ai Consiliului Superior al francezilor din stra inatate.In departamentele in care sunt aleşi cel mult 3 senatori, alegerile se desfăşoară prin sistem majoritar cu scrutin uninominal in două tururi. Pentru a fi ales din primul tur, candidatul trebuie să fi obţinut majoritatea absolută avoturilor valabil exprimate şi in număr egal cu cel puţin un sfert dintre electorii inscrisi. In turul al doilea,majoritatea relativa este suficientă, in caz de egalitate perfectă candidatul cel mai in varstă avand caştig decauză.In departamentele in care sunt aleşi cel puţin 5 senatori, alegerile au loc intr-un singur tur, prin sistemproporţional cu scrutin de listă (cu listă blocată). Acelaşi sistem este folosit şi pentru cei 12 senatori reprezentand francezii rezidenţi in străinătate.

Prag electoral

Nu există prag electoral pentru partide.

Modul în care votează alegătorul

Fiecare alegător primeşte mai multe buletine de vot fiecare conţinand, după caz, fie numele unui candidat(cazul Adunării Naţionale şi al senatorilor aleşi in departamente mici), fie o listă de candidaţi (cazulsenatorilor aleşi in departamente mari). El trebuie să introducă unul din buletinele de vot respective intr-unplic purtand ştampila secţiei de votare, după care să introducă plicul respectiv in urna de vot.Votul „alb”, neexprimat (votul alegătorului care introduce in urnă plicul gol, fără vreun buletin de vot)este luat in considerare in cazul scrutinului uninominal, cand trebuie stabilit dacă un candidat intruneştecondiţia legat celor care s-au prezentat la urne.

Modul în care se stabilesc rezultatele şi seatribuie mandatele

In cazul Adunării Naţionale, pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie să obţină peste 50% din voturilevalabil exprimate in circumscripţie şi mai mult de 25% din voturile celor inscrişi in listele de alegători dincircumscripţia respectivă. In circumscripţiile in care nici unul dintre candidaţi nu indeplineşte aceste douăcondiţii, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care au dreptul să participe candidaţii care au obţinut12,5% din voturile exprimate la primul tur şi in urma căruia este declarat ales candidatul care obţine cel maimare număr de voturi.La alegerile pentru Senat, in cazul departamentelor mici, se aplică aceeaşi regulă ca in cazul alegerilor pentru Adunarea Naţională; in cazul departamentelor mari, in primul rand se stabileşte numărul de mandate care revin fiecărei liste aplicandu-se regula celui mai mare din numărul senatorilor.

Sursa: Sorescu A., Pîrvulescu C., “25+2 Modele electorale. I.Sisteme electorale”, Centrul de Resurse pentru Democratie al Asociatiei Pro Democratia”, Bucuresti, 2006

Rezultatele finale ale alegerilor din Franța – mai 2012

Preşedintele ales al Franţei, Francois Hollande, a obţinut 51,62 la sută din voturile exprimate, faţă de 48,38 de procente cât a obţinut Nicolas Sarkozy, potrivit rezultatelor finale anunţate luni de Ministerul de Interne.

UPDATE 07.05. Franţa a virat la stânga, pentru prima dată în ultimii 17 ani. Socialistul Francois Hollande a câştigat

turul doi al alegerilor prezidenţiale, cu 51,67 la sută din voturi. Preşedintele în exerciţiu, Nicolas Sarkozy, care a fost

votat de 48, 33 la sută dintre francezi, şi-a recunoscut înfrângerea şI a declarat că şi-o asumă. Sarkozy este al 11-lea

lider din Europa care plăteşte cu funcţia modul în care a gestionat criza economică. 

UPDATE 23.00. Socialistul Francois Hollande a obţinut 50,8% din voturi, iar Nicolas Sarkozy, 49,2%, anunţă

Ministerul francez de Interne după numărarea a 67 la sută din voturi, relatează CNN. Conform institutelor CSA şi

TNS Sofres, François Hollande a obţinut 52% din voturi, iar Nicolas Sarkozy 48%.

UPDATE 20.55. Exit poll-urile în plasează câștigător al alegerilor din Franța pe candidatul socialist François

Hollande.

François Hollande a câștigat detașat alegerile din Franța, cu 51,9% din voturi, conform primelor estimări de la

ieșirea de la urne. Este o victorie a socialiștilor, după 17 ani de când la Palatul Élyée nu a fost un președinte socialist.

Cheia câştigării alegerilor a reprezentat-o extrema dreaptă.

47% dintre alegătorii lui Marine Le Pen l-au preferat pe Hollande, deşi ea i-a îndemnat să voteze în alb în turul doi.

Mai mult, Hollande a beneficiat şi de 70% din votanţii lui Jean-Luc Melenchon, care a declarat public în nenumărate

rânduri că îl va susţine pe candidatul stângii. În ceea ce-l priveşte pe Sarkozy, el a atras 53% dintre alegătorii lui Le

Pen, dar şi 65% dintre cei care au mizat pe Francois Bayrou.

UPDATE 20.23. Potrivit publicației belgiene Le soir, la ora 19.04 (20.04, ora României), François Hollande este

creditat cu procente cuprinse între 52 și 53,3% dintre sufragii, în funcție de institutele de sondare a opiniei publice.

Institutul Ipsos îl cotează pe Hollande cu 52%, iar pe Sarkozy, cu 48%.

La scrutinul din 22 aprilie, Hollande a câștigat 28,63% din sufragii, în timp de Nicolas Sarkozy, 27,18% din voturile

alegătorilor.

UPDATE ora 20.05 Pentru ambii candidați, voturile din străinătate sunt foarte importante. În Israel, de exemplu,

rezidenții francezi par să-l prefere pe actualul președinte.

Potrivit presei belgiene, Nicolas Sarkozy ar fi obtinut majoritatea voturilor în Mexic, Brazilia, Costa Rica și Chile.

La rândul sau, Hollande ar fi câștigat la Montreal cu 57,74%, la Toronto cu 51%, iar în Argentina, cu 51,7%. El îl

devansează pe Sarkozy și departamentele franceze de peste mări.

UPDATE 19.25. Atmosfera nu pare foarte tensionată în capitala Franței, relatează trimișii speciali ai Digi 24 la Paris, Alice Iacobescu și Luca Niculescu.

Cu două ore înainte de închiderea urnelor, presa belgiană îl creditează pe François Hollande cu 52-53% dintre

sufragii, ceea ce, potrivit lui Luca Niculescu, ar reprezenta „un deznodământ fericit” pentru Hollande. „O diferență

de 4 – 5 procente ar putea fi, putem să-i spunem, zdrobitoare pentru François Hollande și ar infirma toate zvonurile

din ultimele zile potrivit cărora competiția ar fi foarte strânsă”, a relatat Luca Niculescu.

Asta ar însemna că, pentru prima dată după 31 de ani, un președinte francez ar putea ieși din cursa înainte de al

doilea mandat, a adăugat Alice Iacobescu.

La această oră continuă votarea, în cele mai multe secții de votare, până la ora 20.00, respectiv ora 21.00 ora

României. „Până la ora 20.00 pot vota francezii din marile orașe, iar despre ei se spune că obișnuiesc să meargă mai

târziu la vot”, a comentat Alice Iacobescu.Până la închiderea urnelor se estimează o prezenţă de 82%

Dacă până la ora 17.00, veniseră la urnele de vot aproape 73% din alegătorii francezi, se estimează ca, până la

închiderea secțiilor, să treacă prin cabinele de vot aproximativ 82% dintre votanții francezi, relatează trimișii

speciali. O rată scăzută de participare de înregistrează în secțiile de vot din afara Franței.

Potrivit lui Alice Iacobescu, acest procent ar plasa acest scrutin la mijloc ca rată de prezență între alegerile din 2007

și 1988, când prezența a fost de 84%. Se estimează că se va obține o rată mai bună decât cea înregistrată în 1995 și

2002.Mesaje ingenioase pe Twitter pentru susținători

UPDATE 18.05. 71% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la vot până la ora 17.00, ora Franței (ora 18.00 ora

României). Este un procent mai mic decât la alegerile din 2007.

Trimisul special al Digi 24 Valentin Popescu a relatat că aceasta este o prezență mai mică decât cea la care se aștepta

Nicolas Sarkozy pentru a recupera procentele pe care le are Hollande în fața sa.

Presa franceză sau echipele de campanie nu au voie să facă publice astfel de date. Așa că se folosesc de subterfugii,

în special pe rețeaua Twitter, prin care Nicolas Sarkozy are „numele de cod” „gulașul unguresc”, iar François

Hollande, „brânza olandeză”. „Brânza olandeză are un conținut de grăsime de 53%, în timp ce gulașul unguresc nu

are un gust foarte bun” este unul dintre mesajele de pe rețelele sociale, monitorizate de autorități. Campania celor

doi a fost foarte activă pe rețelele de socializare.

UPDATE. 13.20. În urmă cu mai puțin de o jumătate de oră, Nicolas Sarkozy a mers la vot, la o secție din

arondismentul 16, din Paris, alături de soția sa, Carla Bruni. El nu a dat declarații, pentru că acest lucru nu este

permis de legislația franceză, dar se arăta zâmbitor și încrezător. Cei doi și-au făcut cu greu loc printre simpatizanți.

Presa franceză vorbea astăzi de dorința nebunească a lui Sarkozy de a obține un al doilea mandat la Palatul Élysée.

Totuși, în niciunul dintre sondajele de opinie, el nu este creditat drept câștigător, în comparație cu oponentul său,

François Hollande, creditat cu 53%.

Francezii s-au mobilizat la vot

Prezența la vot este foarte mare la ora 13.00. Cifrele oficiale pentru primele patru ore arată că 30,67%. pentru același

interval, la scrutinul de acum două săptămâni se prezentaseră șa urne 28% dintre alegători.

Conform analiștilor francezi, atunci când la al doilea scrutin al alegerilor din Franța este o miză mai mare, prezența

este mai ridicată. De exemplu, în 2007, prezența pe toată ziua a fost de 83,97%.

UPDATE 11:15: François Hollande, candidatul stângii, care a câştigat turul întâi, a votat la Tulle, cartierul său

general.

François Hollande a fost primul dintre cei doi candidați care a votat. Candidatul socialist a votat la Tulle, unde a

ocupat funcția de primar între anii 2001 și 2008. Înainte de a intra în secția de vot, Hollande i-a salutat pe alegători, a

făcut poze şi a vorbit cu localnicii. El a venit la urne însoțit de partenera sa, o cunoscută jurnalistă franceză.

Hollande a spus că, indiferent de rezultatele anunțate la ieșirea de la urne, puțin după ora 21.00, ora României, va

ține un discurs în piața centrală din Tulle, iar în cazul în care primele exit-poll-uri îl vor da câștigător, după acest

discurs, va merge la Paris, unde se va întâlni cu alegătorii săi, în Piața Bastiliei.

El este creditat cu 52 la sută, în timp ce Nicolas Sarkozy este cotat cu 48 la sută din intenţiile de vot, potrivit

ultimelor sondaje de opinie date publicității în Franța. 

La ora 12.30 va vota actualul şef de stat Nicolas Sarkozy.

Francezii din afara graniţelor au votat ieri

Cetăţenii francezi stabiliţi pe continentul american au votat pentru al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor.

Francezii din afara graniţelor au ieşit la vot cu o zi mai devreme, pentru a nu cunoaşte, în momentul votului,

rezultatul alegerilor din ţara lor.

„Încă cinci ani cu Sarkozy, care nu a reuşit să rezolve problema şomajului, mă face să cred că o schimbare este

necesară şi dorită. De aceea am votat pentru Hollande”, a spus unul dintre alegători după ce a votat.

Francezii din străinătate vor schimbare

Starea de spirit generală a francezilor din exterior nu este cea mai optimistă. Aceştia nu cred în schimbare, însă cei

mai mulţi s-au declarat dispuşi să îi dea o şansă lui Francois Hollande la conducerea ţării.

„Sper ca problemele francezilor să se rezolve deoarece lucrurile merg rău acum în Europa. Şomajul este foarte

ridicat. În Franţa sunt multe probleme, chiar mai multe ca în Argentina”, a declarat un alt alegător.

Rezultatele finale se vor da astăzi la ora 20.00.

Aproximativ 2,2 milioane de francezi trăiesc în afara graniţei ţării lor. Mecanismul de vot pentru aceştia a fost

schimbat în anul 2000.

Pentru că publicarea, duminică seara, la ora 20.00, a rezultatelor oficiale descuraja electoratul din teritoriile franceze

să mai vină la urne, s-a decis ca alegerile din aceste zone să fie organizate sâmbăta şi nu duminica, aşa cum se

votează în mod obişnuit.

Corespondenții Digi 24 vă țin la curent cu ultimele informații

De la Paris, corespondenții Digi 24 Alice Iacobescu, Luca Niculescu și Vali Popescu ne vor ține la curent cu toate

evenimentele care se vor derula în ziua scrutinului decisiv.Tot de la Digi 24 veţi afla şi dacă Nicolas Sarkozy va fi

mai conduce încă cinci ani Franţa sau dacă viitorul preşedinte va fi Francois Hollande.

Sursa: http://www.digi24.ro/stire/Francezii-isi-voteaza-azi-presedintele_13146