7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm

1/3

lon

Creangi

publicatin

revista

tema

inilierii.

marcheazi

intrarea

fabulosului,

dar

mai

se

ncheie

prin

omenesc;

dar

to$

acegtia

sunt

umor gi onTitate; ap

dar

personaj

lipsit

de

din

gregeli$

concepfia

popularl

ticilogie,

SpAnul

are

bunitatea.

de

invificel

Cele

,,fiu|

craiulu{',

wezinul

personaie

directi:

,,Fiul

o*

sebagd

u

filnthftf

,

;

sup,

Roq

a

SpAnesE

de

ea,

dar,

onert

a

eroului,,ueG

dar qi

de

ordin

social

orr

al

cdldtoriei

inifiatie

Context

,Pooestea ui Harap-Alb" de Ion Creangi esteun basm cult, publicat in

ista

,,Conoorbiri

iterare"

in

arlull877.

Paradigma mentor

-

invildcel fundamenteazd

intreaga istorie a devenirii

gi

este

reprezentati

simbolic

prin tema inifierii.

hrifierea

este genera-

de

nevoia

unui

parcurs

spiritual,

in

urma cdruia

cel inifiat

capete

acces a

rea lumii

gi

la descoperirea sinelui.

Mentorul este desdrizdtorul

ui cdtre sine al discipolului.

1.llustrarea a

patru

elemente de structuri

gi

de compozilie ale bas-

mului,

semnificative

pentru

realizarea relaliei dintre cele doui

per-

sonaje din basmulcult studiat

{de

exemplu:

acfiune, conflict,

relafii

temporale

gi

spafiale,

incipit, final, telurici

narative, perspectivd

narativd, registre stilistice,

limbal'u I

personajeiCIr

etc.)

Titlul

sugereazi

tema basmului:

mafurizarea mezinului craiului. Concret,

croul

parcurge o

avenfuri eroici

imaginard, un drum al

mafurizirii,

pentru

dobAndirea

unor

valori morale

gi

etice. Motivele

narative specifice sunl su-

perioritatea

mezinului, cdldtoria

supunerea

prin viclegug, muncile, demas-

carea

iuficdtorului

(SpAnul),

pedeaps4

cdsitoria.

in basm, simetria

incipit

-

final se rcalizeazi

prin formule tipice

(formula

inifiald:

,,Amu

cicd

era odatil', formula

finald:

,,qi

a

linut

aeselia ni tntregi,

gi

crm mai

ine

tncil'),

caremarcheaz{.intrarea

gi

iegirea

din fabulos.

Precizate

fir incipit, coordonatele acfiunii sunt

vagi, prin atemporalitatea

gi

aspalialitateaconvenfei:

,,Amu

cicderaodatdintr-o

ard

un crai,care

aoea rei

fcciori".

Actiunea

se

desfigoari linear, prin

inlSnfuirea

secvenlelor

narative, res-

gecti

modelul structural al basmului

qi implici prezenfa elementelor supra-

rturale. Conflictul

dintre bine

gi riu

se

ndreie prin victoria forfelor binelui.

Este

amplificat

procedeul

compozilional

al triplicdrii

in

cazul probelor pe

crre

eroul

le are de trecut.

Sunt

prezente cifre si obiecte

magice.

Personajele

oameni,

dar

gi

,rti@e

himericd' avAnd comportament

omenesc)

hdeplinesc,

prin raportare la

erou,

o serie de functii

(antagonist,

ajutoare,

do-

rtori),

ca

n

basmul popular,

dar sunt

individualizate mai ales prin limbaj.

Limbajul naratorului

gi

al personajelorse caracterueazd

prin

umor

(apar

diminutive

cu valoare

augmentativ|-

,,buzigonre",

,bduturicd";

utnt

incluse

ceracteriziri pitoreqti - portretul lui Gerild, al lui Ochile etc.) gi oralitate

ftecvenfa

proverbelor, a zicdtorilor

introduse in text prin expresia

,,oorba

Go":

,,Vorba

ceea:

").Registrele stilistice popular,

cal

gi

regional conferd originalitate

limbajului artistic, prin integrarea unor

Ermeni

gi

expresii

populare, regionalisme

onetice sau

exicale.

urn4l.iet

hO&Ahz

4i

4tu1

lll. Eseu

rivitor

a

relalia

dintre

doui

personaje

dintr-unbasm ult

studiat

83

7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm

2/3

9ftuul-

n&

fifa#*

LdLL"

hlAlni,tta

eu 9pntrul

2. Prezentarea statutului social,

psihologic,

moral etc. al fiecirub

dintre

personajele

alese

Harap-Alb este

protagonistul

basmului,

firtruchipare a

binelui dar

es[

un erou atipic de basm, deoarece este

lipsit de insugiri

supranaturale,

fiind

construit

realist, ca

o

fiinli

complexi,

care nvafi din

gregeli

gi

progreseazl

Nici antagonistul

(Sp6nul)

nu esteunul tipic,

firtrucAt nici

el

nu

are

atribrr

te miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpohiv5, con-

struclia

realisti a personajului reflecti concepfia

populard

despre omul

riu

care este

,,insemnat",

ceea ce

poate motiva psihologic ticilogia acesfuia, r>

tmcAt

il

supune

prin viclegug pe

eroul

imatur. tr

plus,

deoarece

,riutatea-

lui il pune pe tAndr in situalia de a-qi dovedi calitiEile,

SpAnul

are

rolul

unui

,pedagog

rdu" in

scenariul

nilierii lui Harap-Alb.

Statutul iniflal al eroului este cel de neinifat. Mezinul craiului este

naiv, ru

gtie

si distingn adevirul de

minciuni,

sd

vadi

caracterul unui om dincolo &

aparenfe.Are nevoie de experienfavieFi spre a dobAndi

nfelepciune.

Sedeo*

begtede frafi snt, nci de ainceput, prinbunitate, calitate rlspldtitd de sfaturih

SfinteiDuminici,

dupi ce o miluiegte cuunban. Degi are calitiSlenecesareunui

viitor impirat, in viziunea autorului, acestea u sunt evidenfiate de la incept&

ci

gi le

descoperi prin intermediul probelor la care este supus, c6nd

dovedegE

generozitate,

prietenig respectarea

urnmAntului,

curaj,

responsabilitate.

Numele

Harap-Alb

semnificd sclav-alb,

rob

de origine nobild, dar

gi

con-

difia de invifice| faptul de a fi supus inifierii, transformirii.

Cele trei iposta-

ze, sugerate de numele lui, corespund in plan

compozifionaf

celor

trei etape

ale

drumului inifiatic: la trceput

-

,,ful

uaiulu{', mezinul

naioul),

pe parcursul

cilitoriei

-

Harap-Alb

iwdfdcelul),

a sfArgit impdratul

iniliatul).

3. Evidenlierea

prin

doui episoade/citate/secvente comentate a

modului in care evolueazi

relalia dintre cele doui

personaje

Eroul basmului parcurge

un

drum al initierii, la finalul

cdruia trebuie sl

treaci intr-un plan superior

de existenfd.

Dupi ce

se desparte

de

tatil siu, care i spune

sd se

ereascd

de omul spAn

gi

de omul

rog

criiqorul

se

rdticegte fir pddurea-labirint.

Incalci

sfatul dat de

tati

(interdictia)

qi

gi

ia

drept

ciliuzi un

span,

care

dd

dovadi de viclenie

gi

i

se aratd de trei ori sub diferite infiFgdri,

acest apt conducAndu-l pe

erou la

naiva concluzie

c6.,,aiasta-i

lara

spilnilof'.

in

episodul coborArii in fantat

a, naratorul surprinde lipsa de

experien{i a

tanerdui,

prin caracterizare

directd:

,Fiul

craiului, bobocn

felul

fru la trebi le

aieste,

e

potrfuegte

phnului gi

se bagd n

fdntdnil'.

Naivitatea

tAnirului face

posibili

supunereaprin

viclegug.

Antagonistul (riuficitorul)

il inchide pe

t6nir in fantane

qi

ii cere, pentru

a-l lisa in viafi, sd acdsdrimb de identitate, si devini robul luiqisd jure ,,pe

asculiqulpalogului" (sugestie

a unui cod

al conduitei

cavaleregti) i-i dea

as-

cultare

ntru

toate,

,pind

c6ndaa muri

gi

inr aa?naia",

ondifionare

paradoxa-

ld.,

dar care arati qi

modul

de eliberare.

De asemenea,

SpAnul i di fiului

de

crai numele

de Harap-Alb.

84

Prin

urs

-&

opozi

-rhgi,

cin

Dintne

P

|in

faPte,l

Aiunfi

k

;robe:

adut

qan tot,

q

F|nr

ctc*

d6'

4uE

krtnr

e

bcare,

p

tsrrantul

l:

intoa

I.le),

il &

I

reie

cap

atdind

oara

pe

Eroul e

*

dulce,

tcia

pal

l. Susf

mul

pntl

in

ogini

heso),

e

&rcni

im1

in

relal

grsels ca

,3

@tenr

Concl

kin

un

aaznaz{

livitate,

t

rla

nive

7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm

3/3

etc.

al f iecdruia

d binelui,

dar

este

supranafurale,

fiind

el nu are

atribu-

Dimpotrivd, con-

despre

omul

rdu

acestuia,

n-

deoarece

;61)tatea"

are rolul

unui

.raiului

este naiv,

nu

unui

om dincolo

de

:elepciune.

Se deose-

:ispldtitd

de

sfaturile

,

it;tile

necesare

unul

jnliate de la furceput,

c6nd dovedegte

-:.onsabilitate.

nobild,

dar gi

con-

,:ii.

Cele rei

iposta-

ral,

celor

trei

etape

.;:t

ul),

pe parcursul

: intul).

r te

cornentate

a

.

cAruia

rebuie

sa

-

-,=ca

e

omul

spAn

-.rlci

sfatul

dal

de

.

-rc-ld

e viclenie

si

-,rndu-l

pe

erou la

,--:

de

experientd

a

':lul

sdu a

trebi

de

:..r

t6ndrului

face

-,

si ii

cere,

pentru

. Iui si sd jure ,,pe

:esti)

sd-i

dea

as-

:.

-)nare

paradoxa-

:ul

ii

di fiului

de

Prin

urmare, protagonistul

gi

antagonistul se construiescpe baza

unei se-

:ii

de

opozifii

dintre

bine

qi rdu:

om de onoare

ticdlos,

om de origine nobild

-

slugd,cinstit

-

necinstit.

Dintre

procedeele e caracterizare

ndirectd,

se utilizeazdcaracterizarea

:rin fapte, imbaj, relafii

cu alfe personaje,

ume.

Ajungi

a

curtea ui Verde-Impirat, SpAnul

l

supune

pe

Harap-Alb la trei

-.robe: ducerea,sdldlilor" in GrddinaUrsului, aducerea ielii cerbului, ,cu

.tp

cu ot,

ssabdtute

u pietrescutnpe, umse gdsesc"

i

a

fetei mpdratuluiRog

Ftuw

-.entru

cXsitoria SpAnului.Mijloaceleprin careeroul trece

probele

,or

de mira-

--.rlos,

jutoarele aleavAndputeri supranafurale.

Pentru

erou, aducerea

etei

Impiratului

Rog

a SpAneste cea mai

dificild

rcercare,

pentru ci pe drum se

ndrdgostegte

e ea, dar, onest, gi respectd

rrdmAntul

icut

gi

nu-i mirturisegte

adevirata sa

dentitate.

La intoarcerea a Verde-impdrat, ata,

,o

armazoand"

cu

puteri

suprana-

.-rrale),

il

demascd e SpAn, arecredecd

Harap-Alb

a divulgat secretul

qi

taie capul. De fapt,

,,rdutatea"

SpAnului

l

dezleagd e erou de

urdmAnt

*:mn

cd

nifierea ste ncheiati, iar rolul

,,pedagogului

du" ia sfArgit.

Calul

l

noard

pe SpAn,aruncAndu-l din

inaltul cerului.

Eroul este nviat de fatd cu ajutorul obiectelormagice (,,treismicele e

.1r

dulce,apdoie qi apdmoartdde undesebat munlii tn capete"

;

el reintrd in

,'

rsesia

aloqului

qi

primegte dsplata:pe

fata mpdratului Roggi

mpdrdfia.

4 .Susginerea

t te iop in i idespre

modul in

careo ideesau ema bas-

ffiului cult studiat se

reflect* n

evohrtia elatiei dintre celedoui

personaje

in

opinia

me4

protagonistulesteo

intruchipare a

,,omului

de

soibun"

(G.

C5-

:',escu),

roul

,,vrednic",

care

nvafi din

greqeli

gi

se mafurizeazd

pentru

a

-:r-eni

mpdrat.

In

relalia mentor

-

invdficel, antagonistuleste un

,,rdu

necesar",

dupd

--'usele alului: ,,qiunii caacestiaunt trebuitori e umechteodatd,entrucdfac

oaftEfl.id

prindd

q minte"

Concluzie

Prin

urmare, perechea ntagonist protagonist,specificdbasmului, se con-

':nzeazd

in,,povestea" lui Ion

Creangd

n

opozilia de ordin

moral

viclenie

-

,ivitate,

dar

gi

de

ordin

socialom de rAnd/slugi mincinoasd fiu de

crai/print

:

la nivelul

simbolic al cdlitoriei

initiatice n raportul mentor

-ft:rvdfdcel.

85