Universitatea Spiru Haret Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.)

Unitatea de învăţare 1 IMPORTANŢA PRACTICII PEDAGOGICE ÎN FORMAREA INIŢIALĂ

PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Cuvinte-cheie: Practica pedagogică, aptitudinea pedagogică, standarde profesionale,

principii-nucleu, cuvinte-cheie Toate achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho-pedagogice şi

didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită a ambianţei şcolare (procesul de învăţământ) şi extraşcolare (activităţi para/perişcolare). Mai mult, prin practică, toate cunoştinţele şi competenţele dobândite sunt activate, combinate şi adaptate la situaţii şi contexte particulare (ex. predarea aceleiaşi lecţii la clase diferite).

Societatea de azi şi de mâine are aşteptări din ce în ce mai ridicate de la profesori. De aceea, pregătirea în specialitate concomitentă cu cea pentru cariera didactică implică o dublă responsabilitate.

Practica pedagogică este activitatea prin care, în anul III de studiu, cele două laturi ale formării profesionale (didactică şi de specialitate) interacţionează cu adevărat. Importanţa practicii pedagogice derivă şi din faptul că este singura formă prin care se formează aptitudinea pedagogică şi se pun bazele unui stil didactic personal.

Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, „o formaţiune psihologică complexă care, bazată pe un anumit nivel de organizare şi funcţionalitate al proceselor psihice - modelate sub forma unui sistem de acţiuni şi operaţii interiorizate, constituite genetic conform modelului extern al activităţii educaţionale -, facilitează un comportament eficient al cadrului didactic prin operaţionalizarea adaptativă a întregului conţinut al personalităţii sale.”(N.Mitrofan, 1988, p.56). Ea intră în structura personalităţii profesorului pe măsura formării şi dezvoltării în şi prin activitatea didactică. Această activitate debutează prin calitatea de student practicant, prin activităţile de practică pedagogică, urmând a fi definitivată în primii ani de învăţământ, la catedră. Pe acest fapt se bazează şi motivaţia utilizării noţiunilor de obiective şi nu de competenţe, atunci când se analizează problematica finalităţilor în practica pedagogică a studenţilor.

Subliniem faptul că aptitudinile pedagogice se formează şi se dezvoltă prin interiorizarea şi generalizarea modelelor de acţiune pedagogică oferite prin activităţile specifice învăţării profesiunii de cadru didactic ( Programa-cadru ). De aici, necesitatea organizării optime a acestei activităţi; subaprecierea sau organizarea defectuoasă au repercusiuni pe termen lung asupra formării aptitudinii pedagogice, a învăţării profesiunii didactice.

Cunoştinţele de specialitate ale studenţilor-practicanţi se împletesc cu primele elemente de competenţă psihopedagogică. Competenţa psihopedagogică este conferită de sinteza acelor însuşiri psihopedagogice prin care se asigură eficienţa şi eficacitatea procesului didactic. Recomandări actuale pentru activitatea de formare a viitorilor profesori accentuează focalizarea pe formarea unor capacităţi înalte, care să includă motivaţia pentru învăţare, creativitatea şi cooperarea (din Raportul OECD „Profesorii pentru şcolile de mâine – Analiza indicatorilor educaţiei mondiale”, 2001) Standarde profesionale ale profesiunii didactice

Obiectivele, conţinuturile şi formele de organizare a activităţii de practică pedagogică sunt stabilite în funcţie de formarea succesivă a unor competenţe solicitate de profesiunea didactică.

Întrucât Legea învăţământului nr.84/1995 prevede „standarde naţionale pentru atestarea calităţii de cadru didactic”, MEC a elaborat „Standardele profesionale pentru predarea în învăţământul primar” şi „Standardele pentru predarea matematicii în gimnaziu”, plecând de la

următoarele principii-nucleu, principii care exprimă concepţia actuală asupra conţinutului specific al profesiei didactice şi asupra calităţilor unui bun profesor:

cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă; cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria dezvoltare; cadrul didactic este membru al comunităţii; cadrul didactic are o atitudine reflexivă; cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu idealul

educaţional. Pentru studenţii care se pregătesc să devină şi cadre didactice, aceste principii-nucleu trasează

liniile călăuzitoare în tot ceea ce fac pentru însuşirea profesiunii didactice, iar practica pedagogică este activitatea reprezentativă în acest sens. Practica pedagogică a studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice universitare şi profesori-mentori, printr-un parteneriat Universitate - Inspectorat Şcolar, Facultate - Şcoală de aplicaţie. Obiectivele intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi formele de organizare a acestora se subordonează obiectivului general al practicii pedagogice: învăţarea şi exersarea profesiunii didactice.

Unitatea de învăţare 2 REGLEMENTĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

PRACTICII PEDAGOGICE Cuvinte cheie: bază normativă a practicii pedagogice, profesori-mentori, Certificat de absolvire, examen final.

Practica pedagogică este disciplina de învăţământ prevăzută ca formă de activitate instructiv -educativă în: art. 68 din Legea Învăţământului nr. 84/1995; Art. 51 alin.(5) din Statutul personalului didactic, aprobat prin Legea nr.128 / 12.07.1997; Ordinul M.E.N. nr. 3312 din 23 februarie 1998 (Regulamentul de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice); Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr 3345/25.02.1999 cu privire la reforma formării iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru cariera didactică; Precizările nr. 39076/22.10.2001 pentru aplicarea O.MEN nr. 3345/1999, cu privire la noul curriculum pentru formarea profesorilor.

Toate documentele legislative enumerate mai sus se constituie în baza normativă a practicii pedagogice.

Pentru studenţii care optează pentru cariera didactică, practica pedagogică are caracter obligatoriu, ca dealtfel toate disciplinele ce intră în trunchiul comun din Planul de învăţământ al D.P.P.D.

La realizarea obiectivelor şi a conţinuturilor practicii pedagogice contribuie grupul de profesori-mentori din învăţământul preuniversitar. Mentorii sunt profesori de specialitate remarcaţi prin rezultate deosebite în activitatea de pregătire a elevilor, grad didactic I, experienţă didactică şi publicistică (activităţi metodice, publicaţii s.a.), deschidere şi înclinaţie în munca de îndrumare a viitorilor profesori.

Instituţiile de învăţământ în care se desfăşoară practica pedagogică, sunt nominalizate printr-un Protocol încheiat între Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitate şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv Inspectoratele Şcolare Judeţene. Lista cu profesorii-mentori este precizată în Protocolul încheiat între fiecare facultate, prin coordonatorul său, şi inspectorul de specialitate.

Grupa de studenţi repartizată fiecărui mentor cuprinde cel puţin cinci studenţi şi cel mult doisprezece studenţi.

Neefectuarea practicii pedagogice atrage după sine imposibilitatea acordării Certificatului de absolvire a cursurilor D.P.P.D., certificat necesar atât la înscrierea la concursurile de titularizare în

învăţământ, cât şi în activitatea didactică, în calitate de profesor-suplinitor.

Unitatea de învăţare 3 FINALITĂŢI, CONŢINUTURI ŞI COORDONATE

ALE PRACTICII PEDAGOGICE Cuvinte cheie: programă-cadru, obiectiv fundamental, obiective generale şi obiective specifice, grilă de observaţie, fişa de asistenţă, fişa de evaluare. 1. Finalităţile activităţii de Practică pedagogică

Finalităţi, conţinuturi şi sugestii metodologice în practica pedagogică desemnează în fapt explicitarea unei posibile programe pentru activitatea de practică pedagogică. Programa de Practică pedagogică prezentată aici este o programă - cadru: activităţile majore din Programa cadru sunt obligatorii 80%, urmând ca prin Programa analitică acestea să fie abordate într-o manieră personalizată de fiecare organizator de practică pedagogică, să fie aprofundate şi / sau dezvoltate pe segmentul de 20 %.

Oricare ar fi tipurile de activităţi organizate, efectuarea activităţii de practică pedagogică trebuie să aibă în vedere atingerea Obiectivelor generale ale acesteia.

Conceptele cu care operează categoria de „finalităţi” în practica pedagogică sunt derivate după principiul cunoscut (de la general la particular) şi se ierarhizează pe următoarele niveluri:

obiectiv fundamental (finalitate generală); obiective generale (viitoare competenţe generale); obiective specifice (viitoare competenţe specifice).

După parcurgerea activităţii de practică pedagogică, studenţii vor fi capabili de a dovedi comportamentele solicitate prin obiectivele generale şi specifice, comportamente ce se subordonează obiectivului fundamental: învăţarea şi exersarea profesiunii didactice. Aceste comportamente stau la baza dobândirii viitoarelor competenţe generale şi specifice, însuşiri ce intră în structura competenţei psihopedagogice. Ele se află în acord atât cu Standardele profesionale pentru profesia didactică, cât şi cu competenţele-cheie solicitate prin actualele Programe pentru acordarea gradelor didactice.

Obiective generale (OG) stau la baza formării viitoarelor competenţe generale, motiv pentru care au un grad ridicat de generalitate şi de complexitate şi sunt urmărite pe durata celor două semestre de practică pedagogică, orientând studenţii-practicanţi în dezvoltarea şi autoperfecţionarea în viitor a aptitudinii pedagogice.

Obiectivele specifice (OS), ca etape în demersul către atingerea obiectivelor generale, se subordonează acestora din urmă. Acest fapt este evidenţiat şi prin numerotare. Spre exemplu, OS 2.3. este al treilea OS care explicitează OG 2.

Totodată, obiectivele specifice corelează cu propunerea unor tipuri de activităţi şi cu cerinţele portofoliului pentru fiecare colocviu de evaluare. Obiective generale şi specifice ale activităţii de practică pedagogică A. Cunoaşterea documentelor curriculare şi şcolare pe care se fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic; 1.1.Caracterizează modul de organizare şi de funcţionare a unităţii de învăţământ, pe principalele tipuri de activităţi: activitate de conducere, activitate metodică şi de perfecţionare, activitatea de consiliere şi de orientare. 1.2.Cunoaşte principalele competenţe, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi pe care le reuneşte profesia de cadru didactic.

1.3.Utilizează principalele documente şcolare: Planul de învăţământ, Programa şcolară, Planificarea anuală, Proiectul unităţii de învăţare, Proiectul de lecţie; 1.4.Stăpâneşte conceptele ştiinţifice fundamentale din disciplina de specialitate; 1.5.Realizează conexiuni cu alte domenii ale cunoaşterii; 1.6.Studiază materiale auxiliare, compară manuale alternative şi ia decizii în privinţa utilizării lor.

B. Efectuarea / exersarea unor activităţi specifice procesului de învăţământ, urmărind valorificarea cunoştinţelor de Psihologia educaţiei, Pedagogie, Didactica specialităţii. 2.1. Desfăşurarea activităţii de practică observatorie 2.1.1. Capacitatea de a identifica principalele componente ale procesului de învăţământ; 2.1.2. Capacitatea de a preciza etapele activităţilor didactice şi acţiunile ce au loc, în succesiunea

lor, la toate lecţiile sau la alte forme de activitate asistate; 2.1.3. Dovedirea capacităţii de observaţie a fiecărui eveniment al lecţiei, în timpul activităţii de

practică observatorie; 2.1.4. Propune Fişe de evaluare formativă/finală, în funcţie de lecţia la care urmează să asiste; 2.1.5. Corectează lucrările elevilor, notele acordate urmând a fi confruntate cu cele date de

profesorul clasei. 2.1.6. Concepe soluţii şi alternative posibile, originale şi eficiente, la diferitele probleme pedagogice

identificate; 2.1.7. Apreciază gradul de adecvare a metodelor şi a mijloacelor de învăţământ utilizate, în raport

cu situaţia educaţională dată; 2.1.8. Formulează concluzii cu caracter de evaluare. 2.2. Dezvoltarea abilitaţilor practice în proiectarea didactică 2.2.1. Elaborează, pe baza fişelor de asistenţă, cel puţin două proiecte didactice la două tipuri de lecţie; 2.2.2. Proiectează o secvenţă didactică, o lecţie, o unitate de învăţare; 2.2.3. Elaborează Proiectul unei unităţi de învăţare în două variante, în funcţie de numărul de ore alocat (Ex.:1 oră la liceele teoretice, 2-3 ore la liceele de profil, în funcţie de Planul de învăţământ adoptat de şcoală); 2.2.4. Stabileşte, din timp util, datele necesare proiectării lecţiei de probă, urmărind parcurgerea următoarelor etape: profesorul îndrumător, disciplina, clasa, subiectul lecţiei, sistemul de lecţii – analiza curriculum-lui şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă / competenţelor specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor, formularea obiectivelor operaţionale, anticiparea activităţii instructiv-educative. 2.2.5. Realizează / Desfăşoară o secvenţă didactică, o lecţie de probă; 2.2.6. (Auto) evaluează o secvenţă didactică, 1-2 lecţii de probă. 2.2.7. Proiectează activităţi didactice cuprinse în Curriculum la decizia şcolii (CDS). 2.3. Organizarea activităţilor de predare-învăţare în lecţia finală: 2.3.1. Construieşte demersuri didactice bazate pe adoptarea strategiilor didactice adecvate (metode şi procedee, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii elevilor, tratare diferenţiată, modalităţi specifice de evaluare şi de notare) conţinuturilor şi finalităţilor. 2.3.2. Capacitatea de a face accesibile cunoştinţele transmise, adaptându-şi metoda fiecărui elev,

grup, clasă; 2.3.3. Stabileşte legături interdisciplinare şi pune accentul pe conexiunile între cunoştinţe; 2.3.4. Foloseşte strategii educaţionale centrate pe elev; 2.3.5. Organizează clasa eficient, îmbinând activitatea individuală cu cea de grup; 2.3.6. Urmăreşte activitatea elevilor şi organizează studiul diferenţiat; 2.3.7. Foloseşte resurse didactice cât mai variate, adaptate obiectivelor propuse; 2.3.8. Creează şi foloseşte în clasă materiale didactice adecvate; (realizează un material didactic

personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate). 2.3.9. Propune exemple relevante care stimulează gândirea şi imaginaţia elevilor; 2.3.10. Îmbină intuiţia cu rigoarea; 2.3.11. Stimulează elevii să dezvolte proiecte de microstudiu, referate etc; 2.3.12. Valorifică în predare situaţii practice relevante din activitatea de practică observativă. 2.3.13. Realizează activitatea didactică având în vedere acţiuni de evaluare continuă, în scopul perfecţionării lecţiei pe parcursul derulării ei (elemente de conexiune inversă). 2.4.Utilizarea acţiunilor evaluative la lecţiile de probă şi la lecţia finală;

Selectează metodelor şi instrumentelor de evaluare potrivite şi le integrează eficient în procesul didactic; Urmăreşte progresul elevilor în învăţare; Realizează o evaluare sistematică; Valorifică tipuri diferite de rezultate ale evaluării; Dezvoltă la elevi capacitatea de autoevaluare.

3. Formarea/dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora. 3.1.Oferă şanse egale tuturor elevilor şi adaptează demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi; 3.2. Stimulează interesele şi motivaţia elevilor pentru studiul şi aplicaţiile practice ale disciplinei de specialitate; 3.3.Creează elevilor oportunităţi de a lua decizii şi de a manifesta autonomie; 4.4.Identifică acele căi de comunicare cu elevii, prin care aceştia sunt încurajaţi să comunice şi chiar să argumenteze propriile puncte de vedere; 3.5.Demonstrează abilitaţi de comunicare, de empatie şi de cooperare, de menţinere a relaţiilor socio-afective pozitive necesare realizării activităţii didactice; 3.6.(opţional) Completează Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev.

4. Capacitatea de autoevaluare şi de integrare a feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza unor activităţi instructiv-educative (strategii, evaluare, proiectare didactică); 4.1. Să (auto)aprecieze / Să (auto)evalueze, pe baza unor criterii riguroase, lecţia desfăşurată. 4.2. Să propună variante metodologice posibile, prin care lecţia susţinută poate avea o eficienţă sporită. 5. Implicarea în realizarea unor activităţi complementare lecţiilor desfăşurate în şcoală şi în afara şcolii: 5.1.Colaborează cu colegii de grupă şi cu profesorii-mentori care pot fi şi profesori- diriginţi; 5.2.Participă la o activitate ştiinţifică din cadrul comisiei metodice; 5.3.Propune conţinuturi pentru predarea interdisciplinară şi cross-curriculară; 5.4.Utilizează noile tehnologii ale instruirii asistate de calculator (IAC ) în elaborarea materialelor curriculare; 5.5.Identifică posibilităţi de cooperare cu alte medii educaţionale; 5.6.Participă la o activitate de antrenare a comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare.

2. Sugestii privind conţinutul activităţilor de practică pedagogică OBIECTIVE TIPURI DE ACTIVITĂŢI SPECIFICE 1.1., 1.2. Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ, cu profesorii-mentori şi

profesori-diriginţi.5.1., 5.2., 5.3., 5.5. Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau

întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.1.2., 1.5. Construirea unui profil de competenţe al cadrului didactic 2.1., 5.6. Activităţi de practică observativă, pe baza unei Grile de observaţie, cu

consemnarea observaţiilor: aspecte reuşite ce merită să fie reţinute, aspecte ce pot fi îmbunătăţite; Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ şi consemnarea datelor în Fişa de asistenţă.

2.1.6., 2.1.7., 2.1.8. Discuţii de analiză în urma orelor asistate

2.2.(1-7) Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din Curriculum la Decizia Şcolii (CDS), Proiecte de lecţie.

2.3.9., 5.4 Conceperea unui material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.

2.2.7. Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS 5.1. 5.5., 5.6. Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă cu

alte unităţi de învăţământ de profil s.a. Participarea la o şedinţă a Comisiei metodice.

2.2.5. Activităţi de proiectare didactică (unitate de învăţare şi lecţie); 2.3. (1-14) Asumarea rolului de manager al procesului educaţional 2.3.5., 2.3.7., 2.4.2., 2.4.5., 3.1., 3.2.

Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi elevii, şi cu caracter diferenţiat;

4.1., 4.2. Discuţii de analiză a lecţiei de probă Fişa de evaluare a lecţiei de probă3.3., 3.4., 3.5., 3.6., 5.1., 5.6.

Activitatea de consiliere şi de orientare Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică

3.5., 5.5., 5.6. Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu elevii.

Sugestii pentru realizarea documentelor curriculare specifice (grilă de observaţie, fişe de asistenţă) GRILĂ DE OBSERVAŢIE A LECŢIEI Unitatea de învăţământ: __________________________ Numele şi prenumele profesorului-mentor: __________ Data: ___________ Clasa: __________ Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _______ Disciplina: _________________________________________ Tema lecţiei: _______________________________________ Tipul lecţiei: _____________________________________

Coloane: 1. Indicatori 2. Recunoaşterea acţiunii indicatorilor 3. Aspecte semnificative privind

organizarea şi desfăşurarea lecţiei, în funcţie de etapele lecţiei şi, acolo unde consideraţi, în funcţie de indicatori 1. Aspect informativ - conţinut ştiinţific - adaptarea la nivelul clasei - încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare

- realizarea cerinţelor programei şcolare (O.C.-O.R.; C.G.-C.S.) 2. Aspect formativ - utilizarea metodelor activ. - particip. (sugerate de programa şcolară)

- realizarea conexiunii inverse - dezvoltarea capacităţilor intelectuale - valorif. valenţelor educative ale temei - ezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

3. Metodologia didactică - aplic. metodelor şi a procedeelor did. - utilizarea mijloacelor de învăţământ - încadrarea în timp 4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială - formativă - finală 5. Relaţia profesor - elev; elev - elev - atmosferă de lucru în clasă -organizarea activit. pe grupe sau independent / individual

3.2. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ Unitatea de învăţământ: __________________________ Numele şi prenumele profesorului-mentor: _________ Data: _____________ Clasa: ____________ Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): ___ Disciplina: ________________________________________ Subiectul lecţiei: Unitatea de învăţare: ______________________________ Tipul lecţiei: Obiective operaţionale: Metode şi procedee: Mijloace de învăţământ:

Desfăşurarea lecţiei Întrebări şi observaţii