Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiCentrul Naţional de Evaluare şi Examinare

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-ALimba şi literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul dat:

A fost odată un împărat şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni la împăratul un arap buzat şi-i zise:— Să trăieşti, luminate împărate! Am auzit că împărăteasa nu face copii şi am adus buruieni pe care, cum le-o bea, rămâne grea. Împăratul luă buruienile de la arap şi porunci să-i dea cal împărătesc şi un rând de haine de aur ce-ţi lua vederile de frumuseţe, apoi chemă pe împărăteasa şi-i dete buruienile să le fiarbă şi să le bea. Împărăteasa chemă pe bucătăreasă şi-i dete buruienile să le fiarbă, fără să-i spuie de ce treabă sunt. Bucătăreasa, neştiind puterea lor, gustă dintr-însele şi apoi le duse împărătesei să le bea. Nu trecu mult timp la mijloc şi rămase grea împărăteasa şi bucătăreasa. Iar când veni vremea, născură amândouă cîte un coconaş mai frumos decât tot ce este frumos pe lumea aceasta, şi le puse nume unuia Dafin şi altuia Afin. Într-o zi, împăratul plecă la bătălie şi, lăsând pe fiul său în locu-i, îi dete o mulţime de chei în mînă şi-i zise:— Fiule, în toate casele ce se deschid cu aceste chei să intri, iar în casa ce se deschide cu cheia de aur să nu-ţi calce piciorul, căci nu va fi bine de tine. Cum plecă împăratul din oraş, fiul său intră prin toate casele şi văzu o mulţime de pietre nestimate foarte frumoase, dar nu-i plăcu niciuna dintr-însele; în cele din urmă, ajunse şi la casa ce se deschidea cu cheia de aur, stătu puţin înaintea uşei, se gândi la porunca ce-i dedese tată-său, dar biruindu-l nerăbdarea, intră înlăuntru şi văzu un ochean de sticlă. Se uită prin el şi văzu un palat cu totul şi cu totul de aur, încât la soare te puteai uita, iar la dînsul ba. Şi într-însul şedea doamna Chiralina, tânără copilă, floare din grădină, frumoasă ca o zână. După ce o privi mai mult timp, puse ocheanul iarăşi la locul lui şi ieşi afară cu ochii plini de lacrămi.

( Nicolae Filimon, Omul de piatră)A.1.(6p.) Stabileşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate în textul dat.2.(6p.) Explică rolul virgulei din secvenţa: — Să trăieşti, luminate împărate!3.(6p.) Identifică, în textul dat, un mod de expunere şi motivează , în 3-5 rânduri, rolul acestuia.4.(6p.) Selectează, din fragmentul propus, o secvenţă referitoare la portretul unui personaj.5.(6p.) Explică , în maximum 5 rânduri (circa 50 de cuvinte) , semnificaţia structurii: Cum plecă împăratul din oraş, fiul său intră prin toate casele şi văzu o mulţime de pietre nestimate foarte frumoase, dar nu-i plăcu niciuna dintr-însele…

B.(12 puncte) Scrie o compunere, de 15-25 de rânduri, în care să argumentezi că fragmentul propus este selectat dintr-un basm. În compunerea ta, trebuie:

1

a).(4p.) să formulezi cel puţin două trăsături ale basmului;b).(4p.) să ilustrezi aceste trăsături cu exemple din textul dat;c).(2p.) să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate;d).(2p.) să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.

SUBIECTUL AL II-LEA ( 36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor :

Arborii tropicali din zona înaltă a munților își utilizează și frunzele pentru a colecta atât de necesara apă. Pe lângă rădăcini, frunzele acestor arbori sunt în mod constant scăldate de nori, ceea ce le face să fie umede în permanență, iar ele se „folosesc” de nori atunci când apa din sol nu le este suficientă. Totuși, chiar dacă este o metodă inedită, oamenii de știință susțin faptul că acești nori, de care copacii depind foarte mult, sunt pe cale de dispariție din cauza schimbărilor climatice din prezent. Modificările din stratul de nori au fost deja corelate cu ponderea scăderii numărului populației, dar și cu disparițiile animalelor care depind de aceste păduri tropicale, precum sunt broaștele și salamandrele. Oamenii de știință au studiat umezeala frunzelor, prin amplasarea unor frunze-surogat, din plastic, urmărind modificările de tensiune ale unui circuit electric, care a fost încorporat pentru detectarea umidității. Apoi, au instalat senzori în miniatură pe ramurile acestor arbori pentru a observa dacă a intrat sau nu apă în frunze, atunci când ele au fost umede. Cu ajutorul acestor senzori s-a putut observa cum apa s-a deplasat în jos, spre trunchi, prin intermediul ramurilor. Totodată, studiul a scos la iveală şi faptul că nu toți arborii pot extrage aceeași cantitate de apă din nori. Acest studiu este o demonstrație clară a interacțiunilor care au loc între nori și arborii tropicali aflaţi la altitudini mari, el fiind o piatră de temelie pentru cercetările viitoare despre efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere tropicale din zona montană înaltă.

( Arborii norilor, în revista Terra Magazin, decembrie 2012)

A.Pe foaia de examen scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă de mai jos:1.(4p.) Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:-titlul articolului şi numele publicaţiei în care acesta a apărut;-metoda oamenilor de ştiinţă adoptată pentru a studia umezeala frunzelor.2.(4p.) Numeşte fenomenele cu care au fost corelate modificările din stratul de nori.3.(4p.) Precizează cazul cuvintelor subliniate din secvenţa: Acest studiu este o demonstrație clară a interacțiunilor care au loc între nori și arborii tropicali…4.(4p.) Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Arborii tropicali din zona înaltă a munților își utilizează și frunzele pentru a colecta atât de necesara apă. 5.(4p.) Realizează expansiunea cuvântului subliniat din structura de mai jos şi delimitează propoziţia subordonată obţinută: …nu toți arborii pot extrage aceeași cantitate de apă din nori…6.(4p.) Alcătuieşte o frază în care să existe un raport sintactic de coordonare adversativă.

B.(12 puncte) În 10-15 rânduri, redactează o compunere în care să descrii un peisaj de munte observat de tine în timpul unei excursii cu prietenii. În compunerea ta, trebuie:a).(4p.) să formulezi trăsăturile peisajului montan surprins;b).(4p.) să creezi imagini artistice în baza cărora să realizezi descrierea ;c).(2p.) să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei formulate;

2

d).(2p.) să respecţi limita de spaţiu indicată.

NOTĂ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei - 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 2 puncte; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 puncte).

3