SSTEMUL NERVOS

COMPLEMENT SIMPLU

1.Legătura dintre nucleul roşu şi paleocerebel se realizează prin:A. pedunculii cerebeloşi inferiori;B. fibre comisurale;C. pedunculii cerebeloşi superiori;D. pedunculii cerebeloşi mijlocii.

2. Comanda motorie corticală care va determina ridicarea pleoapei superioare ajunge la nucleul motor al nervului III prin:A. fasciculul olivospinal;B. fasciculul Goll;C. fasciculul Burdach;D. fasciculul corticonuclear.

3. SRAA (sistemul reticulat activator ascendent):A. se întinde de la bulb la punte;B. trimite informaţii specifice cerebelului;C. este conectat cu epitalamusul;D. trimite informaţii difuze spre cortex.

4. Perechea a IIIa- de nervi cranieni :A. conţin fibre vegetative postganglionare parasimpatice;B. întră în trunchiul cerebral prin fosa interpedunculară ponto-mezencefalică;C. conţin nuclei accesori Edinger – Westphal;D. contin nuclei de terminatie in mezencefal.

5.Nervul vag:A. este un nerv cranian motor;B. fibrele senzitive culeg sensibilitatea gustativă din vârful limbii;C. ramura somato-motoare inervează musculatura netedă a stomacului;D. fibrele vegetative parasimpatice inervează şi musculatura cardiacă

6.Centrii nervoşi ai reflexului pupilo-dilatator se găsesc în:A. nucleul accesor al oculomotorului;B. segmentele medulare lombo-sacrate;C. coarnele medulare laterale;D. coliculii cvadrigemeni superiori.

7. Nervul facial îşi are originea reală pentru fibrele vegetative motorii în :A. nucleul motor al nervului VII din punte;B. nucleul salivator superior si lacrimal din punte;C. nucleul salivator inferior din bulb;D :ganglionul geniculat din stânca temporalului

8. Filum terminale: A. este un plex nervos situat în regiunea terminală a măduvei spinării; B. prezintă un ganglion senzitiv pe traseu; C. se asociază cu nervi spinali formând coada de cal; D. reprezintă prelungirea cranială a măduvei spinării.

9. Ramura comunicantă albă a nervului spinal: A. conţine fibre postganglionare simpatice; B. este mixtă;

C. fibrele care o compun sunt amielinice; D. participă la formarea de plexuri nervoase.

10. Reflexul rotulian este un reflex monosinaptic deoarece: A. este involuntar; B. se declanşează la percuţia tendonului muşchiului cvadriceps femural; C. receptorii sunt proprioceptori; D. arcul reflex este format din doi neuroni.

11. Releu talamic au căile de conducere pentru: A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă; B. sensibilitatea proprioceptivă inconştientă; C. motilitatea voluntară; D. motilitatea involuntară.

12. Se încrucişează în bulb, unde formează decusaţia piramidală fasciculul: A. rubro-spinal; B. reticulo-spinal; C. piramidal încrucişat; D. reticulo-spinal încrucişat şi dir

13.Au originea aparentă pe faţa posterioară a mezencefalului: A. nervii oculomotori; B. nervii trigemeni; C. nervii abducens; D. nervii trohleari.

14. Stratul celulelor Purkinje : A. este format din neuroni stelaţi; B. conectează cerebelul cu alte etaje nervoase; C. e format din neuroni care asigură activitatea contractilă a miocardului; D. este locul de origine al fasciculului dento-talamic.

15. Nucleii hipotalamici posteriori: A. secretă hormoni cu rol de control al hipofizei anterioare; B. formează nucleul habenular; C. realizează conexiuni subcorticale; D. au rol de integrare simpatică.

16. Leziunile nervoase produse la nivelul lobilor occipitali pot duce la pierderea sensibilităţii: A. olfactive; B. vizuale; C. auditive; D. protopatice.

17. Diencefalul:A. este situat între mezencefal şi bulbul rahidian; B. este format din nuclei dispuşi în jurul ventriculului IV; C. prezintă în partea sa superioară chiasma optică; D. este situat în prelungirea trunchiului cerebral.

18. Formaţiuni de substanţă cenuşie la nivelul emisferelor cerebrale: A. corpul calos; B. trigonul cerebral; C. girul cingular; D. comisurile anterioară şi posterioară.

19. Ariile piramidale ale neocortexului : A. sunt situate în lobul frontal; B. sunt separate de ariile somestezice prin şanţul Sylvius; C. îndeplinesc funcţii psihice; D. coordonează activitatea sexuală.

20. Spre deosebire de reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate: A. se închid la nivel subcortical; B. se transmit ereditar la descendenţi; C. sunt permanente; D. depind de experienţa personală.

21. Este un exemplu de inhibiţie necondiţionată, inhibiţia : A. de stingere; B. de întârziere; C. de anticipare; D. de protecţie.

22. Cel mai important rol în coordonarea învăţării şi memoriei îl are : A. SRAA; B. talamusul; C. scoarţa cerebrală; D. hipocampul.

23.Plexuri vegetative intramurale: A. tiroidian; B. hipogastric; C. Meissner; D. celiac;

24. Sistemul nervos simpatic stimulează secreţia : A. tiroidiană; B. gastrică; C. intestinală; D. lacrimală

25. Inervaţia motorie a muşchilor scheletici se realizează prin:A. axoni ai motoneuronilor din coarnele posterioare ale măduvei;B. eliberarea de aceticolină;C. deschiderea în cavitatea sinaptică a veziculelor ce conţin adrenalină;D. prin intermediul butonilor terminali aflaţi la 250 microni distanţă de fibra musculară.

26. Ganglionii vegetativi simpatici:A. sunt în număr de 31 de perechi;B. au ca mediator chimic adrenalina şi noradrenalina;C. medulosuprarenala este un imens ganglion simpatic cu mediaţie colinergică;D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

27.Apreciaţi afirmaţia corectă cu privire la repartiţia ionilor la nivelul membranei neuronale în stare de repaus:A. anionii de Na+ predomină în mediul extracelular;B. anionii de K+ predomină în mediul intracelular;

C. anionii difuzibili de Cl- predomină la exterior fiind respinşi de cei proteici;

D. toate afirmaţiile sunt adevărate.

28. Vălul palatin:A. are la suprafaţă un epiteliu unistratificat cilindric;B. este inervat somatomotor de nervul facial;C. este inervat senzitiv de nervul trigemen;D. toate afirmaţiile sunt adevărate.

29. Fasciculul corticospinal asigură controlul cortexului asupra: A. nucleului roşu;B. nucleului olivar;C. cornului anterior;D. nucleilor parasimpaticului cranian.

30. Crampa scriitorului (tulburări privind execuţia scrisului) implică:A. gir frontal mijlociu din emisfera dreapta la dreptaci;B. gir postcentral din emisfera dreaptă la stangaci;C. gir postcentral din emisfera dreapta la dreptaci; D. nici un raspuns nu este corect.

31. Care din următoarele fascicule nu se încrucişează în măduvă:A. corticospinal lateral;B. corticospinal anterior;C. spinotalamic anterior;D. spinotalamic lateral.

32. Fasciculul cortico-bulbar:A. face parte din căile extrapiramidale;B. fibrele lui se termină în centrii motori ai trunchiului cerebral;C. unele fibre fac sinapsă în cornul anterior al măduvei spinării;D. coordonează motilitatea automată.

33. Lezarea punţii produce următoarele tulburări cu privire la:A. acomodare pentru vederea de aproape;B. pupiloconstricţie;C. deglutiţie;D. nici o variantă din cele de mai sus.

34. Formaţiunile medulare ce se continuă pe faţa anterioară a bulbului sunt:A. fisura mediană anterioară;B. şanţurile laterale;C. cordoanele laterale;D. toate variantele sunt adevărate.

35.Secţionarea jumătăţii drepte a măduvei spinării la nivelul segmentului T5 produce:

A. pierdierea sensibilităţii protopatice în membrul inferior drept;B. pierderea sensibilităţii termo-algezice în membrul superior stâng;

C. pierderea sensibilităţii epicritice în membrul inferior stâng;D. nici una din variantele de mai sus nu este corectă.

36. Apreciaţi corectitudinea afirmaţiilor:

A. nasul este situat caudal faţă de gură;B. nucleul somatosenzitiv al nervului VII este situat caudal faţă de nucleul roşu;C. planul frontal este dispus vertical şi poate fi considerat un plan de simetrie;D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

37. Substanţa reticulatã a trunchiului cerebral nu intervine în :

A. menþinerea posturii;B. activitatea respiratorie;C. menţinerea tonusului cotical;D. intervine în toate .

38. Nervul cranian III:A. are originea reală în punte;B. conţine fibre vegetative senzitive parasimpatice;C. are originea aparentă în şanţul bulbopontin;D. nici una din variante nu este corectă.

39. Rădăcina spinală a nervului accesor:A. urcă în cutia craniană şi se uneşte cu cea bulbară;B. ia naştere în substanţa cenuşie medulară cervicală superioară;C. iese din măduvă la nivelul şanţului lateral anterior;D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

40. Excitând fibrele unui nerv cranian care intră prin şanţul bulbo-pontin, impulsurile ajung la:A. nucleii somatomotori III,IV şi VI;B. talamus;C. formaţiunea reticulată;D. toate afirmaţiile de mai sus.

41. Cărui nerv cranian nu i se alătură fibre preganglionare din nucleii parasimpatici ai trunchiului cerebral:A. glosofaringian;B. accesor;C. facial;D. oculomotor.

42. În alcătuirea nevraxului, cerebelul este poziţionat:A. sub bulbul rahidian;B. posterior de trunchiul cerebral;C. supramezencefalic;

D. anterior faţă de mezencefal.

43. Epitalamusul:A. este situat în partea anterioară a talamusului;B. are în alcătuirea sa glanda pituitară;C. coordonează reflexe motorii şi secretorii digestive prin nucleii habenulari;

D. intervine prin epifiză în orientarea olfactivo somatică.

44. Hipotalamusul are următoarele caracteristici exceptând:

A. vine în raport cu talamusul;B. prezintă neuroni secretori;C. se vede în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebeloşi;D. are conexiuni cu sistemul limbic.

45. Ganglionii bazali:

A. sunt situaţi lateral şi sub talamus;B. primesc aferenţe de la măduva spinării;C. pot determina, în cazul unor disfuncţii,boala Parkinson;D. nici o variantă corectă.

46.Lobul frontal are:

A. 3 girusuri;B. 2 circumvoluţiuni;C. 4 girusuri;D. în girusul mijlociu centrul limbajului.

47. Inhibiţia poate fi:

A. de stingere-necondiţionată;

B. dobândită-condiţionată;

C. externă-dobândită;

D. de întârziere-necondiţionată.

48. Neuronul preganglionar parasimpatic se poate afla în:

A. trunchiul cerebral;B. ganglionii laterovertebrali;C. măduva spinării L2-L4;D. măduva toracolombară.

49.. Care din următoarele plexuri vegetative este previsceral:

A. celiac;B. pulmonar;C. mezenteric superior;D. Meissner.

50.Aplicarea unui obiect fierbinte la nivelul pleoapei superioare determină apariţia de impulsuri prin tracturile:A. spinotalamic anterior;B. spinotalamic lateral;

C. Goll şi Burdach;D. nici un răspuns nu este corect

51. Ventriculii laterali (I şi II):

A. sunt separaţi de septum pellucidum;B. comunică cu ventriculul IV prin orificiul Monro;C. prezintă plexurile coroide-formaţiuni avasculare;D. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

52.Sinapsele interneuronale sunt prezente în:A. ganglionii spinali, paravertebrali, mezenteric superior;B. bulbul olfactiv, ganglionii intramurali , ganglionul celiac;C. ganglionii : bazali, trigeminal, ciliar;D. ganglionul Scarpa, ganglionul plexiform, organul Corti.

53.Axonii neuronilor din ganglionii spinali pot avea următoarele trasee:E. spre fibrele intrafusale, formând terminaţiile primare şi secundare;F. sinapsă cu un neuron de asociaţie din cornul posterior pentru reflexul masticator;G. trecere în coarnele posterioare pentru fasciculele sensibilităţii proprioceptive conştiente ;H. sinapsă cu un neuron din cornul anterior pentru reflexele miotatice.

54.Fasciculele Goll şi Gowers au în comun:A. fiecare participă la câte două tipuri de sensibilităţi;B. au fibre ce se încrucişează la nivel medular;C. trec prin etajul ce conţine legătura dintre ventriculii III şi IV;D. conduc informaţii ce se proiectează în aria somestezică I.

55.Bulbul conţine nuclei:I. de origine pentru fibre somatomotorii ce participă la realizarea masticaţiei ;J. terminali pentru fibrele ce determină mişcările faringelui;K. vegetativi pentru trei perechi de nervi cranieni ce au fibre visceromotorii;L. de origine pentru fibrele senzoriale ale sensibilităţii gustative.

56.În punte:M. nucleul pontin primeşte fibre de la neocerebel;N. fasciculul gracilis realizează decusaţia senzitivă;O. există un şanţ longitudinal ;P. sunt localizaţi toti nucleii nervului VII .

57.Coliculii inferiori, spre deosebire de cei superiori:Q. prezintă între ei glanda epifiză;R. primesc fibre din tractul optic;S. au legături cu corpii geniculaţi mediali ;T. sunt localizaţi pe faţa posterioară a mezencefalului.

58.La inervaţia limbii participă: U. fibre ce ajung în partea superioară a girului postcentral ;V. fibrele motorii ale nervilor cranieni IX;W. ramura mandibulară a nervului VII;X. fibre cu origine în ganglionul geniculat .

59.Nervii vagi:A. la fel ca nervii IX, au fibre senzoriale cu neuroni de origine in nucleul solitar;

B. spre deosebire de nervii faciali, au fibre visceromotorii parasimpatice;C. conţin fibre ce culeg informaţii de la interoceptori din viscere şi vase sanguine;D. spre deosebire de nervii accesori, au origine aparentă în şanţul retroolivar .

60.Cerebelul prezintă:A. neuroni piriformi în stratul profund al scoarţei cerebeloase;B. nucleul dinţat dispus medial de cel emboliform;C. fasciculul dentotalamic ca aferenţă prin P.C.S.;D. corpurile celulelor Purkinje în stratul intermediar al scoarţei.

61.Neocerebelul:A. primeşte prin P.C.M. fibre de asociaţie;B. are legături funcţionale cu scoarţa cerebrală;C. prezintă conexiuni cu epitalamusul;D. trimite eferenţe unui nucleu propriu din bulb.

62.Talamusul stabileşte conexiuni directe cu:A. aria corticală din jurul şanţului calcarin;B. nuclei proprii din bulbul rahidian;C. neuronii de origine ai fibrelor senzitive din nervii V;D. aria corticală auditivă primară.

63.Neocortexul motor:A. participă la conturarea personalităţii prin aria prefrontală;B. se află în girul postcentral din lobul frontal;C. primeşte de la talamus informaţii proprioceptive conştiente;D. trimite impulsuri spre motoneuronii alfa medulari.

64.La nivelul intestinului subţire ajung fibre nervoase:A. ce aparţin nervului cranian X ;B. postganglionare din ganglionul mezenteric inferior;C. ce formează plexul juxtavisceral mienteric;D. somatomotorii pentru inervaţia sfincterelor.

65.Sinapsele:A. sunt de tip electric între două dendrite şi în ganglionii extranevraxiali;B. realizează sumaţie spaţială dacă participă o singură fibră presinaptică;C. au receptori specifici pe componenta presinaptică;D. pot avea celule epiteliale drept componentă postsinaptică .66.Măduva spinării:A. se termină în dreptul vertebrei S6 cu filum terminale ;B. conţine fascicule piramidale în două din cele trei cordoane;C. participă cu cel puţin 2 neuroni în arcurile reflexe somatice medulare;D. conţine deutoneuroni ai sensibilităţii interoceptive.67.Bulbul , la fel ca şi puntea lui Varolio:A. prezintă piramide dispuse median de şanţul longitudinal;B. conţine nuclei vegetativi pentru reflexe simpatice de secreţie salivară;C. deţine centrii nervoşi pentru reflexul depresor simpatic;D. are fibre ce ajung la structuri implicate în masticaţie.

68.Identificaţi enunţul corect legat de ganglioni:A. ggl. mezenterici trimit fibre postganglionare amielinice spre intestin;B. ggl. spinali de pe rădăcina dorsală au neuroni exclusiv somatosenzitivi;C. ggl. previscerali conţin sinapse ale fibrelor vegetative din nervii III, VII, IX, X;D. ggl. paravertebrali sacrali sunt legaţi prin comunicante albe de măduva din S1-S5.69.Aferenţele cerebelului:

A. se termină pe celulele Purkinje din stratul granularB. pot avea protoneuronul căii în măduva spinăriiC. au origine exclusiv în etaje subcorticaleD. se pot încrucişa la nivel medular.

70.Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristici ale lor:A. rubrospinal şi olivospinal – se încrucişează în acelaşi etaj din trunchiul cerebral ;B. spinocerebelos încrucişat – în măduvă este dispus ventral faţă de Flechsig;C. tectospinal – are origine în partea anterioară a mezencefalului;D. corticonuclearele – au origine în nucleii motori din trunchiul cerebral.71.Nervii spinali:A. spre deosebire de nervii cranieni, au ganglion nervos pe calea senzitivă;B. au două rădăcini, un trunchi şi cinci ramuri micste;C. conţin, în trunchi, fibre postganglionare lungi mielinice;D. au două ramuri ce conţin fibre somatomotorii.

72.Toţi nervii cranieni care au fibre viscerosenzitive:A. asigură sensibilitatea exteroceptivă a urechii medii;B. au ganglionul inferior pentru originea fibrelor senzoriale;C. participă la calea eferentă a reflexului salivar;D. culeg informaţii din torace şi din abdomen .73.Nervul cranian care are rădăcini:A. are fibre motorii cu origine în nucleu accesor;B. prezintă nuclei senzitivi în toate etajele trunchiului cerebral;C. are origine aparentă comună cu nervul pneumogastric;D. conţine fibre senzoriale auditive şi vestibulare.

74.Muşchii masticatori:A. au tendoane din ţesut conjunctiv prezent şi în capsula suprarenalelor;B. sunt inervaţi de ramura motoare a nervului trigemen;C. participă la reflexul masticator ce are centrul nervos în bulb;D. au inervaţie senzitivă prin fibre cu origine în ganglionul geniculat.

75.Neuronul preganglionar:A. este localizat în bulb şi în punte pentru reflexul salivar ce determină secreţie vâscoasă;B. trimite impulsuri spre ganglionul ciliar pentru contracţia fibrelor musculare ciliare radiare;C. este localizat în coliculii cvadrigemeni superiori pentru reflexul oculocefalogir;D. are axon mielinizat pentru reflexul de ejaculare.

76.Sistemul nervos vegetativ simpatic determină:A. constricţia venelor coronare;B. vasoconstricţie la nivelul glandelor lacrimale;C. diureză crescută;D. constricţia sfincterului anal extern.

77.Dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali:A. formează terminaţii secundare spiralate în fusurile neuromusculareB. alcătuiesc fasciculele spinobulbare ale căii sensibilităţii tactile protopaticeC. constituie terminaţii în buchet la nivelul fibrelor intrafusaleD. culeg informaţii de la corpusculii Merkel din hipoderm

78.Fibre vegetative de la următorul nerv cranian au ca funcţie:A. X- culeg informaţiile de la receptori de pe limbăB. VI –conduc comenzi la muşchii ciliari circulariC. VII –transmit impulsuri glandelor parotideD. IX –culeg informaţii de la zone reflexogene cardiovasculare

79.Nervii trigemeni:

conţin fibre senzitive pentru sensibilitatea proprioceptivă a muşchilor masticatorireprezintă a treia pereche de nervi cranieni, de unde le vine şi numeleconţin fibre viscerosenzitive ce vin de la receptorii tactili de pe limbăasigură contracţia muşchilor zigomatici şi frontali

80.Prin pedunculii cerebeloşi superiori sosesc la cerebel fasciculele:cortico-ponto-cerebeloase, pentru arhicerebel spino-cerebeloase directe, pentru paleocerebelvestibulo-cerebeloase, pentru neocerebelGowers, pentru paleocerebel

81.Hipotalamusul:A. secretă vasopresină prin nucleii anteriori B. este dispus în mezencefalC. produce neurosecreţii care stimulează sau inhibă neurohipofizaD. are nuclei posteriori cu rol integrator parasimpatic

82.La nivelul scoarţei cerebrale se realizează:A. închiderea reflexelor înnăscuteB. elaborarea reflexului rotulianC. analiza însuşirilor obiectelor şi fenomenelorD. primirea informaţiilor prin căile piramidale

83. Reflexele vegetative parasimpatice:A. includ relaxarea vezicii urinare şi a fibrelor circulare ale irisuluiB. au ganglioni prevertebrali pe traseul arcului reflex C. pot avea centri nervoşi în măduva toraco-lombarăD. au acetilcolină ca mediator chimic

84.În reflexele condiţionate:A. transmiterea reflexelor este ereditarăB. inhibiţia de stingere este o inhibiţie condiţionatăC. arcul reflex se închide la nivel subcorticalD. stimulul iniţial necondiţionat devine condiţionat

85.Potenţialul de acţiune:A. are amplitudine proporţională cu intensitatea stimululuiB. este o dispunere simetrică a ionilor pe cele două feţe ale membraneiC. are viteza de conducere este mai mare în axonii amielinicieste condus, în retină, de la neuronii bipolari la cei multipolari86.Între oliva bulbară şi piramida bulbară se găseşte originea aparentă a nervului:

A. abducensB. vagC. glosofaringianD. hipoglos

87.Alegeţi afirmaţia adevărată privind trunchiul nervului spinal:A. se formează prin unirea ramurii anterioare cu ramura posterioară a nervului spinalB. trunchiurile nervilor spinali lombari şi sacrali formează coada de calC. generează numai ramuri mixteD. se împarte în 5 ramuri înainte de a ieşi din canalul vertebral

88.Fibrele nervului cranian X:A. cu origine în ganglionul inferior inervează tegumentul urechii externeB. provenite din nucleul dorsal culeg informaţii de la interoceptoriC. din nucleul solitar se distribuie mugurilor gustativi de la rădăcina limbiiD. cu origine în nucleul ambiguu inervează muşchii laringelui

89.Fasciculul spinobulbar Goll:A. are traseu ascendent prin cordonul posterior opus

B. apare în măduva toracală superioară şi cervicalăC. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control a mişcăriiD. este format din axonul protoneuronului din ganglionul spinal

90.Lezarea intumescenţei cervicale a măduvei spinării determină :A. pierderea sensibilităţii termice a membrelor inferioareB. pierderea sensibilităţii protopatice a membrelor superioareC. paralizia membrelor superioare şi inferioareD. pierderea sensibilităţii tactile fine a celor 4 membre

91.Inervaţia parasimpatică se realizează astfel:A. fibre din nucleul salivator superior asigură inervaţia glandelor submaxilare şi parotideB. fibre din nucleul salivator din bulb asigură inervaţia glandelor sublingualeC. fibre din nucleul accesor al oculomotorului asigură inervaţia glandelor lacrimaleD. fibre din nervii pelvici inervează vezica urinară

92. Stimularea simpatică determină:A. intensificarea secreţiei glandelor intestinaleB. creşterea secreţiei glandelor salivareC. constricţia arborelui bronşicD. reducerea debitului urinar

93. Sunt reflexe vegetative cu centrii în trunchiul cerebral:A. reflexul de vomă şi cel de deglutiţieB. reflexul cornean de clipire şi al mimiciiC. reflexele acusticocefalogir şi oculocefalogirD. reflexul lacrimal şi cel pupiloconstrictor

94.Calea eferentă a reflexului vegetativ:A. este identică cu cea a reflexului somaticB. are în componenţă ganglioni prevertebrali în cazul parasimpaticuluiC. conţine ganglioni laterovertebrali legaţi cu nervii spinali prin ramuri comunicanteD. conţine doi neuroni extranevraxiali: preganglionar şi postganglionar

95.Căile sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării:A. prezintă traseu medular prin cordoanele posterioareB. sunt reprezentate prin fasciculele gracilis şi cuneatusC. se proiectează pe scoarţa cerebeloasăD. se încrucişează la nivelul bulbului

96.Identificaţi afirmaţia GREŞITĂ privind diencefalul:A. este staţie de releu pe traseul căilor senzitive şi senzorialeB. este centru de integrare pentru funcţiile vegetativeC. intervine în menţinerea echilibrului static şi dinamicD. realizează conexiuni cu ariile corticale de asociaţie

97.Nervii glosofaringieni:A. asigură secreţia glandelor salivare şi lacrimaleB. au originea reală a fibrelor gustative în nucleul solitarC. inervează muşchii faringelui şi ai limbiiD. culeg excitaţii gustative din treimea posterioară a limbii

98.Hipotalamusul:A. are conexiuni întinse cu paleocortexul

B. formează cu glanda pineală un sistem neurosecretorC. are legături nervoase şi vasculare cu adenohipofizaD. inhibă tonusul musculaturii striate

99.Stimularea SNV simpatic produce la nivelul glandelor:A. creşterea secreţiei lacrimaleB. diminuarea secreţiei glandelor salivareC. inhibarea secreţiei glandelor sudoripareD. intensificarea secreţiei glandelor intestinale

100.Stimularea SNV parasimpatic produce:A. relaxarea detrusoruluiB. dilataţie la nivelul arborelui bronşicC. dilataţie în câteva teritorii vasculareD. mobilizarea sângelui de rezervă

101.Emisferele cerebrale:A. reprezintă, prin neocortex, compartimentul executiv al sistemului nervosB. sunt separate prin corpul calos şi trigonul cerebralC. au substanţa albă dispusă în jurul ventriculilor I şi IID. controlează, prin paleocortex, întreaga activitate motorie somatică

102.Dendritele unor neuroni din ganglionii spinali: A. formează terminaţii primare spiralate în corpusculii neurotendinoşi Golgi B. alcătuiesc fasciculele Gowers care se încrucişează la nivel medular C. fac sinapsă cu fibre preganglionare mielinice din măduva spinării S2-S4 D. culeg informaţii de la mecanoreceptori şi algoreceptori

103.În reflexele condiţionate: A. transmiterea reflexelor este ereditară B. inhibiţia de stingere este o inhibiţie necondiţionată C. arcul reflex se închide la nivel subcortical D. stimulul iniţial necondiţionat devine condiţionat

104. Identificaţi asocierea corectă dintre fascicule / căi şi caracteristici ale lor: A. calea gustativă – are protoneuroni în ganglionul nodos B. fasciculul spinocerebelos direct – în măduvă este dispus dorsal faţă de Flechsig C. calea auditivă – include corpul trapezoid format din axonii protoneuronilor D. fasciculele corticonucleare – au staţie în nucleii III, IV, V din mezencefal

105. Conexiunile funcţionale ale cerebelului includ căile: A. vestibulo-cerebeloase – prin PCM – spre arhicerebel B. cortico-ponto-cerebeloase – prin PCM – spre neocerebel C. spinocerebelos direct – prin PCI – direct la nucleii lobului anterior D. cerebelo-talamo-cortical – prin PCS – din paleocerebel

106. Nervii spinali toracali:

A. spre deosebire de nervii cranieni micşti, au dendrite şi axoni pe calea senzitivă B. au fibre vegetative motorii în toate ramurile mixte C. conţin, în trunchi, fibre preganglionare lungi amielinice D. au dendrite care prin comunicanta cenuşie ajung la nivelul glandelor sebacee

107. Nervii glosofaringieni: A. asigură secreţia glandelor salivare şi lacrimale

B. au originea reală a fibrelor gustative în nucleul solitar C. inervează muşchii faringelui şi ai limbii D. culeg informaţii gustative din treimea posterioară a limbii

108.Arcurile reflexe vegetative parasimpatice sacrale: A. conduc impulsuri pentru contracţia musculaturii prezente la nivelul sistemului excretor B. conţin dendrite şi axoni atât pe calea aferentă, cât şi pe cea eferentă C. au, spre deosebire de arcurile parasimpatice craniene, intestinul gros ca efector D. folosesc acelaşi mediator chimic în ganglionul previsceral şi cu efectorul

109. Asocierea corectă pentru ganglionii din sistemul nervos este: A. ggl. celiac trimite fibre postganglionare amielinice spre pancreas B. ggl. spinali de pe rădăcina ventrală conţin şi neuroni viscerosenzitivi C. ggl. previscerali conţin sinapse ale fibrelor vegetative din nervii III, VII, IX, X D. ggl. paravertebrali sacrali sunt legaţi prin comunicante albe de măduva din S2-S4

110.În sensibilitatea tactilă epicritică, spre deosebire de cea protopatică: A. dendrita protoneuronului este lungă, ajungând la mecanoreceptorii din submucoase B. axonii deutoneuronilor formează în punte decusaţia senzitivă C. proiecţia corticală se face în ariile somestezice din scoarţa cerebeloasă parietală D. axonii protoneuronilor intră, fără sinapsă, în cordoanele medulare posterioare

111.Reflexele monosinaptice:A. au centrii localizaţi în cordoanele anterioareB. pot apărea ca răspuns la stimuli dureroşiC. se realizează pe căi de conducere rapidăD. au origine la nivelul exteroceptorilor

112.Corpii geniculaţi laterali:A. sunt în relaţie cu girusul temporal superiorB. primesc aferenţe de la nucleii cohleari pontiniC. sunt nuclei de substanţă albă situaţi în metatalamusD. reprezintă releu pentru fibrele tractului optic

113.Nervii trigemeni:A. sunt nervi micşti, conţinând două ramuri senzitive şi una motorieB. conduc sensibilitatea proprioceptivă pentru muşchii masticatoriC. inervează senzitiv prin ramura maxilară glanda salivară sublingualăD. conduc impulsuri motorii către muşchii mimicii şi ai vălului palatin

114.Neuronii din coarnele anterioare ale măduvei fac sinapsă cu:A. neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinaliB. neuronii viscerosenzitivi din cornul posteriorC. neuronii vegetativi din coarnele lateraleD. neuronii motori din emisfera cerebrală de aceeaşi parte

115.Fibrele simpatice cu originea în ganglionul celiac:A. inervează medulosuprarenalaB. inhibă secreţia exocrină a pancreasuluiC. sunt scurte, amielinice şi colinergiceD. se d istribuie organelor din pelvis

116.Fasciculul rubrospinal stâng:

A. se termină la motoneuronii cornului lateral stâng

B. se încrucişează cu cel de partea opusă în măduva spinăriiC. are traseu descendent prin cordonul anterior stângD. conduce impulsuri pentru coordonarea tonusului muscular

117.Calea sensibilităţii tactile protopatice prezintă:A. corpusculii Golgi şi Pacini ca receptoriB. protoneuronul în ganglionul de pe ramura posterioară a nervului spinalC. deutoneuron în nuclei senzitivi bulbariD. neuronul de releu talamic localizat de partea opusă emisferei de proiecţie

118.La nivel medular se încrucişează:A. fasciculul care conduce sensibilitatea epicriticăB. fasciculul corticospinal situat în cordonul lateralC. fasciculul cu origine în coliculii cvadrigemeni superioriD. fasciculul spinocerebelos anterior cu proiecţie în paleocerebel

119.Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristicile acestora:A. nigrospinal şi rubrospinal – au origine în etaje diferite ale trunchiului cerebralB. cuneat – este mai scurt comparativ cu fasciculul gracilisC. corticonucleare – sinapsează cu neuronii motori din coarnele anterioareD. spinocerebelos dorsal – se încrucişează în măduva spinării

120.Calea sensibilităţii tactile epicritice are:traseu prin cordonul posterior de pe partea opusăfibre încrucişate la nivel medularproto- şi deutoneuronul localizaţi de aceeaşi parteal treilea neuron în trunchiul cerebral

121. Nervii cranieni motori au următoarele acţiuni:deservesc reflexul depresorridică pleoapa superioarădetermină secreţie salivarăD. contractă muşchii masticatori

122.Dendritele sau axonii neuronilor din ganglionii spinali pot forma:fasciculele gracilis și cuneat din coarnele posterioareterminațiile primare anulospirale din mușchii visceralifasciculele spinocerebeloase direct și încrucișatterminațiile nervoase din alcătuirea corpusculilor Ruffini

123. Fibrele de proiecție prin pedunculii cerebeloși inferiori sunt reprezentate de fasciculele:Gowers spre nuclei intracerebeloși din paleocerebelcortico-ponto-cerebeloase spre neocerebel, pentru controlul mișcărilor finecerebelovestibulare spre nucleii vestibulari ai bulbului rahidianspinocerebeloase directe spre neocerebel, pentru reglarea mișcărilor voluntare

124. Arcurile reflexe parasimpatice medulare:conduc impulsuri care determină stimularea secreției salivareau centri de comandă localizați în măduva sacrală S2-S5

conțin un ganglion pe calea aferentă și doi ganglioni pe calea eferentăprezintă pe traseul eferenței lor două sinapse colinergice

125.Fasciculul spinobulbar Burdach:conţine axoni ai unor neuroni pseudounipolari

se continuă cu lemniscul lateral până la nucleii talamiciapare în măduva toracală superioară și lombară inferioarăconduce impulsuri ce determină formarea senzațiilor presionale

126.Impulsurile eferente ajung la musculatura limbii prin:A. ramura mandibulară a nervului trigemenB. fibrele somatomotorii ale nervului hipoglosC. axonii preganglionari ai nervului cranian IXD. fibrele visceromotorii ale nervului facial

127. Nervul facial:A. controlează deglutițiaB. asigură sensibilitatea exteroceptivă pentru cap și fațăC. inervează mușchii masticatoriD. provoacă secreția glandelor mucoasei nazale

128. Fibrele corticonucleare ajung la:A. nucleul roșu din mezencefalB. nucleii Goll și BurdachC. nucleul ambiguu din bulbD. nucleul dorsal al vagului

129.Fasciculul piramidal direct:A. conduce influxul nervos motor involuntarB. are conexiuni cu nucleii motori ai nervilor cranieni: II, VII și XIC. ajunge în cordonul lateral de partea opusă originii saleD. este format din fibre care pot avea originea în aria premotorie

130. Tractul spinocerebelos ventral:A. deservește simțul poziției și al mișcării în spațiuB. conține axoni care pătrund în măduvă pe calea rădăcinii posterioareC. utilizează calea cordoanelor laterale, după încrucișareD. ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior

131. Fasciculele vestibulospinale:A. au traseu prin cordoanele lateral și anterior, după încrucișare în bulbB. au origine în nucleii care conțin și deutoneuronii căii vestibulareC. ajung la neuronii din jumătatea anterioară a coarnelor lateraleD. coordonează mișcările fine, reflexele posturale și atitudinale

132. Axonul neuronilor senzitivi din ganglionul spinal poate face sinapsă direct cu:A. dendritele neuronilor motori α din coarnele anterioareB. neuroni din zona viscerosenzitivă a coarnelor posterioareC. protoneuroni din substanța cenușie a măduvei spinăriiD. deutoneuronii bulbari ai sensibilității tactile grosiere

133. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:A. se anastomozează, cu excepția celor din regiunea lombarăB. formează un plex sacral ce inervează viscerele pelvieneC. se distribuie la mușchii și pielea spatelui și a membrelorD. au distribuție metamerică la nivelul mușchilor jgheaburilor vertebrale

134. Stimularea sistemului nervos parasimpatic:A. relaxează fibrele circulare ale mușchiului ciliarB. produce vasoconstricție la nivelul glandelor lacrimaleC. stimulează secreția glandelor sudoripare la nivelul palmelor

D. creste forța de contracție a mușchiului cardiac

135.Sunt efecte ale stimulării SNV simpatic:A. scăderea secrețiilor glandelor mucoase și bronhodilatațiaB. contracția mușchiului ciliar, favorizând acomodarea pentru vederea de aproapeC. relaxarea sfincterului piloric și scăderea secreției glandelor intestinaleD. secreție abundentă, bogată în enzime la nivelul glandelor parotide

136. Marele nerv splanhnic conține fibre:A. cu originea în ganglionii paravertebrali T6 - T12B. preganglionare care inervează glanda medulosuprarenalăC. postganglionare care inervează organele din pelvisD. care se termină într-un ganglion previsceral parasimpatic

137.Ramura comunicantă albă a nervului spinal conține:A. numai fibre vegetativeB. axoni mielinici ai neuronilor din coarnele anterioareC. fibre vegetative visceromotorii postganglionareD. fibre viscerosenzitive cu originea în coarnele posterioare

138.Paleocortexul este constituit din:A. nucleii bazaliB. bulbii, tracturile olfactive şi alte formaţiuni cu rol olfactivC. nucleii cerebeloşiD. şase straturi celulare

139. Paleocortexul are următoarele funcţii:A. termoreglareB. reglarea bioritmului nictemeralC. reglarea comportamentului alimentarD. controlează activitatea sistemului endocrin

140.Piramidele bulbare:A. încadrează median cordoanele laterale bulbareB. prezintă în partea inferioară olivele bulbareC. sunt situate în continuarea cordoanelor anterioare ale măduveiD. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebeloşi mijlocii

141. Nervii oculomotori (III):A. sunt nervi micştiB. contribuie la realizarea reflexului fotomotorC. au originea reală în bulbD. conţin fibre vegetative simpatice

142.Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă a mâinii stângi este condusă în măduvă prin:A. cordonul posterior de pe partea dreaptăB. cordonul lateral de pe partea dreaptăC. cordonul posterior de pe partea stângăD. cordonul lateral de pe partea stângă

143.Leziunea neocortexului motor stâng produce:A. numai paralizia muşchilor bicepşiB. paralizia muşchiului cvadriceps stângC. paralizia muşchiului biceps stângD. paralizia muşchiului biceps drept

144. Ramul comunicant alb al nervului spinal , are urmatoarele caracteristici, cu excepţia : A. este mixt B. conţine fibre preganglionare simpatice C. conţine fibre viscerosenzitive din ganglionul spinal D. realizează legatura cu neuronii preganglionari simpatici

145. Nucleii vegetativi din bulb : A. sunt nuclei ai substanţei reticulate B. sunt alcatuiţi din neuroni de asociaţie C. sunt originea reală a fibrelor parasimpatice cardiopneumoenterice

D. sunt nucleii respiratori şi cardiovasculari

146.Reflexele conditionate : A. au arcurile reflexe care se închid la nivele inferioare nevraxului B. sunt caracteristice indivizilor şi nu speciei C. se transmit ereditar la descendenţi

D. sunt esenţiale pentru supraveţuirea speciei

147.Secţionarea rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali nu produce:A.dispariţia reflexului polisinaptic ;B.dispariţia reflexului rotulian ;C.dispariţia reflexului de flexie ;D.paralizie musculară .

148.Care din următoarele fascicule descendente sunt încrucişate la nivel medular:A.corticospinal lateral ;B.piramidal direct ;C.rubrospinal ;D. spinotalamic lateral .

149.În substanţa albă a trunchiului cerebral nu se află fibre provenite din:A.nucleii cerebeloşi ;B.ganglionii spinali ;C. scoarţa cerebeloasã ;D. neocortexul motor .

150.Secţionarea nervilor vagi este urmată de:A.hipotensiune arterială ;B. stimularea peristaltismului intesinal ;C.bradicardie ;D.inhibarea secreţiei gastrice . 151.Care din următorii nervi cranieni aduc informaţii de la nivelul chemoreceptorilor aparatului cardiovascular:A.faciali ;B.acustico-vestibulari ;C.glosofaringieni ;D.accesori .

152.Stimularea nervului cranian cu orginea aparentă în sanţul retroolivar stâng are următoarele efecte pe glandele salivare de partea opusă:A.secreţia apoasă a glandei parotide ;B.secreţia vâscoasă a glandei parotide ;C.secreţia apoasă glandei sublinguale ;D.nu are efect .

153.Care din următoarele structuri trimite fibre direct ( fără sinapse pe traseu ) în cerebel:A.nucleul roşu ;B.cortexul cerebral ;C.cornul anterior medular ;D.nici una din structurile de mai sus .

154.Între cele două emisfere cerebeloase există următoarele formaţiuni nervoase de legătură:A.comisura albă anterioară ;B.fisura interemisferică ;C.corpul calos ;D.pedunculii cerebeloşi mijlocii . 155.Din structura corpilor striaţi nu face parte nucleul :A.globos ;B.caudat ;C.lenticular ;D.putamen . 156.Talamusul:

A.este alcătuit din două mase de substanţă cenuşie situate de o parte şi de alta a

ventriculului II ;

B.are conexiuni cu nucleul dinţat ;C.realizează conexiuni numai cu ariile corticale ;D.este staţie de releu olfactivă .

157.Proiecţia senzitivă a gambei se realizează:A.pe faţa laterală a emisferei cerebrale de aceeaşi parte ;B.în girusul precentral ;C.în girusul postcentral,pe faţa externă a emisferei cerebrale contralaterale ;D.pe faţa medială a emisferelor cerebrale de partea opusă .

158.Întreruperea aferenţelor de la zonele receptoare spre nucleul salivator inferior perturbă reflexul:A.condiţionat salivar al glandei parotide ;B.necondiţionat salivar al glandei submaxilare ;C.necondiţionat salivar al glandei parotide ;D.condiţionat şi necondiţionat salivar al glandei sublinguale

159.Nervii splanchnici sunt formaţi din axoni ai neuronilor din:A.cornul lateral medular ;B.ganglionii laterovertebrali ;C.nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral ;D.ganglionii previscerali.

160.Legat de arcul refelexului rotuluian al membrului stâng precizaţi afirmaţia corectă:A.are centrul nervos în cornul anterior lombar drept ;B.are ca efector cvadricepsul femural ;C.este polisinaptic ;D.prezintă ca receptori organele tendinoase Golgi.

161.Muşchii care participă la procesul de masticaţie sunt inervaţi motor de nervii:

A.X, XI, XII ;B.V – ramura motorie, XI, XII ;C.V, VII, XII ;D.V- ramura motorie, VII,XI.

162.În cazul sinapsei chimice colinergice:A. circulaţia influxului nervos este bidirecţionalăB. în segmentul postsinaptic există numeroase vezicule cu acetilcolinăC. eliberarea mediatorului în fantă este proporţională cu frecvenţa impulsurilorD. este întîlnită între celulele miocardului

163.Nervii faciali:A. conţin fibre senzitive pentru sensibilitatea exteroceptivă a feţeiB. asigură contracţia muşchilor faringeluiC. au fibre senzoriale cu originea în nucleul salivator superiorD. sunt responsabili de stimularea secreţiei lacrimale

164.Nervii glosofaringieni:A. au fibre viscerosenzitive ce ajung la nucleul solitar din bulbB. asigură prin fibrele visceromotorii contracţia muşchilor faringieniC. inervează glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motoriiD. conţin fibre senzoriale ce culeg excitaţii gustative de la vârful limbii

165.Stimularea SNV parasimpatic cranian produce:A. relaxarea muşchilor ciliari radiariB. secreţie redusă de salivă vâscoasăC. contracţia muşchiului vezicalD. relaxarea sfincterului piloric

166.Parasimpaticul cranian:A. este dilatator al bronhiilorB. intervine în acomodarea cristalinului pentru vederea de aproapeC. produce vasoconstricţie la nivelul glandelor lacrimaleD. relaxează sfincterul vezical intern

167.Fasciculul corticonuclear:A. face parte din căile extrapiramidale cu origine corticalăB. are întrerupere sinaptică în corpii striaţiC. are neuronul periferic în nucleii motori din trunchiul cerebral

se termină în coarnele anterioare medulare

168. Nervul accesor:A. conţine fibre somatomotorii care pătrund în nervul hipoglosB. inervează muşchi cu contracţie voluntarăC. are origine aparentă numai la nivelul bulbuluiD. deserveşte calea aferentă a unor reflexe respiratorii

169.Nervii cranieni din perechea a VII-a:A. se distribuie în regiunile temporală, parietală şi occipitalăB. inervează prin fibre visceromotorii glandele mucoasei nazaleC. trimite impulsuri gustative prin fibre cu originea în nucleul solitarD.constituie calea aferentă a reflexului lacrimal

170. Secţionarea nervilor vagi este urmată de:

A. hipotensiune arterială şi bronhodilataţieB. stimularea peristaltismului intestinal C. pierderea sensibilităţii la nivelul tegumentului urechii externeD. stimularea secreţiei gastrice şi intestinale

171.Fasciculele spinocerebeloase:A. ajung în cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori şi mijlociiB. au protoneuronii în coarnele medulare posterioareC. se proiectează în paleocortexD. se află în cordoanele laterale medulare

172. Nervii faciali:A. inervează motor muşchii maseteriB. participă la sensibilitatea epicritică şi protopatică a feţeiC. asigură sensibilitatea termoalgică a mucoasei lingualeD. stimulează secreţia lacrimo-muco-nazală

173. Nervii glosofaringieni:A. au origine aparentă în şanţul bulbar preolivarB. conţin fibre senzitive gustative de la baza rădăcinii limbiiC. asigură secreţia salivară submandibularăD. inervează mucoasa urechii medii

174. Nervul vag:A. conduce comenzi spre musculatura limbiiB. stimulează secreţia salivară a glandei parotideC. se distribuie în regiunea laringelui şi faringeluiD. ca şi nervul VII, are fibre viscerosenzitive

175. Aria motorie principală:A. este situată în faţa şanţului central RolandoB. culege informaţii de la nucleii motori subcorticaliC. ocupă cortexul prefrontal şi are un rol integrativD. conţine ariile motorii 1, 2, 3 din girusul postcentral

176. Hipotalamusul :A. secretă vasopresină depozitată în adenohipofizăB. produce neurosecreţii care reglează diurezaC. secretă ocitocină prin nucleii mijlociiD. are nuclei posteriori cu rol integrator parasimpatic

177. Din ramura comunicantă albă lipsesc:A. fibre cu origine în coarnele medulare lateraleB. fibre aferente simpatice de la mucoasa gastricăC. fibre motorii postganglionare simpaticeD. fibre mielinice scurte vegetative

178. Efectul stimulării parasimpatice constă în :A. relaxarea sfincterului neted vezical externB. glicogenoliză pentru eliberarea glucozei din depoziteC. stimularea secreţiei glandelor sudoripare la nivelul palmelorD. contracţia fibrelor musculare circulare de la nivelul cristalinului

179.Nervii vagi: A. au trei origini reale extranevraxiale şi trei la nivel bulbar

B. inervează muşchii implicaţi în cele trei etape ale deglutiţiei C. preiau în ramurile lor interne fibre motorii ale nervilor accesori D. descarcă acetilcolină la nivelul unor ganglioni intramurali

180.Următoarea afirmaţie despre glanda submandibulară, este FALSĂ: A. este inervată de fibre cu originea în ganglionul inferior al nervului VII B. participă la secreţia unei salive apoase sub influenţa parasimpaticului cranian C. secretă o enzimă care transformă polizaharide în dizaharide D. are o inervaţie simpatică asigurată de ganglionul cervical superior

181.Mediatorii chimici: A. sunt distruşi de enzimele din componenta postsinaptică B. pot trece în circulaţia sangvină sau limfatică C. determină întotdeauna excitarea neuronului postsinaptic D. pot fi reînglobaţi în vezicule după inactivare

182.Fasciculele spinobulbare: A. conduc impulsurile sensibilităţii tactile epicritice din regiunea trunchiului şi membrelor B. au axonii protoneuronilor lungi care trec în cordonul posterior opus în drumul lor spre bulb C. proiectează cortical în ariile somestezice I impulsurile de la exteroceptori şi proprioceptori D. conţin şi fibre viscerosenzitive care inervează vasele de sânge din muşchii striaţi

183.Identificați afirmația corectă referitoare la nervul cranian V:A. prin ramura maxilară inervează glandele sublingualeB. prin fibrele senzitive transmite informații de la conjunctivăC. prin fibrele senzoriale culege informații gustativeD. prin fibrele motorii inervează mușchii din jurul orificiilor nazale

184. În mezencefal se închid reflexe care produc:A. închiderea pleoapelor la atingerea corneeiB. creșterea diametrului pupilarC. întoarcerea capului către un excitant auditivD. modificarea activității ventilatorii

185.Nervul facial inervează:A. glandele mucoasei nazale (prin fibrele visceromotorii)B. mucoasa nazală și a sinusurilor ( prin ramura maxilară)C. mușchii maseteri și pterigoidieni (prin fibrele somatomotorii)D. glandele lacrimale (prin fibrele simpatice preganglionare)

186.Neuronii din coarnele anterioare medulare pot face sinapsă cu:A. dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinalB. neuronii viscerosenzitivi din coarnele lateraleC. axonii neuronilor din nuclei vestibulari bulbariD. fibrele senzitive ale fasciculului spinotectal

187. Fasciculul corticospinal lateral:A. conduce impulsuri pentru coordonarea tonusului muscularB. se încrucișează cu cel de pe partea opusă la nivelul decusației senzitiveC. are neuronul de comandă în corpul geniculatD. are traseu descendent prin cordonul lateral de partea opusă originii sale

188. Stimularea SNV parasimpatic produce:

A. relaxarea mușchilor pilomotoriB. scăderea forței de contracție a inimiiC. secreție salivară abundentă și săracă în mucinăD. relaxarea musculaturii bronhiilor

189.Fibrele simpatice cu origine în ganglionul celiac:A. intră în alcătuirea marelui nerv splanhnicB. descarcă noradrenalină la sinapsa cu fibrele circulare ale piloruluiC. inervează zona medulară a suprarenaleiD. determină scăderea motilității gastrointestinale și relaxarea sfincterelor

190. Nervul glosofaringian:A. inervează senzitiv mucoasa faringelui și laringeluiB. conduce informații de la mugurii gustativi situați spre vârful limbiiC. reprezintă calea aferentă pentru reflexul cardiovascular presorD. conduce sensibilitatea exteroceptivă de la urechea medie și trompa lui Eustachio

191.Transmiterea sinaptică cu ajutorul mediatorilor chimici presupune:

A. Stocarea mediatorului în vezicule derivate din membrana presinaptică

B. Eliberarea mediatorului în cuante în fanta sinaptică sub acțiunea impulsului nervos

C. Cuplarea temporară a mediatorului cu receptori nespecifici din fanta sinaptică

D. Inactivarea mediatorului cu ajutorul unor enzime din citoplasma componentei postsinaptice

192.Sistemul nervos simpatic, spre deosebire de cel parasimpatic, prezintă:

A. Distribuția fibrelor postganglionare limitată la cap și la viscere

B. Sinapse interneuronale în ganglioni juxtaviscerali și intramurali

C. Fibre preganglionare mielinice și postganglionare amielinice

D. Sinapse adrenergice la contactul cu efectorii vegetativi

193. Calea sensibilității tactile fine (epicritice) se caracterizează prin:

A. Axonii neuronilor talamici proiectează bilateral în cortexul senzitiv frontal

B. Axonii neuronilor bulbari formează lemniscul lateral

C. Axonii deutoneuronilor medulari au traseu prin cordoanele posterioare

D. Axonii lungi ai neuronilor ganglionari formează fasciculele gracilis și cuneat

194.Calea sensibilității tactile fine (epicritice) se caracterizează prin:

A. Axonii neuronilor talamici proiectează bilateral în cortexul senzitiv frontal

B. Axonii neuronilor bulbari formează lemniscul lateral

C. Axonii deutoneuronilor medulari au traseu prin cordoanele posterioare

D. Axonii lungi ai neuronilor ganglionari formează fasciculele gracilis și cuneat

195.Fibre postganglionare simpatice au urm[toarele cracteristici, cu excep’ia>1. Pot intra în alcătuirea ramurei comunicante cenușii

2. Formează cei trei nervi splanhnici

3. Conduc impulsuri motorii pentru musculatura netedă

4. Pornesc din măduva toracolombarăE.

196.Neocortexul motor:reprezinta originea cailor piramidale si a tuturor cailor extrapiramidaleeste localizat în lobul frontal la nivelul girusului postcentral

cuprinde homunculusul motorcontroleaza musculatura striata de aceeasi parte cu emisferul de originereprezinta originea urmatoarelor fascicule extrapiramidale: rubrospinal, tectospinal,olivospinal

197.Selectati raspunsurile corecte:a) chemoreceptorii sunt stimulati de variatiile termiceb) proprioceptorii sunt receptori specifici pentru reflexele monosinapticec) fasciculul piramidal încrucisat stâng are originea în emisferul cerebral drept si face sinapsa cu motoneuronii cornului anterior medular stângd) fibrele viscerosenzitive ale nervului IX recepteaza modificarile de la nivelul unor zone reflexogene cardiovascularee) în foveea centralis exista numai celule cu conuri

198.Caile motricitatii voluntare:a) au originea în girusul postcentral al lobului parietalb) au originea în girusul precentral din lobul frontalc) au originea în etajele subcorticaled) contin fascicule tectospinale si rubrospinalee) fac sinapsa cu neuronii somatomotori din cordonul anterior al maduvei spinarii

199.Despre ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali nu este advarat ca:A leaga ganglionul paravertebral de trunchiul nervului spinalB contine fibre postganglionareC nu are mielinaD este strict vegetativaE contine fibre parasimpatice

200.Caracteristicile reflexului poliosinaptic sunt, cu exceptia:A. are cel puţin trei neuroniB. prezintă neuroni intercalăriC. este reflex de apărareD. iradiazăE. este proprioceptiv

COMPLEMENT GRUPAT1.Nu trec prin mezencefal:1. fasciculul Goll;2 fasciculul Burdach;3 fasciculul spinocerebelos direct;4 fasciculul spinocerebelos încrucişat.

2. Nucleii de substanţă cenuşie ai trunchiului cerebral sunt:1. în bulb, nucleii senzitivi ai nervilor cranieni V, VII, VIII, IX, X;2. în punte nucleii motori ai nervilor cranieni V, VI, VII;3. în mezencefal nucleii vegetativi accesor al III;4. în bulb, nucleii motori penru nervul IV.

3.Contracţia musculaturii striate poate fi determinată:1. direct prin excitarea motoneuronilor α ;2. indirect prin excitarea motoneuronilor γ ;3. direct prin comenzile voluntare venite de la neocortexul motor;4. prin reflexul de întindere.

4.Lezarea bulbului şi a punţii produce următoarele tulburări:1. tulburări de masticaţie;2. tulburări de deglutiţie;3. tulburări ale reflexului respirator;4. tulburări ale reflexului pupilodilatator

5.Fasciculul care conduce sensibilitatea vibratorie:1. are deutoneuronul in coarnele posterioare;2. are deutoneuronul in bulb;3. se situeaza în cordoanele anterioare;4. se situeaza în cordoanele posterioare.

6. Mielina:1. este dispusă în teci concentrice la nivelul dendritelor;2. secretă teaca Schwann;3. secretă teaca Henle;4. are rol de izolare a fibrei nervoase.

7.La nivelul sinapsei:1. două celule pot fi alipite în zonele lor de rezistenţă electrică minimă;2. sub acţiunea impulsului se eliberează cuante de mediator chimic în fanta sinaptică;3. există şi inhibiţie presinaptică, înainte ca stimulul să ajungă la nivelul sinapsei;4. mediatorul chimic este comun pentru sinapsele din ganglionii ciliar şi celiac.

8.Identificaţi enunţurile adevărate legate de neuroni:1. neuronii piramidali corticali au vârful orientat spre straturile superficiale ale scoarţei;2. în scoarţa cerebrală neuronii fusiformi se află în straturile profunde;3. celulele Purkinje sunt localizate în stratul intermediar al scoarţei cerebeloase;4. în bulbul olfactiv sunt prezente celulele mitrale bipolare.

9.Neuronii bipolari pot avea:1. rol de celule receptoare;2. conexiuni cu neuroni multipolari;3. rol de protoneuroni;segment extern format din discuri suprapuse

10.Cordoanele medulare anterioare, spre deosebire de cele laterale au fascicule:1. cu încrucişare la nivel medular;2. ce conduc sensibilitatea exteroceptivă;3. cu încrucişare în mezencefal;4. au mai putine fascicule ascendente.

11.Coada de cal:1. se întinde până la a doua vertebră coccigiană;2. conţine axoni ce conduc impulsuri ce stimulează secreţia stomacului;3. are fibre preganglionare cu traseu spre ganglioni intramurali;4. este formată din rădăcinile alungite şi oblice ale nervilor toracali si lombari .

12.Nervii cranieni care au nucleii motori în punte:1. au fibre viscerosenzitive cu origine în ganglionii situaţi pe traseul fibrelor;2. sunt în număr egal cu numărul ganglionilor cervicali laterovertebrali;3. toţi prezintă origine aparentă în şanţul bulbo-pontin:4. includ o pereche de nervi ce au o ramură mixtă şi două senzitive .

13.Funcţia de conducere a punţii se realizeză prin:1. fasciculul spinocerebelos Flechsig ce străbate toate etajele trunchiului cerebral;

2. fibre corticonucleare pentru nucleii motori ai nervilor cranieni IV, V, VI, VII;3. fascicule comisurale ce leagă etajele trunchiului cerebral;4. lemniscul medial ce pleacă din nuclei proprii din bulb.

14.În substanţa albă a mezencefalului se întâlnesc fasciculele:1. dento-talamic; de asociaţie; cortico-pontine;2. reticulospinale; vestibulocerebelos; nigrospinale;3. corticospinal lateral; tectospinal; Gowers;4. cortico-striat; rubrospinal; spinotalamic anterior.

15.Nervi cranieni micsti ce au toţi nucleii : terminal, motor şi vegetativ în acelaşi etaj participă la:1. clipire; reflex depresor;2. micţiune; deglutiţie;3. masticaţie; mişcarea laringelui;4. mişcarea faringelui; sensibilitate gustativă.

16.Ordinea straturilor pe anumite porţiuni ale neocortexului , de la exterior spre interior, este:1. piramidal extern – granular extern – piramidal intern;2. granular intern – piramidal intern – fusiform;3. piramidal intern – granular intern – fusiform;4. molecular – granular extern – piramidal extern;

17.Alegeţi asocierea corectă dintre straturile scoarţei cerebelului, tipurile şi particularităţile celulelor prezente în stratul respectiv:

1. molecular - celule stelate - dispunere la exterior2. granular - neuroni de 4-8 - foarte numeroşi3. mijlociu - celule Purkinje - au axoni spre nucleii cerebelului4. granular - celule „în coşuleţ” - dispunere spre interior

18.Corpii geniculaţi :1. intervin în reflexele de orientare vizuală, auditivă, olfactivă;2. reprezintă originea reală pentru fibre din nervul VII;3. au conexiuni cu neuronii de releu din talamus pentru calea vizuală;4. sunt localizaţi în metatalamus.

19.Ganglionii bazali:1. contribuie la realizarea căii piramidale;2. sunt formaţi din doi nuclei : caudat şi putamen;3. inhibă tonusul musculaturii netede.4. sunt localizaţi deasupra şi lateral de talamus;

20.Corpul neuronilor visceromotori simpatici este prezent în ganglionii:1. cervicali latero-vertebrali :superior, mijlociu, inferior;2. ciliari pentru inervaţia fibrelor circulare din iris;3. prevertebrali : celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior;4. mezenteric inferior pentru comenzi ce determină defecaţia.

21.Ganglionii spinali :1. au neuroni somatosenzitivi şi somatomotori;2. conţin neuroni ce-şi trimit axonii în trunchiul nervului spinal;3. includ sinapse colinergice;4. conţin numeroşi pericarioni.

22.Neuronii somatomotori alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării:1. primesc impulsuri conduse de fibrele anulospirale;2. sunt stimulaţi de fibre descendente motorii;3. participă la reflexele miotatice;

inervează o parte din musculatura esofagului

23.În transmiterea sinaptică:1. adrenalina stimulează contracţia splinei şi diureză scăzută;2. acetilcolina determină glicogenoliză hepatică şi stimulează secreţia lacrimală;3. fibrele din marele splanhnic eliberează acetilcolină la nivelul ganglionului celiac;4. bronhoconstricţia este determinată de impulsuri ce pleacă din ganglioni previscerali .

24.Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel de flexie :1. aparţine unui reflex medular miotatic ;2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă ;3. implică efectori musculari şi exteroceptori ;4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă.

25.Cerebelul :1. are şanţuri profunde ce delimitează lobii cerebrali ;2. asigură, prin nucleii globoşi, reglarea mişcărilor fine ;3. primeşte informaţii proprioceptive conştiente ce ajung în paleocerebel;4. este localizat caudal faţă de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.

26.Hipotalamusul :1. intervine, ca şi substanţa neagră, în ritmul nictemeral ;2. are, ca şi talamusul, localizare în diencefal ;3. primeşte informaţii de la osmoreceptori;4. are conexiuni cu cortexul cerebral, dar şi cu etaje subcorticale.

27.Sensibilitatea kinestezică :1. are corpusculi Merkel şi Ruffini ca proprioreceptori ;2. include nuclei din bulb ca deutoneuroni ;3. conduce informaţii ce se proiectează în aria somestezică II ;4. are lemniscul medial pe calea de conducere.

28.Identificaţi enunţurile adevărate legate de cortex:1. sistemul limbic intervine în motivaţia ce stă la baza comportamentelor;2. neocortexul receptor de pe faţa medială primeşte informaţii de la membrul inferior ;3. aria prefrontală contribuie la conturarea personalităţii ;4. neocortexul motor din lobul frontal trimite fibre spre corpii striaţi.

29.Fibre visceromotorii preganglionare din trunchiul nervului spinal :1. ca şi cele somatomotorii, au origine în coarne medulare;2. sunt în tranzit prin ganglionii para- şi prevertebrali pentru corticosuprarenală;3. spre deosebire de cele somatomotorii , nu realizează sinapse cu efectorii musculari;4. se întorc la trunchiul nervului spinal, formând comunicanta cenuşie.

30.În ganglionul spinal, neuronii viscerosenzitivi, spre deosebire de cei somatosenzitivi :1. au dendrita lungă, ce ajunge până la receptori ;2. trimit axonii în măduvă prin rădăcina posterioară ;3. participă la realizarea căii aferente a reflexelor medulare ;4. primesc impulsuri prin ramura comunicanta albă.

31.Nervul facial, spre deosebire de nervul glosofaringian:1. are deutoneuronii localizaţi în nucleul solitar din bulb;2. culege informaţii gustative de la limbă;3. conduce sensibilitatea proprioceptivă a feţei;4. are mai mulţi nuclei vegetativi în puntea lui Varolio.

32.Nervul cranian X:1. este singurul nerv cranian care inervează structuri din trunchi;2. ca şi nervul IX, participă la realizarea mişcărilor faringelui;3. are fibre somatomotorii cu origine în ganglionul superior;4. stimulează secreţia exocrină a glandei mixte nepereche.

33.Identificaţi enunţurile FALSE legate de inhibiţie:

1. reprezintă încetarea stării de activitate a neuronilor dintr-un centru nervos;2. inhibiţia necondiţionată este o inhibiţie internă;3. dacă EC nu este întărit, apare o inhibiţie externă;4. inhibiţia condiţionată, la stimul extern, are la bază inducţia negativă.

34.Fibre preganglionare din nervii pelvici:1. ca şi fibre din nervii X , transmit comenzi ce inhibă motilitatea tubului digestiv;2. fac sinapse cu neuroni postganglionari din ganglionii juxtaviscerali;3. realizează sinapse colinergice, la fel ca şi fibrele postganglionare;4. spre deosebire de cele din nervii splanhnici, fac sinapsă în ganglioni extranevraxiali.

35.În reglarea activităţii cardiace :1. intervin fibre postganglionare simpatice cu origine în ganglionii cervicali;2. fibrele preganglionare parasimpatice aparţin nervilor vagi;3. fibrele postganglionare ce determină bradicardie sunt din ganglioni intramurali;4. calea aferentă a reflexului depresor include fibre din nervii glosofaringieni

36.Sensibilitatea tactilă grosieră:1. are protoneuronul localizat în coarnele posterioare ale măduvei spinării;2. proiectează informaţia în peretele inferior a şanţului lateral Silvius;3. are deutoneuronul căii cu aceeaşi localizare ca cel de la sensibilitatea kinestezică;4. spre deosebire de sensibilitatea epicritică, are fibre încrucişate la nivel medular .

37.Indicaţi enunţurile FALSE legate de reflexele miotatice:1. fibrele „în buchet”, spre deosebire de cele primare, sunt dendrite;2. stimularea fibrelor spiralate determină impulsuri ce ajung la neuronii gama;3. axonii motoneuronilor alfa ajung la capetele fibrelor cu lanţ şi cu sac nuclear;4. aceste reflexe stau la baza realizării tonusului muscular.

38.Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi particularităţi ale lor:1. faciali-culeg informaţii ce determină senzaţii de dulce şi sărat2. accesori-determină contracţia muşchilor circulari ai irisului3. vagi-au fibre viscero-senzitive şi viscero-motorii4. trigemeni-au două ramuri mixte şi una senzitivă

39.În arcul reflexului miotatic medular:1. fibrele senzitive anulospirale culeg informaţii de la fibrele extrafusale2. centrul reflex este reprezentat de sinapsa din ganglionul spinal3. axonul neuronului motor din cornul anterior formează calea aferentă4. fibrele în buchet sunt dendrite ale unor neuroni pseudounipolari

40. Bulbul rahidian prezintă:1. nucleul solitar2. olivele bulbare3. decusaţia piramidală4. centrul deglutiţiei

41.Nervii vagi:1. au fibre somato-motorii ce inervează faringele2. prezintă un ganglion pe traseul fibrelor viscero-senzitive3. au fibrele senzoriale ce ajung în nucleul solitar din bulb 4. conduc comenzi ce stimulează motilitatea gastro-intestinală

42.La nivelul cerebelul:1. fibrele de asociaţie leagă emisferele cerebeloase2. nucleul dinţat este dispus în neocerebel3. fibrele spre nucleul roşu pleacă prin PCI 4. paleocerebelul reglează tonusul muscular

43.Hipotalamusul:

1. primeşte informaţii de la osmoreceptori viscerali2. este situat deasupra talamusului3. conţine neuroni cu proprietăţi secretorii4. controlează umoral hipofiza prin nucleii hipotalamici posteriori

44.La nivelul neocortexului:1. aria somestezică I primeşte informaţii de la talamus2. aria vizuală se află de-o parte şi de alta a scizurii Sylvius3. aria prefrontală participă la conturarea personalităţii4. aria olfactivă se află pe faţa medială a lobului temporal

45.Sunt efecte parasimpatice:1. bronhodilataţia şi contracţia sfincterului anal intern2. piloerecţia şi secreţia lacrimală redusă3. secreţia de salivă vâscoasă şi glicogenoliza4. bradicardia şi micşorarea pupilei

46.Identificaţi enunţurile corecte:1. reflexele necondiţionate sunt invariabile2. reflexul de clipire are centrul nervos în punte3. reflexele condiţionate se formează pe baza celor necondiţionate

reflexul de masticaţie are pe calea eferentă fibre din nervii V şi XII

47.Căile sensibilităţii tactile:1. sunt conectate cu mecanoreceptori2. au fascicule lungi ascendente 3. au al treilea neuron localizat în talamus

conduc informaţiile tactile fine prin fasciculul Goll

48.Despre sinapse sunt adevărate următoarele afirmaţii:1. în structura plăcii motorii intră şi sarcolema2. în miocard se întâlnesc sinapse electrice3. membrana postsinaptică prezintă receptori specifici4. unele anestezice şi cofeina scad excitabilitatea sinapselor

49.În cordonul lateral se găsesc următoarele fascicule ascendente:1. spinotalamic lateral2. spinocerebelos încrucişat3. spinocerebelos direct 4. corticospinal lateral

50. Excitaţia ca şi proces nervos :1. este activă 2. diminuă procese nervoase anterioare3. iniţiază procese nervoase 4. poate fi: de stingere, de întârziere şi de diferenţiere

51. Fibrele preganglionare simpatice se comportă astfel:1. intră în constituţia nervilor spanhnici, îndreptându-se spre ganglionii prevertebrali2. realizează sinapse adrenergice cu neuronii din ganglionii laterovertebrali3. se îndreaptă spre medulosuprarenală, unde fac sinapsă cu neuronii secretori4. reintră în trunchiul nervului spinal prin ramura comunicantă cenuşie

52. Stimularea SNV parasimpatic nu are efect asupra:1. secreţiei hormonale a medulosuprarenalei2. muşchiului dilatator pupilar3. muşchilor erectori ai firelor de păr4. ficatului

53.Neuroni bipolari se întâlnesc în:1. mucoasa olfactivă2. ganglionul vestibular Scarpa3. retină4. ganglionul spiral Corti

54. Neuronii somatosenzitivi au prelungirea dendritică în contact cu:1. receptorii tactili din piele2. visceroceptorii tegumentari3. receptorii profunzi ai aparatului locomotor4. algoreceptorii din organele interne

55. Nervii cranieni inervează:1. fibrele musculare radiare ale irisului (nervul III)2. zonele reflexogene cardiovasculare (nervul VII)3. mugurii gustativi din treimea posterioară a limbii (nervul X)4. mucoasa urechii medii (nervul IX)

56. Fasciculul Flechsig:1. conduce sensibilitatea proprioceptivă inconştientă de la membrele inferioare2. ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior3. urcă prin cordoanele medulare laterale de aceeaşi parte4. se încrucişază la nivel medular

57. Astazia:1. apare în urma extirpării parţiale a neocerebelului2. constă în oboseală musculară la efort minim3. constă în diminuarea tonusului muscular4. presupune tulburări de ortostatism

58. Prin funcţia vegetativă, hipotalamusul influenţează:1. presiunea arterială2. diureza3. frecvenţa şi amplitudinea ventilaţiei pulmonare4. diametrul pupilei

59. SNV parasimpatic reduce:1. secreţia medulosuprarenalei2. conducerea miocardică3. secreţia exocrină pancreatică4. frecvenţa cardiacă

60. Ramurile comunicante albe:1. conţin fibre preganglionare parasimpatice2. conţin fibre viscerosenzitive3. au originea în ganglionii laterovertebrali4. includ axoni scurţi şi mielinizaţi

61. Nervii faciali:1. conţin fibre care stimulează secreţia glandelor muconazale 2. sunt principalii nervi senzitivi ai feţei3. prezintă origine reală în ganglionul geniculat4. se distribuie muşchilor maseteri

62. Nervul III:

1. are originea reală şi aparentă la nivel mezencefalic2. inervează muşchiul oblic inferior3. intervine în reflexul de acomodare4. produce midriază

63. Fasciculul corticonuclear:1. are originea în coliculii cvadrigemeni mezencefalici2. aparţine căilor extrapiramidale cu origine corticală3. coordonează motilitatea involuntară4. conduce influxul nervos motor voluntar la nucleul abducensului

64. Sistemul limbic:1. este dispus în jurul diencefalului2. contribuie la menţinerea homeostaziei mediului intern3. are în alcătuire tractul olfactiv şi hipocampul4. are conexiuni întinse cu neocortexul

65.La nivelul sinapselor: 1. mediatorul acetilcolină determină contracţia muşchilor radiari ai irisului 2. impulsul transmis printr-un axon excită toate fibrele din unitatea motorie respectivă 3. componenta postsinaptică poate fi reprezentată de celule epiteliale senzoriale 4. “fibre în buchet” sunt dispuse la extremităţile zonei centrale a fibrelor intrafusale

66. În SNC există neuroni care: 1. formează nuclei de origine ai fibrelor postganglionare amielinice 2. trimit axoni prin ramuri comunicante cenuşii 3. formează nucleii terminali din trunchiul cerebral ai nervilor cranieni I, II, VIII 4. trimit axoni prin marele nerv splanhnic spre ganglionul celiac

67. La nivelul bulbului se află următoarele structuri / origini ale nervilor cranieni: 1. nucleul terminal pentru fibre care conduc informaţii exteroceptive de la pavilionului urechii 2. primul neuron visceromotor preganglionar pentru reflexul ce determină mioză 3. originea reală pentru fibre ce determină mişcări ale laringelui şi faringelui 4. deutoneuronii pentru fibre ce aduc informaţii gustative de la papilele filiforme

68. În realizarea funcţiei de conducere: 1. lemniscul lateral - pleacă din nuclei senzitivi situaţi în trunchiul cerebral 2. fasciculul rubrospinal - se încrucişează la nivelul mezencefalului 3. fasciculul cortico-ponto-cerebelos - ajunge în neocerebel prin PCM 4. lemniscul trigeminal - conţine axonii neuronilor din ganglionul Gasser

69. La funcţia de conducere a trunchiului cerebral participă: 1. fasciculele spinocerebeloase Gowers care ajung în lobul posterior al cerebelului 2. fibre corticonucleare pentru zece perechi de nervi cranieni motori 3. fascicule comisurale ce leagă etajele trunchiului cerebral 4. lemniscul medial care pleacă din nuclei proprii bulbari

70. Rădăcina anterioară a nervilor spinali toracali: 1. are fibre visceromotorii şi somatomotorii 2. conduce comenzi pentru bronhodilataţie 3. conţine axoni ai neuronilor somatomotori α şi γ 4. are fibre senzitive care ajung la ganglioni intramurali

71. Nervii cranieni care au nuclei motori în bulb: 1. conţin fibre visceromotorii cu origine în ganglionii prevertebrali 2. sunt în număr egal cu numărul nervilor spinali cervicali 3. prezintă origine aparentă în olivele bulbare 4. includ două perechi de nervi ce intervin în reflexul depresor

72.Fibre preganglionare din nervii pelvici: 1. ca şi unele fibre din nervii X, transmit comenzi ce stimulează motilitatea tubului digestiv 2. fac sinapse cu neuroni postganglionari din ganglionii juxtaviscerali 3. realizează sinapse colinergice, la fel ca şi fibrele postganglionare corespunzătoare 4. spre deosebire de cele din nervii splanhnici, fac sinapsă în ganglioni extranevraxiali

73. Calea aferentă vegetativă de pe traseul unor nervi cranieni: 1. conţine axonul neuronului viscerosenzitiv, ca prelungire centrală 2. transmite impulsul nervos prin fibre preganglionare lungi şi mielinizate 3. poate conduce informaţii de la chemoreceptorii din corpii carotidieni 4. are neuronul dispus în ganglionii ataşaţi nervilor cranieni: III, VII, IX, X

74.Trunchiul cerebral are centrii nervoşi pentru reflexele somatice: 1. cornean de clipire – cu participarea nervului V pe calea aferentă 2. oculocefalogir – cu implicarea coliculilor superiori de pe faţa posterioară a mezencefalului 3. masticator – cu transmiterea comenzilor prin fibre motorii din ramura mandibulară 4. lacrimal – cu participarea fibrelor motorii ale nervului VII pe calea eferentă

75.În ariile somestezice se elaborează senzaţii care permit stabilirea: 1. formei şi dimensiunilor unui corp 2. intensităţii şi amplitudinii unui sunet 3. diferenţelor de temperatură dintre obiecte 4. texturii şi culorii unui obiect

76.Fasciculul spinobulbar Burdach:1. se încrucişează în măduva toracală superioară şi cervicală2. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control al mişcării3. are traseu ascendent prin cordonul posterior opus4. conţine axoni ai neuronilor senzitivi din ganglionul spinal

77.Cordonul lateral drept conţine fasciculele:1. piramidal direct drept cu origine în neocortexul motor2. rubrospinal cu originea în nucleul roșu stâng3. spinocerebelos posterior drept care urcă la talamus4. spinotalamic lateral care conduce informaţii de la mâna stângă

78.Talamusul stabileşte conexiuni cu:1. ariile somestezice I şi II2. coarnele posterioare medulare de aceeaşi parte3. prima circumvoluţie temporală4. nucleii senzitivi bulbari Goll şi Burdach

79.Ramura comunicantă albă a nervului spinal conţine fibre:1. cu originea în ganglionii simpatici laterovertebrali T5-T12

2. senzitive cu originea în ganglionul spinal3. preganglionare parasimpatice scurte 4. visceromotorii cu originea în coarnele laterale ale măduvei

80.Stimularea nucleului dorsal al vagului determină următoarele efecte digestive:

1. creşterea secreţiei glandelor salivare 2. creşterea tonusului şi motilităţii gastrice3. stimularea glicogenolizei hepatice4. stimularea secreţiei exocrine a pancreasului

81.În trunchiul cerebral se închid următoarele reflexe somatice:1. reflexul de supt (în punte)2. reflexul pilomotor (în mezencefal)3. reflexul de vomă (în bulb)4. reflexul pupilar fotomotor (în mezencefal)

82.Calea sensibilităţii vibratorii poate avea:1. protoneuronul în ganglionul trigeminal2. deutoneuronul în cornul posterior medular3. traiect direct prin cordonul medular posterior4. proiecţie în scoarţa paleocerebelului

83.Bulbul rahidian conţine:1. deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzoriale ale nervilor VII, IX şi X2. locul de încrucişare al fasciculului olivospinal cu traseu descendent 3. nucleii de origine ai fibrelor preganglionare care fac sinapsă în ganglionul otic4. centrii reflexelor lacrimale şi de salivaţie pentru glandele parotide

84.Transmiterea sinaptică la nivelul plăcii motorii presupune:1. fuzionarea veziculelor cu acetilcolină cu membrana postsinaptică2. difuzia mediatorului prin fanta sinaptică şi cuplarea cu receptorii sarcolemei3. apariţia potenţialului terminal de placă care se va propaga în toate direcţiile4. inactivarea acetilcolinei de către enzime din fanta sinaptică

85. Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi particularităţi ale acestora:1. glosofaringieni – determină secreţie salivară apoasă2. faciali – au fibre care se distribuie în regiunile zigomatică şi mandibulară3. oculomotori – determină contracţia muşchilor circulari ciliari4. vagi – au fibre care se distribuie la inimă, ficat, stomac şi vezica urinară

86. Sunt efecte ale stimulării SNV parasimpatic:contracţia muşchiului constrictor pupilarscăderea forţei de contracţie a miocarduluirelaxarea sfincterelui vezical internstimularea glicogenolizei hepatice

87.Nervii cranieni VII şi IX au următoarele caracteristici comune:conţin fibre visceromotorii distribuite unor glande anexe ale tubului digestivconduc informaţii pentru formarea de senzaţii în girusului postcentralinervează grupe de muşchi striaţi de la nivelul extremităţii cefalicesunt nervi micşti, având fibre senzoriale, motorii şi preganglionare simpatice

88.Eferenţa parasimpatică se deosebeşte de eferenţa simpatică prin:fibre postganglionare amielinice mai scurtefoloseşte calea nervilor III, V, VII, IX şi Xstaţie în ganglioni vegetativi intramuralisinapsă colinergică în ganglionii vegetativi

89. Stimularea SNV simpatic determină la nivelul sistemului digestiv:secreţie salivară redusă, cu conținut enzimatic crescutcontracția splinei și a ficatului

scăderea tonusului și motilității gastricestimularea secreţiei glandelor intestinale

90.În axonii mielinizați depolarizarea poate apărea la nivelul:tecii de mielinăbutonilor terminalitecii Henlenodurilor Ranvier

91. La nivelul bulbului rahidian întâlnim:nucleul solitar - de origine pentru fibrele senzoriale gustativeolivele - mărginite medial de originea aparentă a nervilor cranieni IX, X și XIdecusația piramidală - încrucișarea fibrelelor fasciculului corticospinal anteriornucleul dorsal - de origine pentru fibrele parasimpatice care inervează rinichiul

92.Calea sensibilităților proprioceptive are sinapse în:măduva spinăriitalamusbulbul rahidian scoarța cerebrală

93.Nervul facial, spre deosebire de nervul glosofaringian:se termină în nucleul solitar din bulbculege informaţii senzoriale gustative de la limbăconduce sensibilitatea proprioceptivă a feţeiare mai mulţi nuclei vegetativi în trunchiul cerebral

94.Arcul reflex miotatic cuprinde:1. receptorul - reprezentat de organele tendinoase Golgi2. calea aferentă - formată din terminații senzitive primare și secundare3. centrul - la nivelul sinapsei dintre neuronul senzitiv și cel intercalar4. calea eferentă - formată din axonii neuronilor α-tonici medulari

95.Sinapsele:1. sunt conexiuni funcționale între un neuron și o altă celulă2. prezintă pe suprafața butonului terminal receptori specifici3. pot fi electrice, în miocard și în anumite zone din creier4. conțin la nivelul fantei sinaptice vezicule cu mediator chimic

96.Calea eferentă a arcului reflex vegetativ:1. prezintă trei neuroni: preganglionar, ganglionar și postganglionar2. este asemănătoare cu cea a arcului reflex somatic3. conține pe traseu ganglioni parasimpatici laterovertebrali4. prezintă cel puțin o sinapsă colinergică

97. Prin creșterea sau scăderea ratei de stimulare simpatică se reglează activitatea următoarelor organe:1. mușchii erectori ai firelor de păr2. glandele endocrine sebacee3. medulosuparenalele4. glandele intestinale

98. Nervii vagi inervează:1. mucoasa faringelui și laringelui, prin fibre somatosenzitive2. mușchii faringelui și laringelui, prin fibre somatomotorii3. tegumentul urechii externe, asigurând sensibilitatea exteroceptivă4. zonele reflexogene, făcând parte din calea aferentă a reflexului depresor

99.Referitor la perechea a VIII-a de nervi cranieni sunt false următoarele afirmaţii:1. au originea aparentă în şanţul bulbopontin2. conduc impulsuri ce apar în urma stimulării unor celule epiteliale senzoriale3. conţin axonii protoneuronilor căii vestibulare ce vor face sinapsă în trunchiulcerebral4. formează segmentul de conducere al analizatorului auditiv cu protoneuronul înganglionul Scarpa

100.Nucleii senzitivi bulbari:1. corespund coarnelor posterioare ale măduvei spinării2. conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, II, VII3. conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, VII,VIII,IX, X

5. sunt nucleii de origine ai nervilor cranieni V, VII, VI, IX, X

101.Deutoneuronul căii sensibilităţii proprioceptive conştiente se află în:1. nucleul ambiguu din bulb2. ganglionul spinal3. cornul anterior medular4. bulbul rahidian

102. Cerebelul:1. nu intervine în conducerea influxurilor nervoase ascendente2. în timpul somnului neuronii Purkinje nu sunt inhibaţi3. nu modifică comenzile pentru musculatura somatică4. contribuie la realizarea reflexelor posturale, de redresare şi locomotorii

103.Neuronul:1. corpul celular al neuronului formează substanţa cenuşie a nevraxului2. teaca de mielină are rol nutritiv, de protecţie şi izolare3. axonul conduce impulsul nervos centrifug4. dendritele sunt prelungiri obligatorii, unice, ce conduc impulsul nervos aferent

104.Fibrele din emisferele cerebeloase / cerebrale au ca particularităţi;1. la cerebel- eferenţele sunt din nucleii cerebeloşi;2. la emisferele cerebrale – fibrele de asociaţie leagă scoarţa de corpii striaţi;3. la emisferele cerebrale şi cerebeloase – fibrele comisurale leagă emisferele;

4. la cerebel – aferenţele sunt exclusiv corticale.

105.Arcul reflex rotulian şi arcul reflex al clipirii la stimularea corneei au ca asemănări:1. un ganglion extranevraxial pe calea aferentă;2. caracter de specie şi transmitere ereditară;3. axoni ai unor motoneuroni pe calea eferentă;

4. centrii nervoşi localizaţi în substanţa cenuşie

106.Ganglionii nervoşi mezenterici şi ciliar au ca asemănări:1. aparţin sistemului nervos periferic;2. primesc fibre preganglionare mielinice;3. conţin al doilea neuron de pe calea eferentă a arcului reflex respectiv;

4. au sinapse colinergice ca şi ganglionul celiac

107.In măduva spinării există neuroni motori care :1. determină contracţii ale muşchilor striaţi scheletici;2. trimit axoni prin rădăcina anterioară a nervului spinal;3. conduc impulsuri spre muşchiul striat cardiac;

4. pot trimite axoni prin ramurile comunicante cenuşii.

108.Tegumentul deserveşte tipuri de sensibilitate la care participă următoarele fascicule medulare:

1. sensibilitatea tactilă grosieră- fasciculele spinotalamice anterioare;2. sensibilitatea proprioceptivă conştientă- fasciculele spinobulbare;3. sensibilitatea termică şi dureroasă- fasciculele spinotalamice laterale;

4. sensibilitatea tactilă epicritică- fasciculele Gowers.

109.Cordoanele anterioare şi laterale al măduvei conţin:1. fascicule ce aparţin sistemului extrapiramidal ;2. căi specifice ale sensibilităţii exteroceptive;3. fascicule ale sistemului motilităţii voluntare;4. căi specifice legate de analizatorul kinestezic.

110.Calea aferentă parasimpatică include nervi care au fibre ce culeg informaţii din:1. zone reflexogene cardiace – nervul IX;2. interoceptori din colonul sigmoid – nervul vag;3. zone reflexogene vasculare – nervul glosofaringian;

4. glandele lacrimale – nervul facial.

111.Rădăcina posterioară a nervului spinal:1. este formată din prelungirile neuronilor din cornul medular posterior2. conţine fibre senzitive3. este formată din dendritele neuronilor somatomotori α şi γ

are pe traseul ei un ganglion cu neuroni pseudounipolari

112.Ramura oftalmică a nervului trigemen inervează:1. globii oculari2. pielea regiunii temporale3. pleoapa superioară4. pleoapa inferioară

113.Nervii oculomotori:1. au fibre visceromotorii cu origine în mezencefal2. constituie calea aferentă a reflexului de acomodare3. inervează muşchiul ridicător al pleoapei superioare4. conţin fibre senzoriale optice

114.Fibrele preganglionare simpatice sinapsează în:1. ganglionii laterovertebrali cervicali2. ganglionul mezenteric inferior3. ganglionul celiac4. medulosuprarenală

115.Este reflex vegetativ cu centrii nervoşi în trunchiul cerebral:1. pupilodilatator2. sudoral3. pilomotor4. salivator

116.In elaborarea unui reflex condiţionat:1. se asociază un stimul absolut cu un stimul iniţial indiferent2. stimulul absolut precede stimulul indiferent3. cei doi stimuli coincid repetat în timp4. se stabileşte o legatură funcţională permanentă între focarele de excitaţie ale celor doi stimuli

117.Fasciculul rubrospinal:1. se încrucişează la nivel medular2. ajunge în cordoanele laterale medulare3. este o cale piramidală cu origine în pedunculii cerebrali4. conduce impulsuri care inhibă tonusul muscular

118.Originea reală a nervilor cranieni este în :1. nucleul motor pontin pentru fibrele motorii din cele trei ramuri ale nervului trigemen2. nucleul ambiguu din bulb pentru fibrele motorii ale nervului hipoglos3. ganglionul superior pentru fibrele viscerosenzitive ale nervului glosofaringian4. ganglionul inferior pentru fibrele senzoriale gustative ale nervului vag

119.Eferenţa simpatică spre deosebire de eferenţa parasimpatică se deosebeşte prin:1. fibre preganglionare mai scurte şi postganglionare mai lungi2. sinapse colinergice la nivelul musculaturii striate3. staţie în ganglionii laterovertebrali sau prevertebrali4. foloseşte calea unor nervi cranieni

120.Placa motorie se caracterizează prin:1. poate avea în alcătuire butoni terminali ai neuronilor gamma2. butonii sinaptici pătrund în faldurile sarcolemei3. este componentă a unităţii motorii a muşchiului scheletic4. în fanta joncţiunii se descarcă adrenalină care determină hiperpolarizarea sarcolemei

121. Sistemul limbic:1. prezintă legături cu talamusul şi hipotalamusul2. conţine bulbii olfactivi şi tracturile olfactive3. intervine în controlul comportamentelor instinctive4. are conexiuni extinse cu neocortexul

122.Nervul facial:1. produce mişcarea buzelor în timpul etapei bucale a digestiei2. recepţionează gustul zahărului3. stimulează descărcarea de salivă din glandele sublinguale 4. intervine în al doilea timp al deglutitiei

123. Calea aferentă vegetativă:1. este formată din dendritele şi axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul

spinal2. este asemănătoare cu cea a reflexului somatic3. este conectată cu baroreceptorii şi osmoreceptorii4. are neuronul visceroaferent în ganglionii ataşaţi nervilor cranieni: III, VII, IX,

X

124. Fasciculul spinocerebelos dorsal:1. este un fascicul ascendent ce conduce sensibilitatea proprioceptivă de control al mişcării2. ajunge în cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori3. este un fascicul direct situat în cordonul lateral4. are staţie de releu talamică şi proiecţie în cortexul cerebelos

125.Fasciculul cuneat:1. este un fascicul care se încrucişează în măduvă2. urcă din cornul posterior medular spre nucleul Burdach3. este format din axoni ai deutoneuronilor medulari

4. transmite informaţii despre simţul poziţiei şi al mişcării

126. Nucleii senzitivi ai bulbului:1. sunt echivalenţi coarnelor posterioare ale măduvei spinării2. includ şi nucleii cohleari ai nervilor acustico-vestibulari3. conţin deutoneuroni cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, X4. sunt reprezentaţi şi de nucleul solitar al nervilor IX, X, XI

127.Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel al reflexului de flexie:1. aparţine unui reflex medular miotatic2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă3. implică efectori musculari şi exteroceptori4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă

128. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:1. participă la formarea corpului calos2. înconjoară ventriculii cerebrali I şi II3. uneşte bazal cele două emisfere cerebrale4. conţine fibre de asociaţie interemisferice

129. Funcţia de conducere a punţii se realizează prin:1. fasciculul Flechsig ce străbate toate etajele trunchiului cerebral2. fibre corticonucleare pentru nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V3. fascicule comisurale care leagă etajele trunchiului cerebral4. lemniscul medial ce pleacă din nuclei Goll şi Burdach din bulb

130. Fibrele postganglionare vegetative:1. parasimpatice au distribuţie limitată, în principal la cap şi viscere2. simpatice inervează muşchii piloerectori de la nivelul membrelor3. parasimpatice pot avea origine în ganglioni intramurali sau juxtaviscerali4. simpatice pot avea sinapsă în ganglionii prevertebrali

131.Fibre nervoase din nervii splanhnici: 1. mari conduc impulsuri care vor relaxa musculatura colecistului 2. inferiori participă la formarea plexurilor vegetative mixte 3. mici au originea în coarnele laterale ale măduvei T10 – T12 4. mari şi mici fac sinapsă în ganglionii celiaci sau mezenterici

132. Originea reală sau aparentă a nervilor cranieni este în: 1. ganglionul geniculat pentru fibrele senzoriale ce inervează 1/3 posterioară a limbii 2. lama cvadrigemina pentru fibrele motorii ale nervului trohlear 3. ganglionul inferior pentru fibrele ce inervează tegumentul urechii externe 4. şantul antero-lateral cervical superior pentru rădăcina spinală a nervului accesor

133. Traseele nervoase care traversează trunchiul cerebral includ axonii: 1. unor neuroni corticali cu încrucişare bulbară sau medulară 2. neuronilor din ganglionii spinali care conduc sensibilitatea epicritică 3. deutoneuronilor sensibilităţii termice şi dureroase 4. deutoneuronilor căii proprioceptive inconştiente din partea inferioară a trunchiului

134.Nervii trigemeni: 1. inervează senzitivo-senzorial mucoasa cavităţii bucale 2. conţin fibre nervoase senzitive şi motorii pentru muşchii masticatori 3. participă la formarea căii eferente în cazul reflexului palpebral

4. au fibre somatomotorii cu origine în nuclei pontini

135.Corpii striaţi: 1. modulează mişcările automate elaborate în ariile corticale piramidale 2. iniţiază, stopează şi monitorizează balansarea braţelor în timpul mersului 3. stimulează tonusul muscular prin intermediul nucleului roşu 4. sunt implicaţi în circuitul neuronal cortico-strio-talamo-cortical

136.Nervii cranieni IX și X au în comun următoarele caracteristici:1. sunt nervi micști, conducând și informații proprioceptive2. conduc sensibilitatea exteroceptivă de la nivelul urechii3. contractă mușchii netezi ai faringelui și laringelui4. fac parte din calea aferentă a reflexului depresor

137.Fasciculele spinocerebeloase direct și încrucișat:1. conțin axoni ai deutoneuronilor bulbari2. conduc sensibilitatea proprioceptivă de control al mișcării3. sunt conținute în cordoanele anterioare4. transmit informații preluate prin terminații anulospirale și ”în buchet”

138. Sensibilitatea interoceptivă este condusă prin căile:1. spinobulbare2. spinotalamice3. spinocerebeloase directe și încrucișate4. nespecifice, ale substanței reticulate

139.Fasciculul piramidal direct:1. are origine în structuri motorii corticale și subcorticale2. se termină în coarnele laterale, pe neuronii somatomotori3. se încrucișează la nivelul decusației piramidale4. are traseu prin cordonul medular anterior

Secționarea nervilor vagi este urmată de:1. bronhodilatație2. inhibarea secreției glandelor intestinale3. creșterea forței de contracție a inimii4. stimularea peristaltismului gastrointestinal42. Calea eferentă vegetativă:1. presupune existența unor ganglioni spinali sau cranieni2. conține doi neuroni motori, primul cu origine în cordoanele laterale3. este conectată cu baro-, preso- și chemoreceptorii4. include cel puțin o sinapsă colinergică43. SNV simpatic și parasimpatic acționează:1. antagonist în reglarea diametrului pupilar2. complementar în reglarea secreției salivare3. cooperant la nivelul aparatului reproducător4. sinergic în reglarea secreției de catecolamine44. În cordoanele laterale medulare se află:1. fasciculul fundamental lateral2. fasciculul spinocerebelos ventral3. fasciculul rubrospinal4. fasciculul spinotectal

Fasciculele gracilis și cuneat:1. conțin axoni ai deutoneuronilor bulbari

2. conduc sensibilitatea epicritică și proprioceptivă de control a mișcării3. au traiect prin cordonul posterior opus4. pot transmite informații preluate de la fusurile neuromusculare

Identificați afirmația corectă referitoare la reflexul rotulian:1. se închide în coarnele anterioare medulare2. implică participarea neuronilor intercalari3. se realizează pe căi rapide de conducere4. este provocat de un agent nociv (percuția tendonului)

54. Acetilcolina este implicată în transmiterea sinaptică de la nivelul: 1. Ganglionilor laterovertebrali

2. Plăcilor motorii

3. Medulosuprarenalei

4. Ganglionilor spinali

55. Nervul vag: 1. Prezintă fibre vegetative care inervează vezica urinară

2. Asigură inervația simpatică a inimii și plămânilor

3. Inervează prin fibre somatomotorii mucoasa faringiană

4. Conține fibre viscerosenzitive cu rol de baro- sau chemoreceptori

56. Dendrite ale neuronilor din ganglionii de pe traseul unor nervi cranieni micști pot realiza sinapse cu: 1. Celulele receptoare situate pe membrana bazilară

2. Celule epiteliale de tip senzorial

3. Celulele receptoare ale maculei otolitice saculare

4. Receptorii gustativi de la nivelul mucoasei linguale

57. Stimularea SNV simpatic determină următoarele efecte: 1. Secreție salivară apoasă abundentă

2. Contracția musculaturii bronșice

3. Adaptare pentru vederea de aproape

4. Relaxarea musculaturii vezicii urinare

58. Nucleii motori ai nervilor cranieni din mezencefal: 1. Primesc aferențe de la nucleii vestibulari bulbari

2. Trimit impulsuri motorii celor 6 mușchi extrinseci oculari

3. Primesc aferențe de la neocortexul motor

4. Trimit eferențe la mușchii irisului și ai corpului ciliar