Sinteza calității apelor din România în anul 2010 de calitate a apelor/Attachments/16... ·...

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2016 2016

1

Administraţia Naţională

”Apele Române”

BUCUREŞTI

2017

Sinteza calităţii apelor din

România

în anul 2016

(extras)


2

Drepturile de proprietate intelectuală a datelor şi informaţiilor cuprinse în acest material

aparţin Administraţiei Naţionale “ Apele Române”


3

CUPRINS

ABREVIERI .................................................................................................................................. 6

I. RESURSELE DE APĂ ........................................................................................................ 7

1. RESURSELE DE APA TEORETICE SI TEHNIC UTILIZABILE ................................................... 7

II. APELE DE SUPRAFAŢĂ .................................................................................................. 9

1. STAREA ECOLOGICĂ / POTENŢIALUL ECOLOGIC AL CURSURILOR DE

APĂ (RÂURI) PE BAZINE HIDROGRAFICE ........................................................................ 9

1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA ................................................................................ 9

1.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Tisa ..................................................................... 9

1.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Tisa ............................................................. 9 1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ ............................................................................ 9

1.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul

hidrografic Someş .......................................................................................................... 9 1.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş ....................................................... 10 1.3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ....................................................................... 10


monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri ............................................................... 10 1.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate -

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri ...................................................... 10 1.4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ ......................................................................... 10


monitorizate în bazinul hidrografic Mureş ................................................................. 10 1.4.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 11 1.5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA ...................................................................... 11 1.6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ ...................................... 11


monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş ..................................... 11 1.6.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-

râuri în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş .................................................. 11 1.6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş ..................................... 12 1.7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA ..................................................... 12

1.7.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în

bazinele hidrografice Nera – Cerna ............................................................................ 12 1.7.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate

(CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna ............................................. 12 1.8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU ................................................................................. 12


monitorizate în bazinul hidrografic Jiu ...................................................................... 12 1.8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Jiu ...................................................................... 12 1.9. BAZINUL HIDROGRAFIC OLT ............................................................................... 13


4


monitorizate în bazinul hidrografic Olt ...................................................................... 13 1.9.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Olt ............................................................. 13 1.10. BAZINUL HIDROGAFIC ARGEŞ .............................................................. 13

1.10.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în

bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................ 13 1.10.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri în bazinul hidrografic Argeş .............................................................................. 13 1.10.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Argeş .................................................................. 14 1.11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA ........................................................... 14

1.11.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul

hidrografic Vedea ........................................................................................................ 14

1.11.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Vedea ........................................................ 14 1.11.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri în

bazinul hidrografic Vedea ........................................................................................... 14 1.12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA .................................................... 14

1.12.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa .......................................................... 14 1.12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate -

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa .................................................. 15 1.12.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – râuri monitorizate în

Bazinul Hidrografic Ialomiţa ...................................................................................... 15 1.13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET ............................................................. 15

1.13.1. Bazinul Hidrografic Siret (propriu-zis) ........................................................... 15

1.13.1.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Siret ........................................................ 15

1.13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret ............................................... 15

1.13.1.3 Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale râuri în

bazinul hidrografic Siret .................................................................................. 15

1.13.2. Sub-bazinul Hidrografic Bârlad ..................................................................... 16 1.13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în

sub-bazinul hidrografic Bârlad ....................................................................... 16


modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad .................................... 16

1.13.3. Sub-Bazinul Hidrografic Buzău ...................................................................... 16 1.13.3.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă

- râuri monitorizate în Sub-Bazinului Hidrografic Buzău............................. 16

1.13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate râuri în

Sub-Bazinul Hidrografic Buzău ...................................................................... 16 1.14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT............................................................... 16


monitorizate în bazinul hidrografic Prut .................................................................... 16 1.14.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut ........................................................... 17 1.14.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Prut .................................................................... 17


5

1.15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE ........................................................ 17

1.15.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul

Hidrografic Dunăre ..................................................................................................... 17

1.15.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – puternic modificate

şi artificiale în Bazinul Hidrografic DUNĂRE ......................................................... 17 1.16. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL ....................................................... 17

1.16.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în bazinul hidrografic

Litoral 17

1.16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri în

bazinul hidrografic Litoral .......................................................................................... 18 1.17. FLUVIUL DUNĂREA .................................................................................... 18

1.17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al fluviului

Dunărea ........................................................................................................................ 18

1.17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) pe

cursul principal al fluviului Dunărea ......................................................................... 18

1.17.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale pe cursul principal al

fluviului Dunărea ........................................................................................................ 18 1.18. STAREA/POTENŢIALUL ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ –

RÂURI NATURALE, PUTERNIC MODIFICATE ŞI ARTIFICIALE

NEPERMANENTE MONITORIZATE ........................................................................ 18

2. CALITATEA APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA .................................................... 21

3. CALITATEA APELOR SUBTERANE LA NIVEL NAŢIONAL ................................ 23

4. APE UZATE EVACUATE ÎN 2016 ................................................................................ 26

4.1. STRUCTURA APELOR UZATE EVACUATE ........................................................................ 26 4.2. SITUAŢIA CANTITĂŢILOR DE POLUANŢI IDENTIFICAȚI IN APELE UZATE EVACUATE DE

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE, ÎN ANUL 2016 ........................................................... 26

5. POLUĂRI ACCIDENTALE ............................................................................................ 36


6

ABREVIERI

- Bio = elemente biologice

- B = (stare ecologică) bună

- B.H. = bazin hidrografic

- CA = corp de apă

- CAA = corp de apă artificial

- CAPM = corp de apă puternic modificat

- CMA = Concentraţie Maxim Admisibilă

- DCA = Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE)

- SCM = (eng.) Environmental Quality Standard

- FB / Fb = fitobentos

- FB = (stare ecologică) foarte bună

- FCG = elemente fizico-chimice generale

- FP = fitoplancton

- HG = Hotărâre de Guvern

- INCDDD = Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare ”Delta

Dunării”

- M = (stare ecologică) moderată

- MA = medie anuală (aritmetică)

- MZB = macrozoobentos (macronevertebrate bentice)

- N = nutrienţi

- OD = oxigen dizolvat

- P = stare ecologică proastă

- PEB = potenţial ecologic bun

- PEMax = potenţial ecologic maxim

- PEMo = potenţial ecologic moderat

- PS = poluanţi specifici

- S = (stare ecologică) slabă

- SE = stare ecologică

- RCE = raport de calitate ecologică


7

I. RESURSELE DE APĂ

1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri,

fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2016 (Balanta apei – Cerinta

pe anul 2016) se prezintă în tabelul nr.1

Tabelul 1: Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile pentru anul 2016

Sursa de apă

Indicator de caracterizare Total

mii.mc.

A. Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

hidrografice*

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune

40.000.000

13.679.121

3.267.756

B. Dunăre (direct)

1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) **

Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare

2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune***

85.000.000

20.000.000

2.768.602

C. Subteran


din care:

- ape freatice

- ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă

3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în

funcţiune

9.600.000

4.700.000

4.900.000

4.667.639

680.653

D. Marea Neagră

Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare


9.562

Total resurse


2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare


134.600.000

38.346.760

6.726.576

Notă *cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă

în lungul râului; ** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară; *** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral

Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:

resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc./an, luând în

considerare şi aportul Dunării;

o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc./an, luând în considerare numai

aportul râurilor interioare, din acest punct de vedere ţara noastră se situează în

categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.


8

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de

bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea determinată de:

zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;

debitului mediu specific (1 l/s şi km2 în zonele joase, până la 40 l/s şi km2 în zonele

înalte).

evoluţia în timp, astfel încât primăvara se produc viituri importante, urmate de secete

prelungite.

Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, din care 1075

km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3.

Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi

acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile

unităţi tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

0,5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;

0,5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;

0,1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;

0,1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreană;

5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de

carst din bazinul Jiului şi Cernei.

În anul 2016 prelevările totale de apă brută au fost de 6,37 mld.m3 din care:

populaţie 1,05 mld.m3.

industrie 4,08 mld.m3.

agricultură 1,24 mld.m3.

Prelevările de apă au scăzut de la 7,96 mld.m3 în anul 2000 la 6,37 mld.m3 (anul 2016) în

prezent, datorită:

- diminuării activităţii industriale;

- reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;

- reducerii pierderilor;

- aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

Pentru anul 2016 raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă se prezintă în

tabelul nr. 2.

Tabelul 2: Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă în anul 2016

Cerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de utilizare

Activitate Valoare

(mld.mc) Activitate

Valoare

(mld.mc) %

Populaţie 1,12 Populaţie 1,05 93,80

Industrie 4,21 Industrie 4,08 96,90

Agricultură 1,40 Agricultură 1,24 88,60

Total 6,73 Total 6,37 94,70


9

II. APELE DE SUPRAFAŢĂ

1. Starea ecologică / potenţialul ecologic al cursurilor de apă (râuri)

pe bazine hidrografice

În anul 2016 evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al cursurilor de apă s-a

efectuat pe baza rezultatelor obţinute în secţiunile de monitorizare şi aplicând metodologiile de

evaluare conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apă 2000/60/EC.

În anul 2016 au fost monitorizate şi evaluate din punct de vedere al stării

ecologice/potenţialului ecologic un număr total de 936 corpuri de apă (din care pentru 2,88 %

dintre corpuri de apă s-a evaluat starea/potenţialul doar din punct de vedere fizico-chimic) şi o

lungime totală de 37611,70 km.

În cele ce urmează se prezintă distribuţia lungimii cursurilor de apă monitorizate şi

evaluate, în anul 2016, din punct de vedere al stării ecologice/potenţialului ecologic, pe bazine

hidrografice:

1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA


monitorizate în Bazinul Hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării 13 corpuri de

apă naturale - râuri însumând un număr de 1058,074 km. Din lungimea totală (1058,074 km

monitorizată), 924,826 km (87,41 %) s-au încadrat în stare ecologică bună, 105,352 km (9,95

%) în stare ecologică moderată şi 27,896 km (2,64 %)în stare ecologică proastă.

1.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri, însumând un număr de 106,084 km, corpuri de apă care s-au încadrat astfel:

95,454 km(89,98%) în potenţial ecologic bun şi 10,630 km (10,02%) în potenţial ecologic

moderat.

1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ


bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 46 corpuri de apă naturale -

râuri însumând un număr de 2748,08 km. Din numărul total de 2748,08 km monitorizaţi pentru

care s-a evaluat starea ecologică, 1445,59 km (52,60 %) s-au încadrat în stare ecologică bună,

1200,49 km (43,57 %) în stare ecologică moderată, 65,49 km (2,51 %) s-au încadrat în stare

ecologică slabă și 36,51 km (1,32 %) s-au încadrat în stare ecologică proastă.


10


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate 6 corpuri de apă puternic

modificate - râuri însumând un număr de 325,56 km. Din cei 325,56 km monitorizaţi pentru

care s-a determinat potenţialul ecologic, 45,56 km (13,99 %) s-au încadrat în potenţial ecologic

bun şi 280,00 km (86,01 %) în potenţial ecologic moderat.

1.2.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în

bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş a fost monitorizat şi evaluat 1 corp de artificial -

râu cu o lungime de 65,058 km, acesta încadrându-se în potenţial ecologic bun.

1.3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI


monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate, din punct de vedere al stării

ecologice, 39 corpuri de apă - râuri însumând un număr de 1179,74 km. Din numărul total de

1179,74 km monitorizaţi, pentru care s-a evaluat starea ecologică, 835,5 km (70,82 %) s-au

încadrat în stare ecologică bună, 165,62 km (14,04 %) în stare ecologică moderată, 167,01 km

(14,16%) în stare ecologică slabă, 11,61 km(0,98%) în stare ecologică proastă.


modificate - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate, din punct de vedere al

potenţialului ecologic, 9 corpuri de apă puternic modificate - râuri însumând un număr de

296,32 km. Din numărul de 296,32 km monitorizaţi, pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic,

211,75 km (71,46 %) s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 84,57 km (28,54 %) în

potenţial ecologic moderat.

1.4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ


monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate din punct de vedere al stării

ecologice 22 corpuri de apă – râuri însumând 1316,12 km. Din cei 1316,12 km, repartiţia pe

lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1005,38 km (76,39 %) în stare ecologică bună;

- 310,73 km (23,61 %) în stare ecologică moderată.


11


modificate râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 32 corpuri de apă puternic

modificate - râuri, însumând un număr de 1721,72 km. Pentru cei 1721,72 km, pentru care s-a

evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este

următoarea:

- 1269,15 km (73,71,32 %) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 452,58 km (26,29 %) în potenţial ecologic moderat (PEMo).

1.4.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În anul 2016, la nivelul bazinului hidrografic Mureș au fost evaluate pe baza datelor de

monitoring 3 corpuri de apă râuri artificiale - nepermanente, acestea urmând a fi detaliate în

capitolul de corpuri de apă nepermanente.

1.5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA

În anul 2016, la nivelul bazinului hidrografic Aranca a fost evaluat pe baza datelor de

monitoring 1 corp de apă din categoria râuri – corp de apă puternic modificat, Aranca +

afluenţi, cu o lungime de 131,58 km, aflat în categoria tipologică RO06, corp de apă care s-a

încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ


monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega - Timiş - Caraş au fost evaluate 23 corpuri de apă

naturale – râuri însumând un număr de 974,18 km. Din lungimea totală de 974,180 km

monitorizată, 941,710 km (96,67 %) s-au încadrat în stare ecologică bună, 32,470 km (3,33 %) în

stare ecologică moderată.


modificate-râuri în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 17 corpuri de apă

puternic modificate în B.H Bega şi Timiş, însumând un număr de 586,98 km. În bazinul

hidrografic Caraş nu a fost identificat niciun corp de apă puternic modificat Din punct de

vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 586,98 km pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic

este următoarea:

- 294,87 km 50,24 %) în potenţial ecologic bun (PEB);



12

1.6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -

râuri monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost monitorizat și evaluat 1

corp de apă artificial (CAA) - BEGA - cf. Behela-frontieră RO-SMR (RORW5.1_B4), având o

lungime de 44,71 km, aflat în categoria tipologică RO11, care s-a încadrat în potenţial ecologic

bun.

1.7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA


bazinele hidrografice Nera – Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare 11 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime 596,81 km. În urma evaluării a

rezultat că toate cele 11 corpuri monitorizate, reprezentând 596,81 km s-au încadrat în stare

ecologică bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 3 corpuri de apă puternic

modificate (48,62 km) pe baza datelor de monitoring. Din cei 48,62 km pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea:

- 42,33 km (87,06 %) în potenţial ecologic bun (PEB);


1.8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU


monitorizate în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor

biologice, cât şi a elementelor suport, 37 de corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1962,7

km. Pentru cei 1962,7 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1507,5 km (76,81%) în stare ecologică bună;

- 455,2 km (23,19%) în stare ecologică moderată.

1.8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM)

– râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu

În anul 2016, la nivelul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate pe baza datelor de

monitoring 1 corp de apă râuri nepermanent, acesta urmând a fi detaliat în capitolul de corpuri

de apă nepermanente.

1.8.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în

bazinul hidrografic Jiu

În bazinul hidrografic Jiu nu au fost monitorizate corpuri de apă artificiale.


13

1.9. BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


monitorizate în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate un număr de 98 corpuri de apă -

râuri (2681 km) prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport. Pentru cei

2681 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:


- 937,00 km (34,95 %) în stare ecologică moderată;

- 19,00 km (0,71 %) în stare ecologică slabă.


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate prin monitorizarea atât a elementelor

biologice cât şi a elementelor suport 13 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din

categoria râuri, în lungime totală de 556,5 de km. Cei 556,5 km s-au încadrat astfel:

- 509,50 km (91,55 %) în potenţial ecologic bun;

- 47 km (8,45 %) în potenţial ecologic moderat.

1.9.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -

râuri în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost delimitate 3 corpuri de apă artificiale, în

lungime de 42 de km. În urma monitorizării și evaluării din anul 2016 cei 42 km s-au încadrat în

potential ecologic moderat.

1.10. BAZINUL HIDROGAFIC ARGEŞ

1.10.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de monitoring din

punct de vedere al stării ecologice 50 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1870,74 km

km. Pentru cei 1870,74 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:

- 72,65 km (3,88 %) în stare ecologică foarte bună;



- 169,61 km (9,06 %) în stare ecologică slabă;

- 86,71 km (4,64 %) în stare ecologică proastă.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din

punct de vedere al potenţialului ecologic 11 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o

lungime de 404,75 km. Din numărul total de 404,75 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic, 53,99 km (13,34 %) s-au încadrat în potenţial ecologic bun, iar 350,76 km

(86,66 %) în potenţial ecologic moderat.


14

1.10.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş, în anul 2016, au fost monitorizate 2 corpuri de apă

artificiale însumând un număr total de 26,19 km, în urma evaluării rezultând următoarele: 5,70

km s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 20,49 km s-au încadrat în potenţial ecologic

moderat.

1.11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA


bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din

punct de vedere al stării ecologice 11 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 446,53 km.

Din cei 446,53 km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică pe baza datelor de

monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea:





modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri pe baza datelor de monitorizare (Vedea: confluenţă Teleorman - localitatea

Bujoru şi Claniţa: aval confluenţă Viroşi – confluenţă Teleorman), reprezentând 92,59 km, care

s-au încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.11.3. Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -

râuri în bazinul hidrografic Vedea

În bazinul hidrografic Vedea a fost evaluat din punct de vedere al potențialului ecologic

1 corp de apă artificial cu o lungime de 6,33 km care s-a încadrat în potențial ecologic moderat.

1.12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

1.12.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinul Hidrografic Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,

din punct de vedere al stării ecologice 25 de corpuri de apă – râuri, pe o lungime de 1020,00

km. Din cei 1020,00 km pentru care s-a evaluat starea ecologică, 546,00 km (53,53 %) s-au

încadrat în stare ecologică bună și 474,00 km (46,47 %) în stare ecologică moderată.


15


modificate - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate din punct de vedere al

potenţialului ecologic 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri (67,00 km). În urma

evaluării datelor obţinute a rezultat că cei 67,00 km s-au încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.12.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate 4 corpuri de apă artificiale, în

lungime totală de 24,8 km. Din cei 24,8 km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică pe

baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea:

- 12,70 km (51,21 %) în potențial ecologic bun;

- 12,10 km (48,79 %) în potențial ecologic moderat.

1.13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

1.13.1. Bazinul Hidrografic Siret (propriu-zis)

1.13.1.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Siret

În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost evaluate un număr de 56 corpuri de apă -

râuri prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport, pe o lungime de

5121,94 km. Pentru cei 5121,94 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este

următoarea:




modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret

În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost evaluate pe baza monitorizării 5 corpuri de

apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală de 127,21 de km. Cei

127,21 km CAPM – râuri evaluaţi, s-au încadrat astfel:

- 24,82 km (19,51 %) în potenţial ecologic bun;

- 102,39 km (80,49 %) în potenţial ecologic moderat.

1.13.1.3 Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale

râuri în bazinul hidrografic Siret

La nivelul bazinului hidrografic Siret a fost monitorizat în anul 2016 din punct de vedere

al elementelor fizico-chimice generale 1 corp de apă artificial Canalul Piatra Neamţ - Buhuşi

cu o lungime de 35,315 km, tipologia RO05, şi care s-a încadrat în potenţial moderat.


16

1.13.2. Sub-bazinul Hidrografic Bârlad

1.13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă –

râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad

La nivelul sub-bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare un număr total de 5 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 231,15 km.

În urma evaluării datelor obţinute toţi cei 231,15 km s-au încadrat în stare ecologică moderată.


modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad

În cadrul sub - bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate şi monitorizate din punct de

vedere al potenţialului ecologic 3 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o lungime de

216,19 km. Cei 216,19 km s-au încadrat în potential ecologic moderat.

1.13.3. Sub-Bazinul Hidrografic Buzău

1.13.3.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă

- râuri monitorizate în Sub-Bazinului Hidrografic Buzău

În cadrul sub-bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare din punct de vedere al stării ecologice 13 corpuri de apă – râuri, însumând 526,5

km. Pentru cei 526,5 km pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu starea

ecologică fiind următoarea:



1.13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate

râuri în Sub-Bazinul Hidrografic Buzău

În sub-bazinul hidrografic Buzău nu au fost monitorizate corpuri de apă puternic

modificate.

1.14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT


monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În cadrul bazinului hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 8 corpuri de apă

naturale – râuri pe o lungime de 536,83 km. Repartiţia pe stare ecologică a celor 536,83

kilometri evaluaţi a fost următoarea:





17


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate din punct de vedere

al potenţialului ecologic 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri, însumând 622,15 km.

Repartiţia potențialului ecologic pe cei 622,15 kilometri evaluaţi a fost următoarea:

- 512,22 km (82,33 %) în potențial ecologic bun;

- 109,93 km (17,67 %) în potențial ecologic moderat.

1.14.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În bazinul hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 2 corpuri de apă artificiale,

în lungime totală de 157,80 km. În urma evaluării, cei 157,80 km s-au încadrat în potenţial

ecologic moderat.

1.15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE

În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării un număr

total de 32 corpuri de apă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al

fluviului Dunărea şi pe cele 3 braţe principale).


Bazinul Hidrografic Dunăre

Repartiţia celor cca. 1202,46 km monitorizaţi şi evaluaţi în raport cu starea ecologică

este următoarea: 441,71 km (36,73 %) în stare ecologică bună, 671,4 km (55,84 %) în stare

ecologică moderată și 89,35 km (7,43 %) în stare ecologică proastă.

1.15.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – puternic

modificate şi artificiale în Bazinul Hidrografic DUNĂRE

Cei cca 248,12 km monitorizaţi şi evaluaţi în raport cu potenţialul ecologic s-au încadrat

în potenţial ecologic bun 55,6 km (22,41%) și în potențial ecologic moderat 192,52 km

(77,59 %).

1.16. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL

În cadrul Bazinului Hidrografic Litoral au fost identificate şi evaluate prin monitorizare

un număr total de 11 corpuri de apa de suprafaţă - râuri (în afara celor tranzitorii şi

costiere).

1.16.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în bazinul

hidrografic Litoral

În cadrul Bazinului Hidrografic Litoral au fost evaluate din punct de vedere al stării

ecologice, pe baza datelor de monitorizare, 9 corpuri de apă naturale – râuri, pe o lungime de

de 236,6 km. Repartiţia celor 236,6 km în raport cu starea ecologică este următoarea :

- 177,6 km (75,06 %) s-au încadrat în stare ecologică bună;

- 59 km (24,94 %) s-au încadrat în stare ecologică moderată.


18

1.16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –

râuri în bazinul hidrografic Litoral

În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale - râuri

(CAA), în lungime totală de 64,41 km, CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2 - CPAMN

(RORW 15.1.10b_B2), monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO14.

Pe baza rezultatelor obţinute, cei 64,41 km s-au încadrat în potenţial ecologic bun.

1.17. FLUVIUL DUNĂREA

Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime pe teritoriu României de 1075 km,

au fost identificate şi evaluate un număr total de 8 corpuri de apă (PF I, PF II, PF II-Chiciu,

Chiciu- Isaccea, Isaccea-Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe și Mila 35). Cele 8 corpuri de apă au

fost desemnate ca fiind: 2 corpuri de apă naturale, 5 corpuri de apă puternic modificate (3

corpuri de apă puternic modificate – tip râu și 2 corpuri de apă puternic modificate – tip lac de

acumulare ) și 1 corp de apă artificial.

1.17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al

fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 corpuri de apă

naturale, Chilia şi Sf. Gheorghe cu o lungime totală de 190 km. În urma evaluării datelor

obţinute, a rezultat că lungimea monitorizată de 190 km s-a încadrat în stare ecologică bună.

1.17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM)

pe cursul principal al fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate, monitorizate şi evaluate 5

corpuri de apă puternic modificate. În urma evaluării au rezultat următoarlele: 3 corpuri de

apă puternic modificate – râuri cu o lungime de 863 km care s-au încadrat în potenţial ecologic

moderat, 1 corp de apă puternic modificat- lac de acumulare (132 km) în potențial ecologic

bun și 1 corp de apă puternic modificat- lac de acumulare (80 km) în potenţial ecologic

moderat.

1.17.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale pe cursul principal

al fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea a fost identificat, monitorizat şi evaluat 1 corp de

apă artificial, Mila 35, cu o lungime de 11 km și tipologia RO15. Cei 11 km monitorizați s-au

încadrat în potenţial ecologic bun.

1.18. STAREA/POTENŢIALUL ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ –

RÂURI NATURALE, PUTERNIC MODIFICATE ŞI ARTIFICIALE

NEPERMANENTE MONITORIZATE

În anul 2016 au fost evaluate şi monitorizate la nivelul întregii ţări un număr de 112

corpuri de apă naturale nepermanente, tipologiile RO17, RO18 şi RO19, cu o lungime totală

3880,701 km. Pentru un număr de 2 corpuri, cu o lungime de 36,28 km, monitorizarea s-a

efectuat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale.

Repartiţia celor 3916,981 km în raport cu starea ecologică este următoarea:


19

- 33,341 (0,85%) km în stare ecologică foarte bună;

- 1276,579 (32,59 %) km în stare ecologică bună;

- 2607,043 (66,56 %) km în stare ecologică moderată.

Din punct de vedere al potenţialului ecologic au fost evaluate un număr de 49 copuri de

apă nepermanente puternic modificate şi artificiale, cu o lungime totală de 2057,121 km. Pentru

1 corp de apă, cu o lungime de 10,00 km, monitorizarea s-a făcut doar din punct de vedere al

elementelor fizico-chimice generale.

Repartiţia celor 2067,121 km în raport cu potențialul ecologic este următoarea:

- 495,348 (23,96 %) km în potenţial ecologic bun;

- 1571,773 (76,04 %) km în potenţial ecologic moderat.

Situaţia îndeplinirii obiectivului de calitate la nivel global pe lungimi de corpuri de apă

cu caracter nepermanent, pentru anul 2016 se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 3: Situaţia îndeplinirii obiectivului de calitate (starea ecologică bună pentru

lungimile corpurilor de apă naturale nepermanente şi respectiv potenţialul ecologic bun

pentru lungimile corpurilor de apă nepermanente puternic modificate şi artificiale) la nivel

global în anul 2016

Caracter

Ating obiectivul de calitate Nu ating obiectivul de

calitate Total

Global (km) % Global (km) % Global (km)

Râuri nepermanente

- CA Naturale 1309,938 33,44 % 2607,043 66,56 % 3916,981

Râuri nepermanente

- CAPM și CAA 495,348 23,96 % 1571,773 76,04 % 2067,121

Total (km) 1805,286 30,16 % 4178,816 69,84 % 5984,102


20

În tabelul de mai jos este prezentată ponderea lungimii corpurilor de apă nepermanente

din lungimea totală a corpurilor de apă monitorizate, pe bazine hidrografice. Astfel, se poate

observa că pentru bazinele hidrografice Vedea, Prut și Bârlad lungimea corpurilor de apă

nepermanente monitorizate reprezintă circa 50% din lungimea totală a corpurilor de apă

monitorizate în bazinele respective.

Tabelul 4: Ponderea lungimii corpurilor de apă nepermanente din lungimea totală a

corpurilor de apă monitorizate, pe bazine hidrografice

Bazin hidrografic Lungimi corpuri de apă monitorizate

(km) % nepermanente

din total Total Nepermanente

Tisa 1263,32 56,59 4,48

Someș 3303,80 165,06 5,00

Crişuri 2071,58 561,12 27,09

Mureş 4609,09 868,88 18,85

Aranca 179,70 48,12 26,78

Bega-Timiş-Caraş 2200,86 594,99 27,03

Nera-Cerna 645,43 - -

Jiu 2141,40 178,70 8.35

Olt 3544,50 227,00 6,40

Argeş 2616,38 305,81 11,69

Vedea 984,35 438,90 44,59

Buzău 602,50 76,00 12,61

Ialomiţa 1371,80 260,00 18,95

Siret 5646,80 362,34 6,42

Prut 2450,23 1134,17 46,29

Bârlad 1041,14 593,80 57,03

Dunăre 1525,81 64,63 4,24

Litoral 349,01 48,00 13,75

Fluviul Dunărea 1064,00 - -

Total Km 37611,70 5984,10 15,91


21

2. Calitatea Apei Lacurilor din România

Datele din Tabelul 5 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă – lacuri naturale

monitorizate din România pentru anul 2016 realizată pe stări ecologice şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 5: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice şi bazine

hidrografice

Bazin hidrografic

Ating obiectivul

de calitate Nu ating obiectivul de calitate

Total CA Foarte

Bună/Bună Moderată Slabă Proastă

Tisa 1 - - - 1

Someş - 1 - - 1

Jiu 1 - - - 1

Olt 2 - - - 2

Argeş - 1 - - 1

Ialomiţa - 1 - - 1

Siret 2 1 - - 3

Prut - 2 - - 2

Dunăre 4 3 - - 7

Litoral* - 1 - 1 2

TOTAL 10 10 - 1 21

* include lacul tranzitoriu lacustru Sinoe (stare ecologică proastă)

Principala cauză care conduce la neatingerea obiectivului de calitate pentru lacurile

naturale este în special procesul de eutrofizare, proces favorizat de următoarele aspecte:

majoritatea lacurilor naturale monitorizate sunt amplasate în zona de şes, au

adâncimi mici (cca 3 - 7m) ceea ce favorizează în perioada de vară dezvoltarea

rapidă a algelor, în special a cyanofitelor;

în jurul acestor lacuri se desfăşoară activităţi agricole, fapt ce conduce la

îmbogăţirea apelor cu nutrienţi;

influenţa zonelor de agrement în proximitatea acestor lacuri;

îmbătrânirea lacului, care este un fenomen natural.


22

Datele centralizate în Tabelul 6 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă puternic

modificate – lacuri de acumulare monitorizate din România pentru anul 2016 realizată pe clase

de potenţial ecologic şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 6: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate –

lacuri de acumulare, pe bazine hidrografice

Bazin hidrografic Ating obiectivul de

calitate

Nu ating

obiectivul de

calitate Total CA

Maxim/Bun Moderat

Tisa 1 - 1

Someş 5 2 7

Crişuri* 8 - 8

Mureş 5 3 8

Bega-Timiş-Caraş 6 - 6

Nera-Cerna 2 - 2

Jiu 1 2 3

Olt 9 - 9

Argeş 4 6 10

Vedea - 1 1

Buzău 2 - 2

Ialomiţa 5 2 7

Siret 8 1 9

Prut 1 5 6

Bârlad 1 4 5

Dunăre 2 3 5

Litoral 1 2 3

Fluviul Dunărea 1 1 2

TOTAL 62 32 94

* include lacul artificial Ghioroc (potențial ecologic bun)


23

3 . Calitatea Apelor Subterane la nivel naţional

În anul 2016, monitorizarea celor 141 corpuri de apă subterană s-a realizat prin

intermediul a 1523 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni) în scopul

evaluării stării chimice. Corpurile de apă subterană nemonitorizate în 2016 sunt situate în zone

montane greu accesibile sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux de apă.

Cele 1523 puncte de monitorizare sunt grupate astfel:

1401 puncte de monitorizare ce aparţin reţelei naţionale hidrogeologice o 1289 de foraje

o 109 izvoare

o 3 drenuri

113 foraje/izvoare de exploatare aparţinând terţilor şi foraje de urmărirea

poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale.

9 fântâni de urmărirea poluării cu nutrienţi (din cadrul proiectului Controlul

Integrat al Poluării cu Nutrienți).

Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă subterană la

nivelul anului 2016 situaţia celor 141 de corpuri de apă subterană monitorizate se prezintă

astfel:

118 corpuri se află în stare chimică bună (83,68%);

23 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (16,32 %).

În tabelul 7 este sintetizată încadrarea corpurilor de apă subterană structurată pe

bazine/spaţii hidrografice, detaliindu-se numărul corpurilor de apă subterană monitorizate –

numărul corpurilor încadrate în stare chimică bună, numărul corpurilor încadrate în stare chimică

slabă, enumerarea corpurilor de apă încadrate în stare chimică slabă cu specificarea indicatorilor

chimici, ale căror depăşiri ale valorilor de prag/standarde de calitate au condus la încadrarea

corpului de apă în stare chimică slabă.

Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării forajelor situate pe corpurile de apă

subterană se observă că cele mai multe depăşiri se înregistrează la următorii indicatori: Azotaţi,

Amoniu, Cloruri, Sulfaţi, Plumb, Ortofosfați, Fenoli, Arsen. În ceea ce priveşte poluarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale standardului de calitate

la acest indicator s-au înregistrat pentru 209 foraje ceea ce reprezintă 13,72 % din totalul

forajelor monitorizate .

Cauzele poluării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter cumulativ,

sursele principale ale poluării acestuia cu azotaţi sunt:

spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi din

aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile, de către

precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii;

lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate în special la aglomerările umane din

mediul rural.

Depăşiri ale standardului de calitate la azotaţi se înregistrează în special în zonele în care

solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimice, zonele marilor combinate chimice, cât şi

ale fostelor combinate, dar aceste depăşiri sunt în general locale, întâlnite preponderent în incinta

sau în zonele limitrofe acestora, dar care pot constitui un pericol de poluare a acviferelor din

zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic şi conductivitatea hidraulică a apei.

În anul 2016 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat în:

Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, în forajele ce aparțin corpurilor de apă:

ROAG02, 03, 05, 08, 09, 10, 12.


24

Spaţiul hidrografic Banat, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROBA01, 02,

03, 04, 05.

Spațiul hidrografic Crișuri, în forajele ce aparţin corpului de apă: ROCR01.

Spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în forajele ce aparțin corpurilor de apă:

RODL01, 02, 03, 04, 05, 06, 08, 09, 10.

Bazinul hidrografic Ialomiţa, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROIL04,

05, 07, 11, 12, 13, 14, 16, 17.

Bazinul hidrografic Jiu, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROJI05, 06, 07.

Bazinul hidrografic Mureș, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROMU01,

03, 05, 20.

Bazinul hidrografic Olt, în forajele ce aparțin corpurilor de apă ROOT01, 02, 08,

10, 13.

Bazinul hidrografic Prut, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROPR02, 03,

04, 06, 07.

Bazinul hidrografic Siret, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROSI03 și 05.

Spațiul hidrografic Someș-Tisa, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROSO10.

Dintre factorii cu potențial major de poluare care pot afecta calitatea apei subterane

putem aminti: produse chimice (îngrăşăminte, pesticide (indvidual și total)) utilizate în

agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi

produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi

a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare,

exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de

colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor provenite de la epurarea apelor

uzate industriale, produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale.

Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil având

consecinţe importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în scop potabil,

depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces foarte anevoios.


25

Tabelul 7: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2016 la nivelul

Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice

BAZIN /SPAŢIU

HIDROGRAFIC

Număr corpuri

de apă

subterană

(monitorizate)

Stare chimică Corp de apă în

stare chimică

slabă

Indicatorii care

determină încadrarea în

starea chimică slabă BUNĂ SLABĂ

0 1 2 3 4 5

S.H. SOMEŞ -

TISA 14 14 0

- -

B.H. CRIŞURI 9 9 0 - -

B.H. MUREŞ 22 17 5

ROMU02 atrazin, SO42-, trifluralin,

pesticide totale

ROMU04 NH4+, PO4

3-

ROMU05 Cl-, fenoli totali, SO42-

ROMU20 fenoli totali, NO3-

ROMU24 NH4+, PO4

3-

S.H. BANAT 20 17 3

ROBA01 NO3-, fenoli totali

ROBA02 NO3-

ROBA03 As3+

B.H. JIU 8 7 1 ROJI06 NO3-

B.H. OLT 14 11 3

ROOT01 NO3-, SO4

2-

ROOT08 NO3-

ROOT13 PO43-

S.H. ARGEŞ -

VEDEA 13 9 4

ROAG03 NO3-,As3+

ROAG08 NO3-,

ROAG09 NO3-,

ROAG10 NH4+, Cl-, NO3

-,

S.H. BUZĂU -

IALOMIŢA 18 17 1

ROIL04 NO3-, NO2

-,SO42-

B.H. SIRET 6 6 0 - -

B.H. PRUT 7 5 2 ROPR04 Cr 3+

, NO3-, SO4

2-

ROPR07 NO3-,

S.H.

DOBROGEA -

LITORAL

10 6 4

RODL01 NO3-

RODL04 NO3-, Pb2+

RODL05 NO3-

RODL10 NO3-

TOTAL 141 118 23


26

4. Ape Uzate evacuate în 2016

4.1. Structura apelor uzate evacuate

În conformitate cu rezultatele evaluării situației globale în anul 2016 volumul de apă

uzată evacuat este de 1940,98 milioane m3 (mai puțin apele de răcire, în conformitate cu

cerințele EUROSTAT). Situația este prezentată în tabelul nr. 8.

4.2. Situaţia cantităţilor de poluanţi identificați în apele uzate evacuate de

principalele surse de poluare, în anul 2016

Intensitatea impactului surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde de două

caracteristici principale ale apelor uzate: debitul efluent şi încărcarea cu substanţe poluante. În

consecinţă, în Tabelele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 s-a analizat situaţia globală a cantităţilor de

poluanţi din apele uzate evacuate în anul 2016, pe activităţi din economia naţională.

Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au o

contribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şi prelucrare apă

pentru alimentare populaţie şi Prelucrări chimice, pentru majoritatea indicatorilor chimici la

care se adaugă şi domenii ca Energie electrică şi termică şi Industria extractivă la un număr

mai mic de indicatori.

Situaţia încărcărilor cu poluanți din punct de vedere al repartiţiei acestora în

bazinele hidrografice arată că o contribuţie mai mare la potenţialul de poluare o au bh

Mureş, bh Olt, bh Argeş, bh Siret.


27

Tabelul 8: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2016 pe activităţi economice

Nr.

crt

Activitate din

economia

natională

Volume de apă uzată evacuate (mii mc)

Nu

necesită

epurare

% din

col. 12

Necesită epurare

Total

evacuat Nu se

epurează

% din

col. 10

Se epurează Total volume

ce necesită epurare

Necorespunzător Corespunzător

Total % din

col. 12 Total % din

col. 10 Total

% din

col. 10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Admnistraţie publică - - 89.11 4.35 833.69 40.66 1127.68 55.00 2050.48 100.00 2050.48

2 Captare şi prelucrare apă pentru

alimentare pt. populaţie 471.60 0.04 120311.00 10.18 630170.02 53.33 431128.33 36.49 1181609.35 99.96 1182080.94

3 Cercetare-dezvoltare - - - - 29.78 21.30 110.01 78.70 139.79 100.00 139.79

4 Comerţ şi servicii pt. populaţie 3631.78 38.59 11.21 0.19 5257.93 90.96 511.06 8.84 5780.19 61.41 9411.97

5 Comunicaţii - - - - 1.68 100.00 - - 1.68 100.00 1.68

6 Construcţii 117.42 1.73 98.67 1.48 2412.01 36.23 4146.29 62.28 6656.96 98.27 6774.38

7 Energie elecrică şi termică 16.61 - 160592.50 31.71 1403.65 0.28 344380.85 68.01 506377.00 100.00 506393.60

8 Industria mij. de transport 10.46 0.58 - - 233.09 12.92 1571.65 87.08 1804.74 99.42 1815.20

9 Industrie alimentară 134.50 1.52 46.73 0.54 4615.10 53.08 4032.32 46.38 8694.15 98.48 8828.65

10 Industrie extractivă - - 5582.97 8.77 15415.45 24.21 42675.89 67.02 63674.32 100.00 63674.32

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 931.92 1.26 24323.63 33.20 12191.45 16.64 36754.71 50.16 73269.79 98.74 74201.72

12 Industrie prelucrare lemn - - 10.06 0.78 427.32 33.29 846.22 65.93 1283.60 100.00 1283.60

13 Industrie uşoară 20.14 2.76 8.80 1.24 356.75 50.27 344.07 48.49 709.61 97.24 729.76

14 Învaţământ şi sănătate 87.23 5.67 88.48 6.10 1036.27 71.39 326.74 22.51 1451.48 94.33 1538.71

15 Mec. Fină + electrotehnică + electronică 211.42 44.96 - - 87.57 33.83 171.28 66.17 258.85 55.04 470.27

16 Poligrafie, edituri - - - - 1.18 100.00 - - 1.18 100.00 1.18

17 Prelucrări chimice 298.38 0.46 1369.62 2.10 24509.76 37.55 39399.40 60.36 65278.78 99.54 65577.16

18 Prod. de mobilier + alte activ. neclasif. 0.70 49.05 - - 0.73 100.00 - - 0.73 50.95 1.43

19 Transporturi 133.92 38.96 - - 93.78 44.70 116.01 55.30 209.79 61.04 343.71

20 Irigaţii - - 1085.76 100.00 - - - - 1085.76 100.00 1085.76

21 Silvicultură - - - - 0.25 100.00 - - 0.25 100.00 0.25

22 Piscicultura - - 674.62 86.84 0.49 0.06 101.74 13.10 776.85 100.00 776.85

23 Zootehnie 47.03 1.19 1.36 0.03 3429.61 88.19 457.89 11.77 3888.86 98.81 3935.90

24 Alte activităţi 1028.87 10.42 234.52 2.65 2578.76 29.16 6030.17 68.19 8843.46 89.58 9872.33

TOTAL GENERAL 7141.98 0.37 314529.03 16.26 705086.32 36.46 914232.29 47.28 1933847.64 99.63 1940989.62


28

Tabelul 9: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (CBO5, CCO-Cr, N total, P total, azotați,

azotiți, amoniu şi materii în suspensii)

Nr.

crt.

Activitate din

economia naţională

Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone)

CBO5 CCO-Cr Azot total

(N)

Fosfor total

(P)

Azotaţi

(NO3)

Azotiţi

(NO2)

Amoniu

(NH4)

Materii

in suspensie

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică 86.887 267.533 32.035 4.005 12.396 0.677 15.780 124.250

2 Captare şi prelucrare apă

pentru alimentare pt. populaţie 31347.289 94156.196 13865.296 1767.189 12532.752 523.242 9338.460 55738.908

3 Cercetare-dezvoltare 0.460 2.207 1.092 0.139 0.024 0.005 0.324 0.993

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 255.586 756.571 99.341 3.846 4.885 1.724 15.532 3146.423

5 Comunicaţii 0.034 0.151 0.058 0.006 - - - 0.028

6 Construcţii 23.366 204.537 7.992 1.018 1.628 0.106 4.598 1170.539

7 Energie elecrică şi termică 2079.582 6948.167 12.821 0.571 288.364 4.077 42.640 19894.828

8 Industria mij. de transport 26.094 67.082 11.247 0.822 1.188 0.070 1.265 32.332

9 Industrie alimentară 417.493 1010.562 52.000 13.338 42.671 1.836 28.968 320.019

10 Industrie extractivă 233.274 1867.785 22.896 0.988 4.515 0.144 14.222 8601.109

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 906.212 4005.761 26.203 2.163 568.264 19.420 75.750 2686.627

12 Industrie prelucrare lemn 20.661 69.374 4.409 0.472 3.162 0.358 1.454 29.657

13 Industrie uşoară 8.080 33.054 1.969 0.346 3.224 0.201 2.037 55.810

14 Învaţământ şi sănătate 113.601 234.716 29.293 2.859 8.692 0.689 17.966 113.959

15 Mec.fină+electrotehnică+electronică 5.486 17.705 4.027 0.653 2.655 0.038 0.033 23.843

16 Poligrafie, edituri 0.067 0.169 0.083 0.016 - - - 0.101

17 Prelucrări chimice 5194.762 12663.853 216.663 14.958 200.669 7.924 478.219 11706.405

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.027 0.098 0.078 0.009 - - - -

19 Transporturi 3.382 11.139 1.226 0.143 0.329 0.008 0.241 5.044

20 Irigaţii 35.973 107.105 18.068 3.307 - - - 57.445

21 Silvicultură 3.465 16.275 0.018 0.032 2.125 0.015 0.200 14.684

22 Piscicultură 0.008 0.021 0.009 0.001 * 0.001 0.010 0.006

23 Zootehnie 430.318 1012.258 71.406 6.901 96.724 25.839 85.180 595.734

24 Alte activităţi 113.118 353.259 43.410 4.554 18.463 1.677 17.481 517.336

TOTAL GENERAL 41305.224 123805.580 14521.641 1828.336 13792.730 588.050 10140.361 104836.081

*) nu s-a determinat încărcarea deoarece, în urma analizei de laborator, concentratiile au fost necuantificabile.


29

Tabelul 10: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (reziduu fix, cloruri, clor rezidual

liber, fluoruri, sulfaţi, sulfiți, calciu )


Nr.

crt.

Activitate din



Reziduu fix Cloruri (Cl) Clor rezidual

liber (Cl2) Fluoruri (F) Sulfaţi (SO4) Sulfiţi (SO3) Calciu (Ca)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică 1601.910 34.510 - - 29.589 - -


pentru alimentare pt. populaţie 632494.107 94823.036 2.367 2.550 83382.649 0.018 6749.485

3 Cercetare-dezvoltare 59.763 1.847 - - 0.133 - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 7738.417 1544.963 * 67.015 - 223.428

5 Comunicaţii 0.911 - - - - - -

6 Construcţii 3317.360 101.127 - - 422.265 - 111.891

7 Energie elecrică şi termică 83888.786 4410.044 - - 13713.590 - 13704.279

8 Industria mij. de transport 777.196 131.146 - 0.060 61.304 - -

9 Industrie alimentară 8186.719 1186.192 0.001 133.381 0.004 8.578

10 Industrie extractivă 57237.818 1159.716 - - 11309.684 - 4610.391

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 44546.503 4945.356 * 1.167 2902.691 * 569.327

12 Industrie prelucrare lemn 957.046 239.377 - - 50.451 1.158 -

13 Industrie uşoară 494.937 8.413 - - 21.940 - 16.277

14 Învaţământ şi sănătate 970.800 213.422 0.049 - 36.362 - 21.760

15 Mec.fină+electrotehnică+electronică 212.708 14.649 - - 4.231 - -

16 Poligrafie, edituri 0.896 - - - - - -

17 Prelucrări chimice 184341.111 165003.490 0.019 0.107 7054.206 - 59704.268

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.364 - - - - - -

19 Transporturi 187.916 2.635 - - 19.684 - 6.357

20 Irigaţii 738.718 - - - - - -

21 Silvicultură 115.849 0.019 - - 0.037 - -

22 Piscicultură 0.158 - - - - - -

23 Zootehnie 2946.045 208.354 0.488 - 194.103 - 35.264

24 Alte activităţi 4029.150 184.915 0.098 * 218.258 0.062 112.136

TOTAL GENERAL 1034845.188 274213.210 3.021 3.884 119621.574 1.243 85873.440


30

Tabelul 11: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (magneziu, fier total, mangan total, sodiu, aluminiu,

sulfuri, fenoli şi cianuri totale)

Nr.

crt.

Activitate din



Magneziu (Mg) Fier total

(con.totală)

Mangan total

(con. totală) Sodiu

Aluminiu

(con. totală) H2S + Sulfuri Fenoli

Cianuri totale

(CN)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică - 0.086 - - - 0.410 0.065 0.0025


pentru alimentare pt. populaţie 916.731 310.215 8.037 2513.113 95.407 420.099 32.875 1.1870

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - - 0.00006 -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 41.382 0.020 - 122.288 - 0.326 0.022 -

5 Comunicaţii - - - - - 0.005 - -

6 Construcţii - 0.394 0.736 - - 0.051 0.001 -

7 Energie elecrică şi termică 2730.945 37.390 0.775 71.954 * 12.495 0.002 -

8 Industria mij. de transport - 0.520 0.032 - 0.018 0.001 0.001 0.0002

9 Industrie alimentară 4.906 0.873 0.001 - - 0.576 0.010 *

10 Industrie extractivă 597.516 262.533 63.152 - - 0.009 3.038 0.0015

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 387.298 53.624 5.989 * 0.060 18.511 1.160 1.1352

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - 0.029 0.003 -

13 Industrie uşoară 1.470 0.011 - 0.479 0.069 0.104 -

14 Învaţământ şi sănătate 5.462 0.003 0.001 20.586 - 0.454 0.008 -

15 Mec.fină+electrotehnică+electronică - 0.040 - - - 0.003 0.002 0.0030

16 Poligrafie, edituri - - - - - - - -

17 Prelucrări chimice 2.119 0.860 - 32595.930 0.002 17.406 2.571 0.1938

18 Prod. de mobilier+ alte activ.

neclsif. - - - - - - - -

19 Transporturi 0.817 0.012 - - - 0.012 0.001 -

20 Irigaţii - - - - - 1.852 - -

21 Silvicultură - - - - - - - -

22 Piscicultură - - - - - * * -

23 Zootehnie 0.069 - - - - 1.060 0.049 -

24 Alte activităţi 30.734 1.412 0.053 159.683 5.891 0.923 0.019 0.0010

TOTAL GENERAL 4719.450 667.993 78.777 35484.033 101.447 474.326 39.824 2.524



31

Tabelul 12: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (detergenţi, substanţe extractibile, produse

petroliere, arsen, cadmiu, cupru, crom hexavalent, crom total, cadmiu)

Nr.

crt.

Activitate din



Detergenţi

sintetici

Substanţe

extractibile

Produse

petroliere

Arsen şi

compuşi Cupru

Crom

hexavalent Crom total

Cadmiu şi

compuşi

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică 1.6289 18.851 0.0203 - 0.0021 - 0.0092 *


pentru alimentare pt. populaţie 678.4531 5823.167 31.7976 - 8.0556 1.1995 5.2200 0.1092

3 Cercetare-dezvoltare 0.0035 0.216 - - 0.0076 - * -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 2.1344 28.041 0.1529 - - - - -

5 Comunicaţii 0.0034 0.016 - - - - - -

6 Construcţii 0.2876 22.085 0.2096 - 0.1903 - 0.0004 0.0002

7 Energie elecrică şi termică 0.1575 847.126 448.5576 0.0099 * - 0.0016

8 Industria mij. de transport 0.2925 2.991 3.3927 0.0084 - 0.0017 0.0003

9 Industrie alimentară 2.1224 43.683 0.0309 - - - * *

10 Industrie extractivă 0.1829 43.563 5.3600 0.0039 23.3832 0.0002 0.0013 0.0736

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 0.9100 532.078 0.2117 0.0006 1.4562 0.0799 0.2864 0.0109

12 Industrie prelucrare lemn 0.0597 4.011 * - - - - -

13 Industrie uşoară 0.0914 1.856 0.0176 - - 0.0012 0.0011

14 Învaţământ şi sănătate 1.1152 12.288 0.1660 - - - - -

15 Mec. fină+electrotehnică+electronică 0.0240 1.276 0.0031 - 0.0019 - 0.0001 -

16 Poligrafie, edituri 0.0005 * - - - - - -

17 Prelucrări chimice 3.1280 144.210 10.2067 0.0005 0.0301 0.0135 0.2204 0.0089

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.0005 * * - - - - -

19 Transporturi 0.0420 0.699 0.0186 - - - - -

20 Irigaţii 0.8810 2.365 0.2873 - - - - -

21 Silvicultură 0.0120 0.207 0.0005 - - - - -

22 Piscicultură 0.0001 0.005 - - - - - -

23 Zootehnie 0.9285 38.303 0.0041 - - - - -

24 Alte activităţi 1.4325 22.201 0.3096 0.0026 0.0159 0.0044 0.0560 0.0002

TOTAL GENERAL 693.892 7589.238 500.747 0.0174 33.1512 1.2987 5.7966 0.2049



32

Tabelul 13: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (mercur, nichel, plumb, zinc, antracen,

atrazin, benzen și tetraclorură de carbon)

Nr.

crt.

Activitate din



Mercur şi

compuşi

Nichel şi

compuşi

Plumb şi

compuşi Zi* Antracen Atrazin Benzen

Tetraclorura

de carbon

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică - 0.0019 0.0003 0.0053 * - - -


pentru alimentare pt. populaţie 0.001695 4.3709 1.8198 46.2072 0.000064 - - 0.020969

3 Cercetare-dezvoltare - * * 0.0007 - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - - -

6 Construcţii * 0.0031 0.0015 0.4842 0.000002 - - -

7 Energie elecrică şi termică 0.000608 0.0968 0.000001 - - -

8 Industria mij. de transport 0.000009 0.0128 0.0011 0.1120 * - - 0.000092

9 Industrie alimentară - 0.0013 * - - 0.00003

10 Industrie extractivă 0.000041 0.3140 0.1966 39.2857 0.000032 - * -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini * 0.1993 0.3816 6.5161 0.001225 * 0.000002 0.000002

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - 0.0035 - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - - -

15 Mec. fină+electrotehnică+electronică - - - 0.0257 - - - -


17 Prelucrări chimice 0.001372 0.5124 0.0800 0.4674 0.000012 0.009777 0.006985

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - -

19 Transporturi 0.000001 * - - - - - *

20 Irigaţii 0.000001 * - - - - - *

21 Silvicultură - - - - - - - -

22 Piscicultură - - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - - -

24 Alte activităţi 0.000051 0.0036 0.0046 0.2244 0.000006 - - 0.001316

TOTAL GENERAL 0.003778 5.4195 2.5823 93.3322 0.001342 0.009777 0.006987 0.022409



33

Tabelul 14: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (clorfenvinfos, clorpirifos, 1,2-dicloretan,

diclormetan, di-(2-etilhexil)-ftalat, diuron, fluoranten, hexaclorbenzen)

Nr.

crt.

Activitate din



Clorfenvinfos Clorpirifos 1,2-Dicloretan Diclormetan

Di-(2-

etilhexil)ftalat;

DEHP

Diuron Fluoranten Hexaclorbenzen

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică - - - - - - 0. 0.


pentru alimentare pt. populaţie - - 0.053639 0.04203 0.318946 - 0.000058 0.000013

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - - -

6 Construcţii - - - - - - 0.000002 -

7 Energie elecrică şi termică - - - - - - 0.000001 -

8 Industria mij. de transport - - 0.00011 0.00104 - - 0.000001 *

9 Industrie alimentară - - 0.000036 0.00006 - - - -

10 Industrie extractivă - - - * - - - -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini * * 0.000002 0.000003 * * * *

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - - -

15 Mec. fină+electrotehnică+electronică - - - - - - - -


17 Prelucrări chimice * * 0.312763 0.003261 0.000305 * 0.000019 0.000985

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - -

19 Transporturi - - * * - - - -

20 Irigaţii - - * * - - - -

21 Silvicultură - - - - - - - -

22 Piscicultură - - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - - -

24 Alte activităţi - - 0.00158 0.002633 - - 0.000001 *

TOTAL GENERAL * * 0.36813 0.049027 0.319251 * 0.000082 0.000998



34

Tabelul 15: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (hexaclorbutadiena, hexaclorciclohexan,

izoproturon, naftalină, nonil-fenoli, octil-fenoli și pentaclorbenzen)

Nr.

crt.

Activitate din



Hexaclorbutadiena Hexaclorciclohexan Izoproturon Naftalină Nonil-fenoli

(4(para)nonilfenol)

Octil-fenoli(4–(1,1’,3,3’–

tetrametilbutil)–fenol) Pentaclorbenzen

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică - - - * - - -


pentru alimentare populaţie 0.001403 * - 0.003818 * * 0.000006

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - -

6 Construcţii - - - 0.000004 - - -

7 Energie elecrică şi termică - - - 0.000002 - - -

8 Industria mij. de transport 0.000007 * 0.000001 - - *

9 Industrie alimentară 0.000002 - - - - - -

10 Industrie extractivă - - - - - - -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini * * * 0.007416 * * *

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - -

15 Mec. fină+electrotehnică+electronică - - - - - - -

16 Poligrafie, edituri - - - - - - -

17 Prelucrări chimice 0.000136 0.000183 * 0.000026 * * 0.000003

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - -

19 Transporturi * - - - - - -

20 Irigaţii * - - - - - -

21 Silvicultură - - - - - - -

22 Piscicultură - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - -

24 Alte activităţi 0.000099 - - * - - *

TOTAL GENERAL 0.001647 0.000183 * 0.011267 * * 0.000009



35

Tabelul 16: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2016 pe activităţi economice (benzo[a]piren, simazin, tetracloretilenă,

tricloretilenă, triclorbenzen, trifluralin, toluen, xileni(suma), cloroform)

Nr.

crt.

Activitate din



Benzo[a]piren Simazin Tetracloretilenă Tricloretilena Triclorbenzen Trifluralin Toluen

Xileni(suma) Cloroform

(Triclorometan)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Admnistraţie publică 0.000002 - - - 0. - - - 0.000004


pentru alimentare pt. populaţie 0.000074 - 0.025737 0.026407 0.000043 - - - 0.096423

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - - - -

6 Construcţii * - - - - - - - -

7 Energie elecrică şi termică 0.000001 - - - - - - - -

8 Industria mij. de transport * - 0.000092 0.000403 * - - - 0.007494

9 Industrie alimentară - - 0.00003 0.00003 - - - 0.000001 0.000009

10 Industrie extractivă - - - - * - - - 0.001083

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 0.000011 * 0.000002 0.000002 * * * * 0.000052

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - - - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - - - 0.000024

15 Mec. fină+electrotehnică+electronică - - - - - - - - -

16 Poligrafie, edituri - - - - - - - - -

17 Prelucrări chimice 0.000013 0.001569 0.00163 - 0.004409 * 0.005342 - 0.095266

18 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - - -

19 Transporturi - - * * - - - - 0.000041

20 Irigaţii - - 0.001806 * - - - - 0.000743

21 Silvicultură - - - - - - - - -

22 Piscicultură - - - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - - - -

24 Alte activităţi * - 0.001316 0.001316 - - - - 0.000565

TOTAL GENERAL 0.000101 0.001569 0.030613 0.028158 0.004452 * 0.005342 0.000001 0.201704



36

5. Poluări Accidentale

În anul 2016 s-au înregistrat 47 de poluări accidentale, repartiția acestora în funcție de

natura poluantului fiind următoarea:

Natura poluantului

Număr

poluări

accidentale

Pondere din total

(%)

Produs petrolier 14 29,79

Ape uzate neepurate 18 38,30

Ape de mină 1 2,13

Condiții de oxigenare scăzută 1 2,13

Altă natură 4 8,51

Substanțe neidentificate 3 6,38

Deşeu semisolid 6 12,76

Poluările cu produs petrolier se

datorează, în cea mai mare parte, avariilor

produse la conductele de transport țiței și

apă sărată, din cauza spargerii acestora.

Producerea de poluări accidentale

se datorează neglijenţei manifestată de unii

operatori economici în timpul desfăşurării

proceselor tehnologice sau a nerespectării

prevederilor legislative privind evacuarea

apelor uzate în receptori naturali.


37

Sursele neidentificate reprezintă 6,38 % din totalul poluărilor din anul 2016, mult mai

puţine faţă de anul 2015.

Repartizarea pe bazine hidrografice arată că cele mai multe poluări accidentale s-au

produs în bazinele administraţiilor bazinale Mureș (10), Argeş-Vedea (9), Olt (6).

Tabelul 17: Situaţia poluărilor accidentale în perioada 2012-2016

Administraţia Bazinală de

Apă 2012 2013 2014 2015 2016

Someş - Tisa 7 5 5 6 4

Crişuri 1 0 0 2 2

Mureş 10 8 4 9 10

Banat 0 1 0 0 1

Jiu 5 3 2 3 2

Olt 7 10 6 10 6

Argeş - Vedea 7 11 14 13 9

Buzău - Ialomiţa 3 8 8 4 7

Siret 10 8 1 9 2

Prut - Bărlad 11 4 5 3 4

Dobrogea - Litoral 4 4 11 4 2

În cursul anului 2016, aceste poluări au afectat preponderent râurile interioare, în timp ce

la nivelul fluviul Dunărea a fost înregistrată 1 poluare accidentală cu motorină.

Sinteza calității apelor din România în anul 2010 de calitate a apelor/Attachments/16... ·...

Documents

Transcript of Sinteza calității apelor din România în anul 2010 de calitate a apelor/Attachments/16... ·...