FUNCTIUNI, PRI COMPONENTE ALE MECANISMELOR DE DISTRIBUIESistemul de distributie a gazelor reprezinta ansamblul tuturor organelor care permite umplerea periodica a cilindrului cu gaze proaspete i evacuarea periodica a gazelor de ardere din cilindrii motorului in atmosfera. Condiia fundamental pe care trebuie s-o ndeplineasc sistemul de distribuie este de a fi eficient, adic s permit o evacuare ct mai complet a gazelor de ardere din cilindrii motorului i umplerea ct mai complet a cilindrilor cu ncrctura proaspt; la MAS, eficiena se caracterizeaz printr-o condiie suplimentar - distribuia ct mai uniform a ncrcturii proaspete ntre cilindrii.Sistemul de distribuie este alctuit din trei pri:a). colectoarele de gaze, care distribuie i transport gazele proaspete ntre cilindrii motorului i colecteaz gazele de ardere din cilindrii, transportndu-le n atmosfer;b). mecanismul care comand deschiderea i nchiderea periodic a orificiilor de admisiune i evacuare ale cilindrilor;c). amortizorul de zgomote care limiteaz intensitatea zgomotelor sonore produse de evacuarea gazelor.Se disting trei procedee de comand a deschiderii i nchiderii orificiilor de admisiune i evacuare, denumite corespunzator:- distribuie prin supape,- distribuie prin sertare,- distribuie prin lumini.Primele dou procedee impun utilizarea unui mecanism distinct de comand a distribuiei. UItimul procedeu realizeaz comanda orificiilor cu ajutorul mecanismului biel-manivel, prin intermediul direct al pistonului. Distribuia prin supape este aproape universal 1a motoarele n patru timpi, iar distribuia prin lumini la motoarele n doi timpi; la motoarele n patru timpi n unele cazuri speciale (motoare de curse, de turaie foarte ridicat) se utilizeaz distribuia prin sertare: la unele motoare n doi timpi se utilizeaz distribuia mixt prin supape i lumini.SlSTEMUL DE DISTRIBUTIE PRIN SUPAPEELEMENTE COMPONENTE, TRANSMITEREA MISCARIIElementele fundamentale ale mecanismului de distribuie sunt:- supapele, care obtureaz orificiile de admisiune i de evacuare a cilindrilor;- arcurile, care menin supapele pe scaune;- arborele de distribuie (arborele pe care sunt fixate camele), care acioneaz supapele i determin legea lor de micare;- mecanismul de transmitere a micrii de la arborele cotit la arborele de distribuie;- sistemul de mpingtori, un sistem de tije i prghii, care transmite micarea de la cam la supap, atunci cnd arborele de distribuie nu actioneaz direct supapa.Amplasarea supapelor depinde de tipul motorului i tipul camerei de ardere. Mecanismul de distribuie cu supape laterale se remarc prin simplitate deoarece exist un numar redus de piese ce alctuiesc lanul cinematic de actionare a supapelor. Schema de acionare a supapelor plasate n chiulas implic utilizarea unui numr suplimentar de piese: tija mpingtoare i culbutorul.Schema a doua prezinta ca dezavantaje confectionarea unui numar mai mare de repere si sporirea masei pieselor in miscare, ceea ce amplifica forta de inertie si ca urmare uzurile. La motoarele policilindrice ambele scheme comporta o simplificare cand supapele sunt asezate toate pe aceeai linie, deoarece este suficient un singur arbore de distributie cu camele decalate intre ele.ORGANELE DE ACIONARE A SUPAPELORArborele de distribuie reprezint un ax care se fixeaz n bloc sau n chiulas, paralel cu arborele cotit. Arborele de distribuie se sprijin pe fusuri, ntre care se gsesc camele prelucrate de obicei din materialul arborelui. Lagrele se execut sub form de buce din oel cu aliaj antifriciune sau buce de aluminiu. Fusurile au un diametru mai mare dect al camei, ceea ce face posibil montajul, prin deplasarea axiala a arborelui, in locasurile cilindrice. Arborele se execut prin turnare sau forjare din font sau oel. Suprafeele supuse la uzura (camele i fusurile) se supun unui tratament termic sau termochimic de clire sau cementare.Camele. Profilul camei se precizeaz pe doua ci: - se determin legea de ridicare a supapei prin calculul timpului-sectiune, dupa care se construieste profilul camei; Se alege iniial profilui camei n raport cu caracteristicile cinematice i dinamice impuse, dup care se verific prin calcul timpul-sectiune. n general se utilizeaz a dou varianta deoarece prima metod e foarte laborioas i insuficient de sigur.Profilul camei trebuie s asigure deplasarea lin a supapei, la o deschidere i nchidere rapide, pentru a spori eficiena procesului de schimbare a gazelor fr a depi ns limitele admisibile ale forelor de inerie (la motoarele de putere medie se admit acceleraii de 1200 m/s*2 la 4000 rot/min).Tachetul preia reaciunea lateral produs de cam prin frecare. Cnd acionarea supapei se face direct de ctre cam, pentru a descrca tija supapei de fora lateral se monteaz pe captul tijei un pahar de ghidare care se mic ntr-o buc cilindric . La motoarele de automobile si tractoare, cei mai rspndii sunt tacheii cu platou plan sau sferic deoarece n comparaie cu tachetul cu rol au o construcie mai simpl, greutate mai mic i pret de cost mai redus.Tachetul se execut gol la interior pentru a-i micora greutatea. Pentru a mri durabilitatea tachetului se prevede rotirea lui, ceea ce inlesnete distribuia uniform a uzurilor pe ntreaga suprafa a platoului ca si pe periferie, n ghidaj. Daca platoul este plan se obine rotirea tachetului prin deplasarea axei lui fat de axa camei; daca platoul este sferic, suprafaa camei se executa conic.Pentru a reduce zgomotul si uzura camei i a supapei; se construiesc tachei hidraulici. n interiorul tachetului 1 este montat cilindrul 2 cu pistonul plonjor 3 si supapa de retinere cu bila 4. Sub actiunea arcului 5 pistonul plonjor este apasat pe tija supapei sau a impingatorului 6. Prin canalul 7 soseste ulei sub presiune, din magistrala. Prin distributie se intelege ansamblul organelor motorului cu ardere interna care permite umplerea cilindrilor cu incarcatura proaspata si evacuarea gazelor arse din cilindri. Cuprinde: colectoarele de admisie si evacuare, supapele, arborii cu came, componente ce asigura transmitereamiscariide la came la supape (arcuri, tacheti, tije, culbutori etc. ), lantul/cureaua de distributie si pinioanele de angrenare.Toate motoarelemodernecu aprindere prin scanteie (pe benzina) au nevoie de aplicareadistributiei variabilepentru a putea satisface cerintele din ce in ce mai severe de economicitate, emisii poluantesi performante dinamice, dupa cum mentionam si intr-un articol anterior.Se spune cadistributia este variabilaatunci cand durata de deschidere si inaltimea de ridicare ale supapelor sunt variabile si, deasemenea, momentele de deschidere si inchidere ale acestora nu sunt fixe. In literatura de specialitate acestea sunt cunoscute sub numele deVVA(Variable Valve Actuation System) sauVVT(Variable Valve Timing System).Denumirile de mai josde care probabil ati auzit,folosite sicomercial de catre producatori,reprezinta denumiri ale unor sisteme/solutii dedistributie variabila:Valvetronicde la BMW;VVELde la Nissan (VariableValveEvent andLift);VTECde la Honda;VarioCam Plusde la Porsche;MIVEC de la Mitsubishi (MitsubishiInnovativeValve timing and liftElectronicControl);Valvematicde la Toyota;Multiairde la Fiat etc.Mai jos gasiti cateva imagini cu sistemul dedistributie variabila Valvetronic de la BMW:

Componentele distributiei Valvetronicsi pozitiile relativein cazul ridicarilor maxima si minima ale supapelor:

Mai jos si modul de functionare:

Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje, unele sisteme dedistributie variabilamai putin sofisticate asigura doar varierea momentelor de deschidere si inchidere ale supapelor, fara sa modifice duratele fazelor. Altele mult mai sofisticate sunt capabile sa varieze mai multi parametri, cum ar fi: inceputul si sfarsitul fazelor, inaltimea de ridicare a supapei, duratele de deschidere sau combinatii ale acestora.De exemplu un sistem ceva mai sofisticat este Valvetronic de la BMW care impreuna cu sistemul original BMW-VANOS permite varierea tuturor parametrilor de distributie variabilamentionati mai sus.Share this: