PERSONAJE FANTASTICE DIN

BASM- Analiză şi comparaţie pentru

basmele româneşti şi cele din literatura universală -

1

CUPRINSIntroducere............................................................................................................................................6

Basmul cult şi popular – definiţii şi particularităţi..............................................................................6

Scurt istoric şi reprezentanţi ai basmelor din literatura română şi literatura engleză........................7

Enumerarea basmelor prezentate în proiect......................................................................................8

Basme româneşti....................................................................................................................................9

Personaje din basmul popular – caracterizare...................................................................................9

1. Greuceanu..............................................................................................................................9

2. Ileana Sîmziana.....................................................................................................................10

Protagonistul (Făt-Frumos).......................................................................................................10

3. Prâslea cel voinic şi merele de aur........................................................................................11

Antagonişti din basmele populare româneşti...............................................................................11

Zmeii.........................................................................................................................................11

Muma pădurii...........................................................................................................................12

Balaurul....................................................................................................................................13

Personaje din basmul cult – caracterizare........................................................................................13

Făt-Frumos din lacrimă.................................................................................................................13

Petru (Zâna-Zorilor)......................................................................................................................14

Basme englezeşti..................................................................................................................................15

Personaje din basmul popular – caracterizare.................................................................................15

Jack din „Jack şi vrejul de fasole”..................................................................................................15

Fata de împărat şi Tom Tit Tot din „Tom Tit Tot”.........................................................................16

Antagonişti din basmele populare englezeşti (giganţi, draci).......................................................17

Personaje din basmul modern englezesc –caracterizare..................................................................17

Harry Potter..................................................................................................................................17

Frodo Baggins...............................................................................................................................20

Comparaţie între personajele de basmele româneşti şi englezeşti......................................................21

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm cult românesc...............................................21

Făt - Frumos (din Ileana Sânziana)........................................................................................................21

Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc................................................21

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm popular englezesc.........................................22

Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezesc.............................................23

Concluzii...............................................................................................................................................25

2

Constatări.........................................................................................................................................25

Bibliografie...........................................................................................................................................27

Literatură..........................................................................................................................................27

Internet............................................................................................................................................27

3

REALIZATORI :1. Cantea Alina-Mihaela2. Chiţac Andreea-Florentina3. Chiţac Andrei-Florin4. David Smărăndiţa5. Goşu Ştefania Georgiana6. Hrimiuc Paul7. Hrimiuc Robert8. Vatamanu Şerban9. Zvorişteanu Alexandra-Ioana

4

REZUMAT Acest proiect descrie o parte din personajele fantastice din basme aparţinând literaturii

române şi celei engleze.

În introducere este descris basmul ca şi specie literară, fiind prezentate particularităţi atât ale basmului popular cât si ale celui cult.

Scopul proiectului este de a descrie trăsăturile specifice ale personajelor fantastice din unele dintre cele mai cunoscute basme româneşti şi englezeşti. În lucrare au fost adunate informaţii despre aceste personaje, urmând ca apoi acestea să fie analizate şi comparate intre ele.

5

Introducere“Că-n basme-i a cuvântului putere; El lumi aievea face din păreri, și chip etern din umbra care piere, și iarăși azi din ziua cea de ieri.

El poate munții din mormânt să-i cheme; Sub vraja lui atotputernic ești, Străbați în orice loc și-n orice vreme, Și mii de feluri de vieți trăiești. (...)

Aprinde-n inimi ură sau iubire, de moarte, de viață-i dătător, și neamuri poate-mpinge la pieire, cum poate-aduce mântuirea lor.” (Vlahuță Alexandru)

Basmul cult şi popular – definiţii şi particularităţi

Basmul cuprinde mitologie, etică și observație morală. Caracteristic basmului este faptul că eroii nu sunt doar oameni ci și ființe himerice sau animale. Dacă din narațiune lipsesc acești eroi fantastici, nu avem de-a face cu un basm. Basmul este o specie a epicii populare care se bazează pe elementul fantastic și simbolizează lupta dintre bine și rău, precum și biruința finală a binelui. În proză este întâlnit des sub denumirea de poveste. Basmele pot fi considerate vise ale popoarelor care au răzbit până în zilele noastre. Aceste vise ne încălzesc inimile, sub puterea vrăjii lor milenare.

Definţie:

Basmul este o creaţie populară în proză de mari dimensiuni în care se povestesc întâmplări cu caracter fantastic la care iau parte personaje cu însuşiri supranaturale reprezentând forţele binelui şi ale răului.

Caracteristici:

Text epic în proză, care foloseşte elemente ale supranaturalului; Prezenţa unor motive specifice (motivul împăratului fără urmaş, motivul mezinului,

călătoria iniţiatică, motivul probelor, motivul peţitului etc.); Elemente de structură: prezenţa cifrelor magice (3,7,9, 12 şi multipli ai acestora), formule

de început, mediane şi finale; Conflictul dintre Bine şi Rău, care se încheie mereu cu triumful Binelui (deznodământ

fericit); Prezenţa fabulosului (un fantastic de tip convenţional).

6

Basmul popular este un tip de basm care aparţine folclorului literar, având caracter anonim, colectiv şi oral. La fel ca basmul în general, basmul popular idealizează viaţa reală, prin intermediul personajelor cu puteri miraculoase, al obiectelor magice şi al situaţiilor fabuloase.

Basmul cult are autor cunoscut şi reflectă viziunea acestuia despre lume; acesta transfigurează realitatea în fabulos, prin intermediul originalităţii şi al stilului personal al fiecărui autor. În basmul cult, schema narativă tipică a basmului popular este modificată (adaptată şi reinterpretată).

Scurt istoric şi reprezentanţi ai basmelor din literatura română şi literatura engleză

Basmele reprezintă una dintre cele mai vechi forme de literatură populară transmisă oral. În mediile populare, el a constituit o formă principală de distracţie şi manifestare a forţei imaginaţiei omeneşti. Basmul este întâlnit în folclorul tuturor zonelor lumii, din cele mai vechi timpuri, reflectând obiceiuri şi plăcerea de a povesti. Din acest punct de vedere, basmul poate fi socotit „strămoşul” literaturii ştiinţifico-fantastice de astăzi.

Despre originea basmului există mai multe ipoteze; cert este, însă, că elementele arhaice, de cultură şi de civilizaţie oglindite în basm confirmă vârsta lui preistorică

Transmise pe cale orală secole de-a rândul, basmele au început să constituie un obiect de interes literar, prin consemnarea lor în scris, începând de pe la sfârşitul secolului al XVII-lea (Ch. Perrault, Istorisiri şi poveşti ale vremurilor de demult, 1697). De o largă popularitate s-au bucurat traducerile europene ale poveştilor din O mie şi una de nopţi. Un interes deosebit faţă de basm se manifestă în perioada romantică (sec. al XIX-lea), odată cu apariţia colecţiilor de poveşti ale fraţilor Grimm (1812) şi ale lui Hans Christian Andersen (publicate între 1835 şi 1872).

Deşi în ţara noastră primele basme au fost consemnate în scris în secolul al XVIII-lea, cea dintâi colecţie de basme a fost publicată abia în 1860, la Timişoara (Povești culese și corese de E.B. Stănescu Arădanul), urmate de antologia lui Petre Ispirescu din 1872, Legendele și basmele românilor. Alte culegeri de basme popoulare au fost alcătuite de I.PopReteganul (Povești ardelenești, 1888), A.L. Vasiliu (Povești și legende, 1928), Ovidiu Bârlea (Antologie de proză populară epică, 1966). Unii dintre realizatorii acestor culegeri cizelează şi prelucrează textele culese, ajutaţi – cum este cazul lui Petre Ispirescu – şi de un veritabil talent de povestitor.De aceea, aceste culegeri sunt gustate de publicul larg alţii, precum Ovidiu Bârlea ,consemnează materialul cules fără să intervină asupra textului respectiv, dorind să păstreze autenticitatea faptelor folclorice înregistrate. Aceste tipuri de culegeri se adresează în special folcloriştilor.

Basmele culte din literatura română – scrise de autori cunoscuţi- prelucrează sau dezvolta teme diverse : mitologie( Al. Odobescu, Făt-Frumos, cel cu noroc la vânat), folclorice (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Ioan Slavici – Zâna Zorilor ) etc. Creaţiile culte poartă amprenta stilului particular al autorilor acestora.

În literatura engleză, putem spune că fantasticul îşi are începutul în poemul anglo-saxon Beowulf, datând din sec. al VIII-lea. Inspirate din legendele Camelotului, basmele englezeşti au

7

continuat să se dezvolte şi în secolele următoare, reprezentative în acest sens, fiind basme precum The Scholemaster (1570), The Faerie Queene (1590) ,The Devil is an Ass (1616),Midsummer Night's Dream (1789),Goblin Market (1862). Reprezentativpentrusecolul XX estefolcloristul Joseph Jacobs, care a editatmaimulteculegeri de basmeenglezeşti : English Fairy Tales (1890), Celtic Fairy Tales (1892 anthology), More Celtic Fairy Tales (1894), More English Fairy Tales (1894), Indian Fairy Tales (1912), European Folk andFairy Tales.

Totuşi, cele mai iubite şi mai cunoscute basme din literatura engleză sunt cele moderne, dintre care multe au beneficiat de ecranizări. Basme precum Harry Potter (J.K.Rowling), Stăpânul Inelelor (J.R.R Tolkien) sau Cronicile din Narnia (C.S Lewis) au avut un succes răsunător în întreaga lume.

Astăzi, basmul popular şi cel cult trăiesc din ce în ce mai mult în compania basmului cinematografic. Povestea fără sfârșit de Michael Ende a beneficiat de o ecranizare extraordinară. Shrek, un basm cinematografic recent, a avut un succes enorm nu doar în rândul copiilor, ci şi al adulţilor. Toate acestea dovedesc că această specie mizează pe puterea imaginaţiei, pe sentimente şi conflicte etern umane, pe triumful Binelui, va găsi în timp noi resurse de expresie şi va continua să fascineze ascultătorii, cititorii şi privitorii de oriunde.

Enumerarea basmelor prezentate în proiect

A. Basme populare româneştia. Greuceanu;b. Ileana Sîmziana;c. Prâslea cel voinic și merele de aur;

B. Basme culte româneştia. Făt –Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu;b. Zâna Zorilor de Ioan Slavici;

C. Basme populare englezeştia. Jack și vrejul de fasole;b. Tom Tit Tot;

D. Basme moderne englezeştia. Harry Potter de J.K.Rowling;b. Stăpânul inelelor de J.R.R Tolkien;

8

Basme româneşti

Personaje din basmul popular – caracterizare

1. Greuceanu Protagonistul (Greuceanu)

Greuceanu simbolizează Binele, aşa cum este el văzut de oamenii din popor. Generozitatea şi curajul personajului impresionează încă de la început, dovedind că „nu toate muştele fac miere" şi depăşindu-i din punct de vedere al inteligenţei, al puterii şi al curajului pe ceilalţi pretendenţi la misiunea dată de împărat, aceea de a recupera Luna şi Soarele , care au fost furate de pe cer.

Greuceanu îşi asumă riscul de a i se tăia capul pentru a face un bine colectivităţii şi abia apoi pentru a primi răsplata promisă de împărat. El se deosebeşte de alţi voinici, nu atât prin forţă fizică, cât mai ales prin puterea de a se dedica binelui obştesc. Iubirea de oameni, de dreptate şi de adevăr imprimă personajului măreţie şi caracter nobil.

Pentru a învinge puterile raului, Greuceanu solicita sfat si invatatura de la Faurul Pamantului, aceasta putand fi considerat o luminare prin cunoastere a personajului insusi. Pe langa insusirile obisnuite personajelor de basm (inteligenta, bunatatea, perseverenta, unite cu dragostea de viata si de oameni, intelepciunea, prietenia si curajul), eroul are si insusiri supranaturale: se poate metamorfoza (porumbel, musca), are un palos nazdravan, tine in mainile sale Soarele si Luna. in ultima secventa a basmului, Greuceanu lupta pentru eliberarea adevarului, acoperit pentru o clipa de interventia diavolului. Desi putea sa-si piarda capul daca „nu-l dovedea pe mangositul de sfetnic", il roaga pe imparat sa-l ierte. Dupa rugaciunea Iui Greuceanu, dobandeşte iertare si de la imparat, dar acesta „ii porunceste sa piara din imparatia lui".

Personaje adjuvante (Faurul Pământului şi fratele lui Greuceanu)Faurul Pamantului este un personaj imaginar, stravechi. El ramane un simbol al prieteniei si personifica intelepciunea prelucrarii fabuloase a metalelor, este deci inzestrat cu un talent creator. El il sfatuieste si-1 sprijina pe Greuceanu in actiunile sale dedicate eliminarii raului. Fratia de cruce dintre cele doua personaje este intemeiata pe devotament si omenie-

Fratele bun al Greuceanului este un simbol al dragostei si al devotamentului fratesc. El poate fi considerat un personaj martor, deoarece intra in conflicte, alaturi de eroul principal. imparatul Rosu este iubitor de adevar si dreptate, are ideal lumina, simbolizata prin cele doua astre.

Antagonişti (zmei, zmeoaice, diavol, sfetnicul împăratului)Fortele raului impotriva carora lupta Greuceanu sunt reprezentate de: zmei (care furasera Soarele si LunA), zmeoaice (care, cu ajutorul metamorfozei, cauta sa-l piarda pe eroU), diavolul (care biruie temporar, numai prin viclenie; el nu izbandeste niciodata, fiind mai prost decat omuL), sfetnicul imparatului (care este necinstit, mincinos si se lauda cu vitejia altuia, incercand sa-l insele pe imparat, pretinzandu-i rasplata, desi nu facuse nici o isprava).

Personajele negative poarta intreaga incarcatura de dispret si ura din partea ascultatorului. Aceste

9

personaje, reprezentand raul distrugator, apartin zonei fantasticului, intarind credinta populara ca raul nu trebuie sa stea in om, ci in afara lui. intalnim in basm epitete care scot in evidenta trasaturile lor negative:zmeul spurcat", tartorul cel mare", fiinta netrebnica si pagubitoare omenirii", tartor catranit", mangosit", bicisnic", nerusinat" etc.

2. Ileana Sîmziana

Protagonistul (Făt-Frumos)În opera “Ileana Simziana” de Petre Ispirescu personajul principal este fata cea mică a

împăratului.În realizarea portretului se împletesc modalitaţile de caracterizare specifice genului epic.

În mod direct ,din datele furnizate de mama zmeului pe care fata îl salvase aflam că „vorba îi curgea din gura ca mierea ,boiul îi era asa de gingas [...],perişorul subţire şi stufos îi cădea pe umeri în unde,faţa-i are pe vino-ncoace ,ochii ăia mari ,frumoşi[...],mânuşiţa aia micuţa si piciorul ca de zână” .Autorul o descrie ca fiind ademenitoare :”ei nu se puteau dezlipi de dânsa ,căci şi vorba-i şi fata îi erau lipici...”

În mod indirect ,fata de împărat este caracterizată de faptele pe care le săvârşeşte ,ea dă dovadă de curaj încă din momentul în care îi spune tatălui că vrea şi ea la fel ca surorile sale să-şi încerce norocul”-Tată ,lasă-mă şi pe mine să fac o cercare.”.Curajul şi neînfricarea sa reies şi din luptele cu lupul , leul şi balaurul cu 12 capete făra a şti că este tatăl său , faptul că îl salvează pe unul dintre cei doi zmei .Lupta care o duce pentru a o salva pe Ileana Simziana şi a-i aduce herghelia acesteia este din nou un act care demonstrează bravura ei.Prinţesa este inţeligenţa deoarece reuşeşte să se dea drept Făt-Frumos fără ca nimeni să nu-şi dea seama ,sau dacă şi-a dat nu a fost cale să dovedească acest lucru.

În urma încercarilor la care este supusă fata împăratului care se ascundea sub hainele de voinic a fost transformată într-adevăr în bărbat.

„Ileana Simsiana ,cosiţa de aur ,câmpul înverzeşte florile-nfloreşte „(aşa o descriau fii împăratului)este plăcut impresionată de Făt-Frumos din momentul în care acesta o salvase de la zmeul care o silea să se căsătorească cu el.Împăratul pe care îl slujea fata de imparat dorea de asemenea sa o ia de sotie pe Ileana,dar aceasta face in asa fel incat nunta lor nu mai are loc si ea se casatoreste cu Fat-Frumos.

Opera „Ileana Simziana” impresioneaza prin maiestria autorului de a contura portrete complexe ce raman ca niste exemple de modestie ,curaj,intelepciune,sensibilitate si solidaritate pentru cei care o citesc.

3. Prâslea cel voinic şi merele de aurEste personajul principal pozitiv din basm. El intruchipeaza omult obisnuit din popor fiind curajos

istest si modest. Este caracterizat in ambele moduri, direct si indirect.

Caracterizarea directa este facuta de catre tatal sau care il considera „un nesocotit si nechibzuit” necrezand ca va putea prinde hotul si sa-i aduca merele. El dovedeste contrariul si reuseste sa il impresioneze pe tatal sau. Caracterizarea directa este facuta si de argintar, dupa ce a revenit de pe taramul celalalt el a devenit ucenicul lui, descriindu-l „trentaros" si „un om prost” nestiind ca el este mezinul imparatului.

10

Caracterizarea indirecta este realizata prin faptele si actiunile pe care asta le face pe parcursul actiunii, dovedind ca este istet si descurcaret atunci cand incearca sa-l prinda pe hot, incercand sa nu adoarma infingand cate o sageata si ranindul pe hot pentru a-i putea urmari urma de sange. Curajul, o alta trasatura a protagonistului, este prezentat cand Praslea il urmareste pe hot pana pe celalalt taram, chiar daca tatal lui era multumit.

Invidia fratilor sai ii transforma in personajele negative de pe taramul pamantenilor, Praslea desi nui-i confrunta intr-o lupta directea reuseste sa-i pacaleasca, punand o piatra si caciula lui atunci cand trebuia sa fie ridicat din prapastie, dovedind inca o data istetime.

Toate aceste actiuni reprezinta defapt initierea lui, motivul predominant in toate basmele, confruntarea cu zmei ii intareste caracterul; lupta cu zmeul cel mic fiind cea mai grea unde are nevoie si de ajutorul fetei de imparat dandui sa bea apa in defavoarea zmeului care ii satisfacea toate poftele. Curajul sau mai este dovedit in lupta cu balaurul, el aparand puii zgripturoaicei ceea ce reprezinta si o trasatura omeneasca.

Dovedind maturitate, dupa intoarcerea lui la palat nu ii pedepseste pe frati lui, dar ii pune sa traga cate o sageata in aer, divinitatea hotarand cine sa moara. Dupa ce s-a casatorit cu fata de imparat au trait fericititi pana la adanci batraneti.

Antagonisti sunt fratii lui Praslea, erau invidiosi pe el fiindca a reusit sa aduca merele de aur imparatului, din aceasta cauza vroiau sa-l omoare pe protagonist, dar au fost pedepsiti pana la sfarsit.

Personale adjuvante sunt zgripturoaica, ce il ajuta sa iasa din prapatie dupa ce i-a aparat puii si argintarul care ii ofera ocazia de a se intoarce din nou la palat realizand cateva obiecte din aur pentru imparat.

Antagonişti din basmele populare româneşti

ZmeiiZmeii sunt fiinţe care seamănă cu oamenii. Sunt uriaşi cu o coadă solzoasă, umblă pe cai

năzdrăvani şi pot avea mai multe inimi. Ei vorbesc ca oamenii, locuiesc în palate, au neveste şi

copii. Zmeul este o fiinţă infernală, ce trăieşte pe tărâmul celălalt şi doreşte să se împerecheze

cu o fată de om. A fost comparat astfel cu zeii eleni care aveau soţii muritoare. Deosebirea este

că Zmeul este fragil şi muritor. Zmeul este dotat cu o mare putere de intimidare însă nu dă

dovadă de inteligenţă. Este gladiator, tiran sângeros, care devine încurcat în faţa unei operaţii

intelectuale.

Zmeii sunt organizaţi după model uman, având o adevărată viaţă de familie în gospodării aşezate. Aceste aşezări sunt dobândite prin furt şi se supun unei ierarhii: există un tartore şi nişte zmei mai mici. Familia

11

poate avea şi o latură feminină, reprezentată de zmeoaica cea bătrână. Ei deţin mari forţe fizice dar limitate. Au un dezvoltat simţ olfactiv. Se apără de oameni prin metamorfoză. Nu doresc să aibă concurenţă la cucerirea fetelor şi din această cauză elimină preventiv concurenţii.

Zmeul este un personaj fantastic al folclorului dar şi al mitologiei româneşti. Acesta a fost

comparat cu balauri sau cu vârcolaci. Poate apărea pe cer şi scuipa foc. Zmeul doreşte să se

însoare cu fete tinere (ca in “Ileana Sanziana”), pe care le răpeşte, însă este apoi este înfrânt de un print. În anumite basme,

acesta fură ceva de mare valoare, cum ar fi soarele în basmul “Greuceanu” sau merele de aur in “Praslea cel voinic si merele de aur”. El trăieşte pe partea

cealaltă a lumii, în Regatul Întunecat. Având puteri supranaturale şi destructive, Zmeul poate să

zboare sau să se transforme în alte creaturi. Cu toate acestea, prinţul reuşeşte să îl învingă prin

curaj şi isteţime. Zmeul din basmele româneşti este comparat după unele interpretări engleze,

cu uriaşul sau căpcăunul din mitologiile din Europa occidentală pentru că şi aceia răpesc tinere

care apoi le devin soţii în regatele lor de pe lumea cealaltă. Prinţul din basme ucide Zmeul la

final şi se căsătoreşte el cu tânăra pe care o eliberează din regatul Zmeului. La fel ca şi uriaşul

din povestea englezească Jack şi vrejul de fasole, Zmeul, după ce umblă prin ţinuturile lumeşti,

se întoarce acasă, în regatul său, deoarece simte că un om este acolo pentru a-i pregăti ceva rău.

Muma păduriiCa şi zmeul, Muma Pădurii este înfăţişată în basme ca fiind personajul negativ şi duce o viaţă singuratică în pădure. Aspectul poate să difere de la basm la basm, însă de fiecare dată este o fiinţă înfricoşătoare, cu crengi prinse în părul încâlcit, noduroasă şi rea din cale-afară.În anumite regiuni ale ţării se crede ca aceasta era o făptură magică ce, dacă era prinsă, putea îndeplini o dorinţă.

În Făt-Frumos din lacrimă, Muma-Pădurii este descrisă ca fiind „O babă bătrână şi urâtă, care umblă prin împărăţia mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, faţa pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. “, “cu aripi vântoase, cu faţa zbârcită ca o stâncă buhavă şi scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr; Ochii ei — două nopţi turburi, gura ei — un hău căscat, dinţii ei — şiruri de pietre de mori.”

Balaurul

Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri în mitologia românească [1]:

de apă - cel care trăiește în fântâna satului și care este ucis de Busuioc sau de Sfântul Gheorghe.

de uscat - trăiește prin prăpăstii prin "țara armenească" și făurește "piatra scumpă"

12

de văzduh - alăturați norilor de furtună și controlați de câte un solomonar .

În Zâna Zorilor, balaurul întâlnit de Petru are însă, rolul de a iniţia pe protagonist, de a-l pregăti pentru probele următoare, el fiind descris ca „un balaur cu 12 capete,grozave,mai pline de vapaie!...Hei ! dar si-a aflat voinicul! Petru nu se spaimanta ,ci incepu a se sufleca la maneci si a scuipa in palme: -Feri din cale! Balaurul incepu a scuipa la foc”.

Personaje din basmul cult – caracterizare

Făt-Frumos din lacrimă Fat-Frumos din lacrima este personajul principal si eroul fabulos care, ca si in basmele populare, "crestea intr-o luna cat altii intr-un an", avea puteri supranaturale, ca atunci cand, aruncand buzduganul in sus, "despica bolta cerului", apoi il prinde "pe degetul mic si buzduganul se rupse-n doua".Spre deosebire de alti Feti-Frumosi, eroul eminescian imprumuta trasaturile flacaului de la tara, care se imbraca in straie populare, stie sa cante dumnezeieste la fluier doine si hore. Fat-Frumos din lacrima parcurge un drum initiatic, trebuind sa treaca probele necesare unei experience de viata pentru a-si putea intemeia o familie si conduce o gospodarie. Ceea ce-l particularizeaza este farmecul pe care-l exercita voinicul asupra fetelor, care-i devin devotate si prietene de nadejde, ajutandu-l sa invinga piedicile. Daca in alte basme vin in ajutorul lui Fat-Frumos alti voinici, Sfanta Duminica ori gaze si insecte - ca rasplata a bunatatii si ajutorului dat de acesta -, aici femeile sunt cele care il sprijina cu loialitate, chiar impotriva propriilor parintii. Astfel, intalnind pe frumoasa fiica a Mamei Padurilor, de care flacaul se indragosteste fulgerator, aceasta il ajuta s-o invinga pe mama ei, sfatuindu-l sa schimbe intre ele cele doua butii, una cu apa, una cu putere, iar dupa ce el o rapune pe batrana "si-i risipi creierii", fug amandoi la curtea tanarului imparat. Fata Genarului il ajuta si ea impotriva tatalui, de aceasta data, iar sluga babei ce avea iepe fermecate il sfatuieste cum sa-i rapuna stapana. Ideea centrala a basmului eminescian este una filozofica intalnita in intreaga sa creatie, aceea ca iubirea constituie o treapta spre cunoastere, spre fericire.

Fat-Frumos din lacrima este viteaz, curajos si lupta pentru valori morale superioare, adica in numele iubirii, pentru implinirea cuplului erotic, dar si in numele prieteniei adevarate, aducandu-i "fratelui de cruce" iubita din casa Genarului.Celelalte personaje sunt in majoritatea lor fabuloase. Calul este personaj fabulos prezent in toate basmele, ca simbol al prieteniei dintre om si animal, fiind cel mai apropiat si sincer sfatuitor al personajului care intruchipeaza binele. Genarul este un personaj fabulos care reprezinta fortele binelui, de aceea Fat-Frumos nu se poate lupta cu el. El este pedepsit fiind "exilat in imparatia cerului" pentru ca se impotrivea iubirii dintre fata lui si imparatul tanar, impiedicand realizarea cuplului de indragostiti. Fortele malefice sunt reprezentate de Muma-padurilor, personaj fabulos care intruchipeaza rautatea, 1acomia, nedreptatea si minciuna, trasaturi morale condamnate in basme.Ca orice basm, "Fat-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu este o specie epica de mare intindere, o naratiune cu intamplarile reale si fantastice, a caror imbinare compune principalul mijloc artistic al acestei creatii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele. Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul celalalt", spatiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice.Nicolae Iorga este cel care scrie in 1890 o prima apreciere critica privind basmul

13

eminescian, afirmand ca: "E un juvaer povestea aceasta [...] nicaieri limba romaneasca culta n-a ajuns la asa de mare mladiere si plasticitate", remarcand si deosebirea fata de creatiile populare care consta in aceea ca fantasticul atinge la Eminescu "dimensiuni uriase si n-are nimic a face cu acel al adevaratelor povesti".

Petru (Zâna-Zorilor)Caracterizarea lui Petre.

Petre este personajul principal al basmului zana zorilor,el fiind fiul cel mai mic al imparatului.Era inalt,subtire,mai mult fata decat fecior.Nu vorbea mult dar in schimb canta "Petre nu face multa vorba :el rade si canta,canta si rade de dimineata pana in seara" E mereu binedispus "Numai cateodata-l vede omul mai intnecat , da cu mana pletele in dreapta si-n stanga si atunci ti se pare ca vezi un batran din sfatul imparatului."

Din faptul ca din cei 3 fii ai imparatului doar el merge la tatal sau sa-l intrebe de ce ii lacrimeaza un ochi iar celalat ii rade,reiese faptul ca era curajos,indraznet dar si altruist,deoarece se gandeste la tatal sau.Da dovada de sacrificiu deoarece tatal sau ii da palme,dar el tot continua sa-l intrebe.

In drumul parcurs spre zana zorilor l intalneste anumite obsatcole ce ii pun fortele la incercare. Prima proba este aceea in care trebuie sa lupte cu balaurii ce scuipa foc.Aceasta proba este una initiativa.Cea de-a doua este aceea in care ajunge in padurile de arama,argint si aur de unde rupe florile,chiar daca murgul ii spusese ca nu e bine si ca va avea de suferit,de aici reiese faptul ca petre era incapatanat.

Ajuns pe teritoriul zanei zorilor si avand fluierasul dat de Sfanta Joi nu i-a fost prea greu sa-si duca misiunea la bun sfarsit. Dupa ce ia apa si se intoarce spre imparatia tatalui sau ,cu ajutorul cutiei afla ca fratii lui vor sa-i intinda o capcana ,dar el nu crede aruncand cutia si spargand-o. Intradevar fratii lui il omoara ducand apa la imparatie zicand ca ei au adus-o,tatal lor crezandu-i le da imparatia .

Dar cu ajutorul celor 3 sfinte (miercuri,joi,vineri) care-l invie el ajunge stapan si asupra imparatiei tatalui lor ,dar si asupra imparatiei zanei zorilor,deoarece in final se casatoreste cu ea.

Caracterizarea Valvelor

Valva padurii de arama- "Din vant se facu vifor...Viforul crescu..crescu pana ce nu se vazu alta decat intuneric si noapte...si iarasi numai noapte si intuneric."

-"Cap n-are,dar nici fara cap nu e...Prin aer nu zboara,dar nici pe pamant nu umbla.Are coama de cal,coarne ca cerbul,fata ca ursul,ochii ca dihorul si trupul e de toate,numai fiinta nu e..."

Valva padurii de argint -"Se facu vifor mai turbat ,noapte mai neagra,pamantul se cutremura mai tare in padurea de arama..."

14

-"Se repezi la Petru cu c-o grozavie de 7 ori mai mare decat cum a fost in padurea de arama."

Valva padurii de aur-"Acuma nu mai era mult vifor,nu mai mult intunecos,pamantul nu se cutremura mai mult...Se facea nu stiu ce nu stiu cum..."

-"E de 77 de ori mai puternica decat toti 3 la un loc (2 cai si Petre)"

Basme englezeşti

Personaje din basmul popular – caracterizare

Jack din „Jack şi vrejul de fasole”Jack era fiul unei văduve ,care locuia intr-o colibă dintr-un sat departe de Londra.

Era „cam slab de înger”, „zevzec”, „nechibzuit”,dar avea un suflet de aur.El mai era încăpăţânat deoarece oricât l-ar fi implorat cineva să nu urce pe vrej , el tot a urcat.Ajuns la capătul vrejului acesta descoperi cu uimire ca se află intr-o ţară tare stranie: „părea a fi un deşert pustiu,nu se zărea nici urmă de pom,tufa,casă sau vietate”si îngândurat se aşează pe un bolovan şi se gânde te la mama lui, pe lângă faptul că nu a șascultat-o şi a urcat pe vrej nu a găsit nici de mâncare. Dar nu a renun at,ci şi-a continuat țdrumul,întâlnindu-se cu o zână care ii sune cine este el cu adevărat şi pe unde trebuia să meargă pentru a ajunge unde dore te .Zâna ii mărturise te că locul unde locuie te uria ulș ș ș ș este de fapt casa tatălui său, iar toate bogă iile din casă sunt ale lui.țEa ii mai spune că el e „persoana ursită să-l pedepsească pentru toate ticălo iile” .șBăiatul ,ajuns in casă,i se făcu teamă să nu ajungă şi el hrană pentru uria şi că n-o şa-şi șmai poată vedea niciodată mama.

El era o persoană curioasă, dorea să vadă ce-o să se întâmple cu găina. După ce el fura găina, sacii cu bani si harpa, îi cere iertare mamei sale pentru toate necazurile şi supărările pricinuite ,promi ându-i că va fi respectuos şi ascultător pe viitor. ț„şi intr-adevăr ,se inu de cuvânt căci,de atunci,băiat mai iubitor,mai vrednic şi mai țascultător ca el nu cred să fi fost altul pe pământ.”

Probele la care este supus:

I. El trebuia să fure găina cu oua de aur,proba pe care o trece cu ajutorul zânei care ii spusese de la început că îl va ajuta si păzi de uria .ș„In cele din urmă, adormi şi el căci se auzeau ni te sforăituri ca bubuitul unui ștun. În zori,văzând că uria ul încă doarme,Jack se furi ă din ascunzătoarea sa, ș șînhaţă găina şi-o lua la fugă cât îl ineau picioarele. .Găsi cu u urin a drumul ț ș țspre vrejul de fasole şi coborî mai sprinten şi mai repede decât se a teptase”ș

II. Băiatul trebuia să fure sacii cu bani .În această probă intervine un câine, dar nu reu e te să-l facă pe Jack să se răzgândească.ș ș

15

„Jack se furi ă tiptil din ascunzătoarea sa,se apropie de uria ,dar un căţeluş de ș șsub scaun lătră cu furie. Contrar a teptărilor sale,uria ul nu se trezi,si câinele ș șse potoli. Jack înşfăcă sacii,ajunse la uşă si curând se văzu teafăr si nevătămat lângă vrejul de fasole”.

III. Jack trebuia să fure harpa vorbitoare, dar pentru că aceasta era vorbitoare a avut ni te probleme.șCând Jack vru să fure harpa ,aceasta strigă „Stăpâne, stăpâne” şi uria ul se ștrezi. Acesta îl urmări pe Jack tot drumul şi strigă după el cu o voce „ca de tunet”.Când Jack termina-se de coborât vrejul,uria ul atunci începuse să școboare şi cu topori ca, Jack reteză vrejul de fasole de la rădăcină si uria ul ș șcăzu lat in gradină.

Mama lui Jack

Ea era văduva ,avea un singur fiu , căreia îi împlinea toate dorin ele, urmare a fost că Jack țnu prea inea cont de ce-i spunea ea şi era cam nechibzuit şi risipitor.țZâna

Era o tânără şi frumoasă femeie. Era frumos îmbrăcată şi în mână inea o nuielu a albă în ț șvârful căreia se află un păun din aur curat .Ea avea ni te puteri pe care şi le putea pierde șdacă Jack nu-i urma sfatul. Aceasta a fost ursitoarea tatălui lui Jack.Uriaşul

Pe când trăi tatăl lui Jack,uria ul „ înspăimântase ţinutul cu cruzimile şi răutăţile sale”. șEra invidios de fire. Este „ahtiat după aur încât prima lipsa pe care o observa îl va înfuria peste măsură şi va deveni după aceea şi mai atent”. Era fioros si puternic, „care nu pregeta să se hrănească cu carne de om ori de cate ori vreunul îi iese în cale”.Soţia uriaşului

Era miloasă din fire. Era bună la suflet,îi dădu lui Jack să mănânce şi să bea pe săturate.Era u or s-o păcăleşti, Jack a reuşit de fiecare dată să intre în casa ei sub altă șidentitate,fară ca ea să-şi dea seama că el e una si aceeaşi persoană.

Fata de împărat şi Tom Tit Tot din „Tom Tit Tot”

Tom tit tot

Tom tit tot este personajul eponim si antagonistul basmului. El fiind personajul negativ şi fabulos al basmului.

Acesta este un drăcuşor mic şi negru, ajutător care poate fi învins doar dacă îi este ghicit numele.

Este un personaj siret :"Drăcuşorul se uită cu coada ochiului..." cu o privire ameninţătoare : "... se uită la ea cu nişte ochi care o îngheţară de-a binelea...", caraghios, împieliţat, dar şi foarte răutăcios : "tuciuriul se făcea tot mai răutăcios şi-şi învârtea coada tot mai repede...".

Deşi era doar un drăcuşor era şi foarte bun în ale torsului: "..torcea repede de te lua ameţeala...".

Protagonista basmului este o simplă fată, în acelaşi timp personajul pozitiv si verosimil al basmului.

16

Această fată nu era una tocmai ascultătoare, ci dimpotrivă, dovedind asta încă din începutul poveştii: "Fată pune plăcintele astea pe policioara şi lasă-le acolo un pic. S-or face ele bune de mâncat." --> ""Păi dacă s-or face bune de mâncat, am să le mănânc acum." . Dădea dovadă de naivitate, crezând că va putea îndeplini condiţia regelui de a toarce timp de o lună cinci fuioare pe zi, când defapt ei: "Nu îi stătuse niciodată capul la ale casei şi habar n-avea cum să toarcă." . Este o fată cu teamă, în acelaşi timp îndeplinind doua probe pe întreg parcursul basmului :

- toarcerea a cinci fuioare pe zi în decurs de o lună;

- ghicirea numelui drăcuşorului cel negru şi mic până la încheierea lunii.

Din categoria personajelor adjuvante fac parte mama protagonistei şi regele. Mama fetei fiind o femeie saracă de la ţară, iar regele un bărbat in căutarea nevestei potrivite.

Antagonişti din basmele populare englezeşti (giganţi, draci)GIGANŢI

Gigant – nume dat unor fiinţe fabuloase de statura uriaşa care se întâlnesc in diferite culturi in special cea englezeasca.

Unul dintre cei mai celebri giganţi este portretizat în povestea lui Jack şi a vrejului de fasole. Originea acesteia este una incertă, iar unii cercetători fac trimitere la nişte poveşti nordice. Există o sumedenie de versiuni ale istorioarei, dar cele mai multe îl înfăţişează pe Jack căţărându-se pe un vrej de fasole pentru a fura comoara de aur. Dar, pentru a-şi îndeplini scopul, Jack îl ucide pe uriaşul care trăia în vârful vrejului. Dacă e să analizăm, Jack nu este pus într-o lumină tocmai pozitiva, dar nici gigantul nu este unul din băieţii buni, întrucât plănuieşte să-l mănânce pe erou.

DRACI

Dracii , ca şi in religia creştină reprezintă o fiinţa imaginară drept spirit al răului principal duşman al lui Dumnezeu şi al omenirii; diavol, demon; şi este întâlnit in diferite culturi printre care si cea englezeasca.

Tom tit tot este unul dintre cei mai reprezentativi draci ai folclorului englez. El este un drăcuşor mic, negru care poate fi învins daca ii este ghicit nume. Fata pe care o ajuta la tors ii ghiceşte numele si Tom tit tot este învins.

Personaje din basmul modern englezesc –caracterizare

Harry Potter Harry Potter este personajul principal al seriei cu acelaşi nume, scrisă de J.K Rowling. El are părul negru, poartă ochelari şi are o cicatrice în formă de fulger pe frunte (ca urmare a confruntării cu Lord Voldemort în vremea când era doar un prunc). Crescut în Londra de către rudele sale, o familie de Încuiaţi (non-vrăjitori), Harry află, la vârsta de 11 ani, că este vrăjitor, după ce primeşte o invitaţie de a urma cursurile şcolii de magie Hogwarts, unde va intra în casa Cercetaşilor.

Harry nu este un personaj de basm obişnuit, înzestrat numai cu trăsături pozitive, ci este o individualitate, personalitatea sa fiind în continuă schimbare pe parcursul anilor petrecuţi la Hogwarts, ca urmare a iniţierii şi a maturizării. Astfel, în primii ani petrecuţi în lumea vrăjitorilor, îl

17

găsim pe Harry nesigur de sine, deseori frustrat de rolul de salvator şi de faima pe care ceilalţi par să i-o atribuie, de neîndemânarea sa la lecţiile de magie, de iscusinţa sa deosebită de a intra în încurcături (îl descoperă pe Fluffy, câinele gigant cu trei capete, intră în Camera Secretelor, îl vizitează, pe ascuns, pe unchiul său Sirius, evadat din Azkaban şi considerat deosebit de periculos).

La şcoală nu este un elev excepţional, nu se remarcă prin cunoştinţe deosebite ori înţelepciune ci, mai degrabă, prin instinctele şi ambiţia sa de nestrămutat, care îl ajută să izbândească în toate luptele care conduc spre înfrângerea lui Voldemort, lupte în care îşi arată, de asemenea, curajul (nu dă niciodată înapoi când vine vorba de acţiuni care îl aduc mai aproape de înfrângerea lui Voldemort: înfruntarea baziliscului din Camera Secretelor, formarea unei armate de vrăjitori – armata lui Dumbledore- în vederea pregătirii pentru confruntarea finală cu Lordul Întunericului, etc.

Harry este, de asemenea, altruist şi de încredere, mereu pregătit să îşi ajute şi să îşi apere prietenii (încercarea de a-l salva pe Cedric Diggory în timpul Turnirului din Harry Potter și Pocalul de Foc înainte de a se salva pe sine, rugămintea permanentă către prietenii săi cei mai buni, Hermione şi Ron, de a nu se amesteca şi de a nu-l însoţi în aventurile periculoase), inteligent (are o tactică de luptă remarcabilă, reuşind să-l păcălească până şi pe Voldemort – de exemplu, în Pocalul de Foc, după ce Voldemort devine trup- , tactică bazată pe efort colectiv şi pe îndemânare), dar şi…încăpăţânat, iar uneori nervos şi arogant; însă, aceste defecte nu fac, de obicei, decât să îi pună în evidenţă ambiţia şi bunătatea (de exemplu, în Ordinul Pheonix, foloseşte magia interzis, în afara Howgarts-ului, pentru a-l salva pe Dudley, vărul său care îl batjocorea permanent, de Devoratorii Morţii ai lui Voldemort, fapt care îl aduce aproape de exmatricularea de la Hogwarts).

Harry devine, pe parcursul celor şase ani petrecuţi la Hogwarts, un vrăjitor excepţional, capabil să facă unele dintre cele mai complicate şi mai puternice vrăji. Totodată, el este extrem de talentat la sportul specific vrăjitorilor, Quidditch (Vâjhaţ) şi are unele abilităţi specifice, precum cunoaşterea limbii parseltongue (limba şerpilor) sau a limbajului codat cu care Voldemort încearcă să îl controleze (Harry având o porţiune din sufletul lui Voldemort în interioriul lui).

La fel ca şi personajele tradiţionale de basm, Harry se foloseşte şi el, în lupta sa în numele Binelui, de unele obiecte magice (nelipsita sa baghetă, pelerina care îl face invizibil, harta lui Marauder, sabia lui Godric Cercetaş), dar şi de creaturi magice (bufniţa sa, Hedwig,phoenixul Fawkes, tritoni, giganţi, grifoni, centauri).

În concluzie, Harry Potter este un erou pentru lumea vrăjitorilor, o personalitate remarcabilă care reuşeşte, datorită inteligenţei şi a devotamentului să îl învingă pe cel mai de temut vrăjitor al tuturor timpurilor, Lord Voldemort. Deşi nu este un personaj tipic basmelor, Harry întruneşte unele dintre cele mai nobile calităţi ale acestora, reprezentând un model pentru tinerii din ziua de astăzi.

Voldemort este antagonistul din seria Harry Potter, fiind duşmanul cel mai de temut nu doar al lui Harry, ci şi a întregii lumi vrăjitoreşti. Considerat cel mai mare Vrăjitor Întunecat al tuturor timpurilor, Voldemort este atât de puternic încât majoritatea vrăjitorilor şi vrăjitoarelor se tem chiar să îi pronunţe numele, folosind eufemisme de genul Cel-Al-Cărui-Nume-Nu-Trebuie-Pronunțat sau Știi-Tu-Cine / Știm-Noi-Cine. De asemenea este cunoscut faptul că este reptomit (adică vorbeşte limba şerpilor) şi este expert în Legilimanţie (citirea gândurilor) şi în Occlumanţie (ascunderea gândurilor).

18

În tinereţe era un băiat înalt, drăguţ, cu părul vâlvoi,era elev la Howgarts, în casa Viperinilor şi se numea Thomas Riddle, dar după ce a ajuns la maturitate Voldemort şi-a pierdut corpul când a eşuat să-l omoare pe Harry Potter. Vraja (Avada Kedavra) a ricoşat înapoi înspre el. 15 de ani mai târziu şi-a recâştigat trupul printr-un ritual complex ce presupunea multă Magie Neagră. Acest nou trup nu era însă cel original. În loc de corpul frumos şi chipeş pe care îl avea când era Tom Riddle, Lordul Voldemort este acum înalt, subţire, cu înfăţişare de şarpe, pielea extrem de albă, pupile înguste ca de pisică, iar în loc de nări are două tăieturi, dând impresia unui şarpe.

Lord Voldemort practică, aşadar, magia neagră, canalizându-şi toate forţele pentru a controla lumea vrăjitorilor, pentru a răspândi frică şi teamă, el folosind orice mijloace, oricât de îngrozitoare, pentru a-şi atinge scopurile (crearea horcuxurilor, constrângerea şi coruperea vrăjitorilor pentru a-i deveni adepţi, omorârea oamenilor nevinovaţi – Încuiaţi etc.)

Dumbledore

Albus Percival Wulfric Brian Dumbledore este directorul şcolii Hogwarts, profesor de Transfigurare şi mentor al lui Harry, având cel mai important rol în iniţierea acestuia (proces iniţiatic în care este ajutat permanent de Consiliul profesoral de la Hogwarts, de profesori precum Minerva McGonagall, Severus Snape, Alastor Moody).

Considerat cel mai puternic vrăjitor din lume, Dumbledore este binevoitor şi excentric, un vrăjitor în stil Merlin. Se spune că Dumbledore este singurul vrăjitor de care Voldemort ("Cap-de-mort") se teme. În lupta sa împotriva lui Voldemort, a înfiinţat organizaţia Ordinului Phoenix. Dumbledore este descris de către J. K. Rowling ca fiind un om înalt, slab, cu păr lung şi argintiu, barba lungă. Are ochii albaştri, un nas lung şi coroiat (arătând de parcă s-ar fi rupt de cel puţin două ori) şi degete lungi. Poartă ochelari în formă de semilună. Printre vastele sale cunoştinţe se află un număr impresionant de limbi străine şi abilitatea de a deveni invizibil fără a folosi o mantie de invizibilitate. Dumbledore deţine Ordinul lui Merlin, Clasa Întâi, este Vrăjitor-Șef al Vrăjustiţiei (engleză: Chief Warlock of the Wizengamot) şi face parte din Confederaţia Internaţională a Vrăjitorilor.

Dumbledore a fost cel care a descoperit cum îşi asigurase Voldemort supravieţuirea, în speranţa atingerii imortalităţii: folosind Horcrux-uri (obiecte magice, create prin folosirea Artei Negre în momentul săvârşirii unei crime premeditate; acest Horcrux reprezintă un recipient în care vrăjitorul ucigaş îşi ascunde o parte a sufletului, urmând să păstreze obiectul "la loc sigur").

Ron şi Hermione

Ron Weasley şi Hermione Granger sunt cei mai buni şi cei mai loiali prieteni ai lui Harry Potter, care îl ajută şi îl susţin permanent.

Ron provine dintr-o familie cu sânge pur de vrăjitori nu prea înstăriţi şi face parte din Casa Cercetaşilor (Gryffindors).La fel ca toţi membrii familiei sale, are părul roşu aprins. Deşi este uneori este ironic şi amuzant, este foarte loial prietenilor săi.

Hermione Granger este o fată care nu lipseşte de la orele de la Hogwarts. Are părul lung, castaniu, nu prea înaltă, cu dinţii din faţă cam mari.Este silitoare la şcoală (în comparaţie cu Harry şi cu Ron) şi cea mai bună elevă din anul ei. Deşi nu ar vrea nici în ruptul capului să fie pedepsită pentru ceva anume, îi ajută pe Harry şi pe Ron la dezlegarea misterului lui Cap-de-Mort. Prin inteligenţa ei scapă de încurcăturile (Troli, păianjeni uriaşi, Dementori) pe care le întâlneşte.

19

Frodo Baggins

FrodoBaggins este unul dintre personajele ficționale din trilogia Stăpânul Inelelor scrisă de J.R.R. Tolkien.

S-a născut în anul 1370 ( anul 2968 pentru anul Gondorului și a Numenorului), fiu al lui DrogoBaggins și Primula BrandybuckBaggins,

fiind singur la familie. Doisprezece ani mai târziu, ieșind pe Râul Viniac, Drogo (având o mare slăbiciune la mâncare și fiind foarte gras)

a ieșit cu barca pe râu unde s-a înecat, iar Frodo (Iorhael in elfă și Maura Labingi), a rămas orfan, locuind la Conacul Coniac până

când BilboBaggins(văr de-al treilea al lui Frodo) l-a convins să vină și să locuiască cu el în Fundătura din Hobbiton. A fost ales ca

moștenitor.

Trecînd de vârsta majoratului (33 de ani), jupânul Sam Gamgee (slujitor, prieten dar și grădinar) a început să vadă o schimbare majoră

in comportamentul stăpânului său. Tot în acel an, Inelul Puterii intră în posesia sa.

Este neiniţiat desi acesta trăieşte cu unchiul său, cel care a descoperit inelul,ascuzându-i adevărul şi puterea inelului, acesta plecând

înainte să-i explice ceva.Este foarte curajos trece peste toate obstacolele, înfrânge Nazguli cei mai de temut supusi ai lui Sauron şi pe

orci.El nu dă niciodata înapoi este altruist şi îl ocroteşte mereu pe Sam înainte să se salveze pe sine.Este ajutat de către inel, sabia care

se luminează in preajma orcilor si mantia acestuia nepenetrabila.Acesta are si defecte, este foarte naiv si influenţat de către Smeagol.

Personajele antagoniste din trilogia Stăpânul Inelelor sunt :

Saruman din Angmar cunoscut ca si Stapanul Nazgûl-ilor, sau Cǎpitanul Întunecat, este principalul personaj antagonist al

tărǎmului fictiv Pǎmantul de Mijloc al lui J.R.R Tolkien. In romanul lui Tolkien Stǎpanul Inelelor, el este capeteniaNazgûl-ilor

(Duhurile Inelelor), cei mai importanti servitori ai lui Sauron.Estede asemenea liderul Istarilor, vrăjitorii trimişi pe Pământul de

Mijloc în formă umană, obiectivul acestuia este obţinerea energiei supreme pentru el.Este descris ca având „o faţă lungă şi o

frunte înaltă” avea privirea întunecată, părul şi barba erau albe. Părul său în altă parte este descris ca fiind negru, atunci cînd

a ajuns prima oara pe pamânturile de Mijloc.Se spune despre el că s-a purtat în haine albe iniţial,dar la intrarea sa în Frăţia

Inelului, hainele acestuia par a fi „ţesute din toate culorile” apoi numit „ Sarumancel de multe culori”

Personajele adjuvante din trilogia Stăpânul Inelelor sunt :

Sam sau SamwiseGamgee (traducere: Sam-cel-înțeleptGamgee) este unul dintre cei 4 hobbiți plecați în aventura vieții lor

din Comitat cătreMordor, unde trebuiau să arunce inelul lui Sauron, în vulcanul din care a fost făurit. Mai este întâlnit și ca

„jupânul Sam” și este cel mai de încredere prieten al lui FrodoBaggins.Acesta fiind un hobbit, nu s-a mai aventurat înainte

departe de locul în care a copilărit.Neobişnuit pentru un hobbit, încă din copilarie, acesta a fost pasionat de legende şi poveşti

fantastice, acesta era deosebit de interesat de Elfi şi întotdeauna spera ziua în care va vedea unul.Relaţia dintre Frodo şi

Sam este foarte strânsă din mai multe privinţe, o legătură de respect şi încredere creşte între ei.În multe momente Sam este

alături de Frodo atunci când luptă cu Shelob,il salvează din bătălia cu orcii,participă la lupta finală de pe Muntele Doom.

Gandalf ,Vrăjitorul-Alb, cum mai este supranumit, este unul dintre liderii părții binelui în lupta împotriva răului alături

de Aragorn. De fapt, Gandalf este unul din Maiari, spirite create de Iluvatar la inceputurile timpului si care primisera cu toate

darul de intelege fiecare o parte din mintea lui Iluvatar. Inferioare Valarilor, marile spirite create de Iluvatar, Maiarii s-au

asociat fiecare cu cate un Valar.Acesta este o fire caldă si calmă, el a fost inamicul lui Sauron.Bucuria si mânia lui rapidă sunt

reprezentate de îmbrăcămintea gri ca cenuşa.El deseori călătoarea pe jos, cărând cu el foarte multe lucruri.Acesta a suferit

foarte mult şi a fost omorât şi întors de la moarte pentru o misiune îmbrăcat apoi în alb.

20

Comparaţie între personajele de basmele româneşti şi englezeşti

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm cult românesc

Făt - Frumos (din Ileana Sânziana)

Făt – Frumos (din Lacrimă)

Petre

AsemănăriDă dovadă de curaj în lupta cu : leul, lupul, balaurul cu 12 capete, zmeii, armăsarul ce păzea herghelia Ilenei Sânzienei; acesta neavâand vreo putere supranaturală.

Dă dovada de curaj, sacrificându-se pentru fratele său de cruce. Accepta orice provocare i s-ar ivi.

Dă dovada de curaj deoarece in lupta cu balaurii si cu vâlvele pădurii nu renunţa chiar dacă luptele durează 3 zile si 3 nopţi şi tot el este singurul care îndrăzneşte să-l întrebe pe tatăl său de ce îi lăcrimează ochii

Nu apelează la la obiecte magice pentru a ieşi victorios din luptă.Ascultă de îndrumările oferite de cal.

DeosebiriNu are puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale.La început era o fiica de împărat, dar in urma unui blestem ea se transformă in Făt Frumos.

Îngroapă securea războiului dintre el şi duşmanul de moarte al tatălui său şi devine frate de cruce cu acesta.

S-a născut pe cale naturală. S-a născut in urma unei minuni a Maicii Domnului.

Trece probele pentru a-l face fericit pe tatăl său.

Parcurge probele pentru a-şi întemeia o familie.

Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc

LORD VOLDEMORT Tom Tit Tot

Personajul acestuia este prezent în majoritatea timpului, având forma de spirit. Întruparea acestuia având loc abia spre sfârşitul seriei.

Este un drăcuşor, cu formă trupească . Avâand o prezenţă reală.

21

Are puteri supranaturale impresionante (precum magia) , puteri folosite in scopuri malefice.

Personaj lipsit de puteri ieşite din comun, cu excepţia abilităţii sale de a dispărea: dubios.

Avea o înfătişare originală. Portretul fizic fiind constituit de inălţimea acestuia, corpul subţire, pupilele dilatate, aspectul ca de şarpe ( înfăţişare înspăimântătoare).

Drăcuşor mic şi negru cu o coadă lungă, lungă de tot. Avea o înfăţişare comună dracilor din majoritatea mitologiilor=.

Personaje negative, luptând ambele de partea răului.

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm popular englezesc

Asemănări

Prâslea cel voinic Greuceanu Jack

Sunt curajoşiPâslea este curajos

deoarece încearcă să-l prindă pe hoţ,după

care-l răneşte,urmărind dâra de sânge lăsată de

acasă.

Deoarece s-a oferit să aducă înapoi pe cer Soarele şi Luna, cu

riscul de a nu reuşi şi a fi omorât.

El urcă pe vrejul de fasole,are curajul să-şi continue drumul si să

îndeplinească sarcinile,cu toate că putea să moară.

Sunt neiniţiaţiPersonajul este un om

obişnuit. Este iniţiat.Este un ţăran care nu era destul de mare pentru a

putea munci.Inteligenţi

Nu se lasă păcălit de fraţii săi care vor să-l

omoare.

Se transformă în porumbel şi în muscă

pentru a spiona zmeoaicele.

Fură de la giganţi când aceştia adorm,fără ca ei să-şi dea seama de acest

lucru.Toţi sunt ajutaţi

Prâslea de zgripţuroaică.

Greuceanu de Faurul-Pământului.

Jack de o zână.

Deosebiri

Puteri magice

Nu are puteri magice. Gruceanu avea puterea de a se metamorfoza

Nu are puteri magice.

Folosirea obiectelor magiceNu foloseşte obiecte

magice.Acesta foloseşte

paloşul.Nu foloseşte obiecte

magice.Au moduri diferite pentru a trece de obstacole

Se luptă cu zmeii si cu balaurul. Se luptă cu trei zmei.

Jack nu se luptă cu nimeni,el doar taie vrejul

de fasole.

Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezescHarry Potter Frodo Baggins

Asemănări

22

Este neiniţiat, fiind la o vârstă fragedă el este crescut de catre rudele sale în lumea Încuiaţilor, departe de viaţa pe care acesta ar trebui să o ducă, aceasta fiind alături de vrăjitori.

Este neiniţiat, deşi acesta trăieşte cu Bilbo, iubitul său unchi,cel care a descoperit inelul.Acesta îi ascunde mereu adevărul şi puterea acestuia, facându-şi dispariţia înainte de a-i oferi vreo explicaţie.

Foarte curajos si iscusit în lupte, reuşeşte să îl învingă pe cel mai de temut vrăjitor Voldemort.Harry este, de asemenea, altruist şi de încredere, mereu pregătit să îşi ajute şi să îşi apere prietenii.Încercarea de a-l salva pe Cedric Diggory în timpul Turnirului din Harry Potter și Pocalul de Foc înainte de a se salva pe sine,rugămintea permanentă către prietenii săi cei mai buni, Hermione şi Ron, de a nu se amesteca şi de a nu-l însoţi în aventurile periculoase.

Este curajos trece peste toate obstacolele ce I se arată de-a lungul calatoriei sale cu bunul său prieten Sam, reuseste sa îi invingă pe cei mai de temut supuşi ai lui Sauron, Nazgulii.Reuşeşte să îi învingă pe orci în bătălie şi se refugiază pentru o perioadă in Pădurea Elfilor.Nu dă niciodată înapoi şi este altruist.Îl salveaza de multe ori pe Sam are grijă de acesta,înainte să se salveze pe sine.În peştera din Muntele Doom, cănd acesta se împotmoleşte in plasa Paianjenului si-l imploră pe Sam să mearga fără el pentru că se poate descurca.În timpul escaladării muntelui îl prinde pe acesta şi-l trage la el evitănd pierderea unicului său prieten.

DeosebiriHarry este înzestrat cu puteri supranaturale, vorbeşte limba şerbilor,este capabil să faca vrăji.Foloseşte numeroase obiecte magice: bagheta, mătura, mantia invizibilităţii, harta lui Marauder.Caracterul lui Harry este unul destul de dur,fiind foarte încăpăţânat şi face mereu ce vrea motivul pentru care îşi permite aceste lucruri este inteligenţa ,care este mai presus de greselile acestuia.

Frodo este o persoană normal, nu este înzestrat cu nici o putere supranaturală.Acestea le capătă însă in prezenţa unor obiecte magice cu puteri incredibile: inelul, sabia care luminează in apropierea orcilor, potiunea de cristal lichid a cărei strălucire este nesuportată de către creature, armura impenetrabilă.Caracterul lui Frodo este mai domol, fiind foarte naiv slabiciune de care profită Smeagol pentru a-I intra sub piele şi a-l manipula.

Lord Voldemort SarumanAsemănări

Este un adept al magiei negre, fiind de partea răului.Nu este supusul nimănui, el însuşi este răul suprem.

Este supusul lui Sauron, cel mai de temut răufăcător.El este cel ce comandă în locul răului supreme pe Nazguli si Orci.

DeosebiriA fost present în majoritatea timpului sub formă de spirit,întruparea sa având loc la sfârşitul seriei.

Saruman este om, avănd în interiorul său o parte din răufăcător.

Ron Wesley & Hermione Granger Sam GamgeeAsemănări

Sunt foarte loiali şi mereu în preajma protagonistului ajutându-l mereu când a

întâmpinat problem.

Sam este o persoană de încredere si alături mereu de Frodo, deşi acesta nu îi prea da atenţie şi este manipulate de Smeagol nu-l abandoneză pe bunul său prieten.

DeosebiriSunt vrăjitori asemenea lui Harry, învaţă la

aceeaşi şcoală de magie.Este un simplu hobbit, si un prieten loial in viaţa normală pe care au avut-o cei doi înainte.

Dumbledore GandalfAsemănări

23

Vrăjitor cu parul lung şi alb, deţine puteri magice,punându-le în aplicare cu ajutorul

baghetei si a măturii.

Este un vrajitor bun cu părul lung şi alb,are puteri magice in prezenţa toiagului şi calului său alb.

DeosebiriAcesta este o persoană importantă,face parte din

consiliul profesoral de la Hogwarts.Este iniţiatorul protagonistului si I se arată

acestuia ori de câte ori are probleme.

Concluzii

24

ConstatăriÎn urma realizării acestui proiect, am constatat următoarele:

1. Literatura fantastică popularăAtât în basmele din literatura română cât şi în basmele din literatura engleză, personajele se aseamănă printr-o serie de însuşiri specifice. De exemplu, protagoniştii sunt mereu curajoşi, luptă de partea Binelui, sunt ajutaţi de obiecte sau fiinţe magice. În ambele literaturi există atât protagonişti cu puteri miraculoase (Greuceanu, zâna din Jack și vrejul de fasole), cât şi protagonişti reprezentaţi de oameni obişnuiţi, verosimili (Făt-frumos din Ileana Sîmziana, Jack din Jack și vrejul de fasole).În ambele literaturi există personaje adjuvante, care au rol în îndrumarea protagoniştilor şi în iniţierea lor (zână, zgripţuroaică,cal), de obicei fiinţe magice, cu puteri fabuloase.

2. Literatura cultă Spre deosebire de basmele populare, la care asemănările sunt evidente, în basmele culte româneşti, respectiv englezeşti, acestea sunt mai greu observabile; personajele sunt construite, într-adevăr, după schema specifică, existând protagonişti, antagonişti şi personaje adjuvante. Cu toate acestea, în basmele culte româneşti şi în cele englezeşti, aceste personaje evoluează în medii diferite (tărâm magic/şcoală de vrăjitorie), în timpuri diferite (timp nedefinit/sfârşitul secolului XX) şi întrunesc, pe lângă calităţi specifice precum bunătatea, altruismul sau vitejia, însuşiri individuale, care îi caracterizează exclusiv (de exemplu, aroganţa în cazul lui Harry Potter ori naivitatea în cea a lui Petre).

Aşadar, personajele din basmele populare româneşti şi englezeşti se aseamănă printr-o serie de particularităţi existente în majoritatea scrierilor fantastice populare din diverse culturi (în special cele europene), prin calităţi „universale” precum curajul nestrămutat ori inteligenţa nativă (în cazul protagoniştilor).

Personajele de basm cult, pe de altă parte, nu respectă aceleaşi tipare. Dacă în basmele culte româneşti, protagoniştii sunt înzestraţi cu însuşiri sau puteri „specifice româneşti” (generozitatea, aruncarea buzduganului, păzirea iepelor), în basmele moderne englezeşti, toate personajele sunt extrem de bine individualizate, fiecare având calităţi proprii şi fiind înzestraţi, pe lângă valorile morale pozitive, şi cu defecte inerente (aroganţa, ), aceştia reprezentând amestecuri eterogene de bine şi rău.

25

Bibliografie

26

Literatură Vlahuţă Alexandru, Iosif Ștefan Octavian (2009) Poezii și scrieri religioase, editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş, jud. Maramureş

Ispirescu Petre (2007) Basme, editura Tana

Crişan Alexandru, Papadima Liviu, Pârvulescu Ioana, Sâmihăian Florentina, Zafiu Rodica (2005) Limba și literatura română: manual pentru clasa a X-a, editura Humanitas Educaţional, Bucureşti

Povești nemuritoare, editura Ion Creangă, Bucureşti 1990

Lăzărescu, George; Dicționar de mitologie. Dicţionarele Editurii Ion Creangă, Bucureşti, 1979.

Internethttp://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2202282&fileOId=2202289

http://www.mugglenet.com/hpvslotr.shtml

http://en.wikipedia.org

27