1

Sindromul intestinal

Date generale. Virsta si sexul joaca un rol prin faptul ca boala ulceroasa se observa in special la barbatii intre 20-40 ani iar cancerulgastric este mai frecvent la barbatii dupa 40-50 ani .

Ocupatia .cei care sint obligati sa ia masa la ore neregulate sa consume mincare rece sau o mare tensiune nervoasa favorizeaza o serie de boli gastrice cum sint gastrite cronice si boala ulceroasa, duodenitele.

Dintre antecedentele personale au importanta afectiunile altor segmente ale tubului digestiv .

-tuberculoza pulmonara

-uremia

Un rol important il are aflarea obiceiurilor alimentare si in special abuzul de alcool .

Cei care fumeaza excesiv sint candidati la diferite afectiuni ale stomacului

Simptome speciale .regiunea sternala fie spate

Durerea este cel mai adesea localizata in epigastru cu iradierea fie in hipocondru sting fie in regiunea sternala fie spate .Intensitatea durerii poate merge la o simpla senzatie de jena in epigastru pina la cea care necesita masuri terapeutice urgente .Un alt caracter important al durerii este orarul ei adica momentul de aparitie in raport cu masa .In general durerea este cu cit mai precoce cu cit leziunea este mai aproape de cardie .

Astfel se disting dureri precoce care apar in timpul mesei sau imediat dupa terminarea ei . Dureri semitardive la 1-2 ore dupa masa dureri tardive si hipertardive la 3-4 ore si respectiv 5-6 ore dupa masa .

Importanta este si foamea dureroasa ,durere hipertardiva insotita de sezatia de foamea dureroasa insotita de senzatie de foame imperioasa si care se linisteste dupa ce bolnavul maninca.

2

Analiza durerii va fi complectata prin precizarea alimentara care provoaca sau accentueaza aceasta stare .

Erucatia –constanta in eliberarea pe gura de gaze din stomac si esofagul interior.Ea se intilneste deseori la nervosi ,oameni care maninca repede si inghit mult aer odata cu alimentele .Astfel in achilia gastrica cu staza alimentelor si fermentatia gastrica bolnavii au eructatii urit mirositoare .

Achilia – diminuarea sau absenta unor componente din secretiile digestive si chiar al volumului secretiei.Achila Gastrica inseamna scaderea debitului sucului gastric cu absenta acidului clorhidric si diminuarea pepsinei

Varsatura –este eliminarea brusca prin gura a continutului gastric .este un act reflex complex provocat de excitatii pornite de la stomac intestin peritoneu caile excretoare renale cai biliare labirint sau central nervoase .Rezultatul acestui reflex cu centrul in bulb il constitue contractia muschilor abdominali oprirea respiratiei in inspiratie inchiderea pilorului si deschiderea cardiei prin care continutul gastric este evacuata cu putere si aparitia contractiilor ism antiperistaltice ale stomacului .

MECANISMUL arc reflex

--stimuli centrali sau periferici

--cai aferente –cai cortica bulbare

--centrul vomei (frenic si rahidieni )

Clasificare

*centrale(explozive ,fara greata ,fara efort )

-afectiuni ce evalueaza cu hipertensiune intracraniana ,tabes,scleroza in placi

-administrarea unor substante ,medicamente

*periferice (precedate de greata cu efort)

-cauze extradigestive (subdureri vestibulare,varsaturi reflexe)

Cauze digestive (esofagiene,gastrice intestinale)

3

Varsaturile cu punct de plecare digestiv

*esofagian

falsa varsatura fara greata ,fara efort (regurgitatie)

contine lichid (mucus, saliva ,alimente putin modificate )

cauze esofagiene (stenoze cardios pasm,diverticuli)

in competenta sfincterului esofagian inferior (UG,HH)- regurcitatii gastrice

Gastrice

* precedata de greata ,cu efort

* calmeaza diminueaza durerea epigastrica

Cauze UG,UD,gastrite ,uremie,dupa administrare de medicamente

Intestinal

Precedate de greata cu efort continut sugestiv pentru localizare (bilios,fecaloid)

Caractere semiologice ale varsaturilor

Frecventa

-sporadice digestive (indigestii) si extradigestive (IMA,morfina,digitala)

-frecvente digestive (UGD,stenoza pilorica,colecistopatii cronice)si extra digestive (sarcina IRC)

Incoercibile –>pancreatita acuta ,criza tabetica,holera gostroenterite acute ,ocluzii intestinale ,toxiinfectii alimentare.

*Orarul

Matinal la alcoolici,IRC,stenoza pilorica,la gravide

precoce dupa ingestie gastrite acute perigastrite,nevropatii

IC dreapta ,ICGsimptome dispeptice IRA si IRC greata ,varsaturi ,dureri abdominale

4

Sarcina extra uterina dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei

Hipertensiune intracraniana varsaturi neprecedate de greata

Suferinta unui segment poate mima simptamatologia altui segment digestiv

diaree foarte abundenta suferinta esofagiana /gastrica sindromul de staza duodenala /gastrica suferinta bilio –

pancreatita /hepatica

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv

tulburari de apetit : anorexia ,polifagia polidipsia ,pervertiri ale gustului

dispepsia :gastrica ,biliodudenala ,intestinala ,pancreatita dureri abdominale :acute/cronice

meteorismul abdominal

melena –eliminarea de singe digerat cu aspect de pacura semiconsistent

cauza: singerare in orofaringe si hemicardul colic drept (min80ml in 8 ore)

diagnostic diferential :consumul anumitor alimente medicamente cu Fe ,Bi

hematochezis :-eliminarea de singe prin scaun rosu /rosu maroniu

-singerare sub unghiul Treitz/singerare masiva

rectoragia singele coafeaza scaunul

singerare rectosigmoidiana ,hemoragii oculte

tulburari de tranzit : esofagian ,gastric ,intestinal.

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Foaia de observatie a unui bolnav digestiv

Motivele internarii: cel mai frecvent ,consecintele dispepsiei

5

Ananamneza

prezinta simptome functionale

succesiunea simptomelor de nictemer

legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate factori de agravare si ameliorare

Eliminarea simptomelor ce apartin altor organe

embolia pulmonara durere epigastrica pneumonia lobara inferioara junghiul Meran pleurezia mimeaza afectiuni de colecist ,pancreas duoden ,splina

IMA inferior durere epigastrica +greata varsaturi

ATS mezenterica dureri abdominale declansate de efort ,tulburari de tranzit

IC dreapta simptome dispeptice IRA si IRC greata varsaturi ,dureri abdominale Sarcina extrauterina dureri hipogastrice+stari scurte de pierderea

cunostintei Hipertensiune intracraniala varsaturi neprecedate de greata

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv

diaree foarte abundenta suferinta esofagiana / gastrica sindromul de staza duodenala /gastrica suferinta bilio –pancreatica

/hepatica

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv

tulburari de apetit : anarexia ,polifagia ,polidipsia,pervertiri ale gustului

dispepsia :gastrica ,bilioduodenala ,intestinala ,pancreatita dureri abdominale : acute/cronice,meteorism abdominal tulburari de tranzit : esofagian ,gastric ,intestinal.

Exagerarea ingestiei de alimente

6

1 Hiperorexia – exagerarea senzatiei de foame

-fiziologica (copii,tineri ,convalescenta unei boli infectioase

- patologica – UD-parazitoze

- Hipertiroidie- DZ-paralizie generata progresiva

2 Polifagie (hiperfagie)-hiperorexie si comportament alimentar aberant- Gastropareza diabetica leziuni hipotalamice encefalita

3 Bulimia –hiperorexie cu lipsa senzatie de satietate 4 Acoria- bolnavul maninca in continuu .

ATS cerebral dementa senila

lues cerebral tumori cerebrale

Tulburari de apetit

A .Scaderea apetitului

1. Anoresia-scaderea pina la disparitie a apetituluicauze :

gastrita eticulului neoplasme digestive

boli infectioase DZ decompensat (cetoacidoza)

IRC decompensata boli endocrine

Boli psihice- anorexie mentala

2.Sitofobie anorexie conditionata pentru alimente solide din teama de a nu produce durere(bucala ,esofagiana ,gastrica cauze :

stomatita aftoasa / ulceroasa

Cancer esofagiancancer gastric

3. Fagofobie – la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret

4. Teama de otravire in ATS, deliruri alcoolice,delir de persecutie

5. Greva foamei –volitionala

7

B. Pervertirea gustului –dorinta de a consuma subst/alimente neobisnuite

malacia – foamea de alimente cecide si excitante

pica dorinta de substante nealimentare

geofagie pamint

pogofagie gheata

alotriofagie substante degustatoare

Cauzele parorexiei

afectiuni psihice –deficit mintal deficit de vitamine /macroelemente.

C .Setea –senzatia de uscaciune a mucoaselor ,legata de perceptia constienta de a ingera lichide

Modificari cantitative

polidipsia – I exagerata a nevoii de a ingera lichide episodica : alimente sarate ,alcool ,DZ,( I osmoleritate),tensiune

nervoasa permanenta :

-primitiva : centrala ,stari nevrotice ,potomanie

-secundara: boli cu pierdere I de lichide

oligodipsia –consum redus de lichide

-fiziologica

-patologica: hiperhidropexie,hiperhidratare extracelulara cu secretie I ADH

Modificari calitative

dipsomania : impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare(alcool)

8

dipsofobia- repulsie fata de lichide (apaaquafobie/hidrofobie)

DUREREA ABDOMINALA

Semiologia dureri abdominale acute

Debut-brusc ajunge la paroxism

Cauze – perforarea unui organ abdominal-debut pancreatita acuta

- ruptura unui abces visceral - strangularea unui organ abdominal

- infarct mezenteric

Caracterele dureri

durere lancinanta + hiperestezie abdominala + contractura (UG/UD perforat)

durere intensa in fosa iliaca dreapta /epigastru (apendicita acuta) fond dureros continuu cu paroxisme colica biliara /renala) perioade de liniste alternind cu dureri colicative ,cu intensitate

crescinda (ocluzie) durere pulsatila (anevrism de ruptura aorta abdominala perforat)

Duodenitele

Sint afectiuni inflamatoare acute sau cronice ale mucoasei duodenale ,rareori izolate cel mai ades asociate cu o gastrita sau jejunita

Etiologia : este asemanatoare cu a gastritelor :toxiinfectii alimentare ,intoxicatii.

Frecvent duodenitele urmeaza si insotesc afectiunile hepatobiliare ,tiflocolitele consecutiva si apedencitele cronice

Ca si la stomac tulburarile reglarii nervoase superioare joaca un mare rol prin modificari ale duodenului cu staza duodenala consecutiva

9

Din cele doua forme evolutive duodenita acuta face parte din gastroenterocolitele acute avind o simptomatologie care se confunda cu a acestora

Simptomatologia duodenite cronice este dominata de arsuri si dureri epigastrice sau paraombilicare care apar ,fie dupa mese fie la un interval variabil

Staza duodenala cu reabsortia unor produsi toxici prin mucoasa inflamata determina si o serie de semne generale: astenie ,iritabilitate scadere in greutate dar si semne din partea aparatului digestiv :inapetenta, limba saburala.

Tubajul duodenal da informatii pretioase : sonda patrunde in duoden ,de unde este aruncata deseori inapoi in stomac .Se obtine un suc duodenal tulbure ,cu flocoane de mucus ;iar la examenul microscopic se observa numeroase celule epiteliale duodenale ,,in palisada ” ,leucocite si mucus abundent .

Diagnosticul etiologic va cauta sa precizeze existenta unei afectiuni gastrice ,intestinale sau hepatobiliare care sa determine secundar duodenita .Se va face regulat cercetarea lambiilor intestinala ,cauza importanta a duodenitelor.

Evolutia duodenitelor cronice este lenta ,de lunga durata ,cu perioade de liniste alternate cu perioade de activitate.

Radiologia in afara de semnele oricarei duodenite va avea rolul de a descoperi o eventuala cauza organica

ENTERITA

Enterita este o inflamatie acuta sau cronica a intestinului subtire .Dupa intindere ea poate fi partiala sau totala

Etiologie .Enterita este de cele mai multe ori secundara unei afectiuni a segmentelor superioare ale tubului digetiv sau ale marilor glande anexe .

Tulburarile de digestie din cursul unei gastrite anacide ,insuficiente pancreatice duc la patrunderea in intestin a unui continut iritant .Acesta

10

determina mai intii tulburari secretoase si motoare si daca iritatia continua dupa tulburarile functionale se instaleaza si modificari inflamatoare ,care la rindul lor le vor accentua pe cele dintii . Enterita mai poate rezulta si dintr-o tulburare pur functionala ,consecinta a unei dereglari nervoase corticosubcorticale .

Examenul abdomenului

Simptomatologia

1.Durerea abdominala

Durerea de origine viscerala are o proiectie la suprafata abdomenului

legata de sediul anatomic al organului respectiv .La descriere descrierea durerii se iau in considerare urmatorii parametri:

modul de debut brusc sau insidios

durata durerii-persistenta ,recurenta sau intermitenta

localizarea durerii si schimbarea topgrafiei in timp ; daca este superficiala sau profunda

caracterul durerii-colicativ, junghi ,arsura ,jena

iradierea are importanta semiologica putind indica organul cauzator;durrea din colica biliara localizata in hipocondrul drept iradiaza la baza hemitoracelui drept si umarul drept durerea din pancreatita acuta este localizata in epigastru si preombilical si irdiaza in bara spre hipocondrul drept si sting

intensitatea durerii desi difera de la gradul de perceptie a fiecarui individ poate fi durere colicativa insuportabila atroce ca o lovitura de cutit din volulus sau perforatii

cauze de aparitie sau intensificare a durerii sau disparitie –durerea din ulcerul duodenal cedeaza la alimentatie sau medicamente alcalinizate ;din colica biliara la atispastice si antalgice

11

simptome de insotire ale durerii-pot ajuta in precizarea cauzei durerii;in colica biliara : greturi varsaturi bilioase ,balonari ;febra sau icter in litiaza biliara ,angiocolecestita durere si febra insotita de scaune diareice in enterociltele acute .

Topografia abdominala

In vederea localizarii durerii si efectuarii corelatiei cu organele abdominale se pot face o impartire topografica orientativa

Pentru o localizare precisa se poate imparti abdomenul in 9 zone topografice ducind doua linii verticale care trec prin mijlocul claviculelor si doua linii orizontale ;una care trece sub rebordul costal si alta care uneste splinele iliace anterosuperioare .

Ca urmare rezulta noua zone : superior hipocondrul drept si sting si epigastru ;flancul drept si sting si mezogastru si fosa iliaca dreapta si stinga si hipogastru .

Corelatiii anatomice prin plasarea organelor in cele noua regiuni

Hipocondru drept : lob drept hepatic, colecist, duoden, unghi colic drept, glanda supra renala dreapta, rinichiul drept

Epigastru : pilor, duoden, pancreas,lob hepatic sting Hipocondrul sting : stomac ,splina ,coada pancreasului, unghi colic

sting ,glanda suprarenala stinga. Flancul drept : colon, ascendent,rinichi drept, duoden, jejun Mezogastru (periombilical): epiplon ,mezenter ,duoden, jejun,

ileon ,aorta abdominala Flancul sting : colon descendent, jejun, ileon, rinichi stang Fosa iliaca dreapta : apendice si cec ,portiunea terminala a

ileonului ,uter drept, ovar drept, la femei, cordon spermatic drept, la barbati

Hipogastru : ileon vezica urinara uter (F) prostata (B)

Enterita cronica se manifesta cu senzatie de jena si dureri periombilicale .In plus bolnavii se pling de o neliniste abdominala cu balonare si zgomote hiro-aerice .La distanta apar tulburari reflexe cu congestia fetei ,senzatie de

12

caldura ,transpiratii ameteli care pot merge pina la lipotimie (socul intestinului subtire ).din partea stomacului apar greturi, varsaturi .

Abdomenul poate prezenta un grad de meteorism iar la palpare se pot provoca dureri in regiunea preombilicala

Atit timp cit colonul compenseaza evacuarea rapida a intestinului subtire scaunul este normal cu exceptia examenului coprologic care pune in evidenta care pun in evidenta un continut marit in grasimi .dupa un timp apar scaune diareice 2-4 pe zi moi,pastoase ,de culoare deschisa si cu mucus amestecat cu materii fecale

13

BIBLIOGRAFIE : CURS DE SEMIOLOGIE DIGESTIV MIHAESCU FACULTATEA DE MEDICINA BUCURESTI

CURS SEMIOLOGIE MEDICALA FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE IASI GR. T.POPA CURS 1 DIGESTIV

MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU SCOLILE DE ASISTENTI MEDICALI

Conf .C PAUNESCU EDITIA II AUTORI Dr .FL.BARCAN ,Dr G.N .CONSTATINESCU, Dr A.MIHAIL